HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE despre controlul constituţionalităţii Hotărîrilor Guvernului: nr.318 din 21 aprilie 1999*, nr.530 din 10 iunie 1999**, nr.616 din 1 iulie 1999*** şi nr.825 din 3 septembrie 1999**** Nr.62 din 23.11.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.135-136/74 din 09.12.1999 * * * --------------------------------- * M.O., 1999, nr. 42-44, art.315. ** M.O., 1999, nr. 62-64, art. 560. *** M.O., 1999, nr. 73-77, art. 648. **** M.O., 1999, nr. 98-100, art. 865. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Tatiana Berladean, deputatului în Parlament Victor Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii, autorul sesizării, viceministrului justiţiei Olga Poalelungi, reprezentantul Guvernului, în prezenţa Ninei Lupan, Larisei Dorohin şi Galinei Fonari, şefe de direcţii la Ministerul Finanţelor, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit.a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 16 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 318 din 21 aprilie 1999 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat" (cu modificările ulterioare) - în continuare Hotărîrea Guvernului nr. 318. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului Victor Cecan, depusă la 1 iulie 1999 în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Prin decizia Curţii Constituţionale din 15 iulie 1999 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi inscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării prealabile a sesizării au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorului- raportor, argumentele expuse de părţi, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: Întru executarea Legii bugetului pe anul 1999 nr. 216-XIV şi a Hotărîrii Parlamentului nr. 217-XIV din 12 decembrie 1998 "Privind măsurile de executare a Legii bugetului pe anul 1999"***** (În continuare - Legea bugetului pe anul 1999 şi Hotărîrea Parlamentului nr. 217-XIV), Guvernul a adoptat la 21 aprilie 1999 Hotrîrea nr. 318 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat" (modificată ulterior). Punctul 2 al Hotărîrii prevede că partea veniturilor încasate la buget prin intermediul compensărilor reciproce nu va depăşi 10 la sută din volumul anual al veniturilor la bugetul de stat şi la bugetul consolidat. Această prevedere, conform pct. 3, nu se extinde asupra rezultatelor operaţiunilor efectuate în conformitate cu art. 39 (3) şi 42 din Legea bugetului pe anul 1999. Pct. 5, 6 şi 7 stipulează modul de efectuare a compensţrilor reciproce între instituţiile publice finanţate din bugetele locale şi agenţii economici, între bugetul de stat şi "Moldtranselectro", precum şi modalitatea de anulare a acestora în caz de încălcare a Regulamentului aprobat. ------------------------------------- ***** M.O., 1998, nr. 119-120, art. 719 şi 720. Autorul sesizării, invocînd art. 66 lit. c) şi h), art. 102 alin. (2), art. 131 din Constituţie, consideră neconstituţionale Hotărîrea Guvernului nr. 318, Regulamentul aprobat prin aceasta şi Hotărîrea Guvernului nr. 530 din 10 iunie 1999 "Cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat" (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr. 530) pentru următoarele motive. Sub aspect juridic este incorectă referinţa la Hotărîrea Parlamentului nr. 217-XIV, deoarece hotărîrile Guvernului se emit prin organizarea executării legilor, şi nu a hotărîrilor. Legea bugetului pe anul 1999 nu cuprinde dispoziţii despre efectuarea compensărilor reciproce. Regulamentul aprobat prin Hotărîrea nr. 318 conţine norme general obligatorii ce au forţă de lege. Astfel, interpretînd prin Regulament Legea bugetului pe anul 1999 şi stabilind reguli noi privind finanţele publice, Guvernul şi-a arogat competenţe ale legislativului. Totodată, autorul menţionează că reglementările stipulate de Hotărîrile Guvernului nr. 318 şi nr. 530 intră în contradicţie cu Hotărîrea Parlamentului nr. 217-XIV, care obligă Guvernul să reducă cota veniturilor încasate prin compensări reciproce. Examinînd argumentele expuse, Curtea Constituţională reţine următoarele. La 12 decembrie 1998 Parlamentul a adoptat Legea bugetului pe anul 1999 nr. 216-XIV şi Hotărîrea nr. 217-XIV "Privind măsurile de executare a Legii bugetului pe anul 1999". Prin art. 2 al Hotărîrii menţionate Guvernul este abilitat de a efectua un şir de măsuri concrete pentru executarea bugetului pe anul 1999 adoptat de Parlament. Astfel, art. 2 alin. 30) din Hotărîre stipulează că Guvernul va întreprinde măsuri pentru reducerea cotei veniturilor încasate la buget prin compensări, a căror mărime nu va depăşi 10 la sută din volumul anual al veniturilor la bugetul de stat şi la bugetul consolidat. Pentru executarea bugetului pe anul 1999 şi bazîndu-se pe actele adoptate de Parlament (Legea bugetului şi Hotărîrea nr. 217-XIV) Guvernul a emis Hotărîrea nr. 318, în baza căreia a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat, stabilind prin acesta norme general obligatorii, cu forţă de lege. În conformitate cu art. 66 lit. h) din Constituţie, Parlamentul aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui. Legea cu privire la Guvern nr. 64-XII din 31 mai 1990* stabileşte principalele atribuţii ale Guvernului în domeniul finanţelor. Astfel Guvernul elaborează şi adoptă hotărîri în vederea transpunerii în viaţă a politicii republicii în domeniul finanţelor, creditelor şi circulaţiei monetare; elaborează şi prezintă anual Parlamentului spre examinare şi aprobare proiectele bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul fondului extrabugetar, în cazul formării lui (art.13). ----------------------------------- * Veştile, 1990, nr. 8, art. 191. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24 mai 1996** prevede că Guvernul, după aprobarea proiectului legii bugetare anuale, pînă la 15 septembrie al fiecărui an, îl prezintă Parlamentului. Parlamentul, după examinarea proiectului legii bugetare anuale, de regulă, în trei lecturi, îl adoptă. Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului. În caz de necesitate, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului, iar Guvernul - Parlamentului un proiect de rectificare a legii bugetare anuale (art. 24, 25, 27, 31, 40). ----------------------------------- ** M.O., 1997, nr. 19-20, art. 197. Prin urmare, orice modificare a bugetului de stat în procesul executării lui poate avea loc numai prin lege. Hotărîrea Parlamentului nr. 217-XIV prevede măsuri de executare a Legii bugetului pe anul 1999. Prin art. 2alin. 30) din Hotărîrea menţionată Parlamentul obligă Guvernul să întreprindă măsuri pentru reducerea cotei veniturilor încasate la buget prin compensări, a căror mărime nu va depăşi 10 la sută din volumul anual al veniturilor la bugetul de stat şi la bugetul consolidat, de fapt, stabilind prin aceasta o normă juridică privind executarea bugetului de stat. Raportînd această normă a Hotărîrii Parlamentului nr. 217-XIV la dispoziţiile Legii bugetului pe anul 1999, Curtea Constituţională constată următoarele. Prin art. 39 alin. (3) din Legea bugetului pe anul 1999 Ministerul Finanţelor este autorizat să efectueze, la solicitarea beneficiarilor de construcţie a obiectivelor prevăzute în programele investiţionale pe anii 1994-1998, stingerea datoriilor lor creditoare faţă de agenţii economici în contul stingerii datoriilor lor la buget. Legea stipulează că Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor, coordonată cu ministerele de ramură şi cu autorităţile administraţiei publice locale, este în drept să decidă asupra stingerii unor datorii istorice (la bugetul de stat) şi asupra stingerii creditelor primite de la Ministerul Finanţelor (în condiţiile şi în cazurile prevăzute de art. 42 din Legea bugetului pe anul 1999). Alte dispoziţii privind condiţiile şi modalităţile de compensare Legea bugetului pe anul 1999 nu conţine. Potrivit Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, rectificarea bugetului de stat se face prin lege (art. 40). În procesul examinării cauzei s-a constatat că Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 318, a fost modificat şi prin Hotărîrea Guvernului nr.616 din 1 iulie 1999 "Despre completarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 318 din 21 aprilie 1999" şi Hotărîrea nr. 825 din 3 septembrie 1999 "Pentru completarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat". De aceea Curtea Constituţională, în baza art. 6 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, consideră necesar a extinde controlul constituţionalităţii şi asupra art. 2 alin. 30) din Hotărîrea Parlamentului nr. 217-XIV ca fiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 66 lit. h) din Constituţie, precum şi asupra actelor sus-menţionate prin care a fost modificată Hotărîrea Guvernului nr.318. Deoarece dispoziţiile Legii bugetului pe anul 1999 nu abilitează Guvernul cu dreptul de a adopta reguli privind modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat şi pentru motivul lipsei unei baze juridice, este evident că hotărîrile Guvernului nr. 318 din 21 aprilie, nr. 530 din 10 iunie, nr. 616 din 1 iulie şi nr.825 din 3 septembrie 1999 nu pot avea putere juridică. Prin urmare, Guvernul, adoptînd aceste hotărîri, a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, stipulat de art. 6 din Constituţie, arogîndu-şi împuterniciri improprii. Adoptarea unor astfel de norme este de competenţa legislativului. Astfel, hotărîrile Guvernului supuse controlului constituţionalităţii, precum şi art. 2 alin. 30) din Hotărîrea Parlamentului nr. 217-XIV contravin art. 6, art. 66 lit. c) şi h), art. 102 alin. (2) şi 131 alin. (2) din Constituţie. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 135 alin. (1) lit. a) şi art. 140 din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a), art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 6 alin. (3), art. 62 lit. a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Declară neconstituţionale: - art. 2 alin. 30) din Hotărîrea Parlamentului nr.217-XIV din 12 decembrie 1998 "Privind măsurile de executare a Legii bugetului pe anul 1999"; - Hotărîrea Guvernului nr. 318 din 21 aprilie 1999 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat"; - Hotărîrea Guvernului nr. 530 din 10 iunie 1999 "Cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat"; - Hotărîrea Guvernului nr. 616 din 1 iulie 1999 "Despre completarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 318 din 21 aprilie 1999"; - Hotărîrea Guvernului nr. 825 din 3 septembrie 1999 "Pentru completarea Regulamentului cu privire la modul de efectuare a compensărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat". 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 23 noiembrie 1999. Nr. 62.

Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀