Anexa nr.1

la Legea privatizării fondului

de locuinţe (art.4)

REGULAMENTUL

comisiei de privatizare a fondului de locuinţe

DISPOZIŢII GENERALE

 1. Prezentul regulament, elaborat în conformitate cu Legea cu privire la privatizare şi cu Legea privatizării fondului de locuinţe, stabileşte modul de înfiinţare a comisiei de privatizare a fondului de locuinţe (denumită în continuare comisia), determină sarcinile principale, drepturile, obligaţiile şi relaţiile ei cu Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi cu organele de autoadministrare locală.

2. Scopul activităţii comisiei constă în privatizarea fondului de locuinţe.

MODUL DE ÎNFIINŢARE A COMISIEI

3. Comisia se înfiinţează prin decizia Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat sau a agenţiilor lui teritoriale, cu acordul organului de autoadministrare locală a unităţii administrativ-teritoriale respective.

4. Comisia, în funcţie de volumul şi de complexitatea muncii, se formează din 11-13 persoane, inclusiv reprezentanţi ai:

- agenţiei teritoriale a Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat;

- organului de autoadministrare locală;

- direcţiei (secţiei) financiare sau inspectoratului fiscal;

- organizaţiei de exploatare a locuinţelor;

- biroului teritorial de inventariere tehnică;

- direcţiei (secţiei) de arhitectură;

- staţiei sanitar-epidemiologice;

- organului de supraveghere antiincendiară de stat;

- administraţiei şi comitetului sindicatului din unitatea* respectivă (în cazul privatizării fondului de locuinţe departamental sau public).

________________

* întreprindere, asociaţie, organizaţie, instituţie.

Preşedintele comisiei este numit de Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat sau de agenţia lui teritorială din numărul membrilor comisiei.

5. Comisia este în drept să formeze grupe de lucru pentru sectoarele de exploatare a locuinţelor şi pentru unităţile care au la balanţă fond de locuinţe.

6. Comisia este obligată să execute toate dispoziţiile Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi ale agenţiei lui teritoriale.

SARCINILE PRINCIPALE, DREPTURILE, OBLIGAŢIILE

ŞI RĂSPUNDEREA COMISIEI

7. Comisia efectuează muncă organizatorică şi practică în vederea privatizării locuinţelor din fondul de stat, departamental şi public, pregăteşte decizii şi le pune spre aprobare agenţiei teritoriale a Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat.

8. Comisia are dreptul:

- să ceară administraţiei unităţii care are la balanţă fond de locuinţe să prezinte informaţiile şi documentele necesare privatizării lor;

- să atragă în lucru experţi, inclusiv lucrători din organizaţiile de proiectări, alţi specialişti;

- să ceară cetăţenilor actele necesare adoptării de decizii în baza cererii lor de privatizare a locuinţei;

- să ceară cetăţenilor care doresc să cumpere sau să primească cu titlu gratuit locuinţă în proprietate privată actul bancar ce ar dovedi achitarea cheltuielilor de examinare şi determinare a costului locuinţei de omologare a contractului cumpărare-vînzare, transmitere-primire şi de eliberare a titlului de proprietate.

9. Comisia este obligată:

- să examineze – la cererea agenţiei teritoriale a Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, a organului de autoadministrare locală şi a administraţiei unităţii care are la balanţă fond de locuinţe – locuinţa care urmează să fie privatizată, stabilindu-se procentul de uzură fizică în ansamblu şi a elementelor de construcţie, să încheie actul de examinare;

- să determine costul locuinţei care urmează să fie privatizată, întocmindu-se borderoul de evaluare pe baza datelor biroului teritorial de inventariere tehnică, ale organizaţiei de exploatare a locuinţelor şi ale unităţilor care au la balanţă fond de locuinţe, în conformitate cu Metodica de evaluare a locuinţei care urmează să fie privatizată;

- să aducă la cunoştinţă cetăţenilor care au depus cereri de privatizare a locuinţei decizia luată;

- să ţină cont în lucru de toate modificările şi completările la Legea privatizării fondului de locuinţe, precum şi de decretele Preşedintelui Republicii şi de hotărîrile Parlamentului privind privatizarea fondului de locuinţe, emise sau adoptate după intrarea în vigoare a legii sus-numite;

- să prezinte, la cererea Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat sau a agenţiilor lui teritoriale, alte materiale legate de privatizarea fondului de locuinţe.

10. Fiecare membru al comisiei poartă răspundere pentru obiectivitatea materialelor şi pentru prezentarea lor în termeni utili.

REMUNERAREA MEMBRILOR COMISIEI

ŞI REGIMUL LOR DE MUNCĂ

11. Pe durata activităţii comisiei, membrii ei (cu excepţia experţilor) primesc salariu la principalul loc de lucru.

Munca prestată de membrii experţi este retribuită din mijloacele prevăzute pentru aceasta.

12. Regimul de muncă al comisiei (degrevarea parţială sau completă a membrilor ei de munca de bază) este stabilit de Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat sau de agenţia lui teritorială de comun acord cu organul de autoadministrare locală şi cu conducătorii unităţilor în care lucrează membrii comisiei.

13. În cazul în care cetăţeanul contestă decizia comisiei de privatizare a fondului de locuinţe, privind costul locuinţei, litigiul este soluţionat de către Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat.

14. Comisia îşi încetează activitatea prin decizie a Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat sau a agenţiei lui teritoriale.

Anexa nr.2

la Legea privatizării fondului

de locuinţe (art.10)

METODICA DE EVALUARE A LOCUINŢEI

CARE URMEAZĂ SĂ FIE PRIVATIZATĂ

1. Ca unitate pentru evaluarea locuinţei care urmează să fie privatizată se ia 1 m² de suprafaţă totală echivalentă. Suprafaţa totală echivalentă a locuinţei reprezintă suma suprafeţei încăperilor locuibile şi a dependinţelor, a verandelor, a dulapurilor încorporate, a lojelor, balcoanelor şi a teraselor care se ia în considerare cu următorii coeficienţi: pentru loje – 0,5, pentru balcoane cu paravane laterale şi pentru terase – 0,35, pentru balcoane ordinare proeminente – 0,25.

2. Costul locuinţei care urmează să fie privatizată se determină, pornindu-se de la costul iniţial de balanţă (de reconstruire) al construcţiei la preţurile de deviz curente, scăzîndu-se din el costul uzurii fizice (la data evaluării), costul reţelelor şi a instalaţiilor exterioare care se determină după culegerea «Укрупненные показатели восстановительной стоимости жилых, общественных зданий и сооружений коммунально-бытового назначения для переоценки основных фондов» nr.28, cu aplicarea coeficienţilor de indexare a valorii iniţiale a fondului de locuinţe în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.118 din 5 martie 1993.

Dacă în imobil se află localuri nelocuibile destinate magazinelor, unităţilor de alimentaţie publică sau de deservire socială, cheltuielile legate de construirea acestor localuri nu se includ în costul apartamentelor; costul apartamentelor din astfel de imobile se compune din costul construcţiilor părţii lui locuibile şi din partea corespunzătoare a cheltuielilor generale.

3. Costul unui metru pătrat al imobilului se determină prin împărţirea costului său determinat, calculat în preţuri de deviz curente la suprafaţa lui totală echivalentă.

4. Costul locuinţei se determină în baza datelor de inventariere a fondului de locuinţe, înregistrate la biroul teritorial de inventariere tehnică, la organizaţia de exploatare a locuinţelor şi la unităţile care au la balanţă fond de locuinţe, la momentul efectuării calculelor, luîndu-se în considerare coeficientul de reglementare a modificării nivelului preţurilor.

Cheltuielile pentru amenajarea încăperilor (magaziilor) monotipice destinate păstrării combustibilului şi a obiectelor de uz casnic se distribuie egal între apartamente, potrivit numărului de apartamente din imobil; în cazul în care aceste încăperi se deosebesc ca dimensiuni, cheltuielile totale pentru amenajarea lor urmează să se împartă proporţional la suprafaţa pe care o au.

5. La calcularea suprafeţei totale echivalente a locuinţei ce se privatizează care revine unei singure persoane, membri ai familiei se vor considera chiriaşii şi membrii familiei acestora la data efectuării calculelor.

6. La determinarea costului real al unui metru pătrat de suprafaţă totală echivalentă a locuinţei ce urmează să fie privatizată se va utiliza sistemul de coeficienţi, care iau în considerare nivelul real al calităţilor de consum ale locuinţei:

Cr = Cd × Km,

în care:

Cr – costul real al unui metru pătrat de suprafaţă totală echivalentă;

Cd – costul de balanţă (de deviz) al unui metru pătrat de suprafaţă totală echivalentă în preţurile curente ale construcţiei la momentul efectuării calculelor, care se fac în conformitate cu punctul 2;

Km – coeficientul mediu se exprimă calităţile de consum ale locuinţei, determinat prin înmulţirea tuturor coeficienţilor aplicaţi pentru locuinţa respectivă.

7. Pentru exprimarea calităţilor de consum ale locuinţei se stabilesc coeficienţii prezentaţi în tabel.

Coeficienţii calităţii locuinţei
 

8. Suprafaţa totală echivalentă a apartamentului ce revine unui membru de familie (Sm) se determină prin împărţirea suprafeţei totale echivalente a apartamentului (Sa) la numărul de membri ai familiei (M):

9. Prin compararea lui Sm cu normativele existente se determină suprafaţa locuinţei în limitele normative (Sn), suprafaţa care urmează să fie cumpărată la preţuri de stat, precum şi suprafaţa supranormativă (Ss) care urmează să fie cumpărată la preţuri comerciale, respectiv costul locuinţei în limitele normative (Qn) şi costul la preţuri comerciale (Qc):

Sn = (20 × M) + (10 × Nf)

Ss = Sa – Sn

Qn = Sn × Ps

Qc = Ss × Pc

Pr = Cr – Cuf

în care:

Nf – reprezintă numărul de familii conlocuitoare într-o locuinţă;

Ps – preţul de stat al unui metru pătrat de locuinţă;

Pc – preţul comercial al unui metru pătrat de locuinţă determinat de Guvern la data privatizării ei, însă care să nu depăşească preţurile curente pentru construcţia locuinţelor de stat;

Cuf – costul uzurii fizice.

10. Costul total al locuinţei care urmează să fie privatizată se calculează după formula:

Q = Qn + Qc

11. Costul total al locuinţei se consemnează în contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietatea privată şi serveşte drept bază la calcularea impozitului pentru proprietate privată şi a taxei notariale.

Anexa nr.4

la Legea privatizării

fondului de locuinţe (art.20, 21)

METODICA DE CALCULARE A PLĂŢII

pentru întreţinerea şi reparaţia locuinţelor privatizate, a încăperilor auxiliare, a instalaţiilor

şi comunicaţiilor inginereşti din imobile şi a terenurilor de pe lîngă ele

1. Întreţinerea şi reparaţia locuinţelor privatizate, a încăperilor auxiliare, a instalaţiilor şi comunicaţiilor inginereşti din imobile şi a terenurilor de pe lîngă ele, se efectuează respectîndu-se riguros regulile şi normele de exploatare şi reparaţie a fondului de locuinţe în condiţiile stabilite pentru imobilele din fondul de locuinţe al statului, din contul mijloacelor proprietarilor lor. Proprietarii pot înfiinţa în aceste scopuri asociaţii ale proprietarilor de locuinţe privatizate cu forma organizatorico-juridică cooperativă de consum.

2. Proprietarii de apartamente din imobilul privatizat complet vor încheia contracte pentru întreţinerea şi reparaţia lui, a încăperilor auxiliare, a instalaţiilor şi comunicaţiilor inginereşti şi a terenului de pe lîngă imobil cu organizaţii de exploatare a locuinţelor, cu întreprinderi pentru lucrări de întreţinere a construcţiilor şi cu alţi agenţi economici.

3. Întreţinerea şi reparaţia apartamentelor proprietate a cetăţenilor din imobilul privatizat parţial sînt efectuate de organizaţiile de exploatare a locuinţelor, de întreprinderile pentru lucrări de întreţinere a construcţiilor, care deserveau imobilul pînă la privatizare.

Proprietarii de apartamente din imobilul privatizat parţial participă la cheltuielile de întreţinere şi reparaţie a acestuia, a încăperilor auxiliare, a instalaţiilor şi comunicaţiilor inginereşti şi a terenurilor de pe lîngă imobil în funcţie de suprafaţa locativă pe care o ocupă şi de numărul de locatari.

4. Mărimea plăţii pentru întreţinerea şi reparaţia locuinţelor privatizate, a încăperilor auxiliare, a instalaţiilor şi comunicaţiilor inginereşti din imobil şi a terenurilor de pe lînă el, depinde de volumul de lucrări şi servicii pe care le prestează proprietarilor organizaţiile de exploatare a locuinţelor şi întreprinderile pentru lucrări de întreţinere a construcţiilor, alţi agenţi economici.

Lista unor astfel de lucrări şi servicii, modul şi condiţiile de plată pentru ele se stabilesc în contractele de întreţinere şi reparaţie a locuinţelor privatizate.

5. Întreţinerea şi reparaţia locuinţelor privatizate se plătesc în baza unor tarife fundamentate economic. Totodată pentru perioada de construire a pieţei de locuinţe, proprietarilor de apartamente privatizate care participă la cheltuielile de întreţinere şi reparaţie a întregului imobil li se păstrează aceleaşi condiţii de plată ca şi chiriaşilor din imobilele fondului de locuinţe al statului. În perioada aceasta, pentru proprietarii de locuinţe privatizate, ca şi pentru chiriaşi, trebuie să fie aplicate tarife planificate pe bază de calcul cu compensarea depăşirii lor peste tarifele fundamentate economic în vigoare, de la bugetul local.

Ulterior, în condiţiile unei pieţe de locuinţe stabile, în mărimea plăţii pentru întreţinerea şi reparaţia locuinţelor privatizate, a încăperilor auxiliare, a instalaţiilor şi comunicaţiilor inginereşti din imobil şi a terenurilor de pe lîngă el, trebuie să fie prevăzută acoperirea tuturor cheltuielilor socialmente necesare pentru lucrările şi serviciile enumerate, inclusiv cotizaţii pentru reparaţia capitală a imobilului.

6. Calcularea plăţii pentru întreţinerea şi reparaţia locuinţelor se bazează pe:

- preţul de cost normativ;

- rentabilitatea necesară pentru asigurarea activităţii normale a colectivelor din întreprinderile care execută, în bază de contract, lucrări de întreţinere şi reparaţie a locuinţelor.

Preţul de cost normativ include cheltuielile normative pentru întreţinerea, reparaţia curentă a fondului de locuinţe şi defalcările pentru reparaţia capitală a imobilelor.

7. Normativele conţin următoarele articole de cheltuieli:

a) întreţinerea personalului de deservire: remunerarea personalului inferior de deservire (măturători, dereticătoare, liftieri şi alţi lucrători care întreţin încăperile auxiliare din imobil şi terenul de pe lîngă el), precum şi defalcări din fondul de retribuire a muncii personalului indicat;

b) exploatarea gospodăriei imobiliare: iluminarea şi întreţinerea locurilor de uz comun, a ascensoarelor, acţiuni antiincendiare, întreţinerea terenului de pe lîngă imobil, evacuarea deşeurilor şi a gunoiului, curăţirea hornurilor, crearea de spaţii verzi etc.;

c) defalcări de amortizare: pentru recondiţionarea mecanismelor, utilajelor, inventarului şi a altor bunuri ce ţin de mijloacele fixe (cu excepţia fondului de locuinţe);

d) fondul de reparaţii: executarea lucrărilor de reparaţie a imobilului, mecanismelor, utilajelor, inventarului şi al altor bunuri ce ţin de mijloacele fixe, inclusiv:

- defalcări pentru reparaţii capitale;

- defalcări pentru reparaţii curente, care includ cheltuieli pentru remunerarea lucrătorilor temporari şi sezonieri (zidari, tinichigii, lăcătuşi, tîmplari etc.), şi defalcări din fondul de remunerare a lucrătorilor indicaţi, cheltuieli pentru materialele necesare lucrărilor de reparaţii, cheltuieli pentru lucrările executate de organizaţiile de antrepriză (control tehnic şi reparaţia preventivă planificată a ascensoarelor, instalaţiilor de gazificare, reparaţia colectoarelor şi a reţelelor de alimentare cu apă, de canalizare etc.), alte cheltuieli;

e) plăţi şi defalcări obligatorii: plata pentru lucrările prestate de biroul teritorial de inventariere tehnică, pentru asistenţa de casă, asigurarea medicală, asigurarea obligatorie a averii etc.;

f) întreţinerea aparatului administrativ: remunerarea lucrătorilor din aparatul administrativ şi defalcări din fondul de retribuire a acestor lucrători, întreţinerea birourilor şi a altor localuri ale organizaţiei de exploatare a locuinţelor, cheltuieli de cancelarie, de poştă şi telegraf, de telefon, de delegaţie etc.

Anexa nr.6

la Legea privatizării

fondului de locuinţe (art.22, 23)

STATUTUL

Asociaţiei proprietarilor de locuinţe privatizate cu

 forma organizatorico-juridică cooperativă de consum

___________________________________________________________________

_{(denumirea asociaţiei)}

Înregistrat

la Camera Înregistrării de Stat

de pe lîngă Ministerul Justiţiei

nr.____ din "___"________ 199__

___________________________

_{(semnătura, ştampila)}

Aprobat

prin decizia adunării constituante

a proprietarilor de locuinţe privatizate,

domiciliaţi în __________________

_(adresa)

Proces-verbal nr._____________ din

"_____" _________________ 199__

_____________________________

_{(semnătura preşedintelui adunării)}

DISPOZIŢII GENERALE

1. Asociaţia proprietarilor de locuinţe privatizate cu forma organizatorico-juridică cooperativă de consum

_____________________________________________________________________________________________________________________

_{(denumirea asociaţiei)}

denumită în continuare asociaţia, este creată din iniţiativa proprietarilor de locuinţe privatizate, domiciliaţi în _________________________________,

_(adresa)

în cadrul adunării constituante în scopul bunei întreţineri a spaţiului lor locativ, precum şi a imobilului şi a terenului de pe lîngă el, asigurării membrilor asociaţiei cu servicii comunale şi de altă natură, reprezentării şi apărării intereselor lor.

2. Asociaţia acţionează în temeiul Legii privatizării fondului de locuinţe, a Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti nr.105 din 30 martie 1984 «Cu privire la aprobarea Regulilor de folosire a încăperilor de locuit, de întreţinere a caselor de locuit şi a teritoriilor de pe lîngă imobile în R.S.S. Moldovenească» şi în conformitate cu alte acte normative care reglementează problemele proprietăţii asupra locuinţelor, întreţinerii şi exploatării lor.

3. Asociaţia, de la data înregistrării statutului ei, este persoană juridică, are balanţă autonomă, cont de decontare şi de altă natură la bănci, este disponibilă să încheie contracte şi acorduri în nume propriu, să exercite obligaţii, să fie reclamant şi reclamat în instanţă judecătorească şi în arbitraj.

4. Asociaţia are sigiliu, ştampilă triunghiulară etc. cu denumirea şi atributele sale.

5. Sediul asociaţiei: ______________________________________________________________________________________________.

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ASOCIAŢIEI

6. În conformitate cu scopurile indicate, asociaţia:

a) asigură întreţinerea locuinţelor în stare tehnică şi sanitară corespunzătoare;

b) alege de sine stătător organizaţia care va întreţine imobilul, inclusiv organizaţiile de exploatare a locuinţelor, întreprinderile pentru lucrări de întreţinere a construcţiilor şi alte subiecte economice, încheie contracte pentru întreţinerea şi reparaţia imobilului;

c) asigură participarea proprietarilor de locuinţe membri ai asociaţiei – în funcţie de suprafaţa deţinută – la toate cheltuielile de întreţinere şi exploatare a imobilului;

d) asigură vărsarea la timp a cotizaţiilor pentru întreţinerea şi exploatarea imobilului la contul său de decontare;

e) recepţionează şi plăteşte la timp lucrările de întreţinere şi reparaţie a imobilului. Asigură plata lunară pentru întreţinerea şi reparaţia imobilului pînă în ziua a zecea a următoarei luni;

f) ia măsurile necesare ca toţi membrii asociaţiei să respecte regulile de exploatare a locuinţelor, de întreţinere a imobilelor şi a terenurilor de pe lîngă ele;

g) comandă servicii comunale (de aprovizionare cu apă, energie electrică, termică etc.), încheie contracte cu unităţile respective pentru prestări servicii, pe care le plăteşte în ansamblu pe imobil în conformitate cu contractele încheiate;

h) aplică sancţiuni economice organizaţiei de exploatare a locuinţelor care întreţine imobilul, altor unităţi, precum şi persoanelor care prestează servicii asociaţiei, în cazul în care acestea nu-şi îndeplinesc cum se cuvine obligaţiile contractuale;

i) arendează de la organul de autoadministrare locală, de la unităţi spaţiu locativ pentru strămutarea membrilor asociaţiei în cazul reparaţiei capitale a imobilului, dacă lucrările nu pot fi executate fără evacuarea temporară a locatarilor.

MIJLOACELE ASOCIAŢIEI

7. Mijloacele asociaţiei se compun din:

a) cotizaţii de înscriere;

b) cotizaţii pentru întreţinerea şi exploatarea imobilului, a încăperilor auxiliare, a instalaţiilor şi comunicaţiilor inginereşti şi a terenului de pe lîngă el;

c) cotizaţii pentru reparaţia imobilului (inclusiv reparaţie capitală);

d) alte încasări.

Toate mijloacele asociaţiei se varsă la contul respectiv din instituţiile bancare.

Cotizaţiile pentru întreţinerea, exploatarea şi reparaţia imobilului, încăperilor auxiliare, a instalaţiilor şi comunicaţiilor inginereşti şi a terenului de pe lîngă el (inclusiv reparaţie capitală) se folosesc conform destinaţiei lor directe.

8. Mărimea cotizaţiei de înscriere se stabileşte la adunarea generală a membrilor asociaţiei.

9. Cotizaţiile pentru întreţinerea, exploatarea şi reparaţia imobilului, a încăperilor auxiliare, a instalaţiilor şi comunicaţiilor inginereşti şi a terenului de pe lîngă el se depun în mărimile necesare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor socialmente necesare acestor tipuri de lucrări şi servicii, inclusiv defalcări pentru reparaţia capitală a imobilului.

Mărimea cotizaţiilor se stabileşte în contractul de întreţinere şi reparaţie a locuinţelor privatizate.

10. Prin decizie a adunării generale a asociaţiei pot fi create fonduri speciale (pentru amenajarea terenurilor, întreţinerea spaţiilor verzi, pentru muncă cultural-educativă, de fortificare prin sport, pentru remunerarea şi premierea membrilor consiliului de administraţie etc.).

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEMBRILOR ASOCIAŢIEI

11. Membrul asociaţiei are dreptul:

a) să aleagă şi să fie ales în consiliul de administraţie al asociaţiei şi în comisia ei de cenzori;

b) să perceapă de la asociaţie costul reparaţiilor din cont propriu în cazul în care asociaţia nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate;

c) pe durata reparaţiilor capitale să primească spaţiu locativ arendat de asociaţie. În timpul exploatării acestui spaţiu membrii asociaţiei plătesc pentru el arendă;

d) să se retragă din asociaţie la cerere.

12. Membrul asociaţiei este obligat:

a) să îndeplinească cerinţele statutare ale asociaţiei şi deciziile adunării generale a membrilor ei (adunarea împuterniciţilor);

b) să verse la timp plăţile pentru achiziţionarea în rate a locuinţei;

c) să folosească locuinţa după destinaţie, să asigure integritatea ei, să respecte regulile de exploatare a locuinţei, de întreţinere a imobilului şi a terenului de pe lîngă el;

d) să verse plata lunară pentru întreţinerea şi reparaţia imobilului pînă la ziua a zecea a următoarei luni.

13. Membrul asociaţiei exercită dreptul de proprietate asupra locuinţei în condiţiile legislaţiei în vigoare.

14. Pe durata absenţei sale, membrul asociaţiei îşi păstrează drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de prezentul statut.

15. Membrul asociaţiei poate fi exclus din ea dacă:

a) nu respectă statutul;

b) nu îndeplineşte obligaţiile stabilite de adunarea generală a asociaţiei.

16. Proprietarului de locuinţă care s-a retras din asociaţie nu i se restituie cotizaţia de înscriere şi nici mijloacele depuse pentru reparaţia imobilului (inclusiv reparaţie capitală) şi pentru alte scopuri ce rezultă din statut şi din deciziile organelor de administrare ale asociaţiei. Restanţele de plată ale persoanei care s-a retras din asociaţie se percep în modul stabilit.

17. În cazul deteriorării locuinţei de către proprietar şi de membrii familiei lui, precum şi în cazul încălcării sistematice a regulilor de convieţuire, care se face imposibilă pentru alţi locatari coabitarea în acelaşi imobil, vinovaţii poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

ORGANELE DE ADMINISTRARE ALE ASOCIAŢIEI

18. Organul de administrare al asociaţiei este adunarea generală a membrilor ei.

Dacă asociaţia are mai mult de 50 de membri, în locul adunării generale poate fi convocată adunarea împuterniciţilor. Împuterniciţii se aleg la adunarea generală: cîte o persoană din partea a 3–4 membri ai asociaţiei pe un termen de trei ani.

19. Adunarea generală (adunarea împuterniciţilor) este organul suprem al asociaţiei. Ea hotărăşte în următoarele probleme:

a) adoptarea statutului;

b) primirea în asociaţie şi excluderea din ea;

c) alegerea consiliului de administraţie şi a comisiei de cenzori;

d) stabilirea cotei de înscriere;

e) aprobarea devizului pentru reparaţia capitală a imobilului;

f) formarea fondurilor asociaţiei şi determinarea modului lor de cheltuire;

g) dezbaterea şi aprobarea condiţiilor contractuale pentru întreţinerea şi reparaţia imobilului (inclusiv reparaţie capitală);

h) examinarea plângerilor împotriva consiliului de administraţie şi comisiei de cenzori a asociaţiei;

i) aprobarea dării de seamă a consiliului de administraţie al asociaţiei privitoare la activitatea economică şi financiară pe anul încheiat şi la planul economico-financiar pe anul următor;

j) stabilirea modului şi a condiţiilor de premiere a membrilor consiliului de administraţie şi a altor membri ai asociaţiei;

k) lichidarea asociaţiei;

l) alte probleme ce intră în competenţa asociaţiei.

20. Adunarea generală a membrilor asociaţiei (adunarea împuterniciţilor) se convoacă de consiliul de administraţie cel puţin o dată pe an.

Adunările extraordinare se convoacă la cererea a cel puţin o treime din numărul total de membri ai asociaţiei, a comisiei de cenzori, precum şi a organului respectiv de autoadministrare locală.

21. Adunarea generală (adunarea împuterniciţilor) este constituită legal, dacă la ea asistă cel puţin două treimi din numărul total de membri ai asociaţiei (împuterniciţi).

Deciziile adunării generale (adunării împuterniciţilor) se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor (împuterniciţilor) prezenţi.

Adunarea generală, convocată pentru stabilirea cotei de înscriere pentru aprobarea condiţiilor contractuale de întreţinere şi reparaţie a imobilului, pentru excluderea din asociaţie, lichidarea asociaţiei este deliberativă, dacă la ea participă trei pătrimi din numărul total de membri (împuterniciţi) ai asociaţiei. Decizia în acest sens se adoptă cu votul majorităţii de trei pătrimi din membrii (împuterniciţi) prezenţi.

22. Consiliul de administraţie al asociaţiei, în număr de cel puţin trei persoane, este ales la adunarea generală pe un termen de doi ani.

Consiliul de administraţie îşi alege, din componenţa sa, preşedintele şi vicepreşedintele.

Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii consiliului de administraţie îşi exercită obligaţiile pe baze obşteşti sau contra unei remunerări, stabilite prin decizie a adunării generale a membrilor asociaţiei (adunării împuterniciţilor).

23. Dacă asociaţia are mai puţin de 20 de membri, adunarea generală alege preşedintele şi vicepreşedintele asociaţiei, care hotărăsc problemele raportate de statut competenţei consiliului de administraţie al asociaţiei.

24. Consiliul de administraţie este organul executiv al asociaţiei şi se subordonează adunării generale. Consiliul de administraţie:

a) încheie contracte de întreţinere şi reparaţie a imobilului, alte contracte legate de activitatea asociaţiei;

b) întocmeşte planurile de lucru, devizele şi dările de seamă;

c) exercită controlul asupra întreţinerii şi reparaţiei imobilului, respectării obligaţiilor contractuale de întreţinere şi reparaţie a acestuia. Consiliul de administraţie numeşte un reprezentant ca să fie membru al comisiei de recepţie a lucrărilor de reparaţie capitală a imobilului;

d) angajează muncitori şi funcţionari pentru întreţinerea imobilului şi a terenului de pe lîngă el;

e) administrează mijloacele asociaţiei în conformitate cu devizul de venituri şi devizul de cheltuieli, aprobat de adunarea generală (adunarea împuterniciţilor);

f) reprezintă interesele asociaţiei în organele puterii de stat şi ale administraţiei de stat, în structurile economice, în instanţa judecătorească şi în arbitraj;

g) exercită controlul asupra încasării cotizaţiilor de membru al asociaţiei, stabilite de adunarea generală, precum şi a plăţilor pentru servicii comunale, a altor plăţi.

Întreprinde acţiuni pentru sancţionarea, în modul stabilit, a membrilor asociaţiei care nu depun în termeni utili cotizaţiile şi plăţile respective;

h) ţine lucrările de secretariat şi face dările de seamă contabile;

i) exercită alte obligaţii care rezultă din statut.

25. Comisia de cenzori, în componenţa a cel puţin trei persoane, este aleasă la adunarea generală pe un termen de doi ani şi este organul care controlează şi verifică activitatea consiliului de administraţie.

Comisia de cenzori îşi alege, din componenţa sa, preşedintele.

Dacă asociaţia are mai puţin de 20 de membri, în locul comisiei de cenzori adunarea generală alege un cenzor.

26. Litigiile dintre asociaţie şi membrii ei, precum şi dintre asociaţie şi unităţi, şi alte subiecte economice sînt examinate în modul stabilit.

ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII ASOCIAŢIEI

27. Activitatea asociaţiei încetează în cazul în care adunarea generală recunoaşte necesitatea lichidării acesteia, precum şi în alte cazuri, prevăzute de legislaţie.

28. Lichidarea asociaţiei se face în modul stabilit pentru încetarea activităţii cooperativelor.

Anexa nr.7

la Legea privatizării

fondului de locuinţe (art.10)

LISTA

bolilor care dau persoanelor ce suferă de ele dreptul de a privatiza

cu titlu gratuit spaţiul locativ suplimentar

I. Lista bolilor care dau dreptul de a privatiza cu titlu gratuit

spaţiul locativ suplimentar sub formă de cameră aparte

a) formele active de tuberculoză pulmonară şi tuberculoză a altor organe cu secreţia bacilului tuberculos, stabilite prin control de laborator repetat;

b) bolile în cazul cărora coabitarea cu persoanele care suferă de ele este imposibilă pentru cei din jur: alienaţia mintală, formele grave de psihonevroze, epilepsie, psihonevroză traumatică, psihostenie şi isterie urmate de pierderea cunoştinţei, de accese puternic pronunţate;

c) bolile care nu se supun tratamentului în cazul cărora în urma disconfortului cauzat de ele coabitarea cu persoanele care suferă de aceste boli este imposibilă: fistula fecaloidă şi urinară, precum şi incontinenţa fecalelor şi urinei; tumorile maligne cu secreţii abundente; leziuni multiple ale pielii cu secreţii abundente, gangrena pulmonară şi abces pulmonar, gangrenă a extremităţilor.

II. Lista bolilor care dau dreptul de a privatiza cu titlu

gratuit spaţiul locativ suplimentar în mărime de 10 m²

a) tuberculoza pulmonară şi tuberculoza altor organe în formă activă;

b) tulburarea respiratorie gravă ca urmare a emfizemului pulmonar sau a astmului;

c) tulburări organice grave cronice ale activităţii cardiace: endocardită, miocardită, stenocardie.