H O T Ă R Â R E

pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative

ale Băncii Naţionale a Moldovei

 

nr. 93  din  27.05.2021

 

Monitorul Oficial nr.142-145/656 din 11.06.2021

 

* * *

 

În temeiul art.37 alin.(3), art.38, art.79, art.80 alin.(4) şi art.138 alin.(4) din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările ulterioare;

Prezenta hotărâre transpune art.86 alin.(1)-(8), alin.(10) şi alin.(11) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată în jurnalul Oficial al Uniunii Europene L176 din 27 iunie 2013, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva (UE) 2018/843 din 30 mai 2018,

Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.322/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind cadrul de administrare a activităţii băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.1-5 art.56), înregistrată la Ministerul Justiţiei cu nr.1400 din 28 decembrie 2018, se modifică după cum urmează:

în clauza de armonizare, textul „art.86 alin.(9)” se substituie cu textul „art.86”.

în Regulamentul privind cadrul de administrare a activităţii băncilor:

1) Cuvintele „procesul intern de evaluare a adecvării capitalului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „procesul de evaluare a adecvării capitalului intern”, la forma gramaticală respectivă;

2) Pct.4, conform ordinii alfabetice, se completează cu următoarea noţiune:

„procesul de evaluare a adecvării lichidităţii interne (ILAAP) – procesul de identificare, măsurare, administrare şi monitorizare a lichidităţii interne, implementat de către bancă, în baza art.79 din Legea nr.202/2017;”;

3) Pct.11, după cuvântul „are” se completează cu textul „ , cel puţin,”;

4) Pct.16 sbp.5) lit.a) se completează cu textul „/un membru al organului de conducere”;

5) Pct.30 va avea următorul cuprins:

„30. Băncile care nu sunt considerate semnificative au dreptul să reunească comitetul de audit şi comitetul de administrare a riscurilor, iar băncile considerate semnificative au dreptul să reunească comitetul de numire şi comitetul de remunerare, conform art.44 din Legea nr.202/2017. Decizia argumentată de reunire a comitetelor, în ambele cazuri, este comunicată în scris Băncii Naţionale a Moldovei în termen de 10 zile de la aprobarea hotărârii respective de către consiliul băncii. Membrii comitetelor astfel reunite trebuie să dispună de cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa necesară pentru asigurarea bunei funcţionări a acestora. Neîndeplinirea cerinţelor privind calitatea membrilor din comitetele reunite acordă Băncii Naţionale a Moldovei dreptul de a se opune deciziei de reunire a comitetelor, inclusiv de a solicita băncii întreprinderea măsurilor necesare în vederea remedierii deficienţelor.”;

6) Pct.47:

la sbp.1), cuvintele „şi prezintă spre aprobare” se substituie cu cuvintele „şi prezintă”;

din sbp.5) textul „ , cel puţin o dată pe an,” se exclude;

7) Pct.62 se completează cu sbp.3¹) cu următorul cuprins:

„3¹) un proces de evaluare a adecvării lichidităţii interne (ILAAP);”;

8) La pct.121 cuvintele „sunt tratate” se substituie cu cuvintele „este tratat”;

9) Pct.160 sbp.7) ultimul alineat se completează cu cuvintele „cu banca”;

10) Pct.241 sbp.1), după cuvintele „garanţiilor oferite de aceasta”, se completează cu textul „(pentru garanţiile sub forma bunurilor imobile, angajatul băncii cu atribuţii de stabilire şi revizuire a valorii de gaj a bunului imobil trebuie să aibă abilităţile şi experienţa adecvată activităţii de evaluare necesară şi să fie independent de procesul de luare a deciziei aferente creditului)”;

11) La pct.263 cuvântul „fundurilor” se substituie cu cuvântul „fondurilor”;

12) Pct.288 sbp.1) cuvântul „funduri” se substituie cu cuvântul „fonduri”;

13) Se completează cu pct.289¹, 289² şi 289³ cu următorul cuprins:

„289¹. Banca trebuie să elaboreze şi să utilizeze propriile metodologii de calcul ale modificărilor potenţiale ale valorii economice a băncii ca urmare a schimbării nivelurilor ratelor dobânzii, în conformitate cu profilul de risc şi politicile de administrare a riscului aferente acestora. În cazurile în care metodologia internă a unei bănci este considerată inadecvată de către Banca Naţională a Moldovei, în contextul criteriilor de mai jos, sau nu există o astfel de metodologie, banca trebuie să aplice metodologia standardizată descrisă în anexa nr.2¹. Metodologiile interne ale băncii trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

1) trebuie evaluat orice risc material al ratei dobânzii aferent activelor, pasivelor şi poziţiilor extrabilanţiere ale băncii. În acest scop, trebuie incluse toate acţiunile bilanţiere şi extrabilanţiere ale băncii sensibile la rata dobânzii;

2) trebuie folosite concepte financiare general acceptate şi tehnici de evaluare a riscului. În special, metodologiile interne trebuie să dea posibilitatea de a evalua riscul folosind metoda valorii economice;

3) intrările datelor sunt specificate în mod adecvat (în corespundere cu natura şi complexitatea acţiunilor băncii) din punctul de vedere al ratelor, scadenţelor, reevaluării şi altor detalii pentru a oferi o descriere destul de precisă a schimbărilor valorii economice;

4) ipotezele metodologiei (folosite pentru a transforma poziţiile în fluxuri de numerar) sunt rezonabile, adecvat documentate şi stabile în timp. Schimbările materiale ale ipotezelor urmează a fi documentate, justificate şi aprobate de organul de conducere;

5) metodologiile de evaluare a riscului ratei dobânzii trebuie incluse în practicile de administrare zilnică a riscului. Rezultatul urmează a fi folosit la caracterizarea nivelului riscului ratei dobânzii pentru organele de conducere;

6) metodologiile de evaluare a riscului ratei dobânzii trebuie să includă şi şocul ratei dobânzii (sau parametrii echivalenţi), cum este stabilit la pct.289².

289². Banca trebuie să calculeze modificarea valorii economice ca urmare a aplicării unei/unor schimbări bruşte şi neaşteptate ale ratelor dobânzii, inclusiv utilizând şocul/şocurile standard de o dimensiune de minim 200 puncte de bază, în ambele direcţii, indiferent de monedă. Calcularea şi raportarea modificării valorii economice se efectuează trimestrial – la nivel individual şi anual – la nivel consolidat pentru banca-mamă – persoană juridică din Republica Moldova.

289³. În cazul în care valoarea economică a unei bănci scade cu mai mult de 20% din fondurile proprii ca urmare a aplicării şocului/şocurilor standard stabilit/stabilite la pct.289², banca trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru diminuarea unui astfel de declin potenţial, măsuri care pot include, printre altele, următoarele:

1) îmbunătăţirea activităţii de administrare a riscului;

2) modificarea limitelor interne;

3) reducerea profilului de risc;

4) creşterea nivelului fondurilor proprii.”;

14) La pct.295 sbp.2) cuvintele „datoriilor şi elementelor” se substituie cu cuvintele „datorii şi elemente”;

15) Denumirea secţiunii 9 din capitolul II, titlul V se completează cu cuvintele „şi salariaţii băncii”;

16) Se completează cu pct.319¹ cu următorul cuprins:

„319¹. Banca trebuie să dispună de reglementări interne privind modul şi condiţiile, inclusiv limita agregată la nivel de bancă, de acordare a creditelor salariaţilor săi. Salariaţilor băncii, care sunt persoane afiliate acesteia, li se acordă credite conform condiţiilor prevăzute în Regulamentul nr.240/2013. Banca trebuie să ţină o evidenţă aparte a tuturor creditelor acordate angajaţilor săi, care nu sunt persoane afiliate, într-o măsură similară aplicată celorlalţi beneficiari de credite (cu indicarea sumelor, termenelor rambursării etc.). Limita agregată se stabileşte de către bancă luând în considerare nivelul riscurilor asumate de bancă.”;

17) Denumirea titlului VII se completează cu textul „ŞI PROCESUL DE EVALUARE A ADECVĂRII LICHIDITĂŢII INTERNE (ILAAP)”;

18) Denumirea capitolului I al titlului VII va avea următorul cuprins:

„Capitolul I

PROCESUL DE EVALUARE A ADECVĂRII CAPITALULUI

INTERN LA RISCURI (PROCESUL ICAAP)”;

19) La pct.354 sbp.1) textul „ , potrivit art.60 din Legea nr.202/2017,” se exclude;

20) La pct.358:

textul „instituite de art.60 (4) din Legea nr.202/2017,” se exclude;

se completează cu cuvintele „în vederea acoperirii riscurilor asumate”;

21) La pct.386 cuvântul „Bănca” se substituie cu cuvântul „Banca”, iar după textul „anexa nr.3” se completează cu textul „ , cu anexarea copiilor, confirmate de bancă, a tuturor documentelor justificative menţionate în raport”;

22) Titlul VII se completează cu capitolul II, cu următorul cuprins:

 

„Capitolul II

PROCESUL DE EVALUARE A ADECVĂRII LICHIDITĂŢII

INTERNE (PROCESUL ILAAP)

387¹. În procesul instituirii şi derulării continue a procesului ILAAP, banca aplică mutatis mutandis prevederile capitolului I din prezentul titlu, cu particularităţile prevăzute în prezentul capitol.

387². Elementele şi rezultatele simulărilor de criză din cadrul procesului ILAAP se corelează cu cele din cadrul procesului ICAAP. Aceasta presupune luarea în considerare a ipotezelor-suport, a rezultatelor simulărilor de criză şi a măsurilor pe care intenţionează să le întreprindă organul de conducere.

387³. Strategiile, politicile, procesele şi sistemele băncii menţionate la art.79 alin.(3) din Legea nr.202/2017 se ajustează în funcţie de liniile de activitate, monede, sucursale şi entităţi şi includ mecanisme corespunzătoare de alocare pentru costurile de lichiditate, beneficii şi riscuri.

387⁴. Banca trebuie să elaboreze metodologii pentru identificarea, măsurarea, gestionarea şi monitorizarea surselor de finanţare, care trebuie să se axeze pe fluxurile de numerar semnificative prezente şi preconizate din active, datorii, elemente extrabilanţiere, inclusiv din datorii contingente şi posibilul impact al riscului reputaţional.

387⁵. Banca trebuie să facă distincţie dintre activele grevate şi activele disponibile în orice moment, în special în situaţii de urgenţă. De asemenea, trebuie să se ia în considerare entitatea juridică în care se află activele, ţara în care activele sunt înregistrate legal fie într-un registru, fie într-un cont, precum şi eligibilitatea acestora şi să se monitorizeze modul în care activele pot fi mobilizate prompt.

387⁶. Banca trebuie să ia în considerare şi limitele juridice, de reglementare şi operaţionale existente, impuse potenţialelor transferuri de lichidităţi şi active negrevate dintre entităţi, din Republica Moldova şi din alt stat.

387⁷. Banca trebuie să deţină diferite instrumente de diminuare a riscului de lichiditate, inclusiv un sistem de limite şi rezerve de lichidităţi, pentru a putea face faţă diferitelor situaţii de criză, precum şi o structură de finanţare şi un acces la sursele de finanţare diversificate într-un mod corespunzător. Dispoziţiile respective se reexaminează cu regularitate de către bancă.

387⁸. Banca trebuie să aibă în vedere scenariile alternative de lichiditate şi factorii de diminuare a riscurilor şi că reexaminează ipotezele care stau la baza deciziilor privind poziţia de finanţare, cel puţin, o dată pe an. În acest sens, scenariile alternative trebuie să vizeze în special elementele extrabilanţiere şi alte datorii contingente, inclusiv cele ale entităţilor constituite în scop special, în raport cu care banca acţionează ca sponsor sau oferă un sprijin semnificativ sub formă de lichidităţi.

387⁹. Banca trebuie să ajusteze strategiile, politicile interne şi limitele cu privire la riscul de lichiditate şi să elaboreze planuri de urgenţă eficiente, având în vedere rezultatul scenariilor alternative menţionate la pct.387⁸.

387¹⁰. Planurile de urgenţă privind lichiditatea trebuie să stabilească strategii adecvate şi măsuri de punere în aplicare corespunzătoare pentru a rezolva problema eventualei lipse de lichidităţi, inclusiv în ceea ce priveşte sucursalele stabilite într-un alt stat.

387¹¹. Planurile de urgenţă privind lichiditatea trebuie să fie testate de către bancă, cel puţin, o dată pe an, actualizate pe baza rezultatelor scenariilor alternative menţionate la pct.387⁸, raportate organului de conducere corespunzător şi aprobate de acesta, astfel încât politicile şi procesele interne să poată fi ajustate în consecinţă.

387¹². Banca trebuie să întocmească şi să prezinte Băncii Naţionale a Moldovei, anual, un raport referitor la procesul de evaluare a adecvării lichidităţii interne, care trebuie să cuprindă elementele prevăzute în prezentul titlu şi în anexa nr.4, cu anexarea copiilor confirmate de bancă ale tuturor documentelor justificative menţionate în raport, inclusiv de identificare a aspectelor ce necesită îmbunătăţiri şi privind măsurile planificate în acest sens la nivelul băncii. Raportul respectiv urmează a fi examinat de către Banca Naţională a Moldovei în cadrul procesului de verificare şi evaluare prevăzut la art.100 alin.(1)-(4) din Legea nr.202/2017.”;

23) Pct.388 se abrogă;

24) Pct.389 se completează cu textul „ , iar raportul menţionat la pct.387¹² este transmis în termen de 5 luni de la încheierea exerciţiului financiar. Rapoartele urmează să fie prezentate în limba română.”;

25) Se completează cu pct.390¹-390⁵, cu următorul cuprins:

„390¹. Banca sau persoanele care convoacă adunarea generală a acţionarilor trebuie să prezinte la Banca Naţională a Moldovei, printr-o scrisoare de însoţire, informaţia cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor, care trebuie să cuprinde, cel puţin, următoarele:

1) extrasul din procesul-verbal al şedinţei organului de conducere care a decis cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor sau al şedinţei altor persoane care convoacă adunarea generală, după caz, care trebuie să conţină datele prevăzute la art.51 alin.(8) lit.a)–g) din Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997);

2) copiile, semnate de către bancă/persoana care convoacă adunarea generală a acţionarilor, ale documentelor confirmative ce atestă măsurile întreprinse aferente prevederilor art.53 alin.(1) lit.b) sau alin.(2) din Legea nr.1134/1997;

3) copia publicaţiei în care a fost plasat anunţul despre ţinerea adunării generale a acţionarilor, cu excepţia cazului prevăzut la art.53 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1134/1997.

390². Informaţia menţionată la pct.390¹ se prezintă după cum urmează:

1) în cazul adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, cel mai târziu cu 25 de zile până la ţinerea acesteia;

2) în cazul adunării generale extraordinare a acţionarilor, cel mai târziu cu 12 zile până la ţinerea acesteia;

3) în cazul adunării generale repetate, cel mai târziu cu 10 zile până la ţinerea acesteia;

4) în cazul în care adunarea generală a acţionarilor se desfăşoară în condiţiile prevăzute la art.58 alin.(7) din Legea nr.1134/1997, informaţia se prezintă în termen de 7 zile după adoptarea deciziei respective, dar cel mai târziu cu 3 zile până la ţinerea adunării generale a acţionarilor.

390³. În termen de 15 zile lucrătoare de la data închiderii adunării generale a acţionarilor, banca prezintă la Banca Naţională a Moldovei copiile, semnate de către aceasta, a documentului prevăzut la pct.394 sbp.3) şi a publicaţiei în care a fost plasată decizia aprobată la adunarea generală a acţionarilor. În cazul în care în cadrul adunării generale a acţionarilor este adoptată decizia de majorare a capitalului social al băncii prin efectuarea emisiunii suplimentare de acţiuni, banca prezintă la Banca Naţională a Moldovei, cel puţin, următoarele:

1) copia, semnată de către bancă, a deciziei privind emisiunea suplimentară a valorilor mobiliare aprobată de adunarea generală a acţionarilor;

2) copiile, semnate de către bancă, a dării de seamă privind rezultatele emisiunii valorilor mobiliare şi a listei subscriitorilor la valorile mobiliare plasate în baza deciziei adoptate la adunarea generală a acţionarilor, întocmite conform cerinţelor prevăzute de actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Informaţiile menţionate trebuie să fie prezentate la Banca Naţională a Moldovei în termen de 5 zile de la data desfăşurării şedinţei organului împuternicit la care s-au aprobat rezultatele emisiunii valorilor mobiliare.

390⁴. Banca Naţională a Moldovei poate solicita prezentarea parţială sau completă a informaţiei expuse în anexele la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor.

390⁵. Sucursala băncii din alt stat informează Banca Naţională a Moldovei despre convocarea adunării generale a acţionarilor băncii din alt stat, în cazul în care în ordinea de zi se includ chestiuni aferente activităţii sucursalei băncii din alt stat şi prezintă o copie a ordinii de zi cel mai târziu cu 5 zile lucrătoare înainte de ţinerea acesteia. În termen de 20 zile lucrătoare de la închiderea adunării generale a acţionarilor, sucursala băncii din alt stat prezintă la Banca Naţională a Moldovei documentul prevăzut la pct.394 sbp.4).”;

26) La pct.391 cuvântul „acestora” se substituie cu cuvântul „acesteia”;

27) Pct.394 se completează cu sbp.5) cu următorul cuprins:

„5) În termen de 6 luni de la încheierea exerciţiului financiar, planul de redresare actualizat al băncii, pentru situaţia la 31 decembrie a fiecărui an.”;

28) În parafele anexelor nr.1, nr.2 şi nr.3 cuvântul „băncii” se substituie cu cuvântul „băncilor”;

29) În Anexa nr.1:

a) la pct.1 sbp.7) va avea următorul cuprins:

„7) informaţia privind soţii, rudele şi afinii de gradul întâi şi doi ai persoanelor indicate la sbp.5), soţii rudelor şi afinilor menţionaţi, informaţia privind funcţiile de membru al organului de conducere ocupate de către persoanele respective în alte entităţi, precum şi deţinerile acestora în mărime de 20 la sută şi mai mult în capitalul societăţilor comerciale. În cazul în care deţinătorul este bancă dintr-un stat străin, care aplică dispoziţiile de supraveghere şi reglementare prudenţială cel puţin echivalente cu cele aplicate în Republica Moldova, nu este necesară obţinerea unei astfel de informaţii;”

sbp.13) va avea următorul cuprins:

„13) informaţia despre debitorii băncii întocmită conform cerinţelor sbp.2) – 12), despre deţinătorul direct, indirect şi beneficiarul efectiv al debitorului întocmită conform cerinţelor sbp.2) – 11), cu excepţia sbp.7) (pentru persoanele juridice) şi pct.3 sbp.2) – 8), cu excepţia sbp.5) (pentru persoanele fizice).”;

b) la pct.3:

sbp.3) va avea următorul cuprins:

„3) informaţia curentă privind funcţia de membru al organului de conducere ocupată”;

la sbp.5) textul „locurile de muncă şi funcţiile ocupate de către aceştia,” se exclude;

30) Se completează cu Anexa nr.2¹ cu următorul cuprins:

 

„Anexa nr.2¹

la Regulamentul privind cadrul de

administrare a activităţii băncilor

 

Metodologia standardizată de calcul al modificării potenţiale a valorii

economice a unei bănci ca urmare a schimbării

nivelurilor ratelor dobânzii

 

1. Pentru calcularea modificării potenţiale a valorii economice a unei bănci ca urmare a schimbării nivelurilor ratelor dobânzii trebuie să fie respectate următoarele principii:

1) toate activele şi datoriile din afara portofoliului de tranzacţionare şi toate elementele extrabilanţiere din afara portofoliului de tranzacţionare care sunt sensibile la schimbările ratelor dobânzii, inclusiv toate instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii, sunt încadrate pe benzile de scadenţă prevăzute în tabel. Încadrarea pe benzi de scadenţă se face separat pentru fiecare monedă în care sunt exprimate mai mult de 5% din activele sau datoriile din afara portofoliului de tranzacţionare;

2) elementele bilanţiere sunt tratate la valoarea determinată conform pct.5 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.111/2018;

3) instrumentele pe rată a dobânzii fixă sunt alocate potrivit perioadei reziduale până la scadenţă, iar instrumentele pe rată a dobânzii variabilă, potrivit perioadei reziduale până la următoarea dată de reevaluare – repricing date;

4) expunerile care creează probleme de procesare de ordin practic ca urmare a numărului considerabil şi a valorii individuale relativ mici, cum ar fi creditele ipotecare sau cele rambursabile în rate – installment loans, pot fi alocate pe bază de metode de estimare cu suport statistic;

5) instrumentele financiare derivate sunt convertite în poziţii pe instrumentul-suport relevant. Valorile luate în considerare sunt fie valoarea principalului aferentă instrumentului financiar suport, fie cea aferentă noţionalului acestuia;

6) contractele futures şi forward, inclusiv forward rate agreements – FRA, sunt tratate ca o combinaţie între o poziţie lungă şi una scurtă. Scadenţa unui futures sau a unui FRA este perioada până la livrare sau până la executarea contractului, la care se adaugă, dacă este cazul, durata de viaţă a instrumentului financiar suport;

7) swap-urile sunt tratate ca două poziţii noţionale cu scadenţe relevante. Astfel, un swap pe rata dobânzii, în cadrul căruia o bancă primeşte o rată a dobânzii variabilă şi plăteşte o rată a dobânzii fixă, se tratează ca o poziţie lungă pe rată a dobânzii variabilă cu scadenţa echivalentă cu perioada până la următoarea dată de fixare a ratei dobânzii şi o poziţie scurtă pe rată a dobânzii fixă cu scadenţa echivalentă cu durata de viaţă reziduală a swap-ului. Segmentele distincte ale unui cross currency swap sunt încadrate pe benzile de scadenţă relevante pentru monedele respective;

2. Procesul de calcul constă în 5 paşi:

1) la primul pas se compensează poziţiile lungi cu cele scurte în cadrul fiecărei benzi de scadenţă, rezultând o singură poziţie lungă sau scurtă în fiecare bandă de scadenţă;

2) la al doilea pas se ponderează poziţiile lungi şi scurte rezultate cu factorii de ponderare prevăzuţi în tabelul care reflectă sensibilitatea poziţiilor din diferite benzi de scadenţă la schimbarea presupusă a ratelor dobânzii;

3) la al treilea pas se însumează poziţiile ponderate rezultate, compensându-se poziţiile lungi cu cele scurte, şi se obţine poziţia netă, scurtă sau lungă, ponderată din afara portofoliului de tranzacţionare în moneda respectivă;

4) la al patrulea pas se calculează poziţia ponderată pentru întregul portofoliu, exclusiv portofoliul de tranzacţionare, prin însumarea poziţiilor nete, scurte sau lungi, ponderate, calculate pentru diferite monede;

5) la al cincilea pas se raportează poziţia ponderată pentru întregul portofoliu, exclusiv portofoliul de tranzacţionare, la fondurile proprii ale băncii.

 

 

31) În Anexa nr.3:

a) pct.2 se completează cu lit.e)-i) cu următorul cuprins:

„e) schimbări semnificative (realizate sau planificate) asupra cadrului de administrare a riscurilor pe baza rezultatelor ICAAP;

f) schimbări semnificative (realizate sau planificate) asupra modelelor de afaceri, strategiilor sau cadrelor de apetit la risc pe baza rezultatelor ICAAP, inclusiv a acţiunilor de administrare (de exemplu, schimbarea poziţiilor de risc);

g) schimbări semnificative (realizate sau planificate) asupra cadrelor ICAAP, inclusiv îmbunătăţiri care să fie aduse în urma respectării validărilor interne, a rapoartelor de audit interne şi a rezultatelor dialogului cu Banca Naţională a Moldovei;

h) explicaţii adecvate cu privire la modul în care banca garantează că respectivele cadre şi modele ICAAP utilizate asigură rezultate fiabile;

i) rapoartele de audit intern având drept obiect ICAAP.”;

b) pct.8 se completează cu lit.d) cu următorul cuprins:

„d) descrierea interacţiunii (integrării) dintre simulările de criză privind solvabilitatea şi cele privind lichiditatea, în special a simulărilor de criză specifice ICAAP şi a rolului simulărilor de criză în sens invers.”;

32) Se completează cu Anexa nr.4 cu următorul cuprins:

 

„Anexa nr.4

la Regulamentul privind cadrul de

administrare a activităţii băncilor

 

Informaţiile ILAAP prezentate Băncii Naţionale a Moldovei

 

A. Dispoziţii generale privind informaţiile specifice ILAAP:

În scopul acestui compartiment, banca aplică mutatis mutandis prevederile compartimentului A din Anexa nr.3.

B. Informaţii specifice ILAAP:

1. Cu referire la stabilirea unui proces care să asigure faptul că banca deţine un cadru de administrare riguros conceput pentru administrarea riscului de lichiditate, inclusiv de finanţare, inclusiv a unui proces pentru identificarea, administrarea şi monitorizarea riscurilor de lichiditate, inclusiv de finanţare, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) descrierea domeniului de aplicare al ILAAP, inclusiv o prezentare generală şi justificarea oricăror abateri de la domeniul de aplicare prudenţial al cerinţelor de lichiditate, cu recunoaşterea posibilelor derogări;

2) descrierea procesului de elaborare a ILAAP, cu explicarea relaţiei dintre toate componentele acestuia şi justificarea modului în care respectiva elaborare asigură accesul băncii la lichidităţi suficiente;

3) criteriile aplicate de bancă pentru selectarea determinanţilor de risc semnificativi pentru riscul de lichiditate, inclusiv de finanţare, inclusiv selecţia monedelor semnificative pentru monitorizarea poziţiei de lichiditate şi de finanţare;

4) criteriile aplicate de bancă pentru selecţia instrumentelor şi ipotezelor adecvate pentru ILAAP, cum ar fi metoda de măsurare şi previzionare a fluxurilor de numerar actuale şi viitoare ale activelor, datoriilor şi elementelor extrabilanţiere pe orizonturi de timp corespunzătoare.

2. Cu referire la implementarea deplină a unui proces care să asigure faptul că banca deţine un cadru solid şi specific pentru administrarea riscului de lichiditate, inclusiv de finanţare, inclusiv a unui proces pentru identificarea, cuantificarea şi controlarea riscurilor de lichiditate, inclusiv de finanţare, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) o evaluare a fluxurilor lichidităţilor şi a poziţiilor de finanţare intragrup, inclusiv orice posibile obstacole juridice sau de reglementare în calea transferului lichidităţilor în cadrul (sub)grupului;

2) justificarea selecţiei determinanţilor de risc semnificativi şi o prezentare generală cantitativă a acestor determinanţi de risc, actualizată cu o frecvenţă corespunzătoare;

3) o prezentare generală cantitativă a profilului de finanţare şi a stabilităţii sale percepute pentru toate monedele semnificative;

4) demonstrarea procesului de monitorizare a conformităţii cu cerinţele prudenţiale minime şi suplimentare aferente riscului de lichiditate, inclusiv de finanţare, inclusiv previzionarea conformităţii cu aceste cerinţe în condiţiile unor scenarii diferite de-a lungul unui orizont de timp corespunzător pentru scopurile ILAAP.

3. Cu privire la strategia de finanţare, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii cu privire la următoarele:

1) descrierea procesului general de elaborare a planului de finanţare, inclusiv a surselor de finanţare, a scadenţelor, a pieţelor-cheie, a produselor utilizate etc.;

2) după caz, un document privind politica de menţinere a prezenţei pe pieţe pentru a asigura şi a testa periodic accesul la piaţă şi capacitatea băncii de a obţine finanţare, dacă este relevant;

3) după caz, un document privind politica aferentă riscului de concentrare a finanţării, inclusiv privind principiile pentru măsurarea şi monitorizarea corelaţiei dintre sursele de finanţare şi a legăturii economice dintre deponenţi şi alţi furnizori de lichidităţi;

4) după caz, o politică privind finanţarea în monede străine, inclusiv cele mai relevante ipoteze cu privire la disponibilitatea şi convertibilitatea acestor monede.

4. Cu privire la punerea pe deplin în aplicare a strategiei de finanţare, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii cu privire la următoarele:

1) planul actual de finanţare;

2) o prezentare generală cantitativă a caracteristicilor, cum ar fi volume, preţuri şi apetitul investitorului, ale finanţării obţinute recent şi o analiză a fezabilităţii punerii în aplicare a planului de finanţare având în vedere (modificările cu privire la) volatilitatea pieţei;

3) o perspectivă de evoluţie (dorită) a poziţiei de finanţare pe un orizont de timp de perspectivă de 3 ani;

4) o evaluare a poziţiei de finanţare şi a riscului de finanţare după punerea în aplicare a planului de finanţare;

5) informaţii despre testarea ex-post a planului de finanţare.

5. Cu privire la strategia privind rezervele de lichiditate şi gestionarea garanţiilor reale, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii cu privire la următoarele:

1) metodologia acesteia pentru stabilirea dimensiunii interne minime a rezervei de lichidităţi, inclusiv definiţia băncii privind activele lichide, criteriile pe care le aplică aceasta pentru stabilirea valorii lichidităţii activelor lichide şi constrângerile legate de concentrare şi alte caracteristici de risc ale activelor lichide;

2) politica de gestionare a garanţiilor reale, inclusiv principiile legate de locaţia şi transferabilitatea garanţiilor reale, precum şi rolul acestora în legătură cu îndeplinirea cerinţelor prudenţiale minime;

3) politica aferentă grevării cu sarcini a activelor, inclusiv principiile pentru măsurarea şi monitorizarea atât a activelor grevate, cât şi a celor negrevate cu sarcini şi corelarea cadrului privind limitele şi controlul aferent grevării cu sarcini a activelor cu apetitul la risc (de lichiditate, inclusiv de finanţare) al băncii;

4) principiile privind testarea ipotezelor legate de valoarea lichidităţii activelor şi momentul vânzării activelor sau încheierii unui acord repo cu activele incluse în rezerva de active lichide;

5) politica aferentă riscului de concentrare a lichidităţii în rezerva de lichiditate, inclusiv principiile de măsurare şi monitorizare a oricăror pierderi potenţiale de lichidităţi disponibile din cauza acestei concentrări.

6. Cu referire la punerea în aplicare a strategiei privind rezervele de lichidităţi şi gestionarea garanţiilor reale, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) cuantificarea volumului minim al activelor lichide considerat adecvat pentru îndeplinirea cerinţelor interne;

2) cuantificarea rezervei de lichidităţi actuale, inclusiv distribuirea acesteia pe produse, monede, contrapărţi, regiuni/entităţi din cadrul grupului etc.;

3) descrierea diferenţelor dintre definiţiile elementelor „capacităţii de contrabalansare (abilitatea băncii de a deţine sau de a avea acces la lichidităţi excedentare pe orizonturi de timp scurte, medii şi lungi în vederea reacţionării la scenarii de criză)” şi „activelor cu un nivel ridicat de lichiditate şi de calitate a creditului”, ultimele definite conform Regulamentului privind cerinţele de acoperire a necesarului de lichiditate pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.44/2020, cu includerea argumentelor ce demonstrează că respectiva capacitate de contrabalansare poate să acopere riscuri neincluse în Legea nr.202/2017;

4) previziuni ale evoluţiei volumului minim necesar la nivel intern al activelor lichide şi al activelor lichide disponibile pe orizonturi de timp adecvate, atât în condiţii „normale de activitate”, cât şi de criză;

5) prezentarea generală cantitativă şi analiza nivelurilor actuale şi previzionate ale grevării cu sarcini a activelor, inclusiv detalii despre active grevate, precum şi negrevate cu sarcini care ar putea fi utilizate pentru generarea de lichidităţi;

6) evaluarea duratei necesare pentru convertirea activelor lichide în lichidităţi direct utilizabile, ţinând cont de obstacolele juridice, operaţionale sau prudenţiale iscate în utilizarea activelor lichide pentru a acoperi ieşiri de numerar;

7) analiza testării ipotezelor legate de valoarea lichidităţii activelor şi momentul vânzării activelor sau încheierii unui acord repo cu activele incluse în rezerva de active lichide.

7. Cu referire la elaborarea mecanismului de alocare a costurilor şi beneficiilor de lichiditate, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) descrierea mecanismului de alocare a costurilor şi beneficiilor de lichiditate, precum şi a criteriilor de selecţie a elementelor de lichiditate şi de finanţare care să asigure luarea în considerare a tuturor beneficiilor şi costurilor relevante, precum şi a oricărei frecvenţe de ajustare a preţurilor;

2) descrierea interconexiunilor dintre mecanismul de alocare a costurilor şi beneficiilor de lichiditate şi administrarea riscului şi administrarea generală a băncii.

8. Pentru băncile care aplică mecanisme de stabilire a preţurilor de transfer a lichidităţii (LTP – un sistem intern al băncii de stabilire a costurilor de lichiditate, beneficiilor şi riscurilor relevante în cadrul de gestionare a riscului de lichiditate), banca trebuie să asigure ca informaţiile prevăzute la pct.7 să includă descrierea procesului de elaborare şi funcţionare a LTP şi, în special, a interconexiunilor dintre LTP şi procesul decizional strategic, precum şi a procesului decizional din cadrul departamentului de relaţii cu clienţii cu privire la generarea de active şi datorii.

9. Cu referire la punerea în aplicare a alocării costurilor şi beneficiilor în cadrul mecanismului privind lichidităţile, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) descrierea mecanismului actual de alocare a costurilor şi beneficiilor de lichiditate şi o prezentare generală cantitativă a calibrării sale actuale (având la bază curbe ale dobânzii, rate de referinţă interne pentru principalele categorii de active şi datorii utilizate etc.);

2) descrierea integrării actuale a mecanismului de alocare a costurilor şi beneficiilor de lichiditate în cuantificarea profitabilităţii în cazul generării de active şi datorii noi, atât la nivel bilanţier, cât şi extrabilanţier;

3) descrierea integrării actuale a mecanismului de alocare a costurilor şi beneficiilor de lichiditate în gestionarea performanţei, dacă este cazul, cu o defalcare pe diferite linii de activitate/unităţi sau regiuni.

10. În cazul băncilor care aplică mecanisme LTP, informaţiile prevăzute la pct.9 trebuie să acopere, de asemenea, funcţionarea LTP şi, în special, relaţia dintre LTP şi ratele de risc-cheie.

11. Cu referire la elaborarea procesului de administrare a riscului de lichiditate pe parcursul zilei, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) descrierea criteriilor şi instrumentelor de măsurare şi monitorizare a riscurilor de lichiditate pe parcursul zilei;

2) descrierea procedurilor de escaladare prevăzute pentru deficite de lichiditate apărute pe parcursul zilei, care asigură îndeplinirea la timp a obligaţiilor legate de plăţile scadente şi decontări atât în regim normal de activitate, cât şi în condiţii de criză.

12. Cu referire la punerea în aplicare a procesului de administrare a riscului de lichiditate pe parcursul zilei, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) prezentarea generală cantitativă a riscului de lichiditate pe parcursul zilei în ultimul an cu o frecvenţă corespunzătoare;

2) numărul total al plăţilor neefectuate şi o notă explicativă privind neefectuarea unor plăţi importante sau neîndeplinirea promptă a unor obligaţii importante de către bancă.

13. În plus faţă de informaţiile generale cu privire la simulările de criză, astfel cum sunt prevăzute la pct.8, compartimentul A din Anexa nr.3, cu privire la procesul de elaborare a simulărilor de criză de lichiditate, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii cu privire la următoarele:

1) descrierea scenariilor alternative aplicate şi a ipotezelor analizate în cadrul simulărilor de criză pentru lichiditate, inclusiv a oricăror elemente relevante cum ar fi numărul de scenarii utilizate, domeniul de aplicare, frecvenţa de raportare internă către organul de conducere, determinanţii de risc (macro şi idiosincratici), orizonturile de timp aplicate şi, după caz, defalcarea pe monede/regiuni/unităţi de activitate;

2) descrierea criteriilor pentru scenariile de calibrare, selecţia orizonturilor de timp corespunzătoare (inclusiv pe parcursul zilei, dacă este relevant), cuantificarea impactului crizei asupra valorii lichidităţii activelor din rezervă etc.

14. Cu referire la punerea pe deplin în aplicare a simulărilor de criză de lichiditate, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) rezultatul cantitativ al simulărilor de criză, inclusiv o analiză a (principalilor determinanţi ai) acestui rezultat şi o descriere clară a relevanţei rezultatului pentru limitele interne, rezervele de lichiditate, raportare, modelare şi apetitul la risc;

2) analiza cantitativă şi calitativă a rezultatelor simulărilor de criză asupra profilului de finanţare.

15. Cu referire la elaborarea planului de urgenţă pentru lichiditate, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) descrierea liniilor de responsabilitate pentru proiectarea, monitorizarea şi executarea planului de urgenţă pentru lichiditate;

2) descrierea strategiilor pentru acoperirea deficitelor de lichidităţi în situaţii de urgenţă;

3) descrierea unui instrument pentru monitorizarea condiţiilor de piaţă care să permită băncii să stabilească cu promptitudine dacă se garantează sau nu escaladarea şi/sau aplicarea măsurilor;

4) descrierea procedurilor de testare, după caz (având la bază exemple de vânzări de tipuri de active noi, depunerea de garanţii reale la bănci centrale etc.).

16. Cu referire la punerea în aplicare a planurilor de urgenţă pentru lichiditate, banca transmite Băncii Naţionale a Moldovei informaţii privind următoarele:

1) planul actual de urgenţă pentru lichiditate;

2) informaţii despre posibile acţiuni de administrare, inclusiv evaluarea fezabilităţii acestora şi a capacităţii de a genera lichiditate în cadrul unor diverse scenarii de criză;

3) opinia conducerii cu privire la implicaţiile tuturor informaţiilor publicate de către bancă în legătură cu lichiditatea pentru fezabilitatea şi promptitudinea acţiunilor de administrare incluse în planul de urgenţă pentru lichiditate;

4) o analiză recentă a simulărilor, inclusiv concluzii privind fezabilitatea acţiunilor de administrare incluse în planul de urgenţă pentru lichiditate;

5) descrierea opiniei interne cu privire la impactul punerii în aplicare a acţiunilor de administrare incluse în planul de urgenţă pentru lichiditate, de exemplu, cu privire la accesul băncii la pieţele relevante şi la stabilitatea generală a profilului său de finanţare pe termen scurt şi mai lung.

17. Pe lângă informaţiile prevăzute la pct.1-16, banca transmite Băncii Naţionale informaţiile justificative relevante, inclusiv procese-verbale ale şedinţelor comitetelor relevante şi ale organului de conducere, care să demonstreze elaborarea şi punerea în aplicare eficientă a procesului ILAAP şi, în special:

1) aprobarea procesului general de elaborare a ILAAP;

2) aprobarea elementelor-cheie ale ILAAP, cum ar fi planul de finanţare, planul de urgenţă pentru lichiditate, mecanismul de alocare a costurilor şi beneficiilor de lichiditate, ipotezele simulărilor de criză şi concluziile cu privire la rezultate, apetitul specific la riscul de lichiditate, inclusiv de finanţare, dimensiunea vizată şi componenţa rezervei de active lichide etc.;

3) procese-verbale ale discuţiilor cu privire la (modificările privind) profilul de risc de lichiditate, inclusiv de finanţare, încălcările limitelor etc., inclusiv ale deciziilor privind luarea sau nu a acţiunilor de administrare;

4) exemple de decizii semnificative luate în cadrul comitetelor de aprobare a produselor noi, cu demonstrarea, după caz, a utilizării mecanismului de stabilire a preţurilor de transfer de lichidităţi (LTP) şi opinii privind riscurile în luarea acestor decizii;

5) procese-verbale ale discuţiilor privind analiza fezabilităţii planului de finanţare având în vedere (modificările cu privire la) adâncimea şi volatilitatea pieţei;

6) procese-verbale ale deciziilor privind acţiuni de administrare în legătură cu riscul de lichiditate pe parcursul zilei după escaladarea internă ca urmare a unor evenimente din cursul zilei legate de lichidităţi;

7) procese-verbale ale discuţiilor despre rezultatul simulărilor de criză de lichiditate şi ale deciziei privind orice acţiune de administrare sau lipsă a acţiunii;

8) procese-verbale ale discuţiilor privind testarea regulată a planului de urgenţă pentru lichiditate şi ale deciziilor privind adaptarea acţiunilor de administrare prevăzute în planul de urgenţă pentru lichiditate;

9) decizia privind dimensiunea şi componenţa rezervei de active lichide;

10) procese-verbale ale discuţiilor privind testarea valorii lichidităţii activelor şi momentul vânzării activelor sau încheierii unui acord repo cu activele incluse în rezerva de active lichide;

11) după caz, autoevaluări interne în care banca să poată avea oportunitatea de a justifica nivelul de conformitate raportat la criteriile publicate cu privire la gestionarea şi controlul riscurilor care afectează ILAAP.”.

 

2. Capitolul VI din Regulamentul privind licenţierea băncii şi a sucursalei băncii din alt stat, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.328/2019 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.7-13, art.51), se abrogă.

 

3. Regulamentul nr.33/09-01 cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi, aprobat de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, proces-verbal nr.43 din 18 septembrie 1996 (Monitorul Oficial al Republica Moldova, 1996, nr.64, art.81), înregistrat la Ministerul Justiţiei cu nr.1050 din 24 iunie 2015, se abrogă.

 

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 4 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

5. Băncile, în termen de până la 31 mai 2022, vor prezenta primele raportări privind procesul de evaluare a adecvării lichidităţii interne (ILAAP) pentru situaţia din 31 decembrie 2021.