H O T Ă R Î R E
cu privire la controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului "Cu privire la înfiinţarea
Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat nr.389 din 25.04.97*, Decretelor Preşedintelui
Republicii Moldova "Cu privire la numirea domnului Vasile DRĂGĂNEL în funcţia
de şef al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat" nr.147-II din 25 aprilie 1997** şi
"Cu privire la numirea domnului Vasile FILIP în funcţia de şef adjunct al Serviciului
de Protecţie şi Pază de Stat" nr.215-II din 20 iunie 1997***
nr. 40 din 22.12.1997
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.6-7/4 din 29.01.1998
* * *
___________________
* M.O. nr.35-36 din 29.05.97, art.388.
** M.O. nr.31-32 din 15.05.97, art.294.
*** M.O. nr.43-44 din 03.07.97, art.384.
ÎN NUMELE REPUBLICII MOLDOVA
Curtea Constituţională în componenţa:
Pavel BARBALAT – preşedinte
Nicolae CHISEEV – judecător
Mihai COTOROBAI – judecător
Nicolae OSMOCHESCU – judecător
Gheorghe SUSARENCO – judecător-raportor
Ion VASILATI – judecător
cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, deputaţilor în Parlament Eugen Grabovschi şi Eugen Rusu, autorii sesizărilor, consilierului Preşedintelui în problemele juridice, relaţiile cu Parlamentul şi instituţiile de drept Mihai Petrachi, secretarului Consiliului Suprem al Securităţii Gheorghe Cîrlan, reprezentanţii Preşedintelui Republicii Moldova, şi viceministrului de stat Valeriu Daraban, reprezentantul Guvernului, potrivit art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională a examinat în şedinţă plenară publică dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului "Cu privire la înfiinţarea Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat" nr.389 din 25 aprilie 1997, a Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova "Cu privire la numirea domnului Vasile Drăgănel în funcţia de şef al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat" nr.147-II din 25 aprilie 1997 şi "Cu privire la numirea domnului Vasile Filip* în funcţia de şef adjunct al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat" nr.215-II din 20 iunie 1997.
___________________ * Domnul Vasile Filip a fost eliberat din funcţia respectivă prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.275-II din 11.08.97, M.O. nr.54-55 din 21.08.97, art.507.
Temei pentru examinarea dosarului, conform art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, au servit sesizările deputaţilor în Parlamentul Republicii Moldova Nicolae Arteni, Eugen Grabovschi şi Eugen Rusu, acceptate spre examinare în fond şi incluse în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 2 decembrie 1997.
În procesul examinării preliminare a sesizărilor deputaţilor în Parlament, Curtea Constituţională a solicitat punctul de vedere, pe marginea sesizării, Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova – Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi, Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Securităţii Naţionale.
Examinînd sesizările în cauză, materialele dosarului, audiind raportul întocmit de judecătorul-raportor şi argumentele părţilor expuse în proces, Curtea Constituţională
A CONSTATAT:
La 25 aprilie 1997 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.389 "Cu privire la înfiinţarea Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat", prin care, începînd cu 24 aprilie 1997, a înfiinţat Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (în continuare Serviciul) şi a aprobat Regulamentul provizoriu al Serviciului.
Conform Regulamentului aprobat de Guvern, Serviciul este un organ special al administraţiei publice şi face parte din sistemul organelor securităţii statului. Serviciul asigură securitatea obiectivelor pazei de stat: Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul, şefii statelor şi guvernelor străine şi alte persoane oficiale ale statelor străine, în timpul aflării lor în Republica Moldova, precum şi alte persoane, conform unei liste aprobate de Preşedintele Republicii Moldova.
Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.147-II din 25 aprilie 1997 în funcţia de şef al Serviciului a fost numit Vasile Drăgănel, iar prin Decretul nr.215-II din 20 iunie 1997 în funcţia de şef adjunct al Serviciului a fost numit Vasile Filip.
La 26 iunie 1997 deputaţii în Parlament Nicolae Arteni şi Eugen Grabovschi au sesizat Curtea Constituţională, solicitînd controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.147-II din 25 aprilie 1997, iar la 14 iulie 1997 deputaţii în Parlament Eugen Grabovschi şi Eugen Rusu au sesizat Curtea Constituţională, rugînd să se pronunţe asupra constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.389 din 25 aprilie 1997 şi a Decretului Preşedintelui Republicii Moldovanr.215-II din 20 iunie 1997.
Sesizările prin care se contestă cele trei acte conţin argumente comune. Potrivit art.13 alin.(5) din Legea securităţii statului, organele Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat funcţionează în condiţiile Legii privind organele securităţii statului şi ale Regulamentului cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, elaborat de Guvern de comun acord cu Preşedintele Republicii Moldova şi aprobat de Parlament prin lege organică. Deci, crearea şi funcţionarea Serviciului urma să fie reglementată prin lege organică şi nu prin hotărîre de Guvern. Cu atît mai mult cu cît Legea nr.619-XIII din 31 octombrie 1995 stabileşte că formarea organelor securităţii statului, prin derogare de la lege, nu se admite. Autorii sesizării consideră că prin adoptarea hotărîrii contestate Guvernul şi-a arogat funcţiile legislativului şi a încălcat art.6 din Constituţie privind separaţia puterilor în stat; art.96, potrivit căruia Guvernul exercită conducerea generală a administraţiei publice, dar nu este împuternicit să desfăşoare activităţi de legiferare; art.102 alin.(2), potrivit căruia hotărîrile Guvernului se emit în organizarea executării legilor şi art.107, potrivit căruia înfiinţarea altor autorităţi administrative, în scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în domeniul organizării economiei şi în atribuţiile ministerelor, se permite numai în condiţiile legii.
Preşedintele Republicii Moldova, potrivit art.88 lit.d) din Constituţie, poate numi în funcţii publice numai în condiţiile prevăzute de lege. Cadrul legal nu-i permite Preşedintelui Republicii Moldova să numească în funcţie şefii Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat. Adoptînd Decretele nr.147-II din 25 aprilie 1997 şi nr.215-II din 20 iunie 1997, Preşedintele Republicii şi-a arogat, de fapt, funcţiile Parlamentului, încălcînd, astfel, art.66 şi art.88 lit.d) din Constituţie.
Ca rezultat al examinării preliminare, Curtea Constituţională a constatat că sesizările ţin de unul şi acelaşi obiect şi a decis conexarea dosarelor într-unul singur, dispunînd examinarea acestuia în fond.
Curtea Constituţională consideră că pentru elucidarea problemelor ce constituie obiectul sesizărilor, urmează să fie examinate următoarele chestiuni: dacă Hotărîrea Guvernului şi Decretele Preşedintelui Republicii Moldova contestate au fost emise cu respectarea principiului constituţional de separaţie a puterilor în stat (art.6 din Constituţie); dacă hotărîrea Guvernului corespunde art.102 din Constituţie, potrivit căruia Guvernul emite hotărîri prin organizarea executării legilor; art.88 lit.d), art.107 alin.(2) din Constituţie, Legii Republicii Moldova cu privire la Guvern, Legii securităţii statului nr.618-XIII din 31 octombrie 1995 şi Legii privind organele securităţii statului nr.619-XIII din 31 octombrie 1995.
Curtea Constituţională menţionează că, potrivit art.1 alin.(3) din Constituţie, Republica Moldova este un stat de drept, ceea ce înseamnă că întreaga viaţă socială în stat este guvernată de lege, în care nici o autoritate publică şi nici o persoană fizică sau juridică nu poate fi mai presus de lege. Securitatea naţională şi ordinea publică pot fi asigurate numai în baza şi în limitele legilor, adoptarea cărora, potrivit art.66 lit.a), este atribuţia de bază a legislativului.
Analizînd conţinutul Hotărîrii Guvernului nr.389 din 25 aprilie 1997, prin care a fost înfiinţat Serviciul şi aprobat Regulamentul acestuia, Curtea Constituţională c o n s t a t ă că Serviciul înfiinţat este o autoritate autonomă faţă de sistemul organelor securităţii, care exercită funcţii publice de interes naţional deosebit: protecţia şi paza Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Prim-ministrului, şefilor statelor şi guvernelor străine în timpul aflării lor în Republica Moldova, paza obiectivelor de interes deosebit – Preşedinţia, Parlamentul etc.
Spre deosebire de alte servicii, întru exercitarea funcţiilor sale, Serviciul contestat este în drept (pct.8) să antreneze, pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor sale, forţele şi mijloacele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securităţii Naţionale şi Ministerului Apărării; să solicite şi să recepţioneze de la persoane juridice informaţiile necesare pentru activitatea Serviciului; să folosească în scopuri de serviciu mijloace de telecomunicaţii, inclusiv cele speciale, aparţinînd întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, iar, în caz de necesitate, şi cetăţenilor; să folosească, în cazuri excepţionale, în scopuri de serviciu mijloace de transport ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, cetăţenilor; să filmeze, să facă înregistrări video şi să fotografieze în locurile de desfăşurare a activităţii de pază.
Potrivit Regulamentului, aprobat de Guvern, lista persoanelor (pct.5), lista clădirilor (pct.7) ce constituie obiective de pază ale Serviciului, numirea în funcţie a şefului Serviciului(pct.16) şi adjunctului său (pct.17), precum şi acordarea gradelor militare (fără careva excepţii) (pct.18) constituie atribuţii ale Preşedintelui Republicii Moldova. Soluţionarea divergenţelor apărute în cazul adoptării deciziilor consiliului Serviciului (pct.19), la fel ca şi controlul asupra activităţii Serviciului îl exercită, de asemenea, Preşedintele Republicii Moldova.
Curtea Constituţională constată că prin actul în cauză a fost creată, de fapt, o structură nouă a organelor securităţii naţionale cu funcţii absolut specifice, ce depăşesc atribuţiile serviciilor, a căror înfiinţare a fost dată în competenţa Guvernului în corespundere cu art.22 din Legea cu privire la Guvern. Art.11 lit.d) din Legea securităţii statului nr.618-XIII din 31.10.95*, invocată de Guvern drept temei pentru adoptarea hotărîrii, prevede că Guvernul instituie, în conformitate cu legislaţia, organele securităţii statului, stabileşte structura, funcţiile lor, volumul alocaţiilor bugetare pentru întreţinerea lor. Legislatorul cere, însă, în mod expres Guvernului ca înfiinţarea acestor organe să se facă în cadrul legal, specificînd în art.13 alin.(5) din aceeaşi lege, că organele Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat funcţionează în condiţiile Legii privind organele securităţii statului şi Regulamentului cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, elaborat de Guvern de comun acord cu Preşedintele Republicii Moldova şi aprobat de Parlament prin lege organică. Mai mult decît atît, prin art.13 alin.(2) din Legea privind organele securităţii statului nr.619-XIII din 31 octombrie 1995** nu se admite categoric constituirea organelor securităţii statului neprevăzute de lege.
___________________
* M.O. nr.10-11 din 13.02.97, art.117.
** M.O. nr.10-11 din 13.02.97, art.115.
Curtea Constituţională constată că Hotărîrea Guvernului este neconstituţională, deoarece nu are putere juridică de lege organică şi vine în contradicţie cu art.6, 66 lit.a), art.72 alin.(3), art.102 alin.(2), art.107 alin.(2) din Constituţie.
Nu pot fi recunoscute constituţionale nici Decretele Preşedintelui Republicii Moldova. Şeful statului, potrivit art. 88 lit.d), este în drept să numească în funcţii publice, dar numai în condiţiile prevăzute de lege.
Curtea Constituţională reţine că adoptarea legilor, hotărîrilor şi moţiunilor, potrivit art.66 lit.a) din Constituţie, este atribuţia de bază a Parlamentului, iar Guvernul emite hotărîri şi dispoziţii prin organizarea executării legilor. Potrivit prevederilor constituţionale, legea poate fi definită ca un act juridic, iniţiat şi adoptat în conformitate cu procedura legislativă regulamentară, promulgată de Preşedintele Republicii Moldova şi publicată în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Prin lege Parlamentul stabileşte reguli generale şi de aplicaţie repetată, a căror aplicare este asigurată prin virtualitatea coerciţiunii statale.
Cît priveşte actele normative emise de Guvern, potrivit art. 102 alin.(2) din Constituţie, acesta emite hotărîri şi dispoziţii exclusiv pentru organizarea executării legilor. Hotărîrile Guvernului nu conţin norme juridice primare, ele nu pot fi norme general obligatorii şi impersonale, ci sînt subsecvente legilor adoptate anterior de Parlament.
Pentru considerentele expuse, Curtea Constituţională recunoaşte Decretele Preşedintelui Republicii Moldova nr.147-II din 25 aprilie 1997 şi nr.215-II din 20 iunie 1997 drept neconstituţionale, care, deşi fac trimitere la art.88lit. d) din Constituţie, în esenţă, au fost adoptate în scopul realizării prevederilor pct.16 şi 17 din Hotărîrea Guvernului nr.389 din 25 aprilie 1997 şi nu au o motivare legală.
Pentru motivele arătate, în temeiul art.135 alin.(1)lit. a) din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.6 alin.(3) şi art.62 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
HOTĂRĂŞTE:
1. Declară neconstituţionale Decretul Preşedintelui Republicii Moldova "Cu privire la numirea domnului Vasile Drăgănel în funcţia de şef al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat" nr.147-II din 25 aprilie 1997, Decretul Preşedintelui Republicii Moldova "Cu privire la numirea domnului Vasile Filip în funcţia de şef adjunct al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat" nr.215-II din 20 iunie 1997 şi Hotărîrea Guvernului "Cu privire la înfiinţarea Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat" nr.389 din 25 aprilie 1997.
2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi atacată, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
PREŞEDINTELE | |
CURŢII CONSTITUŢIONALE | Pavel BARBALAT
|
Chişinău, 22 decembrie 1997. | |
Nr.40. |
