HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.635 din 06.07.99* Nr.64 din 30.11.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.135-136/76 din 09.12.1999 * * * ---------------------------------- * M.O., 1999, nr. 73-77, art. 667. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Victor Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii, autorul sesizării, reprezentantului Guvernului Olga Poalelungi, viceministru al justiţiei, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 16 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 635 din 6 iulie 1999 "Cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului Victor Cecan, depusă la 19 iulie 1999, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 27 iulie 1999 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării preliminare au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Reformelor. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorului-raportor, argumentele expuse de părţi, Curtea Constituţională a constatat: La 6 iulie 1999 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr. 635 "Cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat", prin care a aprobat Regulamentul cu aceeaşi denumire (în continuare - Hotărîrea Guvernului, Regulamentul). Potrivit Hotărîrii Guvernului, la darea în arendă (subarendă) a patrimoniului de stat, întreprinderile de stat, instituţiile finanţate de la bugetul de stat, precum şi întreprinderile de arendă fondate în baza întreprinderilor de stat, se vor călăuzi de prevederile Regulamentului în cauză. Prin Regulamentul menţionat s-a stabilit modul de dare în arendă şi de calculare a cuantumului arendei pentru mijloacele circulante, încăperile cu altă destinaţie decît pentru locuit, utilaje, unităţile de transport şi alte fonduri fixe (bunuri). Prevederile Regulamentului cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat au incidenţă asupra întreprinderilor de stat, instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, întreprinderilor de arendă fondate în baza întreprinderilor de stat, precum şi asupra societăţilor economice incluse în programele de privatizare. Autorul sesizării menţionează că Guvernul a stabilit modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat, precum şi alte reglementări ce ţin de relaţiile de arendă prin derogare de la prevederile art. 6, 130 şi 132 din Constituţie, arogîndu-şi competenţe improprii. Pentru examinarea acestei cauze Curtea Constituţională consideră necesar să opereze cu dispoziţiile art. 6, 130 şi 132 din Constituţie. Potrivit art. 130 alin. (1) din Constituţie, formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sînt reglementate prin lege. Din această normă constituţională rezultă că resursele financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale (satul, oraşul, inclusiv municipiul, şi judeţul) şi ale instituţiilor publice sînt asigurate, în principal, pe calea perceperii de impozite şi taxe. Art. 132 alin. (1) din Constituţie statuează că impozitele, taxele şi alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se stabilesc conform legii de organele reprezentative respective. Prin deducţie Curtea relevă că atît formarea, cît şi administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare publice trebuie să fie reglementate prin lege. Banul public, rezultat din exercitarea de către cetăţeni a obligaţiei constituţionale ce le revine, potrivit art. 58 din Constituţie, de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice, poate fi utilizat numai în condiţiile stabilite prin lege. Este o consecinţă nu numai a caracterului public al modului de formare a resurselor financiare publice, ci şi a faptului că bugetul de stat, prin intermediul căruia se asigură colectarea şi repartizarea predestinată a resurselor financiare ale statului, se aprobă, potrivit art. 131 din Constituţie, prin lege, iar bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii. Curtea Constituţională relevă că stabilirea prin lege, pe de o parte, a modului de formare, administrare, utilizare şi control al resurselor financiare publice este o garanţie constituţională împotriva gestionării abuzive sau ineficiente a banului public, iar pe de altă parte, obligativitatea stabilirii tot numai prin lege a impozitelor, taxelor şi oricăror altor venituri ale bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat este o garanţie constituţională atît a dreptului de proprietate al cetăţenilor, cît şi a proprietăţii dobîndite de ei, deoarece chiar dacă subiectul impozabil este o persoană juridică, în final, cheltuielile pentru plata impozitului, taxei sînt suportate de cetăţeni, în beneficiul cărora îşi desfăşoară activitatea persoana juridică respectivă. În Hotărîrea sa din 24 iunie 1999 "Privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 311-XIV din 10 martie 1999 "Pentru completarea art. 9 din Legea cu privire la arendă"* , prin care această lege a fost declarată neconstituţională, Curtea a menţionat că în Republica Moldova organele reprezentative sînt Parlamentul şi consiliile locale alese (art. 60 şi 112 din Constituţie), iar Guvernul, în calitate de organ executiv, asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice (art. 96 din Constituţie). Şi în această hotărîre, ca de altfel şi în alte hotărîri ale sale, Curtea a subliniat că Constituţia nu abilitează Guvernul cu dreptul de a institui norme primare în sfera relaţiilor publice, care necesită reglementare legislativă, iar Parlamentul, în calitate de organ reprezentativ suprem, nu este în drept să delege Guvernului artibuţii pentru determinarea cuantumului arendei bunurilor proprietate de stat, care constituie un venit la bugetul de stat, astfel încălcîndu-se art. 6 din Constituţie. ---------------------------------- * M.O., 1999, nr. 67-69, art. 45. Astfel, este de reţinut că invocarea de către Guvern drept temei juridic a dispoziţiilor Legii cu privire la arendă, declarate anterior neconstituţionale, pentru adoptarea Hotărîrii nr. 635 "Cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat" atrage, inevitabil, neconstituţionalitatea acestei Hotărîri şi a Regulamentului aprobat prin ea. Pentru motivele arătate şi călăuzindu-se de art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 62 şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Declară neconstituţionale Hotărîrea Guvernului nr.635 din 6 iulie 1999 "Cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat" şi Regulamentul cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat, aprobat prin această Hotărîre. 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 30 noiembrie 1999. Nr. 64.