L E G E
cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA
nr. 23-XVI din 16.02.2007
Monitorul Oficial nr.54-56/250 din 20.04.2007
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Sfera de reglementare şi obiectivele prezentei legi
Articolul 2. Cadrul juridic
Articolul 3. Noţiuni principale
Capitolul II
CADRUL MĂSURILOR DE PROFILAXIE
Articolul 4. Cadrul măsurilor strategice de profilaxie a infecţiei HIV/SIDA
Articolul 5. Educaţia privind prevenirea infecţiei HIV/SIDA
Capitolul III
ACTIVITATEA DE PREVENIRE ÎN CADRUL
GRUPURILOR VULNERABILE
Articolul 6. Familia, copiii, tinerii, femeile şi infecţia HIV/SIDA
Articolul 61. Activităţi de prevenire pentru grupurile vulnerabile
Articolul 7. Prevenirea infecţiei HIV/SIDA în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile
Articolul 8. Prevenirea infecţiei HIV/SIDA în rîndul militarilor
Articolul 9. Activităţile de prevenire a infecţiei HIV/SIDA în penitenciare
Articolul 10. Prevenirea infecţiei HIV/SIDA în rîndul imigranţilor, emigranţilor, refugiaţilor şi solicitanţilor de azil
Capitolul IV
CONSILIEREA ŞI TESTAREA BENEVOLĂ
Articolul 11. Accesul la testare
Articolul 12. Laboratoarele şi centrele de consiliere şi testare
Articolul 13. Consimţămîntul pentru testarea la marcherii HIV
Articolul 14. Confidenţialitatea
Articolul 15. Interzicerea testării obligatorii la marcherii HIV
Articolul 16. Testarea de santinelă
Capitolul V
ASISTENŢĂ ŞI TRATAMENT
Articolul 17. Supravegherea medicală
Articolul 18. Protocoalele naţionale pentru tratamentul persoanelor cu HIV/SIDA
Articolul 19. Accesul la tratamentul ARV şi la alte forme de tratament
Articolul 20. Asistenţa paliativă a persoanelor cu HIV/SIDA
Articolul 21. Prevenirea transmiterii infecţiei HIV/SIDA de la mamă la făt
Capitolul VI
INTERZICEREA DISCRIMINĂRII
Articolul 22. Interzicerea discriminării la locul de muncă
Articolul 23. Interzicerea discriminării în instituţiile preşcolare şi de învăţămînt
Articolul 24. Interzicerea restricţiilor
Articolul 25. Interzicerea discriminării în instituţiile medico-sanitare şi balneare publice, departamentale şi private
Articolul 26. Interzicerea discriminării privind accesul la servicii de asigurare, de creditare şi de acordare a împrumuturilor
Articolul 261. Interzicerea oricărei forme de discriminare
Articolul 27. Răspunderea pentru nerespectarea drepturilor persoanelor cu status HIV pozitiv
Capitolul VII
BENEFICIEREA DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ A PERSOANELOR CU
STATUS HIV POZITIV ŞI RESPONSABILITATEA ACESTORA
Articolul 28. Disponibilitatea asistenţei juridice şi confidenţialitatea procesului
Articolul 29. Responsabilitatea persoanelor cu status HIV pozitiv
Capitolul VIII
PREVENIREA INFECTĂRII NOZOCOMIALE
Articolul 30. Asigurarea protecţiei pacienţilor
Articolul 31. Asigurarea protecţiei lucrătorilor medicali
Articolul 32. Accesul la seturile de profilaxie postexpunere
Articolul 33. Garanţii în cazul infectării nozocomiale
Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 34. Îndatoririle Guvernului. Abrogări
Notă: În cuprinsul legii, sintagma „Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Sănătăţii” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022
Notă: În textul legii, sintagma „Ministerul Sănătăţii”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Sfera de reglementare şi obiectivele prezentei legi
(1) Prezenta lege reglementează raporturile juridice care apar în activitatea de profilaxie şi diminuare a impactului infecţiei HIV/SIDA, garantarea respectării drepturilor persoanelor cu HIV/SIDA prin reducerea numărului de noi cazuri de infectare, prin stoparea creşterii exponenţiale a epidemiei acesteia, prin asigurarea cu asistenţă medicală, socială şi psihologică a persoanelor cu HIV/SIDA şi a membrilor familiilor lor şi prin consolidarea eforturilor de prevenire şi combatere a infecţiei în cauză.
(2) Prezenta lege are următoarele obiective:
a) promovarea unei politici complexe îndreptate spre conjugarea eforturilor structurilor de stat, neguvernamentale şi internaţionale, ale persoanelor cu HIV/SIDA, ale întreprinzătorilor şi persoanelor particulare, precum şi spre aplicarea sistemului de monitorizare şi evaluare a activităţii de profilaxie a infecţiei HIV/SIDA;
b) efectuarea profilaxiei, ca sistem de măsuri de contracarare a epidemiei, în baza unor activităţi de informare a populaţiei (inclusiv a grupurilor socialmente vulnerabile), îndreptate spre ridicarea nivelului de cunoaştere a problemelor ce ţin de infecţia HIV/SIDA;
c) excluderea discriminării persoanelor afectate de infecţia HIV/SIDA prin garantarea drepturilor omului şi respectarea demnităţii umane;
d) elaborarea şi perfecţionarea programelor cu privire la ocrotirea copiilor prin realizarea unui sistem de educaţie diferenţiată, prin promovarea unui mod de viaţă sănătos, inclusiv a măsurilor de prevenire a consumului de droguri, de profilaxie a infecţiei HIV/SIDA, precum şi de familiarizare cu problemele ce ţin de protecţia de infectare cu HIV, prin prevenirea stării de orfan social ca urmare a decesului de SIDA al unuia sau al ambilor părinţi;
e) asigurarea unui acces garantat la asistenţă medicală şi socială a persoanelor cu HIV/SIDA, inclusiv la tratament, îngrijiri şi susţinere;
f) asigurarea de condiţii inofensive la acordarea asistenţei medicale, la stabilirea diagnosticului de laborator pentru prevenirea riscului infectării intraspitaliceşti şi profesionale.
[Art.1 modificat prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 2. Cadrul juridic
(1) Cadrul juridic al activităţii privind profilaxia infecţiei HIV/SIDA se constituie din Constituţie, prezenta lege, alte acte normative, precum şi din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele cuprinse în prezenta lege, se vor aplica normele tratatelor internaţionale.
Articolul 3. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
virusul imunodeficienţei umane (HIV) – virus care conduce la reducerea şi distrugerea sistemului imun al organismului şi provoacă maladia SIDA;
status HIV pozitiv – prezenţă a marcherilor HIV în organismul uman, indicînd faptul infectării;
sindromul imunodeficienţei dobîndite (SIDA) – fază a maladiei determinată de HIV;
tratament antiretroviral (tratament ARV) – aplicare a preparatelor specifice care au drept efect încetinirea replicării şi răspîndirii virusului HIV în corpul uman;
profilaxie postexpunere (PPE) – tratament antiretroviral pe termen scurt, cu scopul de a reduce pericolul infectării cu HIV, după o eventuală expunere în cadrul activităţii profesionale sau prin intermediul raportului sexual forţat /în cazul unui viol;
consiliere şi testare benevolă – consiliere pre- şi posttestare, inclusiv consilierea în vederea obţinerii unui consimţămînt informat pentru testare la marcherii HIV;
confidenţialitate – protejare şi garantare a dreptului la intimitate al unei persoane supuse testării la marcherii HIV sau diagnosticate ca fiind HIV pozitivă;
Consiliul naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, al infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei – structură funcţională intersectorială care asigură dirijarea şi monitorizarea strategiilor şi activităţilor prevăzute de programele naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, al infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei, precum şi utilizarea granturilor Fondului Global “SIDA/TV/Malarie” şi ale Băncii Mondiale;
standarde universale de precauţie – reguli ce stabilesc, pentru serviciile de asistenţă medicală şi alte servicii, condiţiile obligatorii de prevenire a infectării cu HIV prin expunere la contactul direct cu sîngele şi alte lichide biologice;
tratament de substituţie – terapie cu utilizarea unui tratament de substituire a drogurilor;
asistenţă paliativă – acţiuni care combină un şir de măsuri şi terapii cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor cu HIV/SIDA şi a membrilor familiilor lor;
infectare nozocomială – infectare cu HIV prin intermediul intervenţiilor şi manoperelor medicale.
Capitolul II
CADRUL MĂSURILOR DE PROFILAXIE
Articolul 4. Cadrul măsurilor strategice de profilaxie a infecţiei HIV/SIDA
[Alin.(1) art.4 exclus prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
(2) Programele de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA sînt integrate în strategia naţională de dezvoltare, politicile şi programele de sănătate şi educaţie.
(3) Se va promova implicarea sporită a persoanelor cu HIV/SIDA şi a organizaţiilor neguvernamentale din domeniu în elaborarea şi implementarea Programului naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi a programelor conexe, printre care cele de instruire pentru prevenire, îngrijire şi tratament, de asistenţă juridică şi socială, precum şi a politicilor de încadrare în muncă.
(4) Sensibilizarea opiniei publice la nivel naţional se va efectua prin intermediul activităţilor de informare, educare, comunicare şi al campaniilor mass-media, menite să promoveze un mod de viaţă sănătos, comportamente responsabile şi inofensive, nediscriminarea, egalitatea dintre femei şi bărbaţi, incluziunea socială efectivă şi sub toate aspectele a persoanelor cu HIV/SIDA.
(5) În instituţiile de învăţămînt se va asigura difuzarea materialelor informative privind prevenirea transmiterii infecţiei HIV, promovarea unei atitudini nediscriminatorii şi tolerante faţă de persoanele cu HIV/SIDA.
[Art.4 modificat prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 5. Educaţia privind prevenirea infecţiei HIV/SIDA
(1) Statul este responsabil, la nivel naţional, de elaborarea şi implementarea programelor educaţionale menite să informeze şi să educe copiii începînd cu vîrsta de 12 ani, adolescenţii şi tinerii privind comportamentele responsabile şi inofensive.
(2) Problemele ce ţin de prevenirea infecţiei HIV/SIDA se includ în curricula obligatorie a învăţămîntului secundar, mediu special, superior şi post-universitar, în activităţile educative formale şi neformale din rîndul adolescenţilor instituţionalizaţi, al tinerilor cu dizabilităţi mintale şi fizice, al efectivului Forţelor Armate.
(3) Activităţile de instruire şi promovare a unor comportamente responsabile şi inofensive privind prevenirea infecţiei HIV/SIDA, de asigurare informaţională a copiilor neşcolarizaţi se efectuează în centrele pentru tineret şi în cele pentru copii, în alte instituţii de menire socială.
(4) Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să elaboreze şi să aplice măsuri de implicare a populaţiei, a mijloacelor de informare în masă, a asociaţiilor şi a altor organizaţii în programele educaţionale şi de difuzare a informaţiei despre infecţia HIV/SIDA în cadrul serviciilor de asistenţă medicală, la locul de muncă şi la cel de trai.
(5) Programele educaţionale se bazează pe principiile nediscriminării, promovării unei atitudini tolerante faţă de persoanele cu HIV/SIDA, respectării şi garantării drepturilor acestora.
[Art.5 modificat prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Capitolul III
ACTIVITATEA DE PREVENIRE ÎN CADRUL
GRUPURILOR VULNERABILE
Articolul 6. Familia, copiii, tinerii, femeile şi infecţia HIV/SIDA
(1) Copiii beneficiază de consiliere adaptată la necesităţile lor specifice. Se vor respecta toate rigorile de confidenţialitate aplicabile adulţilor.
(2) Copiii şi tinerii afectaţi de HIV/SIDA au drepturi egale cu cele ale semenilor lor, beneficiază de acces la programele educaţionale şi de prevenire a infecţiei HIV/SIDA, de asistenţă socială şi juridică, precum şi de îngrijirea şi tratamentul de care au nevoie în virtutea statusului lor.
(3) Copiii şi tinerii afectaţi de HIV/SIDA din instituţiile medico-sanitare, sociale, de învăţămînt şi de detenţie nu pot fi supuşi unor practici discriminatorii în baza statusului lor.
(4) Copiii şi tinerii afectaţi de HIV/SIDA, victime ale traficului sau exploatării sexuale, sînt trataţi ca atare.
(5) Femeile HIV pozitive beneficiază de contracepţie gratuită, inclusiv de sterilizare benevolă, după consilierea cuvenită.
(6) Pentru a reduce vulnerabilitatea femeilor în faţa infecţiei HIV vor fi implementate, prin programe naţionale şi teritoriale, măsuri de educaţie şi de promovare a egalităţii sexelor.
(7) Autorităţile administraţiei publice locale, în parteneriat cu societatea civilă, vor include în programele teritoriale de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi al infecţiilor cu transmitere sexuală activităţi de consolidare a liderismului şi participării femeilor infectate/afectate de HIV/SIDA la procesul de luare a deciziilor, precum şi activităţi de asistenţă şi reabilitare a acestora prin dezvoltarea infrastructurii sociale în domeniu.
(8) Programele educaţionale vor cuprinde informaţii privind HIV/SIDA, evidenţiind combinaţia dintre factorii biologici şi inechităţile pe criterii de sex care argumentează vulnerabilitatea specifică a femeilor în faţa infecţiei HIV, informaţii ample privind accesul la serviciile de reabilitare, suport şi consiliere şi opţiunile de reducere a pericolului de transmitere a infecţiei HIV prin profilaxia postexpunere pentru victimele violenţei sexuale.
[Art.6 modificat prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 61. Activităţi de prevenire pentru grupurile vulnerabile
Guvernul va întreprinde măsuri pentru coordonarea activităţilor de prevenire a infecţiei HIV/SIDA, orientate spre necesităţile grupurilor vulnerabile ale populaţiei, prin implementarea unor programe speciale de reducere a riscului de infectare.
[Art.61 introdus prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 7. Prevenirea infecţiei HIV/SIDA în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile
(1) Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale interesate, serviciile publice sanitare desconcentrate şi descentralizate elaborează programe educaţionale şi de reabilitare medicală şi socială, destinate utilizatorilor de droguri injectabile, în vederea reducerii consumului acestora, a prevenirii infecţiei HIV/SIDA în rîndul consumatorilor, a implicării lor în tratamente voluntare de substituţie.
(2) Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale interesate, autorităţile administraţiei publice locale, serviciile publice sanitare desconcentrate şi descentralizate implementează programe educaţionale şi de reabilitare medicală şi socială destinate utilizatorilor de droguri injectabile, asigurînd o acoperire teritorială vastă cu aceste programe şi un acces sporit la materialele cu caracter profilactic.
(3) Programele de reducere a riscului de infectare cu HIV/SIDA conţin activităţi de educaţie, de prevenire, de conştientizare şi de consultanţă.
(4) Tratamentul de substituţie cu metadonă se oferă, în condiţii de confidenţialitate, persoanelor care solicită voluntar acest tratament şi care corespund criteriilor de selecţie.
[Art.7 modificat prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 8. Prevenirea infecţiei HIV/SIDA în rîndul militarilor
Ministerul Apărării şi Ministerul Afacerilor Interne elaborează şi implementează programe eficiente de prevenire a infecţiei HIV/SIDA prin promovarea unor comportamente responsabile şi inofensive, elaborează standarde minime de cunoştinţe şi includ aceste programe în procesul de instruire a efectivului.
[Art.8 modificat prin Legea nr.304 din 26.12.2012, în vigoare 05.03.2013]
Articolul 9. Activităţile de prevenire a infecţiei HIV/SIDA în penitenciare
Ministerul Justiţiei asigură:
a) instruirea şi educarea personalului şi deţinuţilor din penitenciare în vederea dezvoltării competenţelor şi cunoştinţelor în domeniul prevenirii infecţiei HIV/SIDA, a formării unui comportament responsabil şi inofensiv, a consilierii pre- şi posttestare şi a testării la marcherii HIV;
b) realizarea programelor de reducere a noxelor prin acordarea gratuită a dezinfectantelor, precum şi a seringilor şi prezervativelor în penitenciare;
c) accesul la tratamentul ARV gratuit şi la cel al maladiilor oportuniste.
Articolul 10. Prevenirea infecţiei HIV/SIDA în rîndul imigranţilor, emigranţilor, refugiaţilor şi solicitanţilor de azil
(1) Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale interesate, serviciile publice sanitare desconcentrate şi descentralizate elaborează şi implementează programe de prevenire menite să dezvolte competenţe şi cunoştinţe minime privind infecţia HIV/SIDA în rîndul imigranţilor, emigranţilor, refugiaţilor şi solicitanţilor de azil, le oferă materiale informative.
(2) Ministerul Sănătăţii, în comun cu alte ministere şi autorităţi administrative centrale, organizează activităţi de prevenire a infecţiei HIV/SIDA, de asistenţă socială şi materială pentru imigranţi, emigranţi, refugiaţi şi solicitanţi de azil.
(3) Imigranţii, emigranţii, refugiaţii şi solicitanţii de azil beneficiază de tratament ARV şi de tratament al maladiilor oportuniste în condiţiile legii.
Capitolul IV
CONSILIEREA ŞI TESTAREA BENEVOLĂ
Articolul 11. Accesul la testare
(1) Cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor care au domiciliul sau se află temporar pe teritoriul Republicii Moldova li se asigură dreptul la examen medical gratuit (inclusiv anonim) în scopul depistării precoce a virusului HIV şi a maladiei SIDA.
(2) Testarea la marcherii HIV se efectuează, la adresarea persoanelor, conform regulilor de examinare şi supraveghere medicală elaborate şi aprobate de Ministerul Sănătăţii în corespundere cu prezenta lege.
Articolul 12. Laboratoarele şi centrele de consiliere şi testare
(1) Prestarea serviciilor de consiliere pre- şi posttestare se efectuează în instituţiile medico-sanitare publice şi private abilitate şi acreditate, precum şi în cadrul serviciilor de sănătate pentru tineret acreditate în modul stabilit de lege. Consilierii trebuie să posede un nivel de competenţă adecvat standardelor stabilite de Ministerul Sănătăţii.
(2) Testarea sîngelui la marcherii HIV se efectuează în laboratoarele instituţiilor medico-sanitare publice şi în cele ale centrelor de medicină preventivă ale Ministerului Sănătăţii acreditate în modul stabilit de lege.
Articolul 13. Consimţămîntul pentru testarea la marcherii HIV
(1) Testarea la marcherii HIV se face doar în baza consimţămîntului scris, benevol şi informat al persoanei, cu unele excepţii prevăzute de prezenta lege.
(2) În cazul unui minor, consimţămîntul scris, benevol, pentru testare la marcherii HIV urmează a fi exprimat atît de minor, cît şi de reprezentantul legal al acestuia. În cazul în care este imposibil de a obţine consimţămîntul reprezentantului legal al minorului şi dacă efectuarea testării este necesară pentru minor, este suficient consimţămîntul scris, benevol, al acestuia din urmă.
[Alin.(3) art.13 exclus prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
(4) În cazul unei persoane în privinţa căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară, responsabil de luarea deciziei privind testarea la marcherii HIV este persoana însărcinată cu ocrotirea, cu implicarea maximă, în limita capacităţii de înţelegere, a persoanei vizate.
[Art.13 modificat prin Legea nr.238 din 08.11.2018, în vigoare 30.12.2018]
[Art.13 modificat prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 14. Confidenţialitatea
(1) Dreptul la confidenţialitate al persoanei care solicită testarea la marcherii HIV sau al celei diagnosticate cu HIV este garantat.
(2) Rezultatul testului HIV este confidenţial şi poate fi eliberat numai următoarelor persoane:
a) persoanei testate;
b) părintelui sau tutorelui minorului testat;
c) reprezentantului legal al persoanei lipsite de discernămînt;
d) personalului medical implicat în procesul de tratament şi/sau supraveghere medicală şi epidemiologică a persoanelor testate, cu respectarea garanţiilor de confidenţialitate şi securitate a datelor medicale cu caracter personal conform alin.(6);
[Lit.e) exclusă prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
f) judecătorului care a emis hotărîrea de testare obligatorie în condiţiile art.15.
(3) Persoanele cu statusul HIV pozitiv stabilit sînt avizate în scris de către instituţia medico-sanitară asupra necesităţii respectării măsurilor de prevenire a răspîndirii infecţiei HIV/SIDA, precum şi asupra răspunderii penale pentru punerea intenţionată în pericol de contaminare a altei persoane sau pentru infectarea intenţionată a acesteia.
(4) Orice persoană HIV pozitivă este obligată să comunice statusul său soţului (soţiei) sau partenerului.
[Alin.(5) art.14 exclus prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
(6) Personalul medical şi instituţiile care, în virtutea obligaţiilor de serviciu, deţin informaţii privind rezultatele examenelor medicale în ceea ce priveşte infecţia HIV (maladia SIDA) sînt obligate să ofere garanţii de confidenţialitate şi securitate a datelor medicale cu caracter personal. Aceste garanţii trebuie să conţină un set minim de instrucţiuni pentru asigurarea confidenţialităţii şi securităţii informaţiei deţinute de instituţie, care să cuprindă obligatoriu:
a) argumentarea necesităţii deţinerii informaţiei;
b) instructajul obligatoriu al angajaţilor în problema asigurării confidenţialităţii informaţiei medicale cu caracter personal şi declaraţii de nedivulgare semnate;
c) documentaţia privind accesul personalului la informaţia cu caracter personal;
d) persoana responsabilă de politica asigurării confidenţialităţii şi securităţii informaţiei;
e) asigurarea notificării instituţiilor cărora le sînt raportate ulterior datele cu caracter personal, atît pe suport de hîrtie cît şi prin procesare automată, asupra obligaţiei de păstrare a secretului medical.
Instrucţiunile-cadru privind asigurarea confidenţialităţii instituţiei sînt elaborate de Ministerul Sănătăţii.
[Art.14 modificat prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 15. Interzicerea testării obligatorii la marcherii HIV
(1) Este interzisă testarea obligatorie la marcherii HIV ca precondiţie pentru angajare, călătorii, acces la serviciile medicale, admiterea într-o instituţie de învăţămînt sau pentru încheierea căsătoriei. Sînt interzise toate formele de testare ascunsă.
(2) Testarea la marcherii HIV este obligatorie:
a) la donarea sîngelui, lichidelor, ţesuturilor şi organelor;
b) în baza hotărîrii instanţei de judecată, în cazuri de viol şi punere intenţionată în pericol de infectare a altei persoane, atunci cînd acuzatul nu îşi dă consimţămîntul la testare după consilierea cuvenită.
[Art.15 modificat prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 16. Testarea de santinelă
(1) Testarea de santinelă este testarea la marcherii HIV a probelor de sînge colectate în alte scopuri legitime sau nemijlocit de la persoane aparţinînd unor grupuri specifice, cum ar fi femeile însărcinate, utilizatorii de droguri intravenoase, deţinuţii, pentru identificarea tendinţelor procesului epidemic al infecţiei HIV asociat cu anumite comportamente sau practici de risc.
(2) Înainte de testare, orice informaţie care permite identificarea persoanei testate va fi exclusă. Autorităţile medicale vor fi informate doar despre numărul de cazuri cu HIV, fără notificarea acestora.
Capitolul V
ASISTENŢĂ ŞI TRATAMENT
Articolul 17. Supravegherea medicală
Persoanele infectate cu HIV şi bolnave de SIDA sînt supuse supravegherii medicale.
Articolul 18. Protocoalele naţionale pentru tratamentul persoanelor cu HIV/SIDA
(1) Protocoalele naţionale pentru tratamentul complex al persoanelor infectate cu HIV şi bolnave de SIDA se elaborează şi se aprobă de către Ministerul Sănătăţii. Protocoalele garantează accesul la serviciile medicamentoase şi de spitalizare.
(2) Aceste servicii includ:
a) diagnosticarea şi tratamentul infecţiei HIV/SIDA, al maladiilor oportuniste, al infecţiilor cu transmitere sexuală, al altor infecţii şi complicaţii;
b) servicii de laborator;
c) tratament de urgenţă;
d) asistenţă psihologică;
e) asistenţă socială;
f) tratament paliativ.
Articolul 19. Accesul la tratamentul ARV şi la alte forme de tratament
(1) În cadrul Programului naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi al infecţiilor cu transmitere sexuală, statul asigură accesul gratuit al persoanelor HIV pozitive la tratamentul ARV şi la cel al maladiilor oportuniste conform indicaţiilor clinico-imunologice.
(2) Persoanele infectate cu HIV şi bolnave de SIDA beneficiază de asistenţă medicală în baza Programului unic de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, conform legislaţiei în vigoare.
Articolul 20. Asistenţa paliativă a persoanelor cu HIV/SIDA
(1) Ministerul Sănătăţii elaborează standarde privind asistenţa paliativă în condiţii de spital şi la domiciliu.
(2) Ministerul Sănătăţii coordonează la nivel naţional dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative.
(3) Medicii informează, la cerere, familiile persoanelor HIV pozitive referitor la îngrijirile paliative.
[Art.20 modificat prin Legea nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018]
Articolul 21. Prevenirea transmiterii infecţiei HIV/SIDA de la mamă la făt
(1) Toate femeile însărcinate au acces la consiliere şi testare gratuită la marcherii HIV.
(2) Femeilor HIV pozitive însărcinate şi nou-născuţilor lor li se garantează accesul la tratament ARV profilactic gratuit.
(3) Nou-născuţii mamelor HIV pozitive sînt asiguraţi cu alimentaţie artificială gratuită.
Capitolul VI
INTERZICEREA DISCRIMINĂRII
Articolul 22. Interzicerea discriminării la locul de muncă
(1) Este interzisă orice formă de discriminare pe motiv de status HIV pozitiv la toate etapele de angajare, promovare sau atribuire a responsabilităţilor de serviciu în orice domeniu public sau privat, la alegerea sau numirea în funcţii publice.
(2) Persoanele cu status HIV pozitiv angajate în cîmpul muncii în orice domeniu public sau privat beneficiază de aceleaşi drepturi, garanţii şi oportunităţi ca şi ceilalţi angajaţi.
(3) Nu se admite concedierea pe motiv de status HIV pozitiv.
[Alin.(4) art.22 exclus prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
(5) Victimele discriminării se pot adresa în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului moral şi material.
(6) În funcţie de stadiul infecţiei, persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA beneficiază de servicii de orientare sau reorientare profesională, în condiţiile legii.
Articolul 23. Interzicerea discriminării în instituţiile preşcolare şi de învăţămînt
(1) Instituţiile preşcolare şi de învăţămînt nu au dreptul de a refuza admiterea, de a segrega sau de a limita participarea persoanei la anumite activităţi, inclusiv sportive, accesul la servicii sau beneficii ori de a exmatricula persoanele respective pe motiv de status HIV pozitiv.
(2) Este interzisă discriminarea rudelor sau partenerilor persoanelor HIV pozitive.
Articolul 24. Interzicerea restricţiilor
Sînt interzise restricţiile de călătorie, restricţiile la trecerea frontierei, refuzul eliberării permisului de şedere pe motivul statutului HIV pozitiv.
[Art.24 în redacţia Legii nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 25. Interzicerea discriminării în instituţiile medico-sanitare şi balneare publice, departamentale şi private
(1) Orice persoană dispune de acces egal la servicii medicale indiferent de statusul HIV.
(2) Nu se admite refuzul internării, primirii, accesului la servicii medicale a persoanelor cu status HIV pozitiv în instituţiile medico-sanitare şi balneare publice, departamentale şi private sau solicitarea unor taxe sporite pentru prestarea serviciilor respective.
Articolul 26. Interzicerea discriminării privind accesul la servicii de asigurare, de creditare şi de acordare a împrumuturilor
Accesul persoanelor infectate cu HIV la servicii de asigurare (medicală, de accidente, a vieţii etc.), de creditare şi de acordare a împrumuturilor nu poate fi limitat pe motiv de status HIV pozitiv. Persoanele respective sînt obligate să comunice informaţiile necesare pentru accesul la asemenea servicii şi să nu ascundă sau să nu denatureze informaţiile referitor la statusul lor. Este interzis refuzul acordării de credite sau împrumuturi invocîndu-se starea respectivă de sănătate.
Articolul 261. Interzicerea oricărei forme de discriminare
Este interzisă orice formă de discriminare pe motivul statutului HIV pozitiv.
[Art.261 introdus prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Articolul 27. Răspunderea pentru nerespectarea drepturilor persoanelor cu status HIV pozitiv
(1) Nerespectarea de către conducătorii întreprinderilor, indiferent de forma juridică de organizare sau tipul de proprietate, ai instituţiilor preşcolare şi de învăţămînt, ai instituţiilor medico-sanitare şi balneare publice, departamentale şi private a drepturilor persoanelor cu status HIV pozitiv, precum şi lezarea intereselor lor atrag după sine răspunderea conducătorilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Persoanele cu statut HIV pozitiv au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor lor conform legislaţiei în vigoare.
[Art.27 completat prin Legea nr.76 din 12.04.2012, în vigoare 01.06.2012]
Capitolul VII
BENEFICIEREA DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ A PERSOANELOR CU
STATUS HIV POZITIV ŞI RESPONSABILITATEA ACESTORA
Articolul 28. Disponibilitatea asistenţei juridice şi confidenţialitatea procesului
(1) Persoanele cu status HIV pozitiv beneficiază de asistenţă juridică gratuită în caz de adresare către autorităţile publice şi/sau în instanţele de judecată. Reprezentarea în proces este gratuită.
(2) Toate şedinţele instanţelor de judecată şi cele ale autorităţilor publice cu participarea persoanelor cu status HIV pozitiv, la cererea acestora, vor fi închise.
Articolul 29. Responsabilitatea persoanelor cu status HIV pozitiv
(1) Persoanele cu status HIV pozitiv vor da dovadă de comportamente responsabile şi inofensive pentru a-şi proteja propria sănătate şi a preveni transmiterea infecţiei HIV.
(2) Persoana care este conştientă de faptul infectării sale cu HIV şi pune premeditat în pericol de contaminare o altă persoană poartă răspundere penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul VIII
PREVENIREA INFECTĂRII NOZOCOMIALE
Articolul 30. Asigurarea protecţiei pacienţilor
Conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice, departamentale şi private sînt obligaţi să asigure condiţiile necesare pentru prevenirea infectării cu HIV a pacienţilor:
a) în timpul examinărilor instrumentale şi de laborator, inclusiv al testării la marcherii HIV, al efectuării intervenţiilor chirurgicale, ginecologice, stomatologice, al procedurilor şi manoperelor medicale şi cosmetologice;
b) la transfuzia sîngelui, componentelor şi preparatelor de sînge.
Articolul 31. Asigurarea protecţiei lucrătorilor medicali
(1) Ministerul Sănătăţii elaborează standarde universale de precauţie pentru profilaxia infectării cu HIV.
(2) Respectarea standardelor universale menţionate la alin.(1) este o condiţie obligatorie pentru serviciile de asistenţă medicală, pentru alte servicii care presupun contactul cu sîngele şi alte fluide ale organismului uman.
(3) Instruirea personalului medical în domeniu se efectuează de către administraţia instituţiilor medico-sanitare publice şi de către patronii instituţiilor private.
(4) Disponibilitatea inventarului necesar (seringi de unică folosinţă, sterilizatoare, dispozitive de curăţare, mănuşi etc.) constituie o precondiţie pentru acreditarea şi reacreditarea unităţilor respective.
Articolul 32. Accesul la seturile de profilaxie postexpunere
Persoanele expuse pericolului de infectare cu HIV în cadrul activităţii lor profesionale şi victimele infracţiunilor sexuale beneficiază gratuit de seturi de profilaxie postexpunere în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice.
Articolul 33. Garanţii în cazul infectării nozocomiale
(1) Cetăţenii Republicii Moldova care au fost infectaţi cu HIV în urma transfuziilor de sînge, intervenţiilor şi manoperelor medicale sînt asiguraţi cu pensie conform legislaţiei în vigoare.
(2) Repararea prejudiciilor morale şi materiale aduse persoanei în urma infectării cu HIV revine instituţiei medico-sanitare în care a fost infectată.
(3) Infectarea cu HIV a personalului medical în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu se consideră boală profesională.
Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
(1) Guvernul, în termen de 6 luni:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;
b) va asigura revizuirea şi abrogarea de către toate ministerele şi celelalte autorităţi administrative centrale a actelor lor normative ce contravin prezentei legi.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.1460-XII din 25 mai 1993 cu privire la profilaxia maladiei SIDA se abrogă.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Marian LUPU |
Chişinău, 16 februarie 2007. | |
Nr.23-XVI. |
