HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului
nr.635 din 06.07.99*
Nr.64 din 30.11.99
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.135-136/76 din 09.12.1999
* * *
----------------------------------
* M.O., 1999, nr. 73-77, art. 667.
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională în componenţa:
Pavel BARBALAT - preşedinte
Nicolae CHISEEV - judecător
Mihai COTOROBAI - judecător
Constantin LOZOVANU - judecător
Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor
Ion VASILATI - judecător
cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament
Victor Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii, autorul
sesizării, reprezentantului Guvernului Olga Poalelungi, viceministru al
justiţiei, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie
şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea
Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 16 alin. (1) din Codul
jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă
dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.
635 din 6 iulie 1999 "Cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul
arendei patrimoniului de stat".
Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului
Victor Cecan, depusă la 19 iulie 1999, în conformitate cu art. 24 şi 25
din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul
jurisdicţiei constituţionale.
Prin decizia Curţii Constituţionale din 27 iulie 1999 sesizarea a
fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.
În procesul examinării preliminare au fost solicitate puncte de
vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Ministerului
Finanţelor, Ministerului Economiei şi Reformelor.
Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia
judecătorului-raportor, argumentele expuse de părţi,
Curtea Constituţională
a constatat:
La 6 iulie 1999 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr.
635 "Cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei
patrimoniului de stat", prin care a aprobat Regulamentul cu aceeaşi
denumire (în continuare - Hotărîrea Guvernului, Regulamentul).
Potrivit Hotărîrii Guvernului, la darea în arendă (subarendă) a
patrimoniului de stat, întreprinderile de stat, instituţiile finanţate
de la bugetul de stat, precum şi întreprinderile de arendă fondate în
baza întreprinderilor de stat, se vor călăuzi de prevederile
Regulamentului în cauză.
Prin Regulamentul menţionat s-a stabilit modul de dare în arendă şi
de calculare a cuantumului arendei pentru mijloacele circulante,
încăperile cu altă destinaţie decît pentru locuit, utilaje, unităţile de
transport şi alte fonduri fixe (bunuri).
Prevederile Regulamentului cu privire la modul de dare în arendă şi
cuantumul arendei patrimoniului de stat au incidenţă asupra
întreprinderilor de stat, instituţiilor finanţate de la bugetul de stat,
întreprinderilor de arendă fondate în baza întreprinderilor de stat,
precum şi asupra societăţilor economice incluse în programele de
privatizare.
Autorul sesizării menţionează că Guvernul a stabilit modul de dare
în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat, precum şi alte
reglementări ce ţin de relaţiile de arendă prin derogare de la
prevederile art. 6, 130 şi 132 din Constituţie, arogîndu-şi competenţe
improprii.
Pentru examinarea acestei cauze Curtea Constituţională consideră
necesar să opereze cu dispoziţiile art. 6, 130 şi 132 din Constituţie.
Potrivit art. 130 alin. (1) din Constituţie, formarea,
administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale
statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor
publice sînt reglementate prin lege.
Din această normă constituţională rezultă că resursele financiare
ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale (satul, oraşul,
inclusiv municipiul, şi judeţul) şi ale instituţiilor publice sînt
asigurate, în principal, pe calea perceperii de impozite şi taxe. Art.
132 alin. (1) din Constituţie statuează că impozitele, taxele şi alte
venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de
stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se stabilesc
conform legii de organele reprezentative respective.
Prin deducţie Curtea relevă că atît formarea, cît şi administrarea,
utilizarea şi controlul resurselor financiare publice trebuie să fie
reglementate prin lege. Banul public, rezultat din exercitarea de către
cetăţeni a obligaţiei constituţionale ce le revine, potrivit art. 58 din
Constituţie, de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile
publice, poate fi utilizat numai în condiţiile stabilite prin lege. Este
o consecinţă nu numai a caracterului public al modului de formare a
resurselor financiare publice, ci şi a faptului că bugetul de stat, prin
intermediul căruia se asigură colectarea şi repartizarea predestinată a
resurselor financiare ale statului, se aprobă, potrivit art. 131 din
Constituţie, prin lege, iar bugetele locale se elaborează, se aprobă şi
se execută în condiţiile legii. Curtea Constituţională relevă că
stabilirea prin lege, pe de o parte, a modului de formare, administrare,
utilizare şi control al resurselor financiare publice este o garanţie
constituţională împotriva gestionării abuzive sau ineficiente a banului
public, iar pe de altă parte, obligativitatea stabilirii tot numai prin
lege a impozitelor, taxelor şi oricăror altor venituri ale bugetului de
stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat este o garanţie
constituţională atît a dreptului de proprietate al cetăţenilor, cît şi a
proprietăţii dobîndite de ei, deoarece chiar dacă subiectul impozabil
este o persoană juridică, în final, cheltuielile pentru plata
impozitului, taxei sînt suportate de cetăţeni, în beneficiul cărora îşi
desfăşoară activitatea persoana juridică respectivă.
În Hotărîrea sa din 24 iunie 1999 "Privind controlul
constituţionalităţii Legii nr. 311-XIV din 10 martie 1999 "Pentru
completarea art. 9 din Legea cu privire la arendă"* , prin care această
lege a fost declarată neconstituţională, Curtea a menţionat că în
Republica Moldova organele reprezentative sînt Parlamentul şi consiliile
locale alese (art. 60 şi 112 din Constituţie), iar Guvernul, în calitate
de organ executiv, asigură realizarea politicii interne şi externe a
statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice (art.
96 din Constituţie). Şi în această hotărîre, ca de altfel şi în alte
hotărîri ale sale, Curtea a subliniat că Constituţia nu abilitează
Guvernul cu dreptul de a institui norme primare în sfera relaţiilor
publice, care necesită reglementare legislativă, iar Parlamentul, în
calitate de organ reprezentativ suprem, nu este în drept să delege
Guvernului artibuţii pentru determinarea cuantumului arendei bunurilor
proprietate de stat, care constituie un venit la bugetul de stat, astfel
încălcîndu-se art. 6 din Constituţie.
----------------------------------
* M.O., 1999, nr. 67-69, art. 45.
Astfel, este de reţinut că invocarea de către Guvern drept temei
juridic a dispoziţiilor Legii cu privire la arendă, declarate anterior
neconstituţionale, pentru adoptarea Hotărîrii nr. 635 "Cu privire la
modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat"
atrage, inevitabil, neconstituţionalitatea acestei Hotărîri şi a
Regulamentului aprobat prin ea.
Pentru motivele arătate şi călăuzindu-se de art. 140 din
Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională,
art. 62 şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,
Curtea Constituţională
H O T Ă R Ă Ş T E :
1. Declară neconstituţionale Hotărîrea Guvernului nr.635 din 6 iulie
1999 "Cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei
patrimoniului de stat" şi Regulamentul cu privire la modul de dare în
arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat, aprobat prin această
Hotărîre.
2. Prezenta Hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data
adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în
"Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT
Chişinău, 30 noiembrie 1999.
Nr. 64.