L E G E

cu privire la reţeaua ecologică

 

nr. 94-XVI  din  05.04.2007

 

Monitorul Oficial nr.90-93/395 din 29.06.2007

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Articolul 2. Noţiuni principale

Articolul 3. Scopul constituirii reţelei ecologice naţionale, funcţiile ei

Articolul 4. Cadrul juridic

 

Capitolul II

COMPETENŢELE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE

Articolul 5. Competenţele Ministerului Mediului

Articolul 5¹. Competenţele Agenţiei de Mediu

Articolul 6. Competenţele Agenţiei „Moldsilva”

Articolul 7. Competenţele altor autorităţi ale administraţiei publice centrale

Articolul 8. Competenţele autorităţilor administraţiei publice locale

 

Capitolul III

ELEMENTELE REŢELEI ECOLOGICE NAŢIONALE

Articolul 9. Structura reţelei ecologice naţionale

Articolul 10. Constituirea reţelei ecologice naţionale

Articolul 10¹. Abrogat

Articolul 11. Categoriile elementelor funcţionale

Articolul 12. Criteriile atribuirii de statut şi nivel elementelor reţelelor ecologice

 

Capitolul III¹

REŢEAUA EMERALD

Articolul 12¹. Constituirea reţelei Emerald

Articolul 12². Evaluarea tipurilor de habitate naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică

Articolul 12³. Registrul siturilor reţelei Emerald

Articolul 12⁴. Planul de management al siturilor reţelei Emerald

Articolul 12⁵. Restricţii la implementarea activităţilor curente

Articolul 12⁶. Evaluarea impactului noilor activităţi şi facilităţi pe teritoriul reţelei Emerald

Articolul 12⁷. Monitorizarea stării de conservare a tipurilor de habitat natural şi a speciilor de floră şi faună sălbatică din cadrul reţelei Emerald

Articolul 12⁸. Raportarea stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică

Articolul 12⁹. Extragerea din natură a speciilor de floră şi faună sălbatică

 

Capitolul IV

CONSTITUIREA REŢELELOR ECOLOGICE

Articolul 13. Asigurarea constituirii reţelelor ecologice

Articolul 14. Proiectarea şi constituirea reţelei ecologice naţionale

Articolul 15. Proiectarea şi instituirea elementelor reţelelor ecologice

Articolul 16. Terenurile reţelelor ecologice

 

Capitolul V

REGIMUL DE GESTIUNE ŞI DE PROTECŢIE

A REŢELEI ECOLOGICE NAŢIONALE

Articolul 17. Regimul de gestiune şi de protecţie a reţelei ecologice naţionale

Articolul 18. Activităţile interzise în zonele-nucleu şi în coridoarele ecologice

 

Capitolul VI

RĂSPUNDERI

Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la reţeaua ecologică naţională

Articolul 20. Soluţionarea litigiilor

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 21. Intrarea în vigoare. Îndatoririle Guvernului

 

Anexa nr.1 Lista de referinţă a tipurilor de habitate de interes european pentru care au fost declarate siturile Emerald

Anexa nr.2 Lista de referinţă a speciilor de floră de interes european pentru care au fost declarate siturile Emerald

Anexa nr.3 Lista de referinţă a speciilor de faună de interes european pentru care au fost declarate siturile Emerald

Anexa nr.4 Lista de referinţă a speciilor de păsări de interes european pentru care au fost declarate siturile Emerald

Anexa nr.5 Lista siturilor Emerald

 

 

 

Prezenta lege transpune parţial prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 206 din 22 iulie 1992.

[Preambulul introdus prin Legea nr.162 din 20.07.2017, în vigoare 29.09.2017]

 

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Obiectul prezentei legi îl constituie crearea unui cadru juridic pentru constituirea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale, ca parte integrantă a reţelei ecologice paneuropene, şi reţelelor ecologice locale, pentru stabilirea unui regim de gestiune şi de protecţie a reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale, precum şi a competenţelor şi obligaţiilor autorităţilor administraţiei publice în acest domeniu.

 

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

coridor ecologic – element liniar sau liniar difuz care asigură legăturile funcţionale şi terestre între elementele reţelei ecologice, precum şi integritatea lor la scară largă;

elemente ale reţelei ecologice – terenuri ale reţelei ecologice care au o destinaţie funcţională complementară de conservare a diversităţii biologice şi peisagistice: zone-nucleu, zone-tampon, coridoare ecologice, zone de reconstrucţie ecologică;

evaluare a biodiversităţii – evaluarea potenţialului impact semnificativ al implementării unui document de politici şi planificare şi al activităţii planificate asupra siturilor Emerald;

habitate naturale de importanţă europeană – habitate care, în cadrul teritoriului european, sunt pe cale de dispariţie în aria lor de extindere naturală, au o arie de extindere naturală redusă, din cauza regresiei sau a dimensiunilor mici ale teritoriului lor, şi prezintă exemple remarcabile de caracteristici tipice ale regiunilor biogeografice: continentală şi stepică pentru Republica Moldova;

hartă a reţelei ecologice – model spaţial în care se indică amplasarea elementelor funcţionale ale reţelei ecologice;

măsuri compensatorii de restaurare – măsuri care promovează restabilirea stării de conservare favorabilă a unui habitat natural sau habitat modificat al unei specii;

patrimoniu natural − ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, a căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, al conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;

proiectul constituirii sau reconstrucţiei ecologice a elementului reţelei ecologice – documentaţie tehnică ce conţine informaţie despre amplasarea şi destinaţia elementului reţelei ecologice, descrierea detaliată a măsurilor privind crearea sau reconstrucţia lui;

reţea ecologică locală – reţea ecologică constituită la nivel local (raion, zonă geografică etc.), care nu este inclusă integral în reţeaua ecologică naţională, ci doar anumite elemente ale ei în cazul corespunderii criteriilor stabilite pentru reţeaua ecologică naţională; în baza acestor criterii, anumite elemente ale reţelei ecologice locale îşi pot schimba funcţionalitatea;

reţea ecologică naţională – reţea ecologică constituită la nivel naţional din teritorii ale habitatelor, peisajelor şi elementelor lor, unite fizic şi funcţional, care au o deosebită importanţă din punctul de vedere ştiinţific şi estetic, al valorii şi conservării diversităţii biologice, al menţinerii balanţei geosistemice;

reţea ecologică paneuropeană – reţea ecologică constituită la nivel european, ce uneşte reţelele ecologice naţionale şi este formată din teritorii, unite fizic şi funcţional, reprezentînd elemente naturale şi seminaturale de peisaj, care necesită a fi conservate şi gestionate pentru asigurarea stării favorabile a ecosistemelor, habitatelor, speciilor şi peisajelor de importanţă europeană;

Reţeaua Emerald – reţea ecologică constituită din zone speciale de conservare, fiind parte componentă a reţelei ecologice naţionale, reprezentînd extinderea în ţările ne-membre ale Uniunii Europene a reţelei ecologice europene coerente de zone speciale de conservare „NATURA 2000”;

sit – arie definită geografic, a cărei suprafaţă este clar delimitată;

sit de importanţă naţională – sit care, în regiunea biogeografică de care aparţine, contribuie semnificativ la menţinerea sau restabilirea unui tip de habitat natural ori a uneia din speciile prevăzute în anexa nr.3 la Legea regnului vegetal nr.239/2007 într-un stadiu de conservare favorabil, de asemenea, poate contribui semnificativ la coerenţa reţelei Emerald (NATURA 2000) şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea respectivă;

specii de interes european – specii care, pe teritoriul european, sunt:

a) periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita de distribuţie în areal;

b) vulnerabile – specii a căror încadrare în categoria celor periclitate este probabilă într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă;

c) rare – specii ale căror populaţii sunt reduse din punctul de vedere al distribuţiei sau numeric şi care, chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau vulnerabile, riscă să devină periclitate sau vulnerabile. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;

d) endemice – specii care necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor specifice ale habitatului lor şi impactului potenţial pe care îl are exploatarea acestora asupra stării lor de conservare;

stare de conservare a unui habitat natural – totalitatea factorilor care acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor respective;

zonă de reconstrucţie ecologică – arie supusă reconstrucţiei ecologice şi/sau geomorfologice (împădurire, restabilire a învelişului vegetal, recultivare) în calitate de viitor element al reţelei ecologice;

zonă-nucleu – teritoriu cu o valoare deosebită pentru conservarea habitatelor, speciilor şi peisajelor;

zonă-tampon – teritoriu care îndeplineşte funcţia de protecţie a zonei-nucleu sau care are o importanţă deosebită pentru menţinerea echilibrului geosistemic; în funcţie de funcţionalitate, zona-tampon poate fi: zonă-tampon de protecţie sau zonă-tampon geosistemică;

zonă de interes special pentru conservare – sit de importanţă europeană comună în care sînt prevăzute măsurile de conservare necesare pentru menţinerea ori restabilirea la un stadiu de conservare favorabil a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat.

[Art.2 modificat prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

[Art.2 în redacţia Legii nr.162 din 20.07.2017, în vigoare 29.09.2017]

 

Articolul 3. Scopul constituirii reţelei ecologice naţionale, funcţiile ei

(1) Reţeaua ecologică naţională se constituie în scopul conservării diversităţii naturale genetice a tuturor speciilor de organisme vii incluse în ecosistemele şi complexele naturale, al asigurării unor condiţii de viaţă productive şi al dezvoltării durabile a teritoriilor adiacente ei.

(2) Funcţiile reţelei ecologice naţionale sînt următoarele:

a) restabilirea şi conservarea peisajelor şi ecosistemelor;

b) conservarea diversităţii biologice şi genetice;

c) diminuarea proceselor de eroziune a solului;

d) conservarea, protecţia, restabilirea şi extinderea învelişului vegetal;

e) ameliorarea bazei furajere a animalelor;

f) sporirea valorii de recreaţie a teritoriului;

g) conservarea şi restabilirea obiectivelor acvatice, ameliorarea calităţii lor;

h) stabilizarea proceselor naturale în sectoarele aferente reţelei ecologice.

(3) Reţeaua Emerald se constituie în scopul protejării zonelor de interes special pentru conservare, datorată prezenţei habitatelor şi a speciilor de interes special pentru conservare.

[Art.3 completat prin Legea nr.162 din 20.07.2017, în vigoare 29.09.2017]

 

Articolul 4. Cadrul juridic

(1) Cadrul juridic în domeniul constituirii şi dezvoltării reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale este reprezentat de Constituţia Republicii Moldova, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, de prezenta lege, precum şi de alte acte legislative şi normative în domeniu.

(2) Dacă un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte conţine alte reglementări decît cele prevăzute de legislaţia naţională în domeniul constituirii şi dezvoltării reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale, se vor aplica prevederile tratatului internaţional.

 

Capitolul II

COMPETENŢELE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE

Articolul 5. Competenţele Ministerului Mediului

Ministerul Mediului:

a) în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare proiectul Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale, al Regulamentului reţelei ecologice naţionale şi al hărţii ei;

b) coordonează activităţile ce ţin de constituirea, dezvoltarea reţelei ecologice naţionale şi de conexiunea ei cu reţelele ecologice ale statelor vecine în scopul încadrării în reţeaua ecologică paneuropeană;

c) atrage proiecte de investiţii şi granturi pentru activităţile de constituire şi dezvoltare a reţelei ecologice naţionale;

d) colaborează cu instituţii regionale din alte ţări în probleme ce ţin de constituirea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale;

e) asigură informarea şi sensibilizarea publicului privind problemele constituirii şi dezvoltării reţelei ecologice naţionale;

f) aprobă hărţile şi Regulamentul-cadru al reţelelor ecologice locale;

g) coordonează activităţile de constituire şi dezvoltare a reţelelor ecologice locale;

h) asigură asistenţa metodologică şi tehnică pentru autorităţile administraţiei publice locale în scopul constituirii de reţele ecologice locale;

i) organizează şi monitorizează activităţile de constituire şi dezvoltare a reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale;

j) asigură sistemul informaţional şi controlul asupra stării ecologice a elementelor reţelei ecologice;

k) coordonează selectarea siturilor eligibile pentru a fi identificate ca situri de importanţă internaţională şi pentru a fi desemnate ca zone speciale de conservare;

l) identifică bunurile patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;

m) coordonează activităţile ce ţin de desemnarea zonelor de interes special pentru conservare spre a fi incluse în Reţeaua Emerald;

n) asigură supravegherea stării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale incluse în Reţeaua Emerald;

o) asigură elaborarea şi aprobarea planurilor de management pentru zonele de interes special pentru conservare incluse în Reţeaua Emerald şi pentru speciile pentru care zonele respective au fost desemnate;

p) asigură elaborarea, la fiecare şase ani, a unui raport privind punerea în aplicare a măsurilor de conservare a speciilor de floră şi a tipurilor de habitate naturale. Raportul, întocmit conform formularului stabilit de Secretariatul Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), este transmis Comitetului permanent al Convenţiei şi adus la cunoştinţa publicului;

q) promovează educaţia şi informarea generală cu privire la necesitatea protejării zonelor de interes special pentru conservare în scopul conservării biodiversităţii.

[Art.5 modificat prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

[Art.5 completat prin Legea nr.162 din 20.07.2017, în vigoare 29.09.2017]

 

Articolul 5¹. Competenţele Agenţiei de Mediu

Agenţia de Mediu:

a) monitorizează starea de conservare a tipurilor de habitate naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică din cadrul reţelei Emerald, în colaborare cu instituţia publică „Universitatea de Stat din Moldova”;

b) ţine Registrul siturilor reţelei Emerald;

c) participă la elaborarea planurilor de management pentru siturile Emerald.”

[Art.5¹ introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 6. Competenţele Agenţiei „Moldsilva”

Agenţia „Moldsilva”:

a) contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin punere la dispoziţia realizatorilor acestora a amenajamentelor silvice care ţin de fondul forestier naţional;

b) contribuie la împădurirea terenurilor degradate, la regenerarea arboretelor care sînt degradate, din cadrul reţelelor ecologice sau care urmează a fi incluse în acestea, la restabilirea zonelor destinate restaurării, în scopul includerii lor în reţeaua ecologică naţională sau locală în calitate de elemente şi al defragmentării acestor elemente.

[Art.6 modificat prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 7. Competenţele altor autorităţi ale administraţiei publice centrale

(1) Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin prezentarea documentaţiei necesare şi asigurarea integrităţii, protecţiei şi extinderii perdelelor forestiere de-a lungul căilor de comunicaţie şi reţelelor energetice în calitate de coridoare ecologice.

(2) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin asigurarea conlucrării cu agenţii economici din sectorul agricol, inclusiv cu instituţiile în a căror competenţă intră activităţile de gospodărire a apelor.

 

[Alin.(3) art.7 abrogat prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

(4) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru contribuie la constituirea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale prin prezentarea informaţiei necesare din cadastrul funciar şi participă la proiectarea reţelei ecologice.

[Art.7 modificat prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 8. Competenţele autorităţilor administraţiei publice locale

Autorităţile administraţiei publice locale:

a) constituie reţele ecologice locale din contul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi al terenurilor proprietate privată, cu acordul deţinătorilor şi beneficiarilor acestora;

b) acordă asistenţa necesară instituţiilor naţionale şi internaţionale în vederea evaluării şi determinării categoriilor elementelor reţelei ecologice naţionale şi ale reţelelor ecologice locale;

c) asigură activităţile de atribuire a terenurilor pentru crearea şi reconstrucţia elementelor reţelei ecologice, de trasare pe hărţile cadastrale locale şi în natură a hotarelor lor;

d) asigură cofinanţarea activităţilor de constituire a reţelelor ecologice locale în limitele stabilite de bugetele locale.

 

Capitolul III

ELEMENTELE REŢELEI ECOLOGICE NAŢIONALE

Articolul 9. Structura reţelei ecologice naţionale

Reţeaua ecologică naţională se constituie din următoarele elemente funcţionale:

a) zone-nucleu;

b) zone-tampon;

c) coridoare ecologice;

d) zone de reconstrucţie ecologică.

 

Articolul 10. Constituirea reţelei ecologice naţionale

(1) Reţeaua ecologică naţională se constituie din totalitatea elementelor de importanţă internaţională, naţională şi, parţial, locală, corelate cu elementele stabilizatoare de mediu ale ţărilor vecine.

(2) Elementele reţelei ecologice naţionale se creează pe baza terenurilor naturale şi seminaturale ale căror caracteristici oferă posibilitatea conservării unui număr maxim de populaţii de plante, de animale şi a tuturor tipurilor de peisaje de pe teritoriul ţării.

(3) Elementele reţelei ecologice locale trebuie să asigure constituirea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale în scopul protecţiei eficiente a diversităţii biologice şi peisagistice.

(4) Elementele reţelei ecologice naţionale şi hotarele lor sînt indicate pe hărţile reţelei ecologice naţionale de diferite scări.

(5) Regimul de utilizare a resurselor naturale în hotarele elementelor reţelei ecologice naţionale este stabilit prin Regulamentul reţelei ecologice naţionale.

 

Articolul 10¹. Constituirea reţelei Emerald

[Art.10¹ abrogat prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

[Art.10¹ introdus prin Legea nr.162 din 20.07.2017, în vigoare 29.09.2017]

 

Articolul 11. Categoriile elementelor funcţionale

În funcţie de nivelul juridic de protecţie, zonele-nucleu şi coridoarele ecologice se clasifică în următoarele categorii:

a) internaţionale;

b) naţionale;

c) locale.

 

Articolul 12. Criteriile atribuirii de statut şi nivel elementelor reţelelor ecologice

Criteriile atribuirii de statut şi nivel elementelor reţelelor ecologice se elaborează de specialiştii şi instituţiile abilitate şi se aprobă de Ministerul Mediului, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

[Art.12 modificat prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Capitolul III¹

REŢEAUA EMERALD

[Capitolul III¹ (art.12¹-12⁹) introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 12¹. Constituirea reţelei Emerald

(1) Constituirea reţelei Emerald asigură conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, supuse unei protecţii speciale la nivel european, prezente pe teritoriul Republicii Moldova, expuse în anexele nr.1–4.

(2) Identificarea şi selectarea siturilor pentru includerea în reţeaua Emerald se realizează pe baza cercetărilor ştiinţifice, efectuate de specialişti în domeniul biologiei, ecologiei şi geografiei, în colaborare cu Agenţia de Mediu, în conformitate cu criteriile de selecţie stabilite de rezoluţiile Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (în continuare – Convenţia de la Berna).

(3) Constituirea reţelei Emerald implică etapele de:

a) identificare şi evaluare ştiinţifică a speciilor şi a habitatelor protejate la nivel european, prezente pe teritoriul Republicii Moldova;

b) aprobare a siturilor identificate de Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna;

c) desemnare naţională a siturilor Emerald aprobate şi de aplicare a măsurilor de gestiune, monitorizare şi informare pentru fiecare sit.

(4) Reţeaua Emerald este formată din arii speciale de conservare şi arii de protecţie specială avifaunistică încadrate în situl Emerald, conform anexei nr.5.

[Art.12¹ introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 12². Evaluarea tipurilor de habitate naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică

(1) Evaluarea tipurilor de habitate naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică se efectuează de specialişti în domeniul biologiei, ecologiei şi geografiei, în coordonare cu Agenţia de Mediu.

(2) Propunerea pentru desemnarea unui teritoriu drept sit al reţelei Emerald este elaborată de Agenţia de Mediu, în baza raportului de evaluare aprobat de Ministerul Mediului, în conformitate cu fişa tehnică standard definită de Convenţia de la Berna, şi trebuie să îndeplinească cel puţin unul dintre următoarele criterii:

a) teritoriul contribuie semnificativ la supravieţuirea speciilor pe cale de dispariţie, a speciilor endemice sau a oricăror specii enumerate în anexele nr.2–4;

b) teritoriul suportă existenţa unui număr semnificativ de specii sau existenţa unor populaţii importante din una sau mai multe specii enumerate în anexele nr.2–4;

c) pe teritoriu există un eşantion important sau reprezentativ de tipuri de habitate care sunt în pericol de dispariţie, enumerate în anexa nr.1;

d) pe teritoriu există un exemplu special al unui anumit tip de habitat sau al unui mozaic de diferite tipuri de habitate enumerate în anexa nr.1;

e) teritoriul sitului Emerald este un spaţiu important pentru una sau mai multe specii de animale migratoare.

(3) Ministerul Mediului înaintează Comitetului permanent al Convenţiei de la Berna, pentru aprobare, lista finală a siturilor candidate pentru reţeaua Emerald, după încheierea procedurii de evaluare, conform cerinţelor din rezoluţiile Convenţiei de la Berna.

(4) Fişa tehnică standard completată se transmite, în format electronic, Secretariatului Convenţiei de la Berna spre procesare.

(5) Dispoziţiile alin.(1)–(4) nu se aplică siturilor reţelei Emerald aprobate de Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(6) Terenurile atribuite siturilor Emerald rămân în proprietatea deţinătorilor de terenuri, care sunt obligaţi să le asigure regim de protecţie, conform planurilor de management.

[Art.12² introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 12³. Registrul siturilor reţelei Emerald

(1) Agenţia de Mediu ţine Registrul siturilor reţelei Emerald.

(2) Formatul Registrului siturilor reţelei Emerald se stabileşte pe baza fişei tehnice standard, definită de Convenţia de la Berna.

(3) Informaţiile înscrise în Registrul siturilor reţelei Emerald sunt publice, cu excepţia celor cu acces limitat. Accesul gratuit la Registrul siturilor reţelei Emerald este asigurat pe pagina web oficială a Agenţiei de Mediu.

(4) Regulamentul cu privire la modalitatea de ţinere a Registrului siturilor reţelei Emerald se aprobă de Guvern.

(5) Acordarea accesului la datele din Registrul siturilor reţelei Emerald se efectuează în conformitate cu legislaţia în domeniul schimbului de date şi interoperabilităţii.

[Art.12³ introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 12⁴. Planul de management al siturilor reţelei Emerald

(1) Ministerul Mediului asigură elaborarea şi aprobarea planurilor de management pentru siturile Emerald în termen de 10 ani de la constituirea reţelei Emerald.

(2) Planurile de management pentru siturile reţelei Emerald se elaborează conform Ghidului pentru elaborarea planurilor de management pentru siturile Emerald, aprobat prin ordin al ministrului mediului.

(3) Planul de management se elaborează pentru un singur sit al reţelei Emerald sau pentru mai multe situri care sunt legate geografic sau au caracteristici naturale similare.

(4) Dacă situl reţelei Emerald se află pe teritoriul existent al ariilor naturale protejate de stat sau constituie obiect al fondului ariilor naturale protejate de stat, managementul sitului este asigurat conform prevederilor Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

(5) În cazul în care teritoriul reţelei Emerald se află în cadrul fondului forestier, indiferent de forma de proprietate, proiectele de organizare şi dezvoltare a silviculturii vor include prevederi privind gestionarea siturilor reţelei Emerald.

(6) Planul de management include următoarele informaţii obligatorii:

a) descrierea teritoriului, inclusiv datele de inventar ale habitatelor naturale şi ale speciilor de floră şi faună sălbatică specificate în anexele nr.1–4;

b) obiective de conservare a speciilor de floră şi faună şi a habitatelor acestora, ţinându-se cont de condiţiile economice, sociale şi culturale, precum şi de caracteristicile regionale şi locale;

c) evaluarea şi determinarea sarcinilor şi a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor de conservare;

d) strategii de gestionare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică;

e) planuri de acţiune, care includ, printre altele, informaţii despre activităţi, rezultatele aşteptate, resursele umane şi financiare necesare, intervalul de timp pentru implementarea activităţilor planificate;

f) indicatori necesari pentru a evalua progresul realizării obiectivelor de conservare;

g) monitorizarea stării de conservare a tipurilor de habitate naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică de pe teritoriul reţelei Emerald;

h) materiale cartografice.

(7) Planul de management supus consultărilor publice, aprobat de Ministerul Mediului şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, se transmite deţinătorului terenului.

(8) Finanţarea definirii şi conservării teritoriilor reţelei Emerald, a altor măsuri legate de crearea şi funcţionarea reţelei se efectuează de la bugetul de stat şi din alte surse neinterzise de legislaţie.

[Art.12⁴ introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 12⁵. Restricţii la implementarea activităţilor curente

(1) Activităţile desfăşurate legal pe teritoriul sau în anumite părţi ale reţelei Emerald nu se supun restricţiilor sau interdicţiilor stabilite de prezenta lege până la expirarea permisiunii de activitate.

(2) Restricţiile sau interdicţiile privind desfăşurarea activităţilor stabilite prin alte legi rămân neschimbate.

(3) Controlul de stat asupra respectării măsurilor de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică în limitele siturilor Emerald prevăzute în planul de management este exercitat de către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului.

[Art.12⁵ introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 12⁶. Evaluarea impactului noilor activităţi şi facilităţi pe teritoriul reţelei Emerald

(1) Orice document de politici şi planificare, precum şi modificările aduse unor astfel de documente care, fie individual, fie în combinaţie, pot avea un impact semnificativ asupra siturilor Emerald şi care nu au o legătură directă cu gestionarea obiectivelor de conservare a siturilor Emerald sau nu sunt necesare pentru gestionarea respectivă sunt supuse evaluării biodiversităţii, în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

(2) Orice activitate planificată, fie individual, fie în combinaţie cu alte activităţi, care poate avea un impact semnificativ asupra siturilor Emerald şi care nu are o legătură directă cu gestionarea obiectivelor de conservare a siturilor Emerald sau nu este necesară pentru gestionarea respectivă este supusă evaluării biodiversităţii, în conformitate cu prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazul în care evaluarea biodiversităţii constată că un document de politici şi planificare sau o activitate planificată poate avea un impact negativ semnificativ asupra obiectivelor de conservare a siturilor Emerald şi, în lipsa unor soluţii alternative, documentul de politici şi planificare sau activitatea planificată trebuie totuşi realizată din considerente imperative de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic, autoritatea competentă de mediu permite punerea în aplicare a unui astfel de document de politici şi planificare sau a unei astfel de activităţi planificate, cu stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa şi buna funcţionare a reţelei Emerald.

(4) În cazul în care situl adăposteşte un tip de habitat natural prioritar sau o specie prioritară, iar documentul de politici şi planificare sau activitatea planificată trebuie realizată, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele legate de sănătatea sau siguranţa publică, de anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu.

[Art.12⁶ introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 12⁷. Monitorizarea stării de conservare a tipurilor de habitat natural şi a speciilor de floră şi faună sălbatică din cadrul reţelei Emerald

(1) Monitorizarea stării de conservare a tipurilor de habitat natural şi a speciilor de floră şi faună sălbatică se efectuează în conformitate cu planul-tip de monitorizare elaborat şi aprobat de Guvern.

(2) Starea de conservare a unui habitat natural este considerată „corespunzătoare” dacă arealul lui natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere, dacă are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea lui pe termen lung şi probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare, precum şi dacă speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

(3) Monitorizarea stării de conservare a tipurilor de habitat natural şi a speciilor de floră şi faună sălbatică din cadrul reţelei Emerald se efectuează de Agenţia de Mediu în comun cu instituţiile ştiinţifice cu profil biologic.

(4) Monitorizarea stării de conservare a tipurilor de habitate naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică din cadrul reţelei Emerald este coordonată de Ministerul Mediului.

(5) Instituţiile ştiinţifice şi universitare cu profil biologic pot monitoriza starea de conservare a anumitor tipuri de habitate naturale şi specii de floră şi faună sălbatică pe siturile reţelei Emerald de sine stătător, cu informarea obligatorie a Agenţiei de Mediu.

(6) Agenţia de Mediu prezintă obligatoriu anual Ministerului Mediului date de monitorizare privind starea de conservare a tipurilor de habitate naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică din reţeaua Emerald.

[Art.12⁷ introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 12⁸. Raportarea stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică

(1) Ministerul Mediului prezintă, o dată la 6 ani, Secretariatului Convenţiei de la Berna Raportul naţional privind starea de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, în forma stabilită de Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna.

(2) Data depunerii raportului naţional menţionat la alin.(1) este determinată de Secretariatul Convenţiei de la Berna.

[Art.12⁸ introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 12⁹. Extragerea din natură a speciilor de floră şi faună sălbatică

(1) Extragerea din natură a speciilor incluse în anexele nr.2–4, dacă nu există alte soluţii, se permite:

a) în interesul sănătăţii şi securităţii publice;

b) în interesul securităţii aeriene;

c) pentru a preveni pagube importante aduse sectorului agricol, zootehnic, silvic, acvaculturii şi apelor;

d) pentru protecţia florei şi faunei sălbatice;

e) în scopuri de cercetare şi educaţie, de repopulare, de reintroducere, precum şi pentru creşterea speciilor de floră şi faună sălbatică;

f) în condiţii strict controlate şi în mod selectiv, captura, detenţia sau orice altă exploatare a anumitor specii de păsări în cantităţi mici.

(2) Prelevarea speciilor de plante din anexa nr.2 în scopuri educative şi de cercetare, pentru repopulare sau pentru reintroducerea anumitor specii, precum şi pentru operaţiunile de reproducere necesare acestor scopuri, inclusiv propagarea artificială a plantelor, se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de Agenţia de Mediu, conform prevederilor Legii regnului vegetal nr.239/2007.

(3) Prelevarea speciilor enumerate în anexele nr.3 şi 4 în scopuri educative şi de cercetare, pentru repopulare sau pentru reintroducerea anumitor specii, precum şi pentru operaţiunile de reproducere necesare acestor scopuri, se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de Agenţia de Mediu, cu avizul instituţiei publice „Universitatea de Stat din Moldova”, conform prevederilor Legii regnului animal nr.439/1995.

(4) Capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică enumerate în anexele nr.3 şi 4 se efectuează exclusiv prin derogare de la prezenta lege.

(5) Pentru speciile enumerate în anexele nr.3 şi 4 se interzice utilizarea următoarelor metode şi mijloace de captură şi ucidere şi modalităţi de deplasare:

a) pentru mamifere – laţuri; animale vii utilizate ca apelanţi, orbite sau mutilate; chemătoare electronice de sunete; aparate electrice capabile să ucidă; surse luminoase artificiale; oglinzi şi alte obiecte orbitoare; dispozitive de ochire cuprinzând un convertizor de imagine sau un amplificator de imagine electronic pentru tirul de noapte; explozivi; fileuri; curse sau capcane; plase; otravă şi momeli otrăvite sau tranchilizante; gazare şi afumare; vehicule în deplasare;

b) pentru păsări – laţuri; cleiuri; cârlige; păsări vii utilizate ca apelante, orbite sau mutilate; chemătoare electronice de sunete; aparate electrice capabile să ucidă; surse luminoase artificiale; oglinzi şi alte obiecte orbitoare; dispozitive pentru iluminarea ţintelor; dispozitive de ochire cuprinzând un convertizor de imagine sau un amplificator de imagine electronic pentru tirul de noapte; explozivi; curse sau capcane; plase; otravă şi momeli otrăvite sau tranchilizante; vehicule în deplasare;

c) pentru peşti – otravă, explozivi;

d) pentru insecte rare – plase, fileuri, colectare manuală, capcane.

[Art.12⁹ introdus prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Capitolul IV

CONSTITUIREA REŢELELOR ECOLOGICE

Articolul 13. Asigurarea constituirii reţelelor ecologice

(1) Asigurarea ştiinţifică, tehnică, organizatorică şi financiară a constituirii reţelei ecologice naţionale şi a reţelelor ecologice locale se realizează conform Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale.

(2) Proiectarea, constituirea, gestiunea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale şi reţelelor ecologice locale se finanţează de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, din fonduri speciale, din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv din străinătate, din credite bancare şi de la alte surse financiare legale.

(3) Deţinătorii şi beneficiarii de terenuri proprietate privată, incluse în reţele ecologice, care efectuează lucrări de menţinere a funcţionalităţii elementelor acestora vor fi compensaţi de la sursele indicate la alin.(2), în funcţie de valoarea lucrărilor efectuate conform Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale.

 

Articolul 14. Proiectarea şi constituirea reţelei ecologice naţionale

(1) Proiectarea şi constituirea reţelei ecologice naţionale se efectuează ţinîndu-se cont de ariile naturale protejate de stat, existente sau planificate, precum şi de alte elemente ale naturii. În lipsa acestora, vor fi create, după caz, coridoare ecologice artificiale.

(2) Criteriile principale de proiectare, constituire, gestiune şi dezvoltare a reţelei ecologice naţionale sînt:

a) delimitarea spaţială a teritoriilor naturale de sectoarele cu activitate economică intensă pentru asigurarea stabilităţii reciproce şi durabilităţii diversităţii biologice şi peisagistice;

b) reprezentativitatea elementelor şi complexelor naturale;

c) stabilitatea ecologică a elementelor reţelei ecologice naţionale;

d) abordarea diferenţiată, care să asigure corespunderea atît a amplasării spaţiale a terenurilor reţelei ecologice naţionale, cît şi a regimului lor de funcţionare cu specificul natural şi cel social-economic al teritoriului;

e) armonizarea dezvoltării reţelei ecologice naţionale cu dezvoltarea social-economică a unităţilor administrativ-teritoriale;

f) compensarea ecologică (repartizarea terenurilor de schimb în cazul exproprierii sau schimbul benevol) în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

Articolul 15. Proiectarea şi instituirea elementelor reţelelor ecologice

(1) Proiectarea elementelor reţelei ecologice naţionale şi ale reţelelor ecologice locale se efectuează la comandă, conform caietelor de sarcini aprobate de către Ministerul Mediului sau de autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Instituirea elementelor reţelei ecologice se efectuează conform prevederilor Regulamentului reţelei ecologice naţionale şi ale Regulamentului-cadru al reţelelor ecologice locale.

[Art.15 modificat prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

Articolul 16. Terenurile reţelelor ecologice

(1) În reţelele ecologice se includ terenuri cu diferite destinaţii, deosebite prin elementele lor funcţionale.

(2) Teritoriul elementelor reţelelor ecologice se delimitează şi se marchează cu panouri informative speciale.

(3) Terenurile incluse în reţeaua ecologică naţională au un regim special de gestiune şi de protecţie, rămîn în proprietatea (posesiunea, folosinţa) deţinătorilor de terenuri şi sînt administrate de aceştia.

(4) Includerea terenurilor în reţeaua ecologică naţională se efectuează cu acordul deţinătorilor şi beneficiarilor acestora, care, ulterior, sînt obligaţi să respecte prevederile legislaţiei privind regimul de gestiune şi de protecţie a reţelei.

(5) Includerea terenurilor în reţeaua ecologică naţională şi în reţelele ecologice locale se consemnează în registrul bunurilor imobiliare.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale pot da în arendă gratuită pe termen lung organizaţiilor neguvernamentale terenuri degradate din fondul de rezervă pentru reconstrucţia ecologică şi gestiunea lor ulterioară ca elemente ale reţelei ecologice naţionale sau ale reţelelor ecologice locale.

 

Capitolul V

REGIMUL DE GESTIUNE ŞI DE PROTECŢIE

A REŢELEI ECOLOGICE NAŢIONALE

Articolul 17. Regimul de gestiune şi de protecţie a reţelei ecologice naţionale

(1) Regimul de gestiune şi de protecţie a reţelei ecologice naţionale este stabilit de prezenta lege, de actele legislative şi normative în vigoare, precum şi de Regulamentul reţelei ecologice naţionale.

(2) Regimul de gestiune şi de protecţie a zonelor de reconstrucţie ecologică este stabilit individual pentru fiecare zonă, în funcţie de amplasamentul lor şi de regimul existent de gestiune.

 

Articolul 18. Activităţile interzise în zonele-nucleu şi în coridoarele ecologice

(1) În perimetrul zonei-nucleu se interzic:

a) aratul pămîntului, cu excepţia utilizării lui în scopuri silvice;

b) construcţia clădirilor şi instalaţiilor, obiectivelor de infrastructură sau temporare, cu excepţia celor necesare funcţionării şi protecţiei zonei;

c) utilizarea substanţelor chimice, cu excepţia situaţiilor excepţionale naturale sau tehnogene;

d) exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile;

e) alte activităţi care conduc la deteriorarea sau degradarea elementelor naturii.

(2) În perimetrul coridoarelor ecologice se interzic:

a) construcţia clădirilor, obiectivelor de infrastructură, traseelor de comunicaţie, alte activităţi care împiedică sau limitează migraţia naturală a animalelor;

b) atribuirea perimetrelor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, dacă acestea ocupă mai mult de jumătate din lăţimea coridorului ecologic.

 

Capitolul VI

RĂSPUNDERI

Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la reţeaua ecologică naţională

Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

Articolul 20. Soluţionarea litigiilor

(1) Litigiile din sfera reţelei ecologice naţionale se soluţionează în instanţă de judecată.

(2) Deţinătorii şi/sau beneficiarii de terenuri din teritoriile reţelei ecologice naţionale nu poartă răspundere pentru pagubele produse elementelor acesteia de cataclisme sau de animale sălbatice.

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 21.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la un an de la publicare.

(2) Guvernul:

a) în termen de un an:

- va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

- va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

b) pînă la 1 ianuarie 2011, va aproba Programul naţional privind constituirea reţelei ecologice naţionale.

[Art.21 modificat prin Legea nr.20 din 04.03.2010, în vigoare 23.03.2010]

 

 

 

[Anexa nr.1 introdusă prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

 

[Anexa nr.2 introdusă prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

 

[Anexa nr.3 introdusă prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

 

[Anexa nr.4 introdusă prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]

 

 

[Anexa nr.5 introdusă prin Legea nr.225 din 13.10.2022, în vigoare 04.11.2023]