L E G E

cu privire la energetică

nr. 1525-XIII  din  19.02.1998

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.50-51/366 din 04.06.1998

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiuni principale

Articolul 2. Scopul prezentei legi

Articolul 3. Obiectul prezentei legi

Capitolul II

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE ÎN DOMENIUL ENERGETICII

Articolul 4. Atribuţiile autorităţii publice centrale de administrare a energeticii

Articolul 5. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

Capitolul III

FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA ENERGETICII

Articolul 6. Principii de activitate

Articolul 7. Proprietatea în energetică

Articolul 8. Demonopolizarea şi concurenţa

Articolul 9. Relaţiile economice

Articolul 10. Fondurile de investiţii

Articolul 11. Fondurile speciale

Capitolul IV

ALIMENTAREA CU ENERGIE. SUPRAVEGHEREA ENERGETICĂ DE STAT

Articolul 12. Relaţiile dintre furnizor şi consumator

Articolul 13. Supravegherea energetică de stat

Capitolul V

EVIDENŢA RESURSELOR ENERGETICE. RAPOARTELE

STATISTICE ŞI TRANSPARENŢA

Articolul 14. Evidenţa resurselor energetice

Articolul 15. Rapoartele statistice

Articolul 16. Transparenţa

Capitolul VI

ASIGURAREA SECURITĂŢII ÎN FUNCŢIONAREA

OBIECTIVELOR ENERGETICE ŞI A PAZEI LOR

Articolul 17. Zonele de protecţie

Articolul 18. Paza obiectivelor energetice

Articolul 19. Pregătirea cadrelor

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 20. Intrarea în vigoare

Articolul 21. Îndatoririle Guvernului

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noţiuni principale:

energetică – ramură a economiei naţionale cu un sistem de întreprinderi şi obiective electroenergetice, termoenergetice, de gaze, de combustibil solid şi lichid, cu centre de instruire, organizaţii de proiectări şi de cercetări şi de altă natură;

resurse energetice – totalitate a purtătorilor de energie utilizaţi în activităţi economice şi menajere;

pierderi de resurse energetice – pierderi tehnologice inevitabile de resurse energetice în procesul de extragere, prelucrare, transportare, depozitare, evidenţă, distribuţie şi consum, precum şi pierderile provocate de nerespectarea proceselor tehnologice, de utilizarea lor neeconomă sau risipitoare.

Articolul 2. Scopul prezentei legi

Scopul prezentei legi constă în crearea unui cadru juridic pentru asigurarea eficienţei energeticii, aprovizionarea fiabilă a economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice.

Articolul 3. Obiectul prezentei legi

Prezenta lege:

a) reglementează activitatea organizatorică, economică şi financiară a întreprinderilor şi organizaţiilor energetice, relaţiile lor cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu persoane fizice şi juridice;

b) stabileşte principiile de bază ale activităţii producătorilor de energie, întreprinderilor de transport, a furnizorilor de resurse energetice, relaţiile de drept şi economice dintre furnizori şi consumatori;

c) stabileşte modul asigurării consumatorilor cu combustibili şi cu energie de calitate la preţuri şi tarife minime;

d) determină elementele principale de asigurare a securităţii obiectivelor energetice.

Capitolul II

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE ÎN DOMENIUL ENERGETICII

Articolul 4. Atribuţiile autorităţii publice centrale de administrare a energeticii

În atribuţiile autorităţii publice centrale de administrare a energeticii intră:

a) elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul energeticii;

b) elaborarea concepţiei şi programelor de stat de dezvoltare a energeticii;

c) întocmirea de acte normative privind energetica;

d) promovarea relaţiilor internaţionale în energetică, inclusiv în domeniul procurărilor strategice de resurse energetice, atragerii investiţiilor, extinderii interconexiunilor energetice şi formării pieţei energetice internaţionale;

e) administrarea proprietăţii de stat în energetică;

f) stimularea concurenţei, limitarea activităţii monopoliste în energetică.

Articolul 5. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

(1) Autorităţile administraţiei publice locale contribuie la asigurarea fiabilă şi eficientă a populaţiei şi a economiei din teritoriu cu combustibili şi cu energie.

(2) În atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale intră:

a) construirea de obiective energetice cu destinaţie locală, soluţionarea problemelor defalcării de terenuri pentru obiectivele energetice;

b) reglementarea alocaţiilor de la bugetele locale pentru dezvoltarea sistemului de asigurare a consumatorilor din teritoriu cu resurse energetice;

c) coordonarea lucrărilor de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale la obiectivele energetice;

d) acordarea de compensaţii nominale la plata consumului normat de resurse energetice păturilor social-vulnerabile.

Capitolul III

FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA ENERGETICII

Articolul 6. Principii de activitate

(1) Toate întreprinderile şi organizaţiile energetice sînt persoane juridice, activează pe principiul eficienţei economice în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile obşteşti nu au dreptul:

a) să intervină în activitatea operativă a întreprinderilor şi organizaţiilor energetice;

b) să sustragă personalul întreprinderilor şi organizaţiilor energetice de la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

c) să se implice în relaţiile contractuale dintre furnizori şi consumatori.

(3) Dezvoltarea obiectivelor energetice se efectuează numai în bază de studii, programe, scheme şi proiecte.

(4) Producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a produselor petroliere şi a cărbunelui se efectuează conform unor regulamente şi documente tehnico-normative, aprobate de autoritatea publică centrală de administrare a energeticii.

(5) Întreprinderile şi organizaţiile energetice sînt obligate să efectueze la nivelul cuvenit procesul tehnologic de producţie, transportul şi distribuţia combustibililor şi energiei, să execute în termen lucrările curente de exploatare şi reparaţie a obiectivelor şi utilajului, să asigure eficient consumatorii cu resurse energetice, respectînd legislaţia cu privire la ecologie.

(6) Întreprinderile energetice care prestează servicii publice au drept de servitute asupra terenurilor, indiferent de tipul de proprietate, pentru efectuarea de lucrări de marcare, de construcţie a obiectivelor, de deservire profilactică a utilajului, de reparare a reţelelor electrice, conductelor termice şi de gaze naturale, instalaţiilor electrotehnice şi utilajului gazifier, folosind tehnica respectivă.

(7) Efectuarea lucrărilor, cu excepţia celor de avarie, trebuie să fie coordonată cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu deţinătorii de terenuri. Restabilirea secţiunilor de străzi şi terenuri, defectate prin efectuarea unor astfel de lucrări, se va efectua din contul întreprinderii energetice respective în termenele convenite.

(8) Producătorii de energie electrică şi termică ce activează în interes public sînt obligaţi să formeze rezerve de combustibili pînă la începutul perioadei de toamnă-iarnă.

Articolul 7. Proprietatea în energetică

(1) În energetică, proprietatea poate fi publică sau privată.

(2) Se permite privatizarea, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare, a centralelor electrice, a reţelelor de transport electric, termic şi de gaze, a centrelor de depozitare şi de desfacere a produselor petroliere, a staţiilor de alimentare a automobilelor, a întreprinderilor şi obiectivelor de deservire, a celor auxiliare.

(3) Sînt proprietate a statului şi nu sînt pasibile de privatizare reţelele magistrale de transport electric şi obiectivele energetice de importanţă strategică.

(4) Investiţiile în energetică nu pot fi expropriate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia naţională şi de acordurile internaţionale. În caz de expropriere a investiţiei, statul garantează despăgubirea echivalentă valorii ei juste de piaţă.

Articolul 8. Demonopolizarea şi concurenţa

(1) Obiectivul de bază al politicii energetice constă în limitarea activităţii monopoliste şi în stimularea concurenţei în energetică, acestea realizîndu-se prin:

a) crearea de condiţii pentru concurenţă şi liberalizarea pieţei de resurse energetice;

b) supravegherea corectitudinii în aplicarea tarifelor la energia electrică şi termică, a preţurilor la gazele naturale;

c) preîntîmpinarea şi limitarea activităţilor monopoliste;

d) reglementarea şi supravegherea activităţilor care constituie monopol natural.

(2) Producătorii de energie electrică şi termică trebuie să achiziţioneze combustibili de calitate la cel mai mic preţ.

Articolul 9. Relaţiile economice

(1) Relaţiile economice dintre întreprinderile energetice, precum şi dintre întreprinderile energetice şi consumatori, se stabilesc pe bază de contracte.

(2) Furnizorii sînt obligaţi să asigure livrarea fiabilă a resurselor energetice, prestînd servicii de calitate.

(3) În tarifele la energia electrică şi termică şi în preţurile la resursele energetice trebuie să intre toate cheltuielile rezonabile de exploatare şi dezvoltare a obiectivelor energetice, precum şi profitul.

Articolul 10. Fondurile de investiţii

(1) Pentru asigurarea funcţionării ritmice a energeticii şi pentru dezvoltarea ei, se creează fonduri de investiţii.

(2) Fondurile de investiţii se creează din:

a) mijloacele proprii ale întreprinderilor energetice;

b) cotele de participare ale acţionarilor şi consumatorilor;

c) credite bancare;

d) mijloace din fondurile speciale;

e) mijloace de la bugetul de stat şi bugetele locale;

f) mijloacele investitorilor autohtoni;

g) alte surse.

Articolul 11. Fondurile speciale

(1) Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art.10 alin.(1) se creează şi fonduri speciale:

a) fondul pentru dezvoltarea energeticii;

b) fondul pentru asigurare;

c) fondul de rezervă;

d) fondul protecţiei sociale a salariaţilor;

e) fondul pentru conservarea energiei.

(2) Fondurile speciale se formează din:

a) mijloacele de la bugetul de stat destinate construcţiei de obiective energetice de importanţă naţională;

b) mijloacele de la bugetele locale destinate construcţiei de obiective energetice de importanţă locală;

c) mijloacele proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor energetice;

d) credite bancare;

e) investiţiile consumatorilor de energie şi combustibili;

f) alte mijloace.

Capitolul IV

ALIMENTAREA CU ENERGIE. SUPRAVEGHEREA

ENERGETICĂ DE STAT

Articolul 12. Relaţiile dintre furnizor şi consumator

(1) Furnizarea şi consumul combustibililor, gazelor naturale, energiei electrice şi termice se efectuează conform unor regulamente aprobate de Guvern.

(2) Furnizorul este obligat să asigure parametrii resurselor energetice prevăzuţi de standardele în vigoare conform clauzelor din contract.

(3) În contract se stipulează cantitatea, calitatea, fiabilitatea şi regimul de furnizare şi consum al resurselor energetice, condiţiile de reglare a graficului de consum, tarifele, modul de plată, se prevăd sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale.

(4) Consumatorul de resurse energetice are dreptul:

a) de conectare, în modul stabilit, la reţele electrice, termice şi la conducte de gaze;

b) de majorare a capacităţilor de consum al energiei şi a puterii instalate, respectîndu-se condiţiile tehnice;

c) de creare, independent sau în colaborare cu alţi consumatori, a unui sistem local propriu de alimentare cu energie sau de conectare la un alt sistem local, cu permisiunea proprietarilor acestuia.

(5) Consumatorul în a cărui funcţionare întreruperea energiei sau deconectarea ei poate periclita viaţa oamenilor sau provoca pierderi materiale trebuie să dispună de sursă energetică de rezervă, instalată din cont propriu.

(6) Deţinătorul de sursă autonomă de energie electrică şi termică are dreptul să transmită în reţea surplusul de energie în conformitate cu actele normative în vigoare.

(7) În cazul în care consumatorul nu plăteşte integral, în termenul stipulat în contract, energia electrică şi termică, gazele naturale consumate, furnizorul este în drept să întrerupă livrarea în modul stabilit.

(8) Furnizorul este obligat să reînceapă livrarea de energie electrică şi termică, de gaze naturale după efectuarea plăţii pentru consum.

(9) Pentru pagubele cauzate consumatorului, furnizorul poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu contractul.

(10) Pentru consumul de energie peste limitele prevăzute în contract, consumatorul plăteşte furnizorului taxe majorate.

(11) Pentru plata întîrziată a consumului de energie, consumatorul plăteşte penalitate în mărime determinată în modul stabilit.

(12) Se interzice conectarea şi deconectarea consumatorului de la sursele de energie fără autorizaţia persoanelor responsabile din întreprinderile energetice sau a serviciilor tehnice operative, cu excepţia cazurilor cînd astfel de acţiuni asigură securitatea oamenilor, cazurilor de avarie sau situaţiilor de forţă majoră.

(13) Consumatorul nu este în drept să împiedice accesul liber al reprezentanţilor furnizorului, abilitaţi cu funcţii de control, pentru înregistrarea indicaţiilor aparatelor de evidenţă a consumului de resurse energetice, conform contractului încheiat între consumator şi furnizor.

[Art.12 completat prin Legea nr.1135-XIV din 13.07.2000, în vigoare 17.08.2000]

Articolul 13. Supravegherea energetică de stat

(1) Se instituie, prin hotărîre a Guvernului, organul supravegherii energetice de stat, care va activa în conformitate cu un regulament aprobat de Guvern.

(2) Organul supravegherii energetice de stat exercită supraveghere asupra respectării regulamentelor, actelor normativ-tehnice şi regulilor de securitate la construirea, echiparea şi funcţionarea obiectivelor energetice şi exploatarea utilajelor, precum şi a instalaţiilor energetice ale consumatorilor.

Capitolul V

EVIDENŢA RESURSELOR ENERGETICE. RAPOARTELE

STATISTICE ŞI TRANSPARENŢA

Articolul 14. Evidenţa resurselor energetice

(1) Întregul volum de resurse energetice importate, produse, transportate, distribuite, depozitate şi consumate este supus unei evidenţe instrumentale.

(2) Proprietarii aparatelor de evidenţă a consumului de resurse energetice (furnizorii sau consumatorii) sînt obligaţi să le menţină în conformitate cu normele de exploatare în vigoare.

(3) Instalarea, testarea reglementară, deservirea, repararea şi înlocuirea aparatelor de evidenţă la agenţii economici şi în instituţiile finanţate de la buget se efectuează în conformitate cu clauzele contractului încheiat între consumator şi furnizor. Pentru populaţie aceste servicii se efectuează din contul furnizorului.

[Art.14 modificat prin Legea nr.1135-XIV din 13.07.2000, în vigoare 17.08.2000]

Notă: Se declară neconstituţional art.14 alin.(2) conform Hot. Curţii Constituţionale nr.69 din 14.12.1999, în vigoare 14.12.1999

Articolul 15. Rapoartele statistice

(1) Persoanele juridice prezintă organelor statistice de stat, în modul stabilit, rapoarte de un anumit tip despre importul, exportul, producerea şi consumul de resurse energetice.

(2) Responsabilă de autenticitatea informaţiilor prezentate este administraţia persoanelor juridice.

Articolul 16. Transparenţa

(1) Orice obiectiv energetic este deschis pentru vizitarea organizată a publicului şi pentru mijloacele de informare în masă.

(2) Datele despre situaţia tehnică, economică şi ecologică a obiectivelor energetice, despre avariile şi perturbările din lucrul lor vor fi accesibile şi transparente.

(3) Administraţia întreprinderilor şi organizaţiilor energetice poartă răspundere pentru denaturarea şi dosirea informaţiei prevăzute la alin.(2).

Capitolul VI

ASIGURAREA SECURITĂŢII ÎN FUNCŢIONAREA

OBIECTIVELOR ENERGETICE ŞI A PAZEI LOR

Articolul 17. Zonele de protecţie

(1) Obiectivele energetice au grad sporit de pericol. Pentru asigurarea exploatării lor în siguranţă, se stabilesc zone de protecţie. Modul de delimitare a acestor zone, dimensiunile şi regimul lor se stabilesc prin regulamente şi acte normative aprobate de Guvern.

(2) Orice lucrare în zona de protecţie se efectuează numai cu acordul întreprinderii sau organizaţiei energetice.

Articolul 18. Paza obiectivelor energetice

(1) Paza obiectivelor energetice de importanţă majoră este exercitată de paza militarizată departamentală sau interdepartamentală a Ministerului Afacerilor Interne.

(2) Persoanele fizice şi juridice care întreprind acţiuni ce violează funcţionarea obiectivelor energetice poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 19. Pregătirea cadrelor

(1) Pentru asigurarea exploatării în siguranţă a obiectivelor energetice, personalul administrativ, specialiştii şi muncitorii lor trebuie să aibă studii speciale sau pregătire specială. Întreprinderile şi organizaţiile energetice contribuie la pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în instituţiile de învăţămînt de profil.

(2) Este obligatorie efectuarea periodică a atestării şi examinării medicale a personalului operativ şi tehnic al obiectivelor energetice.

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 20.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 21.

Guvernul, în termen de 3 luni:

- va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

- va aproba, în temeiul prezentei legi, actele normative care asigură funcţionarea obiectivelor energetice.