H O T Ă R Î R E

pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.1209 din 9 octombrie 2003

"Despre aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea Republicii Moldova

în organele de lucru ale Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei"*

nr. 22  din  28.09.2004

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.182-185/24 din 08.10.2004

* * *

____________________

* M.O., 2003, nr.215-217, art.1260.

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

Victor PUŞCAŞ – Preşedinte, judecător-raportor

Alina IANUCENCO – judecător

Dumitru PULBERE – judecător

Elena SAFALERU – judecător

Ion VASILATI – judecător

cu participarea grefierului Maia Ţurcan, deputatului în Parlament Mihai Petrache, autorul sesizării, reprezentanţilor Guvernului Nicolae Eşanu, viceministru al justiţiei, şi Sergiu Stati, viceministru al afacerilor externe, conducîndu-se după art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.1209 din 9 octombrie 2003 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea Republicii Moldova în organele de lucru ale Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei".

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Mihai Petrache, depusă la 21 mai 2004, în conformitate cu art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 10 iunie 2004 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond.

În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Procuraturii Generale.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi argumentele expuse de participanţii la şedinţă, Curtea Constituţională

A CONSTATAT:

1. La 9 octombrie 2003 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.1209 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea Republicii Moldova în organele de lucru ale Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei" (în continuare –  Hotărîrea nr.1209).

Conform preambulului, Hotărîrea nr.1209 a fost adoptată în scopul asigurării participării eficiente a Guvernului la activităţile organelor de lucru ale Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (în continuare – Comitetul de Miniştri), ridicării nivelului de coordonare a activităţii ministerelor şi altor organe centrale de specialitate în domeniul cooperării Republicii Moldova cu Consiliul Europei.

Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea nr.1209, determină modul de reprezentare a Republicii Moldova la conferinţele ministeriale europene, comitetele europene, comitetele directorii, comitetele de experţi, grupurile de lucru şi în alte organe, create în baza deciziilor Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, de asemenea prevede modul de desemnare şi participare a experţilor guvernamentali ai Republicii Moldova la lucrările acestor organe.

2. Potrivit afirmaţiilor semnatarului sesizării, Hotărîrea Guvernului nr.1209 intră în contradicţie cu art.6 şi art.102 din Constituţie. În opinia sa, textul Regulamentului, aprobat prin Hotărîrea nr.1209, conţine norme juridice primare care comportă caracter general, obligatoriu şi impersonal. El relevă că, potrivit art.102 din Constituţie, hotărîrile Guvernului se adoptă pentru organizarea executării legilor şi nu pot să conţină norme juridice primare, fiind subsecvente legilor adoptate de Parlament.

De asemenea, în sesizare se menţionează că nici Constituţia şi nici o altă lege nu învesteşte Guvernul cu dreptul de a adopta o hotărîre pentru reglementarea relaţiilor în domeniul politicii externe şi în mod special al reprezentării Republicii Moldova în organele de lucru ale Comitetului de Miniştri.

3. Raportînd prevederile contestate la dispoziţiile Legii Supreme, ale cadrului legal intern şi dreptului internaţional, Curtea Constituţională reţine următoarele.

Colaborarea statului cu organismele internaţionale este o parte componentă a politicii sale externe şi una din sarcinile principale ale organelor administraţiei publice centrale.

Prin atribuţia ce-i incumbă în baza art.66 lit.d) din Constituţie Parlamentul aprobă direcţiile principale ale politicii externe a statului. Astfel, în exercitarea acestei atribuţii, prin Hotărîrea nr.368-XIII din 8 februarie 1995, Parlamentul a adoptat Concepţia politicii externe a Republicii Moldova*.

____________________

* M.O., 1995, nr.20, art.187.

Conform art.96 alin.(1) din Constituţie, Guvernul, în calitatea sa de organ executiv, asigură realizarea politicii externe a statului. Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 "Cu privire la Guvern"*, cu modificările ulterioare, prevede în art.3 pct.15) că una din direcţiile principale ale activităţii Guvernului constituie promovarea politicii externe în conformitate cu competenţa sa. Aceeaşi lege, prin art.10 pct.6), atribuie Guvernului competenţa asigurării promovării politicii externe a Republicii Moldova, iar prin art.18 pct.2) şi pct.5) îl obligă să stabilească relaţii multilaterale între Republica Moldova şi organizaţii internaţionale, garantînd promovarea unui curs unic şi coerent în domeniul politicii externe.

____________________

* Republicată, M.O., 2002, nr.131-133, art.1018.

Conform Concepţiei politicii externe, Republica Moldova urma să stabilească relaţii multilaterale interstatale în cadrul organizaţiilor mondiale, regionale şi subregionale, obţinînd calitatea de membru al organizaţiilor internaţionale deschise spre cooperare cu Republica Moldova. La 13 iulie 1995, după ratificarea Statutului Consiliului Europei prin Hotărîrea Parlamentului nr.522-XIII din 12 iulie 1995*, Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei. În baza art.4 şi art.8 din Constituţie şi a principiilor dreptului internaţional, luînd în considerare dispoziţiile art.12 şi art.31 din Legea nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 "Privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova"**, Curtea Constituţională relevă că Hotărîrea Parlamentului nr.522-XIII din 12 iulie 1995, precum şi Statutul Consiliului Europei au forţă juridică de legi organice.

____________________

* M.O., 1995, nr.41-42, art.474.

** M.O., 2000, nr.24-26, art.137.

Statutul Consiliului Europei*, adoptat la 5 mai 1949, la Londra, în art.10 prevede că, structural, Consiliul Europei este alcătuit din două organe: Comitetul de Miniştri şi Adunarea Consultativă. Comitetul de Miniştri, la rîndul său, poate să înfiinţeze, în orice scop pe care îl consideră necesar, comitete sau comisii cu caracter consultativ sau tehnic (art.17).

____________________

* Tratate internaţionale, vol.9, p.190.

Rezoluţia (76)3 a Comitetului de Miniştri din 18 februarie 1976*, adoptată pentru executarea acestei norme a Statutului, în capitolul I pct.1 prevede că "comitetele sînt compuse din persoane numite de guvernele statelor-membre".

____________________

* www.coe.int.

În executarea normelor constituţionale, legale şi ale actelor internaţionale menţionate Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr.1209.

Prin Hotărîrea nr.14 din 18 martie 1999* Curtea Constituţională a constatat că actele Guvernului, normele cuprinse în ele nu pot avea caracter primar, ele dezvoltă şi concretizează dispoziţiile legii. Conform doctrinei, caracterul primar al normei de drept decurge din faptul că aceasta reglementează nucleul relaţiilor sociale sau modifică cadrul stabilit de un act legislativ. Astfel, Guvernul nu are competenţă normativă primară, fiind abilitat să acţioneze numai în executarea actelor legislative. Hotărîrile de Guvern pot fi adoptate în cazul în care sînt prevăzute de actul legislativ, nimic însă nu împiedică Guvernul să le adopte în cazul în care executarea legii le face necesare.

____________________

* M.O., 1999, nr.31-32, art.24.

Pentru considerentele expuse, Curtea relevă că dispoziţiile privind modul de reprezentare a Republicii Moldova la conferinţele ministeriale europene, comitetele europene, comitetele directorii, comitetele de experţi, grupurile de lucru şi în alte organe, create în baza deciziilor Comitetului de Miniştri, şi de desemnare şi participare a experţilor guvernamentali ai Republicii Moldova la lucrările acestor organe nu comportă caracter primar. Ele concretizează, într-un domeniu expres determinat, dispoziţiile primare cuprinse în Concepţia politicii externe a Republicii Moldova, în Hotărîrea Parlamentului nr.522-XIII din 12 iulie 1995 "Privind ratificarea Statutului Consiliului Europei" şi în Statutul Consiliului Europei.

Astfel, Curtea Constituţională apreciază că prin adoptarea Hotărîrii nr.1209 Guvernul nu şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de art.102 din Constituţie, care stipulează expres că hotărîrile Guvernului se adoptă pentru organizarea executării legilor, şi nu a comis o ingerinţă în activitatea Parlamentului, prin urmare nu a încălcat dispoziţiile art.6 din Constituţie privind separaţia şi colaborarea puterilor statului.

4. Curtea nu poate reţine argumentele invocate în sesizare, prin care se pune în paralel hotărîrea contestată cu hotărîrile Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994 "Cu privire la aprobarea Statutului Corpului Diplomatic al Republicii Moldova" şi nr.389 din 25 aprilie 1997 "Cu privire la înfiinţarea Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat", declarate neconstituţionale prin hotărîrile Curţii Constituţionale nr.11 din 21 martie 2000* şi nr.40 din 22 decembrie 1997**. Hotărîrile menţionate ale Guvernului nr.899 şi nr.389, spre deosebire de hotărîrea care face obiectul acestei cauze, aprobă statutele unor noi instituţii publice, nereglementate prin acte legislative.

____________________

* M.O., 2000, nr.37-38, art.16.

** M.O., 1998, nr.6-7, art.4.

Experţii guvernamentali, desemnaţi în baza Hotărîrii nr.1209, participă doar la lucrările comitetelor şi comisiilor formate de Comitetul de Miniştri pentru elaborarea proiectelor de acte. Activînd în organele de lucru ale Comitetului de Miniştri, ei se conduc de directivele şi instrucţiunile Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În conformitate cu art.14 din Statutul Consiliului Europei, la adoptarea propriu-zisă a actelor Comitetului de Miniştri, din partea Republicii Moldova, participă ministrul de externe sau supleantul acestuia, care, în măsura posibilului, este membru al Guvernului. Desemnarea şi delegarea persoanelor pentru negocierea unui tratat internaţional, care poate influenţa politica externă a Republicii Moldova, se efectuează prin decretul Preşedintelui ţării sau prin hotărîre de Guvern, aşa cum prevede art.8 din Legea nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 "Privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova".

Modul de selectare a experţilor guvernamentali şi activitatea acestora în cadrul organelor de lucru ale Comitetului de Miniştri, reglementate prin Hotărîrea nr.1209, denotă expres că experţii guvernamentali au un statut consultativ şi nu participă la adoptarea actelor Comitetului de Miniştri.

Astfel, Curtea Constituţională conchide că Hotărîrea nr.1209 nu conţine norme primare de drept, a fost adoptată în baza Concepţiei politicii externe a Republicii Moldova şi Legii cu privire la Guvern, pentru executarea Hotărîrii Parlamentului nr.522-XIII din 12 iulie 1995 "Privind ratificarea Statutului Consiliului Europei" şi este conformă art.6 şi art.102 din Constituţie.

Pentru motivele arătate, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 lit.a) şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se recunoaşte constituţională Hotărîrea Guvernului nr.1209 din 9 octombrie 2003 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea Republicii Moldova în organele de lucru ale Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei".

2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".