HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
      privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului
                          nr.635 din 06.07.99*

                          Nr.64  din  30.11.99

      Monitorul Oficial al R.Moldova nr.135-136/76 din 09.12.1999

                                * * *

----------------------------------
    * M.O., 1999, nr. 73-77, art. 667.

    În numele Republicii Moldova,
    Curtea Constituţională în componenţa:
    Pavel BARBALAT      - preşedinte
    Nicolae CHISEEV     - judecător
    Mihai COTOROBAI     - judecător
    Constantin LOZOVANU - judecător
    Gheorghe SUSARENCO  - judecător-raportor
    Ion VASILATI        - judecător
    cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament
Victor  Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii,  autorul
sesizării,  reprezentantului Guvernului Olga Poalelungi, viceministru al
justiţiei,  călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din  Constituţie
şi   art.  4  alin.  (1)  lit.  a)  din  Legea  cu  privire  la   Curtea
Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 16 alin. (1) din Codul
jurisdicţiei  constituţionale,  a examinat în şedinţă  plenară  deschisă
dosarul  privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.
635 din 6 iulie 1999 "Cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul
arendei patrimoniului de stat".
    Temei pentru  examinarea  dosarului a servit  sesizarea  deputatului
Victor  Cecan, depusă la 19 iulie 1999, în conformitate cu art. 24 şi 25
din  Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul
jurisdicţiei constituţionale.
    Prin decizia  Curţii  Constituţionale din 27 iulie 1999 sesizarea  a
fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.
    În procesul examinării  preliminare  au  fost solicitate  puncte  de
vedere  Parlamentului,  Preşedintelui Republicii  Moldova,  Ministerului
Finanţelor, Ministerului Economiei şi Reformelor.
    Examinînd materialele       dosarului,      audiind       informaţia
judecătorului-raportor, argumentele expuse de părţi,
    Curtea Constituţională
                             a constatat:
    La 6 iulie 1999  Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr.
635  "Cu  privire  la  modul  de dare în  arendă  şi  cuantumul  arendei
patrimoniului  de  stat",  prin care a aprobat Regulamentul  cu  aceeaşi
denumire (în continuare - Hotărîrea Guvernului, Regulamentul).
    Potrivit Hotărîrii  Guvernului,  la  darea în arendă  (subarendă)  a
patrimoniului  de stat, întreprinderile de stat, instituţiile  finanţate
de  la  bugetul de stat, precum şi întreprinderile de arendă fondate  în
baza   întreprinderilor   de  stat,  se  vor  călăuzi   de   prevederile
Regulamentului în cauză.
    Prin Regulamentul  menţionat s-a stabilit modul de dare în arendă şi
de   calculare  a  cuantumului  arendei  pentru  mijloacele  circulante,
încăperile cu altă destinaţie decît pentru locuit, utilaje, unităţile de
transport şi alte fonduri fixe (bunuri).
    Prevederile Regulamentului  cu privire la modul de dare în arendă şi
cuantumul   arendei   patrimoniului   de  stat   au   incidenţă   asupra
întreprinderilor de stat, instituţiilor finanţate de la bugetul de stat,
întreprinderilor  de  arendă fondate în baza întreprinderilor  de  stat,
precum  şi  asupra  societăţilor  economice  incluse  în  programele  de
privatizare.
    Autorul sesizării  menţionează că Guvernul a stabilit modul de  dare
în  arendă  şi cuantumul arendei patrimoniului de stat, precum  şi  alte
reglementări  ce  ţin  de  relaţiile  de  arendă  prin  derogare  de  la
prevederile  art. 6, 130 şi 132 din Constituţie, arogîndu-şi  competenţe
improprii.
    Pentru examinarea  acestei  cauze Curtea  Constituţională  consideră
necesar să opereze cu dispoziţiile art. 6, 130 şi 132 din Constituţie.
    Potrivit art.    130   alin.   (1)   din   Constituţie,    formarea,
administrarea,   utilizarea  şi  controlul  resurselor  financiare   ale
statului,  ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor
publice sînt reglementate prin lege.
    Din această normă  constituţională  rezultă că resursele  financiare
ale  statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale (satul,  oraşul,
inclusiv  municipiul,  şi  judeţul) şi ale  instituţiilor  publice  sînt
asigurate,  în principal, pe calea perceperii de impozite şi taxe.  Art.
132  alin.  (1) din Constituţie statuează că impozitele, taxele şi  alte
venituri  ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de
stat,  ale  bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se  stabilesc
conform legii de organele reprezentative respective.
    Prin deducţie  Curtea relevă că atît formarea, cît şi administrarea,
utilizarea  şi  controlul resurselor financiare publice trebuie  să  fie
reglementate  prin lege. Banul public, rezultat din exercitarea de către
cetăţeni a obligaţiei constituţionale ce le revine, potrivit art. 58 din
Constituţie,  de  a  contribui, prin impozite şi taxe,  la  cheltuielile
publice, poate fi utilizat numai în condiţiile stabilite prin lege. Este
o  consecinţă  nu  numai a caracterului public al modului de  formare  a
resurselor financiare publice, ci şi a faptului că bugetul de stat, prin
intermediul  căruia se asigură colectarea şi repartizarea predestinată a
resurselor  financiare  ale statului, se aprobă, potrivit art.  131  din
Constituţie,  prin lege, iar bugetele locale se elaborează, se aprobă şi
se  execută  în  condiţiile  legii.  Curtea  Constituţională  relevă  că
stabilirea prin lege, pe de o parte, a modului de formare, administrare,
utilizare  şi  control al resurselor financiare publice este o  garanţie
constituţională  împotriva gestionării abuzive sau ineficiente a banului
public,  iar pe de altă parte, obligativitatea stabilirii tot numai prin
lege  a impozitelor, taxelor şi oricăror altor venituri ale bugetului de
stat  sau  ale  bugetului asigurărilor sociale de stat este  o  garanţie
constituţională atît a dreptului de proprietate al cetăţenilor, cît şi a
proprietăţii  dobîndite  de ei, deoarece chiar dacă subiectul  impozabil
este   o   persoană  juridică,  în  final,  cheltuielile  pentru   plata
impozitului,  taxei sînt suportate de cetăţeni, în beneficiul cărora îşi
desfăşoară activitatea persoana juridică respectivă.
    În Hotărîrea    sa   din   24   iunie   1999   "Privind    controlul
constituţionalităţii  Legii  nr.  311-XIV  din 10  martie  1999  "Pentru
completarea  art. 9 din Legea cu privire la arendă"* , prin care această
lege  a  fost  declarată  neconstituţională, Curtea a  menţionat  că  în
Republica Moldova organele reprezentative sînt Parlamentul şi consiliile
locale alese (art. 60 şi 112 din Constituţie), iar Guvernul, în calitate
de  organ  executiv, asigură realizarea politicii interne şi  externe  a
statului  şi exercită conducerea generală a administraţiei publice (art.
96  din  Constituţie). Şi în această hotărîre, ca de altfel şi  în  alte
hotărîri  ale  sale,  Curtea a subliniat că  Constituţia  nu  abilitează
Guvernul  cu  dreptul  de a institui norme primare în  sfera  relaţiilor
publice,  care  necesită reglementare legislativă, iar  Parlamentul,  în
calitate  de  organ  reprezentativ suprem, nu este în  drept  să  delege
Guvernului  artibuţii pentru determinarea cuantumului arendei  bunurilor
proprietate de stat, care constituie un venit la bugetul de stat, astfel
încălcîndu-se art. 6 din Constituţie.
----------------------------------
    * M.O., 1999, nr. 67-69, art. 45.

    Astfel, este  de  reţinut că invocarea de către Guvern  drept  temei
juridic  a dispoziţiilor Legii cu privire la arendă, declarate  anterior
neconstituţionale,  pentru  adoptarea Hotărîrii nr. 635 "Cu  privire  la
modul  de  dare  în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului  de  stat"
atrage,   inevitabil,  neconstituţionalitatea  acestei  Hotărîri  şi   a
Regulamentului aprobat prin ea.
    Pentru motivele   arătate   şi   călăuzindu-se  de  art.   140   din
Constituţie,  art.  26 din Legea cu privire la  Curtea  Constituţională,
art. 62 şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,
    Curtea Constituţională
                         H O T Ă R Ă Ş T E :
    1. Declară neconstituţionale Hotărîrea Guvernului nr.635 din 6 iulie
1999  "Cu  privire  la  modul de dare în  arendă  şi  cuantumul  arendei
patrimoniului  de  stat" şi Regulamentul cu privire la modul de dare  în
arendă  şi cuantumul arendei patrimoniului de stat, aprobat prin această
Hotărîre.
    2. Prezenta Hotărîre  este  definitivă,  intră în  vigoare  la  data
adoptării,  nu  poate fi supusă nici unei căi de atac şi se  publică  în
"Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

    PREŞEDINTELE
    CURŢII CONSTITUŢIONALE                          Pavel BARBALAT

    Chişinău, 30 noiembrie 1999.
    Nr. 64.