L E G E
cu privire la formarea bunurilor imobile
nr. 354-XV din 28.10.2004
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.233-236/999 din 17.12.2004
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii
Articolul 2. Noţiuni principale
Articolul 3. Iniţiatorii formării bunurilor imobile
Articolul 4. Scopul formării bunului imobil
Articolul 5. Executantul lucrărilor cadastrale
Articolul 6. Evaluarea bunurilor imobile formate
Capitolul II
CONDIŢIILE DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE
Articolul 7. Condiţiile principale de formare a bunurilor imobile
Articolul 8. Bunurile imobile care pot fi formate ca obiect independent de drept
Capitolul III
CĂILE DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE
Articolul 9. Căile de formare a bunurilor imobile
Articolul 10. Separarea bunului imobil
Articolul 11. Divizarea bunului imobil
Articolul 12. Comasarea bunurilor imobile
Articolul 13. Combinarea bunurilor imobile
Capitolul IV
PROCEDURA GENERALĂ DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE
Articolul 14. Consecutivitatea formării bunurilor imobile
Articolul 15. Depunerea cererii de formare a bunului imobil
Articolul 16. Efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunurilor imobile
Articolul 17. Particularităţile formării bunurilor imobile proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale
Articolul 18. Proiectul privind formarea bunurilor imobile
Articolul 19. Elaborarea planului bunului imobil format şi emiterea deciziei de formare a bunului
Articolul 20. Dosarul tehnic
Articolul 21. Înregistrarea bunurilor imobile formate
Articolul 22. Particularităţile formării bunurilor imobile la iniţiativa instanţei de judecată, a organului fiscal şi a executorului judecătoresc
Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 23. Soluţionarea litigiilor
Articolul 24. Îndatoririle Guvernului
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii
(1) Prezenta lege stabileşte modul de formare a bunurilor imobile în funcţie de proprietar şi destinaţie.
(2) Obiectul prezentei legi îl constituie formarea imobilelor, ca obiecte independente de drept, prin separare, divizare, comasare sau combinare a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile, precum şi înregistrarea imobilelor formate, cu excepţiile prevăzute la alin.(4).
(3) Raporturile juridice generate de apariţia, prin construcţie, a unor bunuri imobile se reglementează de actele normative privind domeniul construcţiilor.
(4) Raporturile juridice aferente delimitării terenurilor proprietate publică, atribuirii terenurilor din proprietate publică în proprietate privată sau în folosinţă, precum şi consolidării terenurilor se reglementează de Codul funciar nr.828-XII din 25 decembrie 1991, de alte acte normative.
[Art.1 modificat prin Legea nr.252-XVI din 21.10.2005, în vigoare 11.11.2005]
Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni principale:
formare a bunului imobil – complex de lucrări executate în vederea apariţiei unui nou bun imobil, ca obiect de drept independent, prin separare, divizare, comasare sau combinare a unor bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile;
condiţii de formare a bunurilor imobile – set de reguli şi cerinţe a căror îndeplinire este obligatorie la formarea de bunuri imobile;
bun imobil iniţial – bun imobil în baza căruia se formează un nou bun imobil;
inginer cadastral – persoană avînd studii corespunzătoare în domeniul cadastrului, angajat al executantului lucrărilor cadastrale, care efectuează lucrările de formare a bunurilor imobile.
Articolul 3. Iniţiatorii formării bunurilor imobile
Formarea bunului imobil se iniţiază de către:
a) proprietarul lui, inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul autorităţilor împuternicite cu administrarea bunului;
b) titularii de drepturi reale şi de alte drepturi patrimoniale (gestiune economică, arendă etc.), cu acordul proprietarului;
c) instanţa de judecată şi organele fiscale, în cazurile prevăzute de prezenta lege.
Articolul 4. Scopul formării bunului imobil
Bunul imobil se poate forma în orice scop care nu contravine legislaţiei, inclusiv în scopul:
a) transmiterii terenurilor în proprietate sau folosinţă persoanelor fizice sau juridice, în condiţiile legii;
b) efectuării de tranzacţii cu bunuri imobile;
c) dezvoltării terenului, prin construirea sau reconstruirea clădirilor şi altor lucrări amplasate pe el;
d) împărţirii bunului imobil proprietate comună;
e) atribuirii în natură fondatorului a cotei lui din patrimoniul persoanei juridice;
f) schimbului de terenuri, inclusiv în scopul amplasării lor compacte;
g) separării sau comasării bunurilor imobile în legătură cu reorganizarea sau cu desfiinţarea persoanei juridice;
h) vînzării la licitaţie a unei porţiuni din teren şi/sau a unei părţi din construcţie care intră în masa debitoare a întreprinderii insolvabile, sau a unei porţiuni din teren şi/sau a unei părţi din construcţie a persoanei fizice sau juridice al cărei patrimoniu a fost sechestrat şi/sau se comercializează pentru stingerea datoriilor la plăţile obligatorii.
Articolul 5. Executantul lucrărilor cadastrale
(1) Lucrările de formare a bunurilor imobile sînt executate de oficiile cadastrale teritoriale, de întreprinderi de stat sau întreprinderi private, care dispun de ingineri cadastrali, certificaţi la Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru (în continuare – Agenţie). Modul şi condiţiile de certificare sînt stabilite de Guvern.
(2) Inginerii cadastrali au dreptul, cu acordul titularului de drept, să intre în interiorul construcţiei, să execute lucrări cadastrale, să întreprindă alte măsuri legate de procedura de formare a bunului imobil.
(3) Construcţiile, lucrările sau plantaţiile nu pot fi distruse, nici strămutate în procesul formării bunului imobil, fără consimţămîntul proprietarului.
[Art.5 modificat prin Legea nr.331-XVI din 16.12.2005, în vigoare 06.01.2006]
Articolul 6. Evaluarea bunurilor imobile formate
Bunurile imobile formate se evaluează în scopul impozitării, în conformitate cu legislaţia. Cheltuielile de evaluare în scopul impozitării se suportă de la bugetul de stat.
CONDIŢIILE DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE
Articolul 7. Condiţiile principale de formare a bunurilor imobile
(1) La formarea bunurilor imobile se vor respecta următoarele condiţii principale:
a) bunurile formate să corespundă destinaţiei iniţiale, să fie respectate normele de apărare împotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice ori schimbarea destinaţiei să se facă, în conformitate cu legislaţia, în cadrul procedurii de formare sau pînă la iniţierea ei;
b) să nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant conform destinaţiei sau ale cărui condiţii de utilizare vor fi înrăutăţite;
c) bunul imobil format să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituţii de trecere, să fie posibilă asigurarea, după necesitate, a terenurilor destinate construcţiei cu conducte de apă, cu canalizare etc.;
d) încăperea izolată ce se formează să fie asigurată cu intrare separată;
e) bunurile imobile să fie formate ca bunuri separate în fiecare unitate administrativ-teritorială dacă hotarele terenului ce se formează se intersectează cu hotarele diferitelor unităţi administrativ-teritoriale;
f) configuraţia, dimensiunile şi alţi indici ai bunului imobil ce se formează să fie conforme cerinţelor planului sau regimului stabilit dacă acest bun se formează pe un teritoriu unde există plan urbanistic al localităţii sau dacă este stabilit un regim special de folosinţă a terenului sau a construcţiei;
g) să se ţină cont, la formarea bunurilor imobile cu destinaţie agricolă, de normele agrotehnice, de alte norme şi reguli prevăzute de legislaţie pentru această categorie de terenuri;
h) proiectarea hotarelor terenurilor destinate construcţiilor, forma şi dimensiunile lor să fie conforme normelor stabilite în legislaţia cu privire la urbanism;
i) persoana interesată în formarea construcţiei, apartamentului, încăperii izolate ce implică lucrări pentru care, în conformitate cu legislaţia, se cere autorizaţie de construire să obţină o astfel de autorizaţie şi să depună o copie de pe ea la oficiul cadastral teritorial.
(2) Nu se permite formarea de construcţii neautorizate.
Articolul 8. Bunurile imobile care pot fi formate ca obiect independent de drept
(1) Pot fi formate ca obiect independent de drept:
a) terenurile cu sau fără construcţii;
b) construcţiile, inclusiv cele nefinalizate;
c) apartamentele;
d) încăperile izolate, dacă sînt respectate condiţiile art.7.
(2) Nu pot fi formate ca obiect independent de drept:
a) încăperile din apartamente sau case individuale care nu corespund condiţiilor prevăzute la art.7;
b) construcţiile auxiliare ale căror funcţii sînt legate direct de construcţia principală;
c) instalaţiile inginereşti;
d) anexele de deservire a gospodăriei, dacă este imposibilă specificarea dependenţei lor funcţionale sau dacă folosirea lor nu este definită;
e) gardurile, pereţii, bornele de hotar, alte instalaţii ale căror funcţii sînt legate direct de teren sau de construcţia principală.
(3) La cererea titularului de drept, bunurile imobile menţionate la alin.(2) lit.b) şi d) se pot forma ca obiect independent de drept numai după schimbarea modului de folosinţă sau destinaţiei lor.
(4) În cazul divizării construcţiei în încăperi izolate, formate în modul stabilit de prezenta lege, în cadastrul bunurilor imobile se introduc datele despre construcţie şi încăperile izolate, în modul stabilit de Agenţie.
CĂILE DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE
Articolul 9. Căile de formare a bunurilor imobile
Bunurile imobile se pot forma, conform prezentei legi, prin separare, divizare, comasare sau combinare a bunurilor imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile.
Articolul 10. Separarea bunului imobil
(1) Separarea este o modalitate de formare a unui bun imobil independent prin desprinderea unei părţi din bunul imobil înregistrat.
(2) Înregistrarea bunului imobil format prin separare şi a drepturilor asupra lui se face în temeiul actului ce confirmă drepturile asupra bunului imobil iniţial, al deciziei de formare a bunului imobil şi al planului cadastral sau geometric al bunului imobil.
(3) Prin separare se pot forma bunuri atît din bunul imobil proprietate a unei persoane fizice sau juridice, cît şi din bunul imobil proprietate comună. În acest din urmă caz, după separare, bunurile imobile formate vor rămîne în proprietate comună, respectîndu-se aceleaşi cote de proprietate.
(4) În cazul în care în Registrul bunurilor imobile sînt înscrise drepturi patrimoniale cu care este grevat dreptul de proprietate (dreptul de arendă, dreptul de ipotecă etc.), aceste grevări, dacă la momentul formării nu au fost stinse, vor trece la toate bunurile imobile formate prin separare. În cazul bunului imobil grevat cu servitute, după separare va fi grevat cu servitute doar bunul imobil care rămîne aservit, dacă se poate stabili bunul aservit. În caz contrar, rămîn grevate cu servitute toate bunurile.
(5) Constituirea servituţii prin destinaţia stabilită de proprietar se consemnează în decizia de formare şi în Registrul bunurilor imobile concomitent cu înregistrarea bunurilor formate.
Articolul 11. Divizarea bunului imobil
(1) Divizarea este o modalitate de formare a unor bunuri independente prin împărţirea, la cererea coproprietarilor, a bunului imobil proprietate comună înregistrat şi încetarea proprietăţii comune.
(2) În caz de divizare a bunului imobil proprietate comună, coproprietarii, înainte de a încheia contractul de împărţire, vor asigura elaborarea documentaţiei de formare a bunurilor imobile.
(3) Înregistrarea bunurilor imobile formate prin divizare şi a drepturilor de proprietate asupra lor se efectuează în temeiul contractului de împărţire a proprietăţii comune, la care se anexează planul cadastral sau geometric al bunurilor imobile formate.
(4) Prevederile art.10 alin.(4) şi (5) se aplică în modul corespunzător şi în cazul divizării bunului imobil.
Articolul 12. Comasarea bunurilor imobile
(1) Comasarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin unirea a două sau mai multor bunuri imobile înregistrate avînd hotare comune, inclusiv hotare ce trec pe peretele comun, aparţinînd unuia şi aceluiaşi proprietar sau aflîndu-se în proprietatea comună a aceloraşi persoane, la cererea lor.
(2) Pot fi comasate atît bunuri imobile proprietate individuală, cît şi bunuri imobile proprietate comună. Pot fi comasate numai bunurile imobile proprietate comună în devălmăşie sau numai bunurile imobile proprietate comună în diviziune. În cazul comasării bunurilor imobile proprietate comună în diviziune, cota de proprietate deţinută de fiecare proprietar în bunul imobil format se recalculează de către executantul lucrărilor cadastrale, în cooperare şi cu consimţămîntul coproprietarilor, ţinîndu-se cont de cotele lor deţinute în bunurile imobile iniţiale.
(3) Temei pentru înregistrarea bunului imobil format prin comasare servesc actele ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile iniţiale, decizia de formare a bunului imobil şi planul cadastral sau geometric al bunului imobil format.
(4) În cazul în care bunurile imobile care se comasează sînt grevate cu ipotecă, bunul format prin comasare nu se înregistrează decît după confirmarea de către creditorii ipotecari a rangului fiecărei ipoteci. Pentru aceasta, registratorul întocmeşte o listă a drepturilor de ipotecă în ordinea înregistrării lor, indicînd rangul fiecărui drept, pe care o va expedia spre confirmare fiecărui creditor ipotecar. Înregistrarea drepturilor de ipotecă se va efectua o dată cu înregistrarea bunului format prin comasare. Alte drepturi patrimoniale concurente se înregistrează, cu consimţămîntul titularilor, în temeiul actelor juridice de modificare a acestor drepturi.
(5) În cazul dobîndirii mai multor terenuri cu destinaţie agricolă avînd hotare comune, se poate aplica, la cererea proprietarului, o modalitate simplificată de formare a bunului prin comasare, concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor dobîndite. În acest caz, decizia de comasare se depune o dată cu cererea de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobîndite. Procedura de formare a bunului imobil prin comasare şi modalitatea de efectuare a înscrierilor în Registrul bunurilor imobile se stabilesc de Agenţie.
Articolul 13. Combinarea bunurilor imobile
(1) Combinarea este o modalitate de formare a unui bun imobil prin separarea unei părţi din bunul imobil înregistrat, fără a se forma un bun imobil independent, şi alipirea ei la un bun imobil adiacent.
(2) Combinarea se efectuează numai dacă există cererea comună a proprietarilor ambelor bunuri imobile. Lucrările de formare se vor face pînă la încheierea actului juridic de înstrăinare a părţii din bunul imobil. Planul bunului imobil format prin combinare este parte componentă a actului juridic privind înstrăinarea.
(3) La formarea bunului imobil prin combinare, numerele cadastrale ale bunurilor imobile nu se modifică.
(4) Modificările bunurilor imobile efectuate în legătură cu combinarea se consemnează în Registrul bunurilor imobile:
a) în cazul în care bunurile aparţin aceluiaşi proprietar – în temeiul actelor ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile iniţiale, al deciziei de combinare, al planurilor bunurilor iniţiale şi al planurilor bunurilor imobile formate;
b) în cazul în care bunurile imobile aparţin diferiţilor proprietari – în temeiul contractului de înstrăinare şi de combinare a bunurilor, al planurilor bunurilor imobile formate.
PROCEDURA GENERALĂ DE FORMARE A BUNURILOR IMOBILE
Articolul 14. Consecutivitatea formării bunurilor imobile
(1) Formarea bunurilor imobile are loc în următoarea consecutivitate a acţiunilor:
a) se depune cererea de formare a bunului imobil;
b) se efectuează studiul privind posibilitatea formării bunului imobil;
c) se elaborează proiectul de formare a bunului imobil;
d) se întocmeşte planul cadastral sau geometric al bunului imobil format;
e) se emite decizia de formare a bunului imobil;
f) se înscrie bunul imobil în Registrul bunurilor imobile.
(2) Formarea bunului imobil se încheie atunci cînd în Registrul bunurilor imobile se înscriu datele despre bunul imobil format şi drepturile asupra lui.
Articolul 15. Depunerea cererii de formare a bunului imobil
(1) Cererea de formare a bunului imobil se adresează executantului de lucrări cadastrale şi se depune în două exemplare. Cererea trebuie să conţină numerele cadastrale ale bunurilor imobile iniţiale, modalitatea de formare, caracteristicile generale ale bunurilor imobile formate, destinaţia bunurilor şi titularii cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil iniţial.
(2) Dacă cererea de formare a bunului imobil este adresată unui alt executant de lucrări cadastrale decît celui al oficiului cadastral teritorial, la cerere se anexează:
a) extrasul din Registrul bunurilor imobile privind bunul imobil iniţial;
b) copia de pe planul cadastral sau geometric al bunului imobil iniţial;
c) copia de pe actele ce confirmă drepturile patrimoniale ale solicitantului asupra bunului imobil iniţial;
d) acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul sau al proprietarilor imobilelor adiacente care pot fi lezaţi în drepturi la formarea bunului imobil. Acordul se prezintă şi oficiului cadastral teritorial în calitate de executant al lucrărilor.
(3) Dacă bunul imobil se formează în urma declanşării procedurii de insolvabilitate, executării silite a obligaţiilor fiscale sau a altor obligaţii, cererea de formare a bunului imobil poate fi depusă de către administratorul insolvabilităţii, reprezentantul organului fiscal sau executorul judecătoresc.
(4) Iniţierea procedurii de formare poate fi notată în Registrul bunurilor imobile pentru opozabilitate faţă de terţi. Notarea nu poate fi opusă persoanelor ale căror drepturi, la momentul notării, erau înscrise în acest registru.
Articolul 16. Efectuarea studiului privind posibilitatea formării bunurilor imobile
(1) După primirea cererii, inginerul cadastral elaborează un studiu privind posibilitatea formării bunului imobil. În funcţie de concluzia din studiu, cererea de formare a bunului imobil va fi acceptată sau respinsă de executantul lucrărilor cadastrale. Refuzul formării bunului imobil poate fi atacat în instanţă de judecată.
(2) În studiu se va stabili dacă:
a) legislaţia permite formarea unui asemenea bun imobil;
b) este posibilă formarea bunului imobil din punct de vedere tehnic cu caracteristicile solicitate în cerere ori se propune o variantă posibilă;
c) este păstrată destinaţia iniţială a bunului imobil;
d) poate exista un eventual impact al formării bunului imobil asupra modului de folosinţă a bunurilor imobile adiacente, inclusiv asupra accesului la căile de transport, pot fi lezate, la formarea bunului imobil, alte persoane în drepturile lor (se va menţiona numele sau denumirea acestora);
e) există posibilitatea asigurării bunului imobil ce se va forma cu acces la drumul public prin stabilirea dreptului de trecere, cu conducte de canalizare, de apă etc. sau posibilitatea asigurării cu ieşire separată a încăperii izolate;
f) există alte probleme ce privesc formarea bunului imobil.
(3) În baza studiului de la alin.(1) şi (2), inginerul cadastral elaborează un aviz, care se prezintă solicitantului, privind posibilitatea formării bunului imobil.
(4) Dacă avizul de la alin.(3) este pozitiv, executantul lucrărilor cadastrale indică lucrările, precum şi autorizaţiile necesare efectuării lor, condiţiile de care trebuie să se ţină cont la elaborarea proiectului de formare a bunului imobil.
Articolul 17. Particularităţile formării bunurilor imobile proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Pentru a obţine permisiunea de formare a unui bun imobil proprietate a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, persoana interesată depune o cerere la autoritatea împuternicită cu administrarea bunului imobil respectiv.
(2) La cererea de formare a bunului imobil se anexează:
a) extrasul din Registrul bunurilor imobile;
b) planul bunului imobil iniţial;
c) acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil sau al proprietarilor bunurilor imobile adiacente care pot fi lezaţi în drepturi la formarea bunului;
d) actele ce confirmă drepturile patrimoniale ale persoanei interesate asupra bunurilor imobile iniţiale.
(3) Cererea de formare a bunului imobil se examinează, în cel mult 30 de zile calendaristice, de către autoritatea împuternicită cu administrarea bunurilor. În cazul în care respinge cererea, autoritatea este obligată să aducă în scris decizia sa la cunoştinţă solicitantului, indicînd motivul respingerii. Decizia privind respingerea cererii de formare a bunului imobil poate fi atacată în instanţă de judecată.
(4) Dacă bunul imobil se formează în scopurile menţionate la art.4 lit.h), cererea de formare a bunului imobil poate fi depusă de către administratorul procesului de insolvabilitate sau de reprezentantul organului fiscal.
(5) Cererea de formare a bunului imobil acceptată de autoritatea împuternicită cu administrarea bunului se prezintă executantului de lucrări cadastrale pentru iniţierea procedurii de formare.
(6) După efectuarea lucrărilor de formare a bunului imobil în temeiul cererii acceptate de autoritatea împuternicită cu administrarea bunului, aceasta nu este în drept să refuze emiterea deciziei de formare.
(7) În cazul în care autoritatea împuternicită cu administrarea bunurilor statului sau ale unităţii administrativ-teritoriale dispune de servicii competente în efectuarea lucrărilor cadastrale, lucrările de formare pot fi executate de către aceste servicii.
Articolul 18. Proiectul privind formarea bunurilor imobile
(1) Proiectarea şi alte lucrări de formare a bunului imobil se vor efectua în conformitate cu normele şi regulile în vigoare, corespunzător destinaţiei bunului, ţinîndu-se cont de recomandările elaborate în studiu. Se va lua în considerare, în măsura posibilităţilor, părerea solicitantului despre stabilirea hotarelor generale sau fixe, precum şi despre alte caracteristici ale bunului imobil care se formează.
(2) Pentru elaborarea proiectului de formare, executantul lucrărilor cadastrale identifică bunurile imobile, încheind un act de constatare pe teren. În cazul în care datele din cadastrul bunurilor imobile nu coincid cu datele constatate pe teren, procedura de formare se suspendă (sau nu se suspendă dacă iniţierea procedurilor de la lit.a)–c) este posibilă concomitent cu formarea) şi se iniţiază:
a) procedura de corectare a greşelilor; sau
b) modificarea planului cadastral ori geometric; sau
c) alte proceduri prevăzute de legislaţie pentru a aduce în corespundere situaţia de pe teren şi informaţia din cadastrul bunurilor imobile.
(3) Proiectul de formare a bunului imobil se coordonează cu serviciile competente ale autorităţilor administraţiei publice locale, în funcţie de destinaţia bunului. În cazul stabilirii unor restricţii sau cerinţe speciale la folosirea bunului imobil, proiectul va fi coordonat cu organul abilitat, conform legislaţiei.
(4) Dacă are loc concomitent cu procedura de formare, schimbarea destinaţiei va fi asigurată pînă la înregistrarea bunurilor formate, în baza proiectului de formare şi a altor acte prevăzute de legislaţia respectivă. În cazul în care formarea bunului imobil nu finalizează cu înscrierea lui în Registrul bunurilor imobile, se consideră că schimbarea destinaţiei părţii din bun nu a fost efectuată.
Articolul 19. Elaborarea planului bunului imobil format şi emiterea deciziei de formare a bunului
(1) Proiectul de formare a terenurilor se transpune pe teren prin stabilirea hotarelor în natură şi elaborarea actului de stabilire a hotarelor. După stabilirea hotarelor, se elaborează planul bunului imobil format.
(2) În cazul formării construcţiilor, apartamentelor, încăperilor izolate, planul bunului imobil se elaborează după efectuarea, în conformitate cu legislaţia ce reglementează activităţile în construcţii, a lucrărilor care asigură îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.7 lit.a), d) şi i).
(3) Contractul sau decizia de formare a bunului imobil se întocmeşte de către proprietarii bunurilor imobile după elaborarea planului bunului imobil, care devine parte componentă a contractului sau deciziei.
(4) În caz de litigii asupra preciziei hotarelor terenului şi altor date cadastrale, prioritate vor avea hotarele şi datele cadastrale stabilite în procesul executării lucrărilor cadastrale din cadrul formării bunului imobil.
Articolul 20. Dosarul tehnic
(1) După finalizarea lucrărilor de formare a bunului imobil, executantul lucrărilor cadastrale întocmeşte dosarul tehnic al bunului imobil format.
(2) Dosarul tehnic va conţine:
a) studiul menţionat la art.16;
b) actul de constatare pe teren la identificarea bunurilor imobile;
c) autorizaţia de construire sau documentele de recepţie a lucrărilor de construcţie dacă au fost efectuate astfel de lucrări;
d) acordul scris al titularilor cu ale căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil (arendaşul, creditorul gajist, titularul dreptului de servitute) sau acordul scris al proprietarilor bunurilor imobile adiacente care pot fi lezaţi în drepturi la formarea bunului imobil;
e) actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe dacă s-au stabilit astfel de hotare;
f) planul cadastral sau geometric al bunurilor imobile.
Articolul 21. Înregistrarea bunurilor imobile formate
(1) Înregistrarea bunului imobil format şi a drepturilor asupra lui se efectuează la oficiul cadastral teritorial în a cărei rază de acţiune este situat bunul.
(2) Pentru înregistrarea bunului imobil format, persoana interesată prezintă oficiului cadastral teritorial documentele ce confirmă drepturile, decizia de formare şi dosarul tehnic, după caz.
(3) În termenele stabilite pentru înregistrarea bunului imobil, oficiul cadastral teritorial controlează conformitatea documentelor prezentate cu cerinţele stabilite în domeniu. În cazul neconformităţii, pînă la înlăturarea ei, registratorul va sista, în modul stabilit, înregistrarea.
(4) După verificarea documentelor, registratorul oficiului cadastral teritorial:
a) atribuie, după caz, bunului imobil format număr cadastral;
b) consemnează în Registrul bunurilor imobile drepturile asupra bunului imobil format;
c) operează modificări în planul cadastral şi în dosarul cadastral, inclusiv anularea numărului cadastral al fiecărui bun imobil iniţial;
d) va întocmi, după caz, în temeiul documentelor prezentate de solicitant, dosare cadastrale pentru fiecare bun imobil format.
(5) În cazul în care, la formarea bunurilor, în Registrul bunurilor imobile sînt înscrise drepturi patrimoniale cu care este grevat dreptul de proprietate, aceste grevări vor fi transcrise la toate bunurile imobile formate dacă legea sau înţelegerea dintre părţi nu prevede altfel.
(6) Procedura formării bunului imobil poate înceta în orice moment pînă la înscrierea drepturilor asupra lui în Registrul bunurilor imobile, la cererea persoanei care a iniţiat procedura de formare. În acest caz, solicitantul nu poate cere recuperarea sumei depuse pentru formarea bunului imobil. După înscrierea dreptului asupra bunului imobil în Registrul bunurilor imobile, cererea de încetare a procedurii de formare a bunului imobil nu mai poate fi acceptată.
(7) După înregistrarea bunului imobil, oficiul cadastral teritorial, cu excepţia formării bunului imobil prin divizare, eliberează titularului de drept un certificat, de un model stabilit de Guvern, asupra bunului imobil format.
Articolul 22. Particularităţile formării bunurilor imobile la iniţiativa instanţei de judecată, a organului fiscal şi a executorului judecătoresc
(1) La iniţiativa instanţei de judecată, a organului fiscal şi a executorului judecătoresc pot fi formate, conform procedurii stabilite în prezenta lege, atît bunuri imobile înscrise în Registrul bunurilor imobile, cît şi bunuri neînregistrate.
(2) La hotărîrea instanţei de judecată, bunul imobil se formează în cazul în care:
a) proprietarii bunului imobil proprietate comună nu pot ajunge la o înţelegere privind modul şi condiţiile divizării lui;
b) instanţa de judecată dispune sechestrarea sau comercializarea unei părţi din bunul imobil (inclusiv pentru stingerea datoriilor la plăţile obligatorii); precum şi
c) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
(3) Instanţa de judecată numeşte, în modul stabilit, un expert în problemele divizării bunurilor imobile, inclusiv din rîndul specialiştilor oficiului cadastral teritorial, căruia îi poate cere să elaboreze cîteva variante de divizare a bunului imobil.
(4) La iniţiativa executorului judecătoresc, bunul imobil se poate forma în cazul vînzării silite a bunurilor debitorului în conformitate cu legislaţia.
(5) La hotărîrea organului fiscal, bunul imobil se poate forma în cazul sechestrării şi comercializării, în conformitate cu legislaţia, a unei părţi din bunul imobil pentru stingerea datoriilor la plăţile obligatorii.
(6) Formarea bunului imobil la hotărîrea organului fiscal poate fi dispusă după apariţia, conform legislaţiei, a dreptului de comercializare a bunului imobil. Pentru executarea proiectului de formare este atras, în conformitate cu legislaţia, inginerul cadastral al oficiului cadastral teritorial sau al unei alte întreprinderi.
(7) Hotărîrea organului fiscal trebuie să conţină: data şi locul emiterii; denumirea organului care decide formarea; funcţia, numele, prenumele reprezentantului organului fiscal; datele de identificare ale proprietarului; locul aflării (adresa) bunului imobil iniţial, numărul lui cadastral şi numărul de înregistrare în Registrul bunurilor imobile, modul de divizare a bunului imobil, semnătura reprezentantului organului fiscal.
(8) Pentru înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil format şi operarea modificărilor de rigoare în documentele cadastrale, la proiectul planului bunului imobil format se anexează, după caz, hotărîrea instanţei de judecată sau hotărîrea organului fiscal privind sechestrarea bunului imobil şi hotărîrea organului fiscal privind formarea bunului imobil. În aceste cazuri, cererea de înregistrare sau decizia proprietarului privind formarea bunului imobil nu este necesară.
(9) Cheltuielile de formare şi înregistrare a bunurilor imobile se consideră, în cazul formării în temeiul hotărîrii organului fiscal, cheltuieli de executare silită a obligaţiilor fiscale, sumele respective transferîndu-se beneficiarilor în conformitate cu art.208 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997. În celelalte cazuri, aceste cheltuieli sînt suportate de persoanele interesate.
DISPOZIŢII FINALE
În caz de litigiu asupra datelor privind bunurile imobile formate, ca bază se iau datele din cadastrul bunurilor imobile, pînă cînd aceste date nu vor fi contestate în condiţiile legii.
(1) Guvernul, în termen de 3 luni:
a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
b) va adopta acte normative în vederea executării prezentei legi;
c) va asigura reexaminarea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin prezentei legi.
(2) Pînă la aducerea în concordanţă cu prezenta lege, legile şi alte acte normative se vor aplica în măsura în care nu contravin acesteia.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Eugenia OSTAPCIUC
|
| Chişinău, 28 octombrie 2004. | |
| Nr.354-XV. |
