joi, 11 iulie 2002
489/08.07.99 Lege privind sistemul public de asigurări sociale

L E G E

  privind sistemul public de asigurări sociale

 

nr. 489-XIV  din  08.07.1999

 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-4/2 din 06.01.2000

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiuni

Articolul 2. Garantarea şi exercitarea dreptului la asigurări sociale

Articolul 3. Principiile organizării şi funcţionării sistemului public de asigurări sociale

Articolul 4. Persoanele asigurate obligatoriu

Articolul 5. Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi declaraţia de asigurare

Articolul 6. Asigurarea socială pe bază de contract individual

Articolul 7. Prestaţiile de asigurări sociale

Articolul 8. Codul personal de asigurări sociale

Articolul 9. Asigurările sociale în condiţiile acordurilor şi convenţiilor internaţionale

 

Capitolul II

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

Articolul 10. Elaborarea şi adoptarea bugetului

Articolul 11. Veniturile bugetului

Articolul 12. Repartizarea cheltuielilor bugetului

Articolul 13. Utilizarea excedentelor anuale ale bugetului şi completarea fondului de rezervă

Articolul 14. Dobînda pentru disponibilităţile băneşti ale bugetului

Articolul 15. Acoperirea deficitului bugetului

Articolul 16. Moneda de plată a contribuţiilor şi prestaţiilor de asigurări sociale

 

Capitolul III

CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE

Articolul 17. Contribuabilii sistemului public şi cotele de contribuţii de asigurări sociale

Articolul 18. Determinarea locurilor de muncă în condiţii speciale

Articolul 19. Datorarea contribuţiei de asigurări sociale

Articolul 20. Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale

Articolul 21. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru asiguraţi

Articolul 22. Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori

Articolul 23. Sursele neincluse în baza lunară de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale

Articolul 24. Regularizarea şi plata sumelor ce reprezintă prestaţii de asigurări sociale

Articolul 25. Virarea contribuţiei de asigurări sociale

Articolul 26. Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale

Articolul 27. Modificarea termenelor de plată a contribuţiei de asigurări sociale

Articolul 28. Stabilirea majorărilor în caz de neplată în termen a contribuţiei de asigurări sociale

Articolul 29. Neafectarea plăţii drepturilor cuvenite asiguraţilor

Articolul 30. Aplicarea măsurilor de executare silită

Articolul 31. Achitarea sumelor datorate în cazul reorganizării, lichidării sau falimentului angajatorului

Articolul 32. Neacordarea de drepturi în caz de neplată a contribuţiei de asigurări sociale

Articolul 33. Depunerea formularului-tip de retragere a declaraţiei de asigurare

Articolul 34. Rezilierea contractului de asigurare

Articolul 35. Colectarea şi evidenţa contribuţiilor de asigurări sociale

Articolul 36. Constituirea stagiului de cotizare

Articolul 37. Perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare

Articolul 38. Certificarea stagiului de cotizare

 

Capitolul IV

PENSIILE

Articolul 39. Categoriile de pensii

Articolul 40. Modalitatea de acordare, de stabilire şi de plată a pensiilor

 

Capitolul V

ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE

Articolul 41. Categoriile de alte drepturi de asigurări sociale

Articolul 42. Modalitatea de acordare, de stabilire şi de plată a altor drepturi de asigurări sociale

 

Capitolul VI

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI SOCIALE

Articolul 43. Locul Casei Naţionale de Asigurări Sociale în sistemul public de asigurări sociale

Articolul 44. Structurile Casei Naţionale

Articolul 45. Organizarea administrativă

Articolul 46. Statutul Casei Naţionale

Articolul 47. Cheltuielile de organizare şi funcţionare ale sistemului public

Articolul 48. Salariul şi alte drepturi ale angajaţilor Casei Naţionale

Articolul 49. Atribuţiile Casei Naţionale

 

Capitolul VII

RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

Articolul 50. Felurile răspunderii pentru încălcarea prezentei legi

Articolul 51. Contravenţii

 

Capitolul VIII

DISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 52. Examinarea litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată

Articolul 53. Înfiinţarea Casei Naţionale

Articolul 54. Numirea preşedintelui, constituirea Consiliului de Administraţie şi aprobarea statutului Casei Naţionale

Articolul 55. Preluarea activităţilor şi a patrimoniului

 

Capitolul IX

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 56. Recuperarea sumelor încasate necuvenit

Articolul 57. Intrarea în vigoare a prezentei legi

 

 

 

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiuni

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

asigurări sociale – sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate, constînd în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie;

ajutor de deces – sumă de bani ce se acordă prin sistemul public de asigurări sociale în cazul încetării din viaţă a asiguratului sau a pensionarului;

ajutor de şomaj – formă de protecţie socială a persoanei asigurate apte pentru muncă şi neîncadrate, ce constă dintr-o sumă de bani stabilită şi acordată lunar, în conformitate cu legislaţia;

asigurat – persoană fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul în Republica Moldova, avînd obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

Casa Naţională de Asigurări Sociale (denumită în continuare Casa Naţională) – instituţie publică autonomă care administrează sistemul public de asigurări sociale;

casă teritorială – instituţie publică subordonată Casei Naţionale;

cod personal de asigurări sociale – semn convenţional de înregistrare atribuit fiecărui asigurat;

colectare a contribuţiilor de asigurări sociale – activitate de organizare şi efectuare a virării contribuţiilor de asigurări sociale pe conturile Casei Naţionale;

contribuţie de asigurări sociale – sumă datorată în mod obligatoriu de participant la sistemul public de asigurări sociale;

contract de asigurare – contract oneros, sinalagmatic care se încheie între o persoană juridică şi o persoană fizică ce folosesc muncă salariată (denumite în continuare angajator) sau o altă persoană, pe de o parte, şi structura teritorială a Casei Naţionale, pe de altă parte, şi care stipulează drepturile şi obligaţiile părţilor în domeniul asigurărilor sociale;

declaraţie de asigurare – manifestare unilaterală, scrisă, de voinţă a unei persoane fizice în vederea executării obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, prezentată structurii teritoriale a Casei Naţionale;

declaraţie privind evidenţa nominală a asiguraţilor – relatare, făcută în scris de către angajator, cu privire la executarea obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru fiecare angajat şi prezentată structurii teritoriale a Casei Naţionale;

fond de asigurări sociale – fond constituit de Casa Naţională pentru efectuarea prestaţiilor de asigurări sociale;

incapacitate de muncă – situaţie în care se află asiguratul ca urmare a pierderii aptitudinilor fizice, intelectuale sau a deprinderilor de muncă din cauza unei boli sau unui accident;

indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă – formă de protecţie socială a asiguratului, concretizată în o sumă de bani ce se acordă prin sistemul public de asigurări sociale pentru o anumită perioadă de incapacitate temporară de muncă;

indemnizaţie de maternitate – formă de protecţie socială ce constă dintr-o sumă de bani acordată prin sistemul public de asigurări sociale femeilor asigurate, precum şi celor care au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege, în caz de naştere a copilului;

indemnizaţie pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav – formă de sprijin bănesc ce se stabileşte şi se acordă prin sistemul public de asigurări sociale persoanei asigurate pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

prestaţii de asigurări sociale – toate elementele plătibile către asigurat din fondul de asigurări sociale;

prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă – forme de protecţie socială ce se acordă prin sistemul public de asigurări sociale persoanelor asigurate ca sprijin bănesc sau de altă natură în caz de reducere a timpului de muncă sau de trecere temporară la o altă muncă din motive de sănătate, în caz de carantină, de procurare a articolelor ortopedice, de necesitate a trimiterii la odihnă, la tratament balnear şi în alte cazuri prevăzute de lege;

Registrul de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale – bază unică de date despre persoanele fizice şi juridice contribuabile la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi despre beneficiarii de prestaţii de asigurări sociale;

reziliere a contractului de asigurare – încetare, desfacere pentru viitor, fără efecte retroactive, a contractului de asigurare datorită neexecutării obligaţiei de către una dintre părţi din cauze care i se pot imputa;

risc asigurat – eveniment sau fenomen la a cărui producere structurile teritoriale ale Casei Naţionale sînt obligate să facă prestaţiile respective de asigurări sociale;

sistem public de asigurări sociale – ansamblu organizat de forme de asigurări sociale care îşi păstrează individualitatea, depind unele de altele, realizîndu-se aspectul de totalitate prin care sînt ocrotiţi asiguraţii.

 

Articolul 2. Garantarea şi exercitarea dreptului la asigurări sociale

Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.

 

Articolul 3. Principiile organizării şi funcţionării sistemului public de asigurări sociale

Sistemul public de asigurări sociale (denumit în continuare sistem public) se organizează şi funcţionează avînd ca principii de bază:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept;

b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public – contribuabili şi beneficiari – un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c) principiul solidarităţii sociale, inter şi intrageneraţii, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi beneficiază de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor;

e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

f) principiul repartiţiei, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;

g) principiul autonomiei, potrivit căruia sistemul public se administrează de sine stătător, pe baza legii.

 

Articolul 4. Persoanele asigurate obligatoriu

În sistemul public, sînt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

1) persoana care desfăşoară activitate pe bază de contract individual de muncă;

2) persoana care desfăşoară activitate în funcţie electivă sau este numită la nivelul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti, pe durata mandatului, ale cărei drepturi şi obligaţii sînt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanei prevăzute la pct.1);

3) persoana care beneficiază de ajutor de şomaj suportat din fondul ajutorului de şomaj, în condiţiile legii (denumită în continuare şomer);

4) persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, pentru sarcină şi lăuzie, de pensie de invaliditate, cu condiţia suportării din fondurile respective;

5) persoana care realizează un venit anual echivalent cu cel puţin 4 salarii medii lunare pe economie şi se regăseşte în una din situaţiile următoare:

a) este asociat unic, comanditar, acţionar sau manager în societate comercială cu care nu a încheiat contract individual de muncă;

b) este manager cu contract de management;

c) este membru al unei asociaţii familiale;

d) este autorizată să desfăşoare activitate independentă;

e) este angajată în o instituţie internaţională dacă nu este asiguratul acesteia;

f) este membru de cooperativă meşteşugărească;

g) desfăşoară activitate în o unitate de cult recunoscută şi nu are încheiat contract individual de muncă;

h) a atins vîrsta de 16 ani şi nu întîmpină restricţii în asigurarea obligatorie conform prezentei legi;

6) persoana care realizează un venit anual echivalent cu cel puţin 3 salarii medii lunare pe economie şi se regăseşte în una din situaţiile următoare:

a) are proprietate şi/sau este arendaş de terenuri agricole şi forestiere;

b) desfăşoară activitate agricolă în cadrul gospodăriei ţărăneşti sau activitate privată în domeniul forestier;

c) este membru al unei societăţi agricole sau al altor forme de asociere din agricultură;

7) persoana care realizează prin cumul un venit anual echivalent cu cel puţin 4 salarii medii lunare pe economie şi se regăseşte în două sau în mai multe situaţii din prezentul articol.

 

Articolul 5. Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi declaraţia de asigurare

(1) Angajatorii la care asiguraţii prevăzuţi la art.4 pct.1) şi 2) desfăşoară activităţi, precum şi instituţiile care efectuează plata ajutorului de şomaj pentru persoanele prevăzute la art.4 pct.3) sînt obligate să depună (lunar sau în alte termene, stabilite de prezenta lege) declaraţie privind evidenţa nominală a asiguraţilor.

(2) Persoanele prevăzute la art.4 pct.5)-7) care au împlinit vîrsta de 16 ani sînt obligate să depună individual declaraţia de asigurare în termen de 30 de zile de la încadrarea în situaţiile menţionate.

(3) Se exceptează de la obligativitatea depunerii declaraţiei de asigurare persoanele prevăzute la art.4 pct.5)-7) dacă se regăsesc simultan şi în una din situaţiile de la acelaşi articol pct.1) sau 2).

(4) Declaraţiile prevăzute la alin.(1) şi (2) se depun la structurile teritoriale ale Casei Naţionale în a căror rază se află sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.

 

Articolul 6. Asigurarea socială pe bază de contract individual

În sistemul public se pot asigura pe bază de contract individual, în condiţiile prezentei legi, şi categoriile de persoane care nu se regăsesc în situaţiile prevăzute la art.4.

 

Articolul 7. Prestaţiile de asigurări sociale

(1) În sistemul public, prestaţiile de asigurări sociale reprezintă drepturile în bani sau în natură ce se cuvin persoanelor asigurate, în condiţiile legii, corelative contribuţiilor de asigurări sociale.

(2) Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub formă de pensii, indemnizaţii, ajutoare şi sub alte forme prevăzute de lege.

(3) În sistemul public, prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor ca urmare a vîrstei, invalidităţii, accidentelor, bolilor, maternităţii, pierderii locului de muncă sau decesului, denumite în continuare riscuri asigurate.

(4) În sistemul public, asiguraţii nu pot beneficia concomitent de două sau de mai multe prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi risc asigurat, cu excepţia prestaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.

 

Articolul 8. Codul personal de asigurări sociale

(1) Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul public se realizează pe baza codului personal de asigurări sociale.

(2) Fiecărui asigurat în sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurări sociale.

(3) Codul personal de asigurări sociale şi modalitatea de atribuire a acestuia se stabilesc de Casa Naţională.

(4) Evidenţa individuală a contribuabililor (persoane fizice şi juridice) şi a contribuţiilor de asigurări sociale se efectuează în corespundere cu Regulamentul administrării Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale, care se aprobă de Guvern.

(5) Registrul de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale se ţine de Casa Naţională.

(6) Tipul şi modelul documentelor pentru sistemul evidenţei individuale, modul lor de prezentare şi instrucţiunile privind modul de completare se elaborează şi se aprobă de Casa Naţională.

(7) Datele şi documentele din Registrul de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale fac parte din categoria informaţiei confidenţiale.

 

Articolul 9. Asigurările sociale în condiţiile acordurilor şi convenţiilor internaţionale

(1) Constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoana a plătit contribuţii de asigurări sociale în sistemul public din Republica Moldova, precum şi din altă ţară, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public din Republica Moldova se transferă, în condiţiile reglementate prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte, în ţara în care asiguratul îşi stabileşte domiciliul sau reşedinţa.

(3) Prestaţiile de asigurări sociale aferente drepturilor prevăzute la alin.(2) pot fi transferate în altă ţară, în condiţiile reglementate prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte, în moneda ţării respective sau în o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

 

Capitolul II

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

Articolul 10. Elaborarea şi adoptarea bugetului

(1) Bugetul asigurărilor sociale de stat face parte din bugetul public naţional şi este independent de bugetul de stat.

(2) Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale sistemului public.

(3) Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor Casei Naţionale, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe care îl supune aprobării Parlamentului.

(4) Darea de seamă cu privire la realizarea bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă de Parlament, la prezentarea acestuia de către Casa Naţională pînă la 15 aprilie al anului următor anului de gestiune.

(5) Dacă legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare legea bugetului asigurărilor sociale de stat al anului precedent pînă la aprobarea noului buget.

 

Articolul 11. Veniturile bugetului

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale, din dobînzi, din majorări pentru plata cu întîrziere a contribuţiilor, din alte venituri, potrivit legii.

 

Articolul 12. Repartizarea cheltuielilor bugetului

(1) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organizării şi funcţionării sistemului public, finanţării unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

(2) Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual pînă la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă.

(3) Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi 50% din nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.

(4) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

Articolul 13. Utilizarea excedentelor anuale ale bugetului şi completarea fondului de rezervă

(1) Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat se reportează ca venituri în bugetul pentru anul următor şi se utilizează potrivit destinaţiilor aprobate prin lege.

(2) Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate la procurarea valorilor mobiliare şi/sau pot fi păstrate pe conturi bancare depozitare conform regulamentului aprobat de Guvern.

(3) Fondul de rezervă se reportează în anul următor şi se completează potrivit prevederilor art.12 alin.(2) şi (3).

(4) Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi, după epuizarea disponibilităţilor, din fondul de rezervă.

[Art.13 modificat prin Legea nr.1025-XV din 02.05.2002, în vigoare 30.05.2002]

 

Articolul 14. Dobînda pentru disponibilităţile băneşti ale bugetului

Disponibilităţile băneşti ale bugetului asigurărilor sociale de stat sînt purtătoare de dobînzi. Nivelul dobînzilor se stabileşte prin convenţii încheiate de Casa Naţională cu trezoreria statului sau cu societăţile bancare.

 

Articolul 15. Acoperirea deficitului bugetului

(1) Pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.

(2) În cazul în care, pentru realizarea unor acte normative ale Parlamentului, se micşorează veniturile la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru acoperirea deficitului acestuia mijloacele financiare se alocă în modul stabilit la alin.(1).

 

Articolul 16. Moneda de plată a contribuţiilor şi prestaţiilor de asigurări sociale

(1) În sistemul public, contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale, pe teritoriul Republicii Moldova, se plătesc în lei.

(2) Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale stabilite în moneda altor ţări se plătesc, pe teritoriul Republicii Moldova, în lei, la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei din ziua plăţii.

 

Capitolul III

CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE

Articolul 17. Contribuabilii sistemului public şi cotele de contribuţii de asigurări sociale

(1) În sistemul public sînt contribuabili, după caz:

a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;

b) angajatorii;

c) persoanele juridice asimilate, în condiţiile prezentei legi, angajatorului, la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art.4 pct.2);

d) fondul pentru ajutorul de şomaj;

e) alte fonduri conform legislaţiei în vigoare;

f) persoanele care încheie contract de asigurare;

g) persoanele care îşi desfăşoară activitatea, în bază de contract individual de muncă, la angajatorii care nu sînt înregistraţi în calitate de rezidenţi în Republica Moldova.

(2) Cotele de contribuţii de asigurări sociale sînt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale sau speciale.

(3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

Articolul 18. Determinarea locurilor de muncă în condiţii speciale

(1) Locurile de muncă în condiţii speciale reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esenţial capacitatea de muncă a asiguraţilor datorită gradului mare de expunere la risc.

(2) Criteriile şi metodologia de determinare a locurilor de muncă în condiţii speciale se stabilesc, pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, de către Guvern, pe baza unei propuneri comune a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi a Ministerului Sănătăţii.

(3) Locurile de muncă în condiţii speciale se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau, în cazul în care, conform legii, nu se încheie contracte colective de muncă, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor şi metodologiei de încadrare, prevăzute la alin.(2).

(4) Avizul inspectoratului de stat teritorial pentru protecţia muncii este obligatoriu pentru determinarea locurilor de muncă în condiţii speciale.

(5) În sensul prezentei legi, locuri de muncă în condiţii speciale sînt:

a) cele din unităţile miniere, pentru personalul care lucrează în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;

b) cele din aviaţia civilă, pentru personalul navigant.

 

Articolul 19. Datorarea contribuţiei de asigurări sociale

(1) Contribuţia de asigurări sociale se datorează de la data încadrării în una din situaţiile prevăzute la art.4 sau a încheierii contractului de asigurare.

(2) Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de asiguraţii angajaţi în baza unui contract individual de muncă reprezintă 1/3 din cota de contribuţie de asigurări sociale stabilită anual pentru condiţii normale de muncă.

(3) Contribuţia de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferenţa faţă de contribuţia individuală de asigurări sociale, prevăzută la alin.(2), pînă la nivelul cotelor de contribuţie de asigurări sociale, stabilite în funcţie de condiţiile de muncă.

(4) Asiguraţii prevăzuţi la art.4 pct.5) şi 6), precum şi cei care încheie contract de asigurare, datorează integral cota de contribuţie de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor lor de muncă.

(5) Contribuţia de asigurări sociale pentru persoana prevăzută la art.4 pct.5) lit.b) se suportă fie de asigurat şi angajatorul său, în baza prevederilor alin.(2) şi (3), fie integral de asigurat, în baza prevederilor alin.(4) al prezentului articol, conform clauzelor contractului de management.

(6) Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din fondul pentru ajutorul de şomaj, la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă. În acelaşi mod se suportă şi contribuţia din alte fonduri.

(7) Contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabilii prevăzuţi la art.17 alin.(1) nu se impozitează.

 

Articolul 20. Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale

(1) Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii angajaţi cu contract individual de muncă şi de angajatorul acestora se fac lunar de către angajator.

(2) Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către instituţia care efectuează plata ajutorului de şomaj. În acelaşi mod se efectuează calculul şi plata contribuţiei din alte fonduri.

(3) Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art.4 pct.5) şi 6), precum şi de cei care încheie contract de asigurare, se face lunar de către aceştia, pe baza calculului efectuat şi comunicat de structurile teritoriale ale Casei Naţionale la care sînt asiguraţi.

(4) Plata contribuţiei de asigurări sociale în cazul asiguraţilor aflaţi în situaţiile prevăzute la art.4 pct.6) şi art.6 se poate face şi la intervale mai mari de o lună, fără a depăşi 6 luni, cu respectarea termenelor prevăzute în declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare.

 

Articolul 21. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru asiguraţi

(1) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor, o constituie:

a) salariile individuale, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile în bani şi în natură, reglementate prin lege sau contractul colectiv de muncă, pentru asiguraţii angajaţi cu contract individual de muncă;

b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic decît o pătrime din salariul mediu lunar pe economie.

(2) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru cetăţenii Republicii Moldova trimişi în misiune permanentă în străinătate de către instituţii publice din Republica Moldova o constituie salariul mediu lunar în lei al personalului cu funcţii echivalente din instituţiile respective. Schema de echivalare a funcţiilor şi modul de calculare a salariului mediu lunar al acestor funcţii se aprobă de Guvern.

(3) Baza de calcul prevăzută la alin.(1) şi (2) nu poate depăşi plafonul de 3 ori salariul mediu lunar pe economie.

(4) Salariul mediu lunar pe economie este cel prognozat pentru fiecare an şi se aprobă de Guvern.

(5) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri o constituie cuantumul ajutorului de şomaj. În acelaşi mod este determinată baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale transferată din alte fonduri.

 

Articolul 22. Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori

(1) Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale o constituie fondul total de salarii lunare realizat de asiguraţii cu contract individual de muncă.

(2) Baza lunară de calcul la care instituţia publică trimiţătoare datorează contribuţia de asigurări sociale pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate o constituie fondul total de salarii medii lunare calculate pentru funcţiile echivalente din aparatul instituţiei publice respective în modul indicat la art.21 alin.(2).

 

Articolul 23. Sursele neincluse în baza lunară de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale

(1) Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentînd:

a) prestaţii de asigurări sociale, cu excepţia ajutorului de şomaj, prestaţiei în cazul incapacităţii temporare de muncă, pensiei de invaliditate;

b) prestaţiile care se suportă din fondurile angajatorului;

c) drepturile plătite, potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractelor de muncă;

d) diurnele de deplasare şi indemnizaţiile de transfer;

e) drepturile de autor sau cele obţinute în baza unei convenţii civile;

f) alte drepturi exceptate prin legi speciale.

(2) Sumele exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestaţiilor de asigurări sociale.

 

Articolul 24. Regularizarea şi plata sumelor ce reprezintă prestaţii de asigurări sociale

(1) Sumele reprezentînd prestaţii de asigurări sociale care se plătesc de angajator salariaţilor săi, potrivit prevederilor legale, în contul asigurărilor sociale se reţin din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă.

(2) Dacă sumele reprezentînd prestaţii de asigurări sociale plătite de angajator salariaţilor săi potrivit prevederilor legale depăşesc suma contribuţiilor datorate de acesta în luna respectivă, diferenţa se recuperează din contul asigurărilor sociale de la structura teritorială a Casei Naţionale în a cărei rază se află sediul acestuia.

(3) În cazul în care contribuţia lunară de asigurări sociale achitată de contribuabil este mai mare decît contribuţia datorată, suma plătită în plus se regularizează cu ocazia efectuării plăţilor ulterioare.

 

Articolul 25. Virarea contribuţiei de asigurări sociale

(1) Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de asiguraţii cu contract individual de muncă se reţine integral din salariul lor lunar şi se virează lunar de către angajator la structura teritorială a Casei Naţionale în a cărei rază se află sediul acestuia.

(2) Angajatorul calculează contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat şi o virează lunar, împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la angajaţii săi asiguraţi.

 

Articolul 26. Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale

Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sînt:

a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează lunar plata drepturilor salariale;

b) data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor care efectuează chenzinal plata drepturilor salariale;

c) pînă la sfîrşitul lunii, pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art.4 pct.5) lit.a)-e);

d) cel mai tîrziu pînă la datele fixate în declaraţia de asigurare sau în contractul de asigurare, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art.4 pct.6) şi la art.6;

e) pînă la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor ce se suportă din fondurile de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art.4 pct.3) şi 4).

 

Articolul 27. Modificarea termenelor de plată a contribuţiei de asigurări sociale

Modificarea termenelor de plată stabilite pentru situaţiile de la art.26 lit.a) şi b) se comunică de angajator structurii teritoriale a Casei Naţionale în a cărei rază se află acesta printr-o declaraţie lunară privind evidenţa nominală a asiguraţilor, avînd confirmarea băncii care deserveşte sau a trezoreriei statului.

 

Articolul 28. Stabilirea majorărilor în caz de neplată în termen a contribuţiei de asigurări sociale

(1) Neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele prevăzute la art.26 atrage după sine majorări calculate pentru fiecare zi de întîrziere, pînă la data plăţii sumei datorate, inclusiv.

(2) Cuantumul majorărilor de întîrziere prevăzute la alin.(1) se stabileşte potrivit reglementărilor privind executarea creanţelor bugetare.

(3) Sumele reprezentînd majorările de întîrziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

(4) Calculul majorărilor de întîrziere, evidenţierea în contabilitate şi efectuarea plăţii acestora se fac de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata ajutorului de şomaj sau de alte fonduri obligate să transfere contribuţia de asigurări sociale.

(5) Calculul majorărilor de întîrziere pentru asiguraţii cu declaraţie de asigurare sau cu contract de asigurare se efectuează, după caz, de aceştia sau de structurile teritoriale ale Casei Naţionale.

[Art.28 modificat prin Legea nr.521-XV din 11.10.2001, în vigoare 31.10.2001]

 

Articolul 29. Neafectarea plăţii drepturilor cuvenite asiguraţilor

Nedepunerea contribuţiei de asigurări sociale de către angajator nu afectează plata drepturilor cuvenite asiguraţilor.

 

Articolul 30. Aplicarea măsurilor de executare silită

(1) În cazul neplăţii, în termenele stabilite la art.26, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, organele Serviciului Fiscal de Stat procedează la aplicarea măsurilor de executare silită, conform legislaţiei fiscale.

(2) În sensul stingerii obligaţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, noţiunile utilizate în legislaţia fiscală semnifică:

a) obligaţie fiscală – contribuţiile de asigurare socială de stat, alte sume impuse spre plată contribuabililor în bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi sumele majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi amenzilor aplicate pentru încălcarea legislaţiei care stabileşte aceste obligaţii;

b) contribuabil – persoana care, conform legislaţiei, este obligată să calculeze şi/sau să achite, să reţină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite sumele respective la bugetul asigurărilor sociale de stat;

c) restanţă – suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la bugetul asigurărilor sociale de stat, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile pe care nu le-a plătit în termen.

(3) Alte noţiuni cuprinse în legislaţia fiscală, utilizate în scopul stingerii obligaţiei fiscale, ajustate, după caz, la prevederile alin.(2), au acelaşi sens şi în scopul stingerii obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat.

(4) Amînarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi în modul stabilit de legislaţia fiscală.

(5) Contestarea deciziei organului fiscal sau acţiunii funcţionarului fiscal privind stingerea obligaţiei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se face în modul şi în termenele stabilite de legislaţia fiscală.

[Art.30 în redacţia Legii nr.1163-XV din 27.06.2002, în vigoare 11.07.2002]

 

Articolul 31. Achitarea sumelor datorate în cazul reorganizării, lichidării sau falimentului angajatorului

În cazul reorganizării, lichidării sau falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta la bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi recuperate conform procedurii prevăzute de lege.

 

Articolul 32. Neacordarea de drepturi în caz de neplată a contribuţiei de asigurări sociale

Neplata în termenele stabilite a contribuţiei de asigurări sociale de către asiguraţii cu declaraţie de asigurare sau cu contract de asigurare atrage după sine decăderea din drepturile la prestaţii pînă la achitarea contribuţiilor restante şi a majorărilor de întîrziere aferente.

 

Articolul 33. Depunerea formularului-tip de retragere a declaraţiei de asigurare

Asiguraţii care fac dovadă că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea este obligatorie potrivit art.4 pct.5) şi 6) trebuie să depună la structurile teritoriale ale Casei Naţionale, în termen de 30 de zile de la modificarea situaţiei, un formular-tip de retragere a declaraţiei de asigurare.

 

Articolul 34. Rezilierea contractului de asigurare

(1) Contractul de asigurare poate fi reziliat din iniţiativa ambelor părţi, conform clauzelor lui.

(2) În cazul rezilierii contractului de asigurare, contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie.

(3) Calitatea de asigurat se redobîndeşte după încheierea unui nou contract de asigurare.

(4) După redobîndirea calităţii de asigurat, dreptul la prestaţii de asigurări sociale, altele decît pensiile, se reia după realizarea unui nou stagiu de cotizare prevăzut de lege pentru aceste prestaţii.

 

Articolul 35. Colectarea şi evidenţa contribuţiilor de asigurări sociale

(1) Colectarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, controlul corectitudinii calculării şi virării lor în termen la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în conformitate cu drepturile atribuite acestora şi în modul stabilit de legislaţia fiscală.

(2) Evidenţa contribuţiilor de asigurări sociale se face prin structurile teritoriale ale Casei Naţionale, pe baza codului personal de asigurări sociale.

(3) Păstrarea şi evidenţa datelor privind contribuţiile de asigurări sociale, pe fiecare asigurat, le efectuează Casa Naţională şi structurile sale teritoriale.

(4) Sumele datorate sub orice formă Casei Naţionale se vor urmări, ca şi veniturile statului, prin organele Serviciului Fiscal de Stat şi prin completele specializate pentru asigurări sociale ale tribunalelor şi ale Curţii de Apel.

[Art.35 modificat prin Legea nr.1163-XV din 27.06.2002, în vigoare 11.07.2002]

[Art.35 modificat prin Legea nr.521-XV din 11.10.2001, în vigoare 31.10.2001]

 

Articolul 36. Constituirea stagiului de cotizare

În sistemul public, stagiul de cotizare se constituie din însumarea lunilor în care s-a plătit contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

Articolul 37. Perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare

În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive în care asiguratul:

a) a satisfăcut serviciul militar în termen;

b) ca părinte sau ca tutore, în cazul decesului ambilor părinţi, a îngrijit copilul pînă la vîrsta de 2 ani.

 

Articolul 38. Certificarea stagiului de cotizare

(1) Stagiul de cotizare se certifică gratuit, anual, prin eliberarea unui extras de cont de către Casa Naţională, prin structura sa teritorială.

(2) Extrasul de cont se eliberează şi la cererea asiguratului, contra plată, oricînd în timpul anului.

 

Capitolul IV

PENSIILE

Articolul 39. Categoriile de pensii

În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vîrstă;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaş.

 

Articolul 40. Modalitatea de acordare, de stabilire şi de plată a pensiilor

Modalitatea de acordare, de stabilire şi de plată a pensiilor se reglementează prin lege.

 

Capitolul V

ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE

Articolul 41. Categoriile de alte drepturi de asigurări sociale

Asiguraţii din sistemul public au dreptul, în afară de pensie, la:

a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale şi de accidente de muncă;

b) prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;

c) indemnizaţie de maternitate;

d) indemnizaţie pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

e) ajutor de şomaj;

f) ajutor de deces.

 

Articolul 42. Modalitatea de acordare, de stabilire şi de plată a altor drepturi de asigurări sociale

Modalitatea de acordare, de stabilire şi de plată a altor drepturi de asigurări sociale se reglementează prin lege.

 

Capitolul VI

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI SOCIALE

Articolul 43. Locul Casei Naţionale de Asigurări Sociale în sistemul public de asigurări sociale

(1) Casa Naţională de Asigurări Sociale este instituţie publică autonomă de interes naţional, cu personalitate juridică, ce administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale.

(2) Sediul Casei Naţionale este în municipiul Chişinău.

 

Articolul 44. Structurile Casei Naţionale

(1) În subordinea Casei Naţionale funcţionează fonduri de asigurări sociale, al căror mod de constituire şi funcţionare se stabileşte de legislaţie.

(2) Casa Naţională înfiinţează case teritoriale în funcţie de numărul sau de structura asiguraţilor şi de complexitatea activităţii la nivel teritorial, care funcţionează sub conducerea şi controlul său.

(3) Regulamentele organizării şi funcţionării structurilor sale teritoriale le aprobă Casa Naţională.

(4) Fondurile de asigurări sociale şi casele teritoriale sînt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.

 

Articolul 45. Organizarea administrativă

(1) Casa Naţională este condusă de un preşedinte desemnat de Guvern.

(2) Preşedintele Casei Naţionale este ordonatorul principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi poate delega această atribuţie în condiţiile legii.

(3) Activitatea Casei Naţionale este supravegheată de către Consiliul de Administraţie, compus din 12 persoane. Preşedintele Consiliului de Administraţie este ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei.

(4) Consiliul de Administraţie este format din reprezentanţi ai Guvernului, Patronatului, Sindicatelor şi ai organizaţiilor de pensionari, înaintaţi în funcţia de membri ai Consiliului de Administraţie de către instituţiile şi organizaţiile respective pe principiu de proporţionalitate.

(5) Deciziile Consiliului de Administraţie se adoptă cu majoritatea de voturi ai membrilor lui. În cazul parităţii de voturi, cel al preşedintelui consiliului este decisiv.

 

Articolul 46. Statutul Casei Naţionale

(1) Casa Naţională elaborează statut propriu care se aprobă de Guvern.

(2) Prin statut se stabilesc atribuţiile preşedintelui Casei Naţionale, ale Consiliului de Administraţie, precum şi modul de organizare şi funcţionare al Casei Naţionale şi al caselor teritoriale.

 

Articolul 47. Cheltuielile de organizare şi funcţionare ale sistemului public

(1) Cheltuielile de organizare şi funcţionare ale sistemului public se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(2) Aceste cheltuieli se stabilesc în proporţie de pînă la 5% anual raportate la cheltuielile anuale totale, prevăzute prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

Articolul 48. Salariul şi alte drepturi ale angajaţilor Casei Naţionale

Cuantumul salariului de bază pentru preşedintele Casei Naţionale, al salariilor de bază şi al celorlalte drepturi ale angajaţilor Casei Naţionale şi ai structurilor ei teritoriale, inclusiv ai fondurilor de asigurări sociale, precum şi cuantumul indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Administraţie, se stabilesc de legislaţie.

 

Articolul 49. Atribuţiile Casei Naţionale

În aplicarea prevederilor prezentei legi, Casa Naţională îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) exercită îndrumarea şi controlul privind aplicarea dispoziţiilor legale de către structurile sale teritoriale, inclusiv de către fondurile de asigurări sociale, precum şi de către persoanele fizice şi juridice cărora le revin drepturi şi obligaţii ce decurg din prezenta lege;

b) furnizează datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) prezintă Guvernului şi partenerilor sociali rapoarte cu privire la modul de administrare şi gestionare a bugetului asigurărilor sociale de stat;

d) publică anual raportul său de activitate;

e) virează contribuţiile de asigurări sociale, contribuţiile din fondul ajutorului de şomaj şi alte tipuri de contribuţii, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

f) controlează veridicitatea dărilor de seamă referitoare la bugetul asigurărilor sociale de stat, corectitudinea utilizării mijloacelor virate la bugetul asigurărilor sociale de stat (prestaţii de asigurări sociale şi alte plăţi prevăzute de legislaţie);

g) ia măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia;

h) ia măsuri pentru protecţia fondurilor de asigurări sociale;

i) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul public;

j) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale la nivel naţional pe baza codului personal de asigurări sociale;

k) certifică anual stagiul de cotizare pentru fiecare asigurat;

l) îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi de recuperare a capacităţii de muncă;

m) furnizează date pentru reactualizarea cuantumului prestaţiilor în sistemul public în timpul execuţiei bugetare;

n) asigură aplicarea convenţiilor internaţionale de asigurări sociale la care Republica Moldova este parte;

o) dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări;

p) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul asigurărilor sociale;

q) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi evidenţă;

r) asigură reprezentarea în faţa instanţelor de judecată în litigiile în care este implicată ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;

s) îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.

[Art.49 modificat prin Legea nr.521-XV din 11.10.2001, în vigoare 31.10.2001]

 

Capitolul VII

RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

Articolul 50. Felurile răspunderii pentru încălcarea prezentei legi

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

 

Articolul 51. Contravenţii

(1) Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

a) nedepunerea la termen a declaraţiei prevăzute la art.5 alin.(1);

b) nedepunerea la termen a declaraţiei de asigurare prevăzute la art.5 alin.(2);

c) nerespectarea cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite conform art.17 alin.(3) şi art.19;

d) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiţii speciale de muncă conform art.18 alin.(2), (3) şi (4);

e) nerespectarea prevederilor art.21 şi 22 privind baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale;

f) necomunicarea modificării termenelor de plată potrivit prevederilor art.27;

g) nerespectarea prevederilor art.28 alin.(4) privind majorările de întîrziere la plata contribuţiei de asigurări sociale;

h) nerespectarea prevederilor privind obligaţia anunţării modificărilor survenite pentru acordarea de pensie;

i) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Casei Naţionale şi ale caselor sale teritoriale documentele justificative şi actele de evidenţă, necesare stabilirii obligaţiilor de asigurări sociale.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin.(1) se sancţionează conform legii.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către organele de control ale Ministerului Finanţelor, Casei Naţionale şi ale caselor teritoriale.

(4) Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei legi se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

 

Capitolul VIII

DISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 52. Examinarea litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată

(1) Litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor judeca potrivit legii în a cărei bază a fost stabilit dreptul.

(2) Pînă la înfiinţarea completelor de judecată specializate în domeniul asigurărilor sociale, cererile privind raporturile de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi se fac la instanţele de judecată competente spre a le soluţiona conform legislaţiei anterioare.

 

Articolul 53. Înfiinţarea Casei Naţionale

La data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, se înfiinţează Casa Naţională.

 

Articolul 54. Numirea preşedintelui, constituirea Consiliului de Administraţie şi aprobarea statutului Casei Naţionale

(1) În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Guvernul va numi preşedintele Casei Naţionale.

(2) În termen de 30 de zile de la numirea preşedintelui Casei Naţionale, se constituie Consiliul de Administraţie şi se aprobă statutul Casei Naţionale.

 

Articolul 55. Preluarea activităţilor şi a patrimoniului

(1) În termen de 2 luni de la data adoptării statutului său, Casa Naţională preia:

a) activităţile corespunzătoare de la Fondul Social, Departamentul pentru Pensii şi Asistenţă Socială, de la Centrul de Calculare a Pensiilor şi Indemnizaţiilor, de la organele teritoriale ale Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, învestite cu stabilirea şi plata pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale, precum şi activităţile de la consiliile de expertiză medicală a vitalităţii din cadrul Ministerului Sănătăţii;

b) în administrare dotările, clădirile, spaţiile şi terenurile proprietate publică, utilizate sau aflate în administrarea structurilor prevăzute la lit.a), conform listei aprobate de Guvern.

(2) De la data constituirii Consiliului de Administraţie şi pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, Casa Naţională:

a) organizează Casa de Asigurări Sociale a municipiului Chişinău, precum şi alte structuri teritoriale;

b) preia de la Fondul Social, pe bază de protocol şi bilanţ contabil, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi indicatorii aferenţi cheltuielilor de personal, în raport cu numărul personalului preluat, care se aplică pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(3) Personalul care va fi preluat de Casa Naţională şi de structurile sale teritoriale se consideră transferat de la instituţiile enumerate la alin.(1) lit.a).

(4) Pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor pune la dispoziţia Casei Naţionale localurile necesare funcţionării structurilor ei teritoriale, organizate conform prezentei legi.

(5) Pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, Casa Naţională stabileşte codul personal de asigurări sociale şi modalităţile de atribuire a acestuia.

(6) Forma şi conţinutul declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, al declaraţiei de asigurare, al contractului de asigurare, precum şi al celorlalte documente necesare evidenţei drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale, se stabilesc de Casa Naţională.

(7) Pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, Casa Naţională comunică conturile în care se virează sumele privind contribuţia de asigurări sociale.

(8) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Casa Naţională preia, pe bază de protocol şi conform bilanţului contabil, disponibilităţile băneşti, precum şi creanţele şi alte datorii ale sistemelor de asigurări sociale integrate sistemului public.

(9) La data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia de asigurări sociale suportată de asiguraţii cu contract individual de muncă din sistemul public nu va diminua venitul acestora.

(10) Menţinerea veniturilor asiguraţilor cu contract individual de muncă din sistemul public se realizează prin majorarea salariilor corespunzător cotei de contribuţie de asigurări sociale suportată în plus de către aceştia conform prezentei legi.

(11) Pentru asiguraţii care realizează venituri salariale lunare mai mari decît plafonul stabilit de 3 salarii medii lunare pe economie, majorarea prevăzută la alin.(10) se aplică la acest plafon.

(12) Suma reprezentînd contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de asigurat nu se cuprinde în venitul lunar impozabil şi, respectiv, în cîştigul salarial, în funcţie de care se calculează contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia individuală la fondul ajutorului de şomaj.

 

Capitolul IX

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 56. Recuperarea sumelor încasate necuvenit

(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, inclusiv pensiile, se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani.

(2) În cazul prestaţiilor de asigurări sociale altele decît pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin.(1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de către instituţia care efectuează plata drepturilor de şomaj.

(3) Structurile teritoriale ale Casei Naţionale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la alin.(2).

(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul structurilor teritoriale ale Casei Naţionale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei structurii respective, care constituie titlu executoriu.

 

Articolul 57. Intrarea în vigoare a prezentei legi

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 iulie 2000, cu excepţia art.12 alin.(2), (3) şi (4), care vor fi puse în aplicare după achitarea tuturor datoriilor faţă de pensionari şi faţă de alţi beneficiari de prestaţii de asigurări sociale ce se acordă prin sistemul public.

(2) Guvernul:

a) în termen de 3 luni:

- va prezenta Parlamentului propuneri privind modificarea Legii nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, Legii nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal şi altor legi;

- va pune în concordanţă cu prezenta lege actele sale normative;

b) pe parcursul anului 2000, va adopta actele normative necesare executării prezentei legi.

(3) Angajatorii persoane fizice şi juridice sînt obligaţi să pună la dispoziţia Casei Naţionale şi a structurilor ei teritoriale datele şi documentele necesare atribuirii codului personal de asigurări sociale, ţinerii evidenţei stagiului de cotizare şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale conform unei metodologii elaborate de Casa Naţională.

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr.1359-XIII din 24 octombrie 1997.

 

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Dumitru DIACOV

Chişinău, 8 iulie 1999.
Nr.489-XIV.