979/24.03.92 Lege despre culte

Orice persoană are dreptul la libertatea de gîndire, de conştiinţă şi de religie. Acest drept trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc şi cuprinde libertatea de a schimba religia sau convingerea, de a profesa religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţămînt, practici şi prin îndeplinirea ritualului.

Exercitarea dreptului la libertatea de manifestare a religiei sau a convingerii poate fi restrînsă în condiţiile legii şi numai în cazurile în care acestea constituie măsuri care, într-o societate democratică, sînt necesare pentru siguranţa publică, menţinerea ordinii, ocrotirea sănătăţii şi a moralei ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane.

[Art.1 în redacţia Legii nr.263-XIV din 24.12.98]

Articolul 1/1. Prozelitismul abuziv

Prozelitismul abuziv este interzis.

Prozelitismul abuziv constituie o încercare de a influenţa conştiinţa religioasă a unei persoane prin violenţă sau abuz de autoritate.

[Art.1/1 introdus prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]

Articolul 2. Drepturi şi obligaţii generale

Nimeni nu poate fi urmărit pentru credinţa sa religioasă sau pentru necredinţa sa.

Credinţa religioasă sau necredinţa, activitatea în cadrul unui cult recunoscut de stat nu poate împiedica pe nimeni să dobîndească şi să exercite drepturile civile şi politice, şi nici nu poate scuti pe nimeni de obligaţiile prevăzute de legislaţie.

Articolul 3. Libertatea confesională

Nimeni nu poate fi constrîns să practice sau să nu practice exerciţiul religios al unui sau altui cult, să contribuie sau să nu contribuie la cheltuielile vreunui cult.

Articolul 4. Intoleranţa confesională

Intoleranţa confesională, manifestată prin acte care stînjenesc liberul exerciţiu al unui cult recunoscut de stat, constituie o infracţiune şi se pedepseşte conform legislaţiei.

Articolul 5. Serviciul militar

Pentru cetăţenii care nu pot satisface serviciul militar din motive confesionale, statul stabileşte prin lege servicii de alternativă.

Articolul 6. Impozitul pe celibat

Pentru monahi, monahii şi preoţii celibatari în nici o situaţie nu va putea fi instituit impozitul pe celibat.

Articolul 7. Sărbătorile religioase

Statul garantează destinarea sărbătorilor religioase recunoscute de el odihnei şi elevării spirituale.

Articolul 8. Taina mărturisirii

Taina mărturisirii este ocrotită de lege.

Articolul 9. Libertatea organizării şi funcţionării cultelor

Cultele sînt libere să se organizeze şi pot funcţiona liber, în condiţiile prezentei Legi.

Cultele se vor organiza după norme proprii, conform învăţăturilor, canoanelor şi tradiţiilor lor.

Cultelor li se interzice să stabilească în documentele lor statutare prevederi sau să desfăşoare acţiuni ce atentează la independenţa, suveranitatea, integritatea şi securitatea Republicii Moldova, la ordinea publică sau sînt legate de activităţi politice, fie să stabilească alte prevederi sau să desfăşoare alte acţiuni ce aduc atingere Constituţiei Republicii Moldova, prezentei Legi şi legislaţiei în vigoare.

[Art.9 în redacţia Legii nr.1220-XV din 12.07.2002]

Articolul 10. Temeiurile organizării cultelor

Cultele se organizează după norme proprii conform învăţăturilor, canoanelor şi tradiţiilor acestora, avînd dreptul totodată, să înfiinţeze asociaţii şi fundaţii.

Articolul 11. Organe disciplinare

Cultele recunoscute de stat, care au organe pentru disciplinarea personalului din serviciul lor, prezintă regulamentele acestor organe spre aprobare organului de stat pentru culte.

[Art.11 modificat prin Legea nr.1220-XV din 12.07.2002]

Articolul 12. Cimitire

Părţile componente locale ale cultelor recunoscute de stat pot avea şi întreţine, singure sau în comun cu alte culte, cimitire pentru credincioşii lor.

Modul de înfiinţare, întreţinere şi desfiinţare a cimitirelor este reglementat prin regulamentul cimitirelor.

Capitolul II

RAPORTURILE DINTRE STAT ŞI CULTE

Articolul 13. Cooperarea

Statul poate întreţine relaţii de cooperare cu Biserica tradiţională ortodoxă şi cu alte culte recunoscute de el.

Statul poate încheia, după caz, acorduri sau convenţii de cooperare cu orice cult recunoscut.

Articolul 14. Recunoaşterea cultelor

Pentru a putea să se organizeze şi să funcţioneze, cultele prezintă organului de stat pentru culte o declaraţie de organizare şi funcţionare, la care se anexează statutul (regulamentul) de organizare şi funcţionare, cuprinzînd informaţii asupra sistemului de organizare şi administrare, însoţit de principiile fundamentale de credinţă.

Declaraţia specificată la alineatul întîi din prezentul articol se depune la organul de stat pentru culte, care, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii acesteia, va consemna cultul în Registrul cultelor.

Modul de ţinere a Registrului cultelor se stabileşte de organul de stat pentru culte.

În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute la articolul 9 alineatul trei din prezenta Lege, la cererea organului de stat pentru culte, recunoaşterea va putea fi declarată nulă, cu interdicţia, pe cale judiciară, de a practica cultul pe o perioadă de un an.

Cultul va putea să-şi reia activitatea numai după conformarea acestuia hotărîrii definitive a instanţei de judecată şi cu condiţia respectării prevederilor alineatelor întîi şi doi ale prezentului articol.

[Art.14 în redacţia Legii nr.1220-XV din 12.07.2002]

Articolul 15. Aprobarea statutului

[Art.15 exclus prin Legea nr.1220-XV din 12.07.2002]

Articolul 16. Organul de stat pentru culte

Organul de stat pentru culte este Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor. El exercită controlul asupra respectării legislaţiei despre culte şi prezintă, de regulă, propuneri în vederea perfecţionării şi armonizării legislaţiei despre culte.

[Art.16 modificat prin Legea nr.1220-XV din 12.07.2002]

[Art.16 în redacţia Legii nr.50-XIII din 13.04.94]

Articolul 17. Consiliul de reprezentanţi

În scopul bunei conlucrări a statului cu cultele, legal recunoscute în Republica Moldova, în cadrul Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor se constituie Consiliul de reprezentanţi al fiecărui cult, care are funcţii consultative. Activitatea desfăşurată în cadrul acestui Consiliu nu se remunerează.

[Art.17 în redacţia Legii nr.50-XIII din 13.04.94]

Articolul 18. Reprezentarea

Indiferent de numărul de credincioşi, fiecare cult va avea organ central, care îl va reprezenta.

Articolul 19. Actele stării civile

Eliberarea actelor stării civile este de atribuţia statului. Întocmirea acestor acte trebuie să preceadă binecuvîntarea religioasă.

Articolul 20. Partide politice

Organizarea de partide după criteriul confesional este interzisă.

Articolul 21. Asociaţii şi fundaţii

Asociaţiile şi fundaţiile care urmăresc în total sau în parte scopuri religioase, în ce priveşte caracterul lor religios, se bucură de drepturile şi sînt supuse obligaţiilor ce decurg din legislaţia privind cultele.

Articolul 22. Deservenţii, invitare-delegare

Şefii cultelor de rang republican şi ierarhic, aleşi conform statutului (regulamentului) cultului respectiv, precum şi întregul personal din serviciul cultelor trebuie să fie cetăţeni ai Republicii Moldova.

Angajarea cetăţenilor străini pentru activităţi religioase, precum şi delegarea în străinătate în acelaşi scop a cetăţenilor Republicii Moldova se va face în fiecare caz aparte cu acordul autorităţilor de stat.

Articolul 23. Bunuri şi interese în străinătate

Bunurile bisericeşti aflate în străinătate şi interesele religioase ale cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate fac obiectul unor convenţii internaţionale.

Capitolul III

PATRIMONIUL CULTELOR

Articolul 24. Personalitate juridică

Cultele recunoscute de stat sînt persoane juridice. Devin persoane juridice şi părţile lor componente, precum şi instituţiile şi întreprinderile înfiinţate de ele după înregistrarea acestora în conformitate cu regulamentul privind înregistrarea părţilor componente ale cultelor, a instituţiilor şi întreprinderilor înfiinţate de ele.

Articolul 25. Dreptul de proprietate

Dreptul de proprietate al cultelor este exercitat în conformitate cu legislaţia.

Articolul 26. Terenuri mănăstireşti

Mănăstirile pot avea în proprietate sau în folosinţă terenuri în conformitate cu legislaţia.

Articolul 27. Scutiri

[Art.27 exclus prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]

[Art.27 în redacţia Legii nr.439-XV din 27.07.2001]

Articolul 28. Inventariere

Bunurile mobile şi imobile ale cultelor, care fac parte din patrimoniul naţional, vor fi inventariate de către organele lor statutare. Organele centrale ale cultelor vor comunica datele inventarierii serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor pentru exercitarea dreptului de verificare şi control.

[Art.28 modificat prin Legea nr.50-XIII din 13.04.94]

Articolul 29. Monumentele de istorie şi cultură

Lăcaşele de cult, obiectele de artă şi alte valori aflate în folosinţa cultelor şi recunoscute ca monumente de istorie sau de cultură vor fi întreţinute şi folosite de culte în conformitate cu statutul acestor valori.

Obligaţiile comune ale statului şi cultelor pentru păstrarea, întreţinerea şi folosirea acestor valori pot fi stabilite în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi culte.

Articolul 30. Sancţiuni

Deteriorarea, nimicirea sau înstrăinarea valorilor istorice sau a valorilor de cultură din posesia sau administrarea cultelor se pedepseşte conform legislaţiei.

Capitolul IV

ACTIVITATEA CULTELOR

Articolul 31. Temeiurile activităţii

Activitatea cultelor recunoscute de stat se desfăşoară potrivit învăţăturilor, canoanelor şi tradiţiilor lor, în conformitate cu statutul (regulamentul) şi legislaţia.

Articolul 32. Neamestecul statului

Cultele religioase sînt autonome, separate de stat şi se bucură de sprijinul acestuia.

Statul nu se amestecă în activitatea religioasă a cultelor. Activitatea economico-financiară a cultelor se află sub controlul statului. Asupra părţilor componente ale cultelor, precum şi a instituţiilor şi întreprinderilor înfiinţate de ele se extinde legislaţia fiscală.

[Art.32 completat prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]

Articolul 33. Libertatea manifestărilor

Acţiunile şi ceremoniile religioase se desfăşoară liber.

Autorităţile publice creează condiţii necesare pentru asistenţa religioasă în armată, spitale, penitenciare, aziluri şi orfelinate.

[Art.33 în redacţia Legii nr.263-XIV din 24.12.98]

Articolul 34. Susţinerea

Statul încurajează şi sprijină activitatea socială, morală, culturală şi de caritate a cultelor.

Articolul 35. Tipărituri şi obiecte de cult

Cultele recunoscute de stat au dreptul exclusiv:

a) să producă şi să comercializeze obiectele de cult specifice cultului respectiv;

b) să fondeze organe de presă pentru credincioşi, să editeze şi să comercializeze cărţi de cult, teologice sau cu conţinut bisericesc, necesare practicării cultului;

c) să stabilească plăţi pentru pelerinaj şi activităţi turistice la lăcaşele de cult;

d) să organizeze, pe teritoriul ţării şi în străinătate, expoziţii de obiecte de cult, inclusiv expoziţii cu vînzare.

Lucrările de proiectare şi de construire a lăcaşelor de cult şi a cimitirelor, inclusiv lucrările de finisare artistică, de pictură murală bisericească, de desing se efectuează cu consultarea prealabilă a organului teritorial al cultului respectiv.

Notă.

În prezentul articol, obiecte de cult se consideră: vasele liturgice, icoanele metalice şi cele litografice, crucile, crucifixele, mobilierul bisericesc, cruciuliţele şi medalioanele cu imagini religioase specifice cultului respectiv, obiectele de colportaj religios şi altele asemenea. Obiectelor de cult se asimilează şi calendarele religioase, ilustratele, pliantele, albumele de artă bisericească, filmele, etichetele cu imaginea lăcaşurilor de cult sau a obiectelor de artă bisericească, cu excepţia celor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, produsele necesare activităţii de cult, cum ar fi: tămîia şi lumînările, inclusiv cele decorative pentru nunţi şi botezuri, stofele şi broderiile specifice folosite la confecţionarea veşmintelor de cult şi altor obiecte necesare practicării cultului respectiv.

[Art.35 modificat prin Legea nr.1220-XV din 12.07.2002]

[Art.35 în redacţia Legii nr.1576-XIII din 26.02.98]

Articolul 36. Venituri impozabile

Veniturile provenite din activitatea de producţie şi editorială a cultelor sînt impozabile în modul stabilit de legislaţia fiscală.

[Art.36 modificat prin Legea nr.1592-XIII din 27.02.98]

Articolul 37. Scutiri de impozite

[Art.37 exclus prin Legea nr.493-XIV din 09.07.99]

Articolul 38. Limba manifestărilor

Cultele folosesc, în manifestările şi activitatea lor, limba maternă a credincioşilor sau limba tradiţională a cultului.

Articolul 39. Încălcarea legislaţiei

Încălcarea legislaţiei de către deservenţii sau salariaţii cultelor nu atrage în mod implicat răspunderea întregului cult.

Capitolul V

ÎNVĂŢĂMÎNTUL MORAL-RELIGIOS ŞI TEOLOGIC

Articolul 40. Organizarea şi personalitatea juridică

Cultele sînt libere să-şi organizeze învăţămîntul pentru pregătirea propriului personal.

Şcolile teologice de orice grad devin persoane juridice după aproprierea statutelor (regulamentelor) lor în conformitate cu regulamentul privind înregistrarea părţilor componente ale cultelor, a instituţiilor şi a întreprinderilor înfiinţate de ele.

Articolul 41. Drepturi şi înlesniri

Seminariştii şi studenţii teologi beneficiază de toate drepturile şi înlesnirile prevăzute pentru elevii şi studenţii din învăţămîntul de stat.

Articolul 42. Acte despre studii

Diplomele şi certificatele eliberate de către şcolile teologice de orice grad au valabilitate numai în cuprinsul cultului respectiv, exceptînd cazurile prevăzute în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi culte.

Articolul 43. Învăţămîntul opţional şi facultativ

Învăţămîntul moral-religios în şcolile de stat de toate gradele este opţional şi facultativ, exceptînd cazurile prevăzute în acordurile sau convenţiile de cooperare dintre stat şi culte.

Capitolul VI

DESERVENŢII ŞI SALARIAŢII CULTELOR

Articolul 44. Angajarea

Părţile componente ale cultelor, instituţiile şi întreprinderile înfiinţate de ele pot angaja lucrători în conformitate cu legislaţia muncii.

Articolul 45. Contractul

Angajarea deservenţilor şi salariaţilor cultelor se efectuează în baza unui contract scris care prevede condiţiile de muncă.

Articolul 46. Statutul juridic

Deservenţii şi salariaţii cultelor, ai instituţiilor şi întreprinderilor înfiinţate de ele au statut juridic identic cu angajaţii organizaţiilor, instituţiilor şi întreprinderilor obşteşti asupra lor extinzîndu-se legislaţia muncii.

Articolul 47. Asigurări sociale

Asigurarea socială de stat a deservenţilor şi salariaţilor cultelor se efectuează în modul stabilit pentru angajaţii organizaţiilor, instituţiilor şi întreprinderilor obşteşti. În acest scop părţile componente ale cultelor, instituţiile şi întreprinderile înfiinţate de ele transferă în Fondul social al republicii mijloace în modul şi mărimea stabilite pentru organizaţiile, instituţiile şi întreprinderile obşteşti.

Articolul 48. Pensiile de stat

Deservenţilor şi salariaţilor cultelor, indiferent de pensiile stabilite de culte, li se stabilesc pensii de stat pe baze generale, în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova.

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 49. Protecţia juridică

Orice act care încalcă drepturile, consfinţite prin prezenta Lege şi exercitate în limitele stabilite de aceasta, poate fi atacat în ordinea contenciosului administrativ.

Persoanele care se fac vinovate de încălcarea prezentei legi sînt trase la răspundere în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

[Art.49 modificat prin Legea nr.240-XV din 13.06.03, în vigoare 08.07.03]

[Art.49 completat prin Legea nr.263-XIV din 24.12.98]

Articolul 50. Termene

Toate cultele sînt obligate să prezinte Guvernului spre aprobare statutul (regulamentul) lor pus în concordanţă cu dispoziţiile prezentei Legi, în termen de trei luni de la data intrării acesteia în vigoare.

Articolul 51. Modificarea şi completarea statutului

Modificarea şi completarea ulterioară a statutelor (regulamentelor) cultelor vor fi făcute în modul stabilit, cu informarea organului de stat pentru culte.

[Art.51 modificat prin Legea nr.1220-XV din 12.07.2002]

Articolul 52. Tratatele internaţionale

Dacă prin tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte norme decît cele prevăzute în prezenta Lege, se aplică dispoziţiile tratatului internaţional.

[Art.52 introdus prin Legea nr.1220-XV din 12.07.2002]

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA	Mircea SNEGUR
or.Chişinău, 24 martie 1922
Nr.979-XII.

Printează

Descarcă

17.08.2007

↑

Lasă-ne feedback-ul tău! 😊