D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.70g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate
a articolului 192 alin.(1) şi a unor prevederi din articolul 308
alin.(10) din Codul de procedură penală
(liberarea provizorie pe cauţiune)
nr. 127 din 05.08.2021
Monitorul Oficial nr.212-218/169 din 10.09.2021
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 26 martie 2021,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 5 august 2021, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 192 alin.(1) şi a textului „în cazul pronunţării hotărârii privind liberarea provizorie a persoanei pe cauţiune, învinuitul este ţinut sub arest până când cauţiunea stabilită de judecător nu va fi depusă la contul de depozit al procuraturii” din articolul 308 alin.(10) din Codul de procedură penală, ridicată din oficiu de dl judecător Victor Sandu, în dosarul 16-277/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Victor Sandu din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, s-a aflat demersul unui procuror din cadrul Procuraturii municipiului Chişinău privind prelungirea măsurii preventive a arestului preventiv pentru o perioadă de 30 de zile în privinţa dlui Sergiu Catlabuga, învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute de articolele 46 [Grupul criminal organizat] şi 190 alin.(5) [Escrocheria] din Codul penal. Dl Sergiu Catlabuga este învinuit că în comun cu alte persoane a dobândit în mod ilicit de la un grup de persoane deţinătoare de carduri bancare ale BC „Moldinconbank” S.A. suma totală de 701986,1 lei.
4. În motivarea demersului, procurorul a susţinut că există riscul ca învinuitul să se eschiveze de la urmărirea penală şi de la judecată şi sunt motive suficiente să se presupună că în cazul aplicării altei măsuri preventive învinuitul ar putea influenţa martorii sau învinuiţii sau ar putea distruge probele, fapt care ar împiedica soluţionarea cauzei şi aflarea adevărului.
5. În cadrul examinării cauzei, învinuitul Sergiu Catlabuga a solicitat înlocuirea măsurii preventive a arestului cu liberarea provizorie pe cauţiune.
6. Pe 19 martie 2021, în cadrul examinării cauzei, dl judecător Victor Sandu a ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a articolului 192 alin.(1) şi a unor prevederi din articolul 308 alin.(10) din Codul de procedură penală.
7. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a trimis sesizarea la Curtea Constituţională pentru soluţionarea acesteia.
8. În aceeaşi zi, pe 19 martie 2021, în cadrul examinării acestei cauze, instanţa de judecată a admis cererea înaintată de învinuit şi susţinută de avocatul Alen Cirimpei cu privire la eliberarea provizorie pe cauţiune a învinuitului Sergiu Catlabuga şi a respins demersul procurorului privind prelungirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv. Cauţiunea a fost stabilită în mărime de 1000 unităţi convenţionale, adică 50000 de lei, pe un termen de şase luni, iar învinuitul a fost eliberat din sala de judecată.
B. Legislaţia pertinentă
9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
[…]”.
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”
Articolul 8
Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale
„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.”
[…]”.
Articolul 16
Egalitatea
„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sânt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
[…]”.
Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei
„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile
şi îndatoririle
„[…]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”
[…]”.
Articolul 25
Libertatea individuală şi siguranţa persoanei
„(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sânt inviolabile.
[…]”.
Articolul 26
Dreptul la apărare
„(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
[…]”.
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”
10. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:
Articolul 192
Liberarea provizorie pe cauţiune
„(1) Liberarea provizorie pe cauţiune poate fi acordată în cazul în care este aplicată măsura asiguratorie pentru repararea prejudiciului cauzat de infracţiune şi s-a depus cauţiunea stabilită de judecătorul de instrucţie sau de către instanţă.
[…].”
Articolul 308
Examinarea demersurilor privind aplicarea faţă de învinuit a arestării preventive,
arestării la domiciliu sau prelungirea duratei arestării învinuitului
„[…]
(10) Judecătorul de instrucţie are dreptul să soluţioneze chestiunea cu privire la necesitatea alegerii unei măsuri preventive mai uşoare. În cazul pronunţării hotărârii privind liberarea provizorie a persoanei pe cauţiune, învinuitul este ţinut sub arest până când cauţiunea stabilită de judecător nu va fi depusă la contul de depozit al procuraturii.
[…]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile contestate nu corespund exigenţelor calităţii legii garantate de articolul 23 alin.(2) din Constituţie. Astfel, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul reţine că există o contradicţie între prevederile contestate şi dispoziţiile articolelor 192 alin.(21) şi alin.(4), 1921 alin.(3) pct.2), 197 alin.(1) pct.4), 202 alin.(1) şi (2) şi 205 alin.(1) din Codul de procedură penală.
12. În acest context, autorul afirmă că dispoziţiile articolelor 202 alin.(1) şi 205 alin.(1) din Codul de procedură penală prevăd prerogativa organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată de aplicare a măsurii asiguratorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracţiune sau a confiscării bunurilor. Însă, potrivit dispoziţiilor articolului 192 alin.(1) din Codul de procedură penală, instanţa de judecată dispune liberarea provizorie pe cauţiune doar în cazul în care este aplicată măsura asiguratorie pentru repararea prejudiciului cauzat de infracţiune. Astfel, incoerenţa dintre aceste două norme exclude posibilitatea aplicării măsurii alternative a liberării provizorii pe cauţiune.
13. De asemenea, în opinia autorului, există o contradicţie între dispoziţiile articolelor 192 alin.(21), care prevăd, inter alia, competenţa judecătorului de a stabili termenul de depunere a cauţiunii, şi 308 alin.(10) din Codul de procedură, care stabilesc că învinuitul este ţinut sub arest până când cauţiunea stabilită de judecător nu va fi depusă la contul de depozit al procuraturii.
14. În aceste condiţii, potrivit autorului excepţiei, incertitudinea formulării normelor contestate operează în detrimentul învinuitului, pentru că se afectează dreptul la libertate individuală şi siguranţa persoanei, garantat de articolul 25 din Constituţie şi articolul 5 din Convenţia Europeană. De asemenea, se îngrădeşte dreptul persoanei de a beneficia de un proces echitabil.
15. În fine, autorul consideră că textele contestate sunt imprevizibile şi contravin articolelor 4, 7, 8, 16, 20, 21, 23, 25, 26 şi 54 din Constituţie şi, prin urmare, sunt neconstituţionale.
B. Aprecierea Curţii
16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de instanţa de judecată din oficiu. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 192 alin.(1) şi textul „În cazul pronunţării hotărârii privind liberarea provizorie a persoanei pe cauţiune, învinuitul este ţinut sub arest până când cauţiunea stabilită de judecător nu va fi depusă la contul de depozit al procuraturii.” din articolul 308 alin.(10) din Codul de procedură penală.
20. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.
21. Curtea reţine că o altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, §82). După cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care avea ca obiect examinarea demersului unui procuror din cadrul Procuraturii municipiului Chişinău privind prelungirea măsurii preventive a arestului preventiv, precum şi a cererii învinuitului cu privire la înlocuirea măsurii preventive a arestului cu liberare provizorie pe cauţiune prevăzută de articolul 192 alin.(1) din Codul de procedură penală. Astfel, textele contestate au fost avute în vedere la examinarea acestei cauze de către instanţa de judecată, care a admis printr-o încheiere cererea înaintată de învinuit şi a respins demersul procurorului fără a suspenda procedura de soluţionare a cauzei (a se vedea supra §8).
22. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că celeritatea examinării cauzelor privind aplicarea măsurilor preventive şi caracterul lor special justifică imposibilitatea suspendării procedurii de soluţionare a acestor categorii de dosare (a se vedea HCC nr.15 din 28 mai 2020, §14).
23. În aceste condiţii, Curtea rămâne competentă să examineze prevederile criticate. În eventualitatea în care Curtea nu ar exercita controlul de constituţionalitate, excepţia de neconstituţionalitate ar fi lipsită de eficacitate (a se vedea HCC nr.15 din 28 mai 2020, §14).
24. Prin urmare, Curtea va examina dacă sesizarea respectă celelalte condiţii de admisibilitate.
25. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă.
26. Autorul excepţiei invocă faptul că norma contestată încalcă articolele 4 [drepturile şi libertăţile omului], 7 [Constituţia, Legea Supremă], 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 23 [calitatea legii], 25 [dreptul la libertate individuală şi la siguranţă al persoanei], 26 [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.
27. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei a invocat dispoziţiile constituţionale menţionate supra, el nu a oferit argumente care să demonstreze caracterul neconstituţional al prevederilor contestate. Astfel, Curtea reţine că simpla enumerare a normelor constituţionale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (DCC nr.65 din 13 mai 2021, §16).
28. Mai mult, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate referitoare la neclaritatea şi la imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorul excepţiei îşi argumentează poziţia prin contradicţiile existente între dispoziţiile contestate şi prevederile articolelor 192 alin.(21) şi alin.(4), 1921 alin.(3) pct.2), 197 alin.(1) pct.4), 202 alin.(1) şi (2) şi 205 alin.(1) din Codul de procedură penală.
29. În acest context, Curtea reaminteşte că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Pretinsa incompatibilitate dintre două sau mai multe norme infraconstituţionale nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.13 din 2 februarie 2021, §22; DCC nr.52 din 8 aprilie 2021, §19).
30. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 192 alin.(1) şi a textului „În cazul pronunţării hotărârii privind liberarea provizorie a persoanei pe cauţiune, învinuitul este ţinut sub arest până când cauţiunea stabilită de judecător nu va fi depusă la contul de depozit al procuraturii.” din articolul 308 alin.(10) din Codul de procedură penală, ridicată din oficiu de dl judecător Victor Sandu, în dosarul 16-277/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE
|
| Nr.127. Chişinău, 5 august 2021. |
