D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.109g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolelor 166 alin.(2) lit.b) şi 167 alin.(1) lit.a¹) din Codul de procedură civilă

(indicarea IDNP-ului în cererea de chemare în judecată

şi anexarea copiei actului de identitate)

 

nr. 97  din  17.10.2017

 

Monitorul Oficial nr.33-39/8 din 02.02.2018

 

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 2 august 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 17 octombrie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a pct.6 şi 7 din Legea nr.191 din 23 septembrie 2016 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de Igor Mocan şi Iurii Cvilencov, părţi în dosarul nr.2-3170/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 2 august 2017 de către judecătorul Elena Cojocari din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 6 iunie 2017, Igor Mocan şi Iurii Cvilencov au înaintat o acţiune în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova prin care solicită constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi încasarea prejudiciului moral.

4. La 8 iunie 2017, judecătorul a emis o încheiere prin care a decis a nu da curs acţiunii formulate, indicând că reclamanţii au omis să anexeze la cererea de chemare în judecată, potrivit articolelor 166 şi 167 din Codul de procedură civilă, copia actului de identitate şi să indice numărul de identificare personal.

5. La 23 iunie 2017, reclamanţii au depus o cerere prin care au înlăturat neajunsurile indicate de judecător.

6. La 4 iulie 2017, reclamanţii au înaintat un demers cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a pct.6 şi 7 din Legea nr.191 din 23 septembrie 2016 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care s-au operat unele modificări la articolele 166 şi 167 din Codul de procedură civilă. Modificările respective vizau, printre altele, introducerea în cererea de chemare în judecată a numărului de identificare personal (IDNP) pentru persoanele fizice şi anexarea copiei actului de identitate al reclamantului persoană fizică.

7. Prin încheierea din 26 iulie 2017, instanţa de judecată a admis demersul şi a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

 

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

„Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

[…]”

 

9. Prevederile relevante ale Legii nr.191 din 23 septembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (M.O., 2016, nr.369-378, art.747) sunt următoarele:

„Art.I. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.130–134, art.415), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

6. La articolul 166 alineatul (2) litera b), după cuvintele “sediul lui” se introduc cuvintele “, numărul de identificare de stat (IDNO) – pentru persoane juridice şi întreprinzători individuali şi numărul de identificare personal (IDNP) – pentru persoane fizice”, iar cuvintele “codul fiscal,” se exclud.

7. Articolul 167 alineatul (1):

la litera a), după cuvintele “Dacă înscrisurile” se introduc cuvintele “şi cererea de chemare în judecată”;

alineatul se completează cu litera a¹) cu următorul cuprins:

“a¹) copia de pe actul de identitate al reclamantului persoană fizică;”

[…]”

 

10. Prevederile relevante din Codul de procedură civilă nr.225-XV din 30 mai 2003 (republicat în M.O., 2013, nr.130-134, art.415) sunt următoarele:

Articolul 56

Drepturile şi obligaţiile participanţilor la proces

„(1) Participanţii la proces sînt în drept să ia cunoştinţă de materialele dosarului, să facă extrase şi copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe şi să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanţi la proces, martorilor, experţilor şi specialiştilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanţei explicaţii orale şi scrise, să expună argumente şi considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecţii împotriva demersurilor, argumentelor şi considerentelor celorlalţi participanţi, să atace actele judiciare şi să-şi exercite toate drepturile procedurale acordate de legislaţia procedurală civilă.

[…]”

Articolul 166

Forma şi cuprinsul cererii de chemare în judecată

„[…]

2) În cererea de chemare în judecată se indică:

b) numele sau denumirea reclamantului, domiciliul ori sediul lui, numărul de identificare de stat (IDNO) – pentru persoane juridice şi întreprinzători individuali şi numărul de identificare personal (IDNP) – pentru persoane fizice; dacă reclamantul este o persoană juridică, datele bancare, numele reprezentantului şi adresa lui, în cazul în care cererea se depune de reprezentant; dacă reclamantul locuieşte în străinătate, adresa din Republica Moldova unde urmează a i se face comunicările despre proces;

[…]”

Articolul 167

Actele care se anexează la cererea de chemare în judecată

„(1) La cererea de chemare în judecată se anexează:

a¹) copia de pe actul de identitate al reclamantului persoană fizică;

[…]”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că, având în vedere că art.56 din Codul de procedură civilă permite participanţilor la proces să ia cunoştinţă de materialele dosarului, precum şi să facă copii de pe acestea, condiţia de a indica IDNP-ul în cererea de chemare în judecată şi a anexa copia buletinului de identitate al reclamantului la depunerea unei acţiuni divulgă, fără acordul reclamantului, datele sale personale.

12. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate pretind că prevederile contestate încălcă articolele 28 şi 54 din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către Igor Mocan şi Iurii Cvilencov, părţi în dosarul nr.2-3170/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, este formulată de subiecţii abilitaţi cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea observă că obiectul excepţiei îl constituie pct.6 şi 7 din Legea nr.191 din 23 septembrie 2016 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care s-au operat unele modificări la articolele 166 şi 167 din Codul de procedură civilă.

18. Curtea reiterează că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Prin urmare, Curtea reţine că intervenţiile ulterioare de modificare şi de completare a acestora trebuie raportate la actul de bază.

19. În acest context, pentru a asigura o mai mare claritate şi accesibilitate a hotărârilor Curţii Constituţionale, ca urmare a practicii statuate (a se vedea Hotărârea nr.11 din 28 mai 2013), Curtea va raporta obiectul sesizării la actul de bază, în cazul dat la articolele 166 alin.(2) lit.b) şi 167 alin.(1) lit.a¹) din Codul de procedură civilă, care reglementează forma şi cuprinsul cererii de chemare în judecată şi respectiv actele care se anexează la cererea de chemare în judecată.

20. Astfel, articolul 166 alin.(2) lit.b) prevede că în cererea de chemare în judecată se indică numărul de identificare personal pentru persoanele fizice, iar articolul 167 alin.(1) lit.a¹) stabileşte că la cererea de chemare în judecată se anexează copia de pe actul de identitate al reclamantului persoană fizică.

21. În acelaşi timp, Curtea remarcă că obiectul litigiului principal dedus judecăţii constituie constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi încasarea prejudiciului moral.

22. În acest sens, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate poate fi invocată într-un proces declanşat doar în cazul în care normele contestate au incidenţă în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată. Or, excepţia de neconstituţionalitate exprimă o legătură organică, logică între problema de constituţionalitate şi fondul litigiului principal (Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.15 din 6 mai 1997, §3.3).

23. Astfel, având în vedere obiectul litigiului sus-menţionat, Curtea menţionează că normele contestate nu au incidenţă în cauza aflată pe rolul instanţei, acestea fiind irelevante pentru soluţionarea litigiului.

24. În acest sens, Curtea reiterează că aplicabilitatea normei contestate pentru soluţionarea litigiului principal este o condiţie primordială pentru admisibilitatea sesizării şi examinarea acesteia în fond.

25. Prin urmare, Curtea subliniază că instanţei de judecată îi revine obligaţia de a verifica dacă excepţia întruneşte condiţiile necesare pentru a sesiza Curtea Constituţională, inclusiv dacă norma a cărei neconstituţionalitate se invocă este incidentă la soluţionarea fondului cauzei, ceea ce s-a omis în respectiva speţă.

26. Drept consecinţă, Curtea reţine că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) şi e) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 166 alineatul (2) litera b) şi 167 alineatul (1) litera a¹) din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003, ridicată de Igor Mocan şi Iurii Cvilencov, părţi în dosarul nr.2-3170/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.