METODICĂ PROVIZORIE

de estimare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător prin

încălcarea legislaţiei apelor (poluarea apelor subterane)

din  18.08.99

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.106-108/179 din 30.09.1999

* * *

Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (structura Guvernului în redacţie nouă - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale devine Ministerul Mediului)

Notă: Vezi Legea nr.26-XV din 13.02.2004 privind modificarea şi completarea articolului 24 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.II - Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului se reorganizează prin separare în Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.266 din 28.04.2001 privind unele măsuri ce ţin de reorganizarea unor ministere şi departamente ale Republicii Moldova (pct.1 - se reorganizează Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului în Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

Notă: Vezi Legea nr.676-XIV din 16.11.99 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern (art.II - se reorganizează prin fuzionare: Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale - în Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului)

Aprobat

Ministrul Mediului al Republicii Moldova

18 august 1999

_____________ A.Capcelea

1. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Prezenta Metodică provizorie de estimare a prejudiciului cauzat mediului prin încălcarea legislaţiei apelor este elaborat de Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii, AP “AGeoM”, Concernul de Stat “Apele Moldovei” şi Institutul Naţional pentru Ecologie în scopul realizării prevederilor ordinului ministrului mediului nr.41 din 02.06.99.

1.2. Prezenta Metodică provizorie este destinată pentru estimarea mărimii prejudiciului cauzat mediului în rezultatul încălcării legislaţiei apelor.

1.3. Obiectivele principale de protecţie a apelor subterane sînt orizonturile acvifere exploatate şi prizele de captare în scopuri potabile şi menajere.

1.4. Responsabilitatea pentru poluare sau utilizare neraţională a apelor subterane a persoanelor juridice, fizice şi persoanelor străine vine în rezultatul încălcării de către ele a condiţiilor folosinţelor de apă stabilite, şi anume:

- captarea apei cu încălcarea limitelor stabilite;

- folosirea neautorizată a apei, adică captarea apei din surse subterane fără autorizaţie de folosinţă specială a apei;

- evacuarea neautorizată a apelor uzate de la utilizatorii de apă pentru care n-a fost eliberată autorizaţia de folosinţă specială a apei şi n-au fost stabilite normele deversărilor limitat admisibile (DLA) de poluanţi;

- depăşirea normativelor aprobate şi normelor deversărilor de poluanţi;

- pătrunderea apelor uzate sau a poluanţilor în apele subterane în rezultatul accidentelor la staţiile de pompare, colectoare, staţii de epurare şi alte obiective, scurgeri de ape uzate, produse petroliere şi alţi poluanţi în rezultatul dereglărilor tehnologice, accidente la diferite conducte, nerespectarea tehnicii securităţii în producere şi încălcarea altor condiţii de folosinţă a apei;

- deversări de poluanţi care au cauzat poluarea directă a apelor subterane, suprafeţei solului şi a zonei de aerare a solului.

1.5. Prejudiciul cauzat în rezultatul încălcării legislaţiei apelor necesită a fi reparat de persoanele juridice, fizice şi străine, de regulă, în mărime totală fără aplicarea normelor de micşorare a cuantumului plăţii, indiferent de plata pentru poluarea mediului.

1.6. Se consideră obligatorie compensarea pierderii beneficiului întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor şi cetăţenilor, care ar fi putut fi obţinute în cazurile lipsei poluării.

1.7. Cheltuielile necesare pentru restabilirea calităţii apelor subterane se determină reieşind din volumul apelor subterane poluate în rezultatul deversărilor de poluanţi şi cheltuielile necesare pentru tratarea apei pînă la indicii normativi.

1.8. Cazul de poluare a apelor subterane se stabileşte de către inspectorul autorităţilor de mediu al Ministerului Mediului, persoane împuternicite special de organele altor ministere şi departamente în baza cercetărilor speciale, rezultatelor controlului de laborator de stat şi departamental sau vizual, prin întocmirea actelor şi proceselor-verbale după forma stabilită.

1.9. Perioada din momentul fixat prin act, protocol sau prin informaţia martorilor de la iniţierea poluării pînă la finisarea ei se consideră perioada de acţiune a poluanţilor asupra apelor subterane pentru care se estimează prejudiciul.

2. ACTE LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE UTILIZATE

La elaborarea Metodicii provizorii au fost utilizate următoarele acte legislative şi normative:

- Legea privind protecţia mediului înconjurător nr.1515 din 16.06.93;

- Codul apelor nr.1532 din 22.06.93;

- Regulamentul privind protecţia apelor subterane, Ministerul Geologiei, Moscova, 1985;

- STAS 2874-82 “Apă potabilă”;

- Metodica de estimare a prejudiciului cauzat statului în rezultatul încălcării legislaţiei apelor, ŢBNTI, Ministerul ameliorării şi gospodăriei apelor, Moscova, 1983;

- Metodica de estimare a cuantumului prejudiciului cauzat statului în rezultatul încălcării legislaţiei privind protecţia şi folosirea raţională a resurselor de apă, Kiev, 1995.

3. NOŢIUNI GENERALE

3.1. Resurse de apă – rezervele de apă de suprafaţă şi subterană a regiunii examinate.

3.2. Protecţia resurselor de apă – măsurile prevăzute pentru conservarea cantităţii şi calităţii apelor de suprafaţă şi subterane.

3.3. Ape subterane – totalitatea apelor aflate în sol şi în roca mamă sub nivelul suprafeţei pămîntului, la fundul lacurilor supraterestre şi cursurilor de apă.

3.4. Ape freatice – pînză de apă care se află pe primul strat impermeabil de la suprafaţa pămîntului.

3.5. Orizont acvifer (strat acvifer) – rocă saturată cu apă.

3.6. Ape artizane – apele aflate între straturile impermeabile care formează bazine de apă sub presiune.

3.7. Strat acvifer sub presiune – apele subterane din straturile acvifere izolate cu straturi impermeabile. Factorul decisiv în formarea regimului de filtraţie ce are capacitatea de elasticitate a stratului.

3.8. Apa potabilă – apa, care prin capacităţile sale răspunde cerinţelor stabilite pentru scopuri potabile şi menajere la toţi indicii (sau corespunzătoare STAS-ului 2874-82).

3.9. Priza de captare a apei – complex pentru captarea apei dintr-un bazin de apă, curs de apă sau din sursa subterană.

3.10. Conductă de apă – complex de construcţii ce include priza de apă, staţiile de pompare, staţiile de purificare sau de tratare a apei, reţeaua de apeducte şi rezervoarele pentru asigurarea consumatorilor cu apă de anumită calitate.

3.11. Protecţie naturală – prin protecţia apelor subterane de poluare se subînţelege acoperirea orizontului acvifer cu straturi (în primul rînd puţin permeabile) care împiedică pătrunderea poluanţilor de la suprafaţa pămîntului în apele subterane.

3.12. Obiectiv acvatic – totalitatea apelor naturale de suprafaţă sau din roca mamă, apele subterane-bazine, straturi acvifere ce au forme specifice a regimului de răspundere.

3.13. Poluant – orice substanţă, care, nimerind în apă, provoacă dezechilibrarea normelor de calitate a apei.

3.14. Epuizarea apelor – micşorarea rezervelor apelor subterane la un nivel mai jos de limita minimală admisibilă, care asigură echilibrul ecologic al obiectivului acvatic şi condiţiile de gospodărire a apelor.

3.15. Deversare – orice acţiune sau proces efectuat de utilizatorul de apă, indiferent de modalitatea care a cauzat nimerirea poluanţilor în obiectivul acvatic. La deversări se referă orice scurgeri, evacuări, pompări, injectări în stratul acvifer.

3.16. Deversare accidentală – deversare de poluanţi care provoacă într-o anumită perioadă de timp după deversare o poluare excepţională a obiectivului acvatic, adică la depăşirea CMA de poluanţi de 100 şi mai multe ori.

3.17. Petrol – petrol în orice formă, inclusiv petrol brut, combustibil lichid şi lubrifiant provenit din petrol (produs petrolier) de orice marcă, tip, componenţă şi calitate, sedimente, deşeuri şi reziduuri petroliere şi produse petroliere rafinate.

3.18. Rezerve dinamice – volumul suplimentar de apă în rocă format în urma comprimării apei la presiunea naturală a stratului ce depăşeşte presiunea atmosferică.

3.19. Poluarea apei – modificarea proprietăţilor apei (chimice, fizice şi biologice), în urma activităţii antropice în comparaţie cu cele naturale, care fac această apă total sau parţial improprie pentru utilizare.

3.20. Prejudiciu – pierderi materiale, morale, de muncă, financiare şi de resurse naturale, legate de necesitatea lichidării consecinţelor în urma încălcării legislaţiei apelor.

4. STABILIREA FAPTULUI DE POLUARE

4.1. Faptul de poluare a apelor subterane cu poluanţi, inclusiv petroliere, se determină vizual, organoleptic sau prin aplicarea metodelor fizico-chimice de stabilire a prezenţei poluanţilor, inclusiv substanţelor petroliere în fîntîni, sonde şi în locurile ieşirii apelor subterane la suprafaţă.

4.2. Presupunerea de faptul poluării apelor subterane poate servi stabilirea poluării suprafeţei solului terenurilor de activitate umană şi economică, cît şi prin stabilirea scurgerilor de poluanţi şi substanţe petroliere din rezervoare de acumulare şi păstrare, din conducte petroliere şi alte obiective.

4.3. Stabilirea faptului poluării de către autorităţile de mediu serveşte drept argument pentru iniţierea lucrărilor de prospecţiuni hidrogeologice, în scopul de a aprecia şi evalua gradul de poluare a apelor subterane.

4.4. Finanţarea prospecţiunilor hidrogeologice şi a altor activităţi de cercetare a cazului sînt suportate de vinovatul (culpabilul) poluării sau din mijloacele Ministerului Mediului în condiţiile compensării depline a cheltuielilor de către vinovat.

5. EVALUAREA GRADULUI DE POLUARE

5.1. Condiţiile hidrogeologice servesc ca factor iniţial determinant în desfăşurarea (progresarea) procesului de poluare a apelor subterane, formarea aureolei poluării în locurile şi terenurile de amploare a surselor de poluare.

5.2. Diversitatea condiţiilor hidrogeologice, informaţie limitată existentă privind terenurile poluate concrete, complicitatea proceselor de circulaţie a curentului subteran de apă şi a substanţelor poluante creează pentru fiecare caz de poluare o problemă specifică, care poate fi rezolvată prin executarea prospecţiunilor hidrogeologice şi a cercetărilor ecologice.

5.3. Prospecţiunile hidrogeologice în scopul de a evalua (determina) gradul de poluare a apelor subterane se efectuează de serviciile de stat geologice specializate ale Republicii Moldova.

5.4. Programul de prospecţiuni hidrogeologice şi cercetări ecologice sînt elaborate (alcătuite) de executanţii lucrărilor în acord cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova.

5.5. În finalul executării prospecţiunilor hidrogeologice de evaluare a gradului de poluare a Ministerului Mediului al Republicii Moldova pentru a adopta deciziile corespunzătoare i se prezintă următoarele materiale (următoarea informaţie):

- Condiţiile hidrogeologice ale stratului acvifer (structura geologică, modul de alimentare cu apă, calitatea apei subterane, nivelul hidrostatic, înălţimea stratului de apă, direcţia curentului subteran, gradientul de presiune, viteza apei subterane, permeabilitatea, coeficientul de filtraţie şi infiltraţie, debitul specific al stratului acvifer şi debitul orizontului acvifer) natura şi condiţiile orizonturilor acvifere învecinate;

- evaluarea amploarei şi gradului de poluare;

- căile de pătrundere a poluanţilor în stratul acvifer;

- gradul de protecţie şi siguranţă a apelor subterane în teritoriile de influenţă a obiectivelor economice;

- pronosticul desfăşurării procesului de poluare, de extindere în orizonturile acvifere subterane.

5.6. Amploarea poluării apelor subterane se determină la momentul localizării aureolei poluării (staţionarea developării poluării).

5.7. Determinarea volumului V_st apei poluate (rezervelor statice de apă) din secţiunea poluată a stratului acvifer se calculează prin relaţia (formula):

V_st – volumul rezervelor statice de apă, m³;

F – suprafaţa poluată, m³;

m – grosimea stratului acvifer poluat, m;

n_a – porozitatea eficace a stratului acvifer, % (tabelul 1).

Formula (1) se foloseşte pentru determinarea volumului apelor freatice poluate.

5.8. La determinarea volumului apelor subterane poluate din straturile acvifere sub presiune este necesar de a ţine cont de rezervele dinamice aplicînd coeficientul de majorare 1,05.

6. CALCULUL MĂRIMII PREJUDICIULUI

6.1. După caracterul său prejudiciul poate fi provocat în mod direct (scoaterea din funcţie a prizei de apă, reducerea cantităţii şi calităţii producţiei confecţionate, creşterea morbidităţii populaţiei etc.) şi indirect. Prejudiciile directe aduse sănătăţii se calculează luând în considerare următoarele pierderi:

a) preţul tratamentului bolnavului în staţionar medical, calculat la preţurile în vigoare la momentul diagnosticării bolii;

b) în cazul tratamentului la domiciliu (în condiţii de ambulator) se calculează preţul tratamentului plus serviciile prestate de personalul medical;

c) în ambele cazuri se recuperează valoarea salariului pentru zilele concediului de boală, reieşind din mărimea salariului mediu al bolnavului la locul de lucru. În cazul, cînd persoana dată nu lucrează, valoarea se calculează reieşind din mărimea salariului mediu pe economie.

Prejudiciile indirecte care pot apărea în timp (modificări genetice şi reducerea longevităţii vieţii populaţiei şi animalelor, reducerea productivităţii în agricultură etc.).

Prejudiciile indirecte iau în considerare şi efectele negative asupra condiţiilor de trai şi stării de sănătate fizică şi psihică, care nu au adus la apariţia unor boli diagnosticate, dar au creat disconfort şi incomodităţi consumatorului în urma poluării sursei de apă de următorul gen:

- întreruperea distribuirii apei potabile;

- imposibilitatea folosirii sursei obişnuite;

- transportarea apei de la distanţe mari şi care a cauzat micşorarea consumului de apă şi nerespectarea normei igienice de consum.

6.2. Compensarea prejudiciului nu scuteşte vinovatul de îndatoririle de a executa lucrările de restabilire a calităţii apelor subterane.

6.3. Prejudiciul cauzat de poluare a apelor subterane cu substanţe poluante, se determină reieşind din volumul apelor, poluate în rezultatul deversării substanţei poluante şi cheltuielile pentru restabilirea alimentării cu apă, confecţionarea producţiei, restabilirea sănătăţii populaţiei etc., în concret pentru fiecare caz în parte.

6.4. Valoarea prejudiciului consecinţelor poluării apelor subterane cu poluanţi, inclusiv substanţe petroliere, se determină prin calculul efectuat pentru 1 m³ de apă poluată după formula:

C = n × k_i, unde

V_a.p. – volumul apelor subterane poluate, m³;

n – cheltuieli specifice pentru purificarea convenţională a 1m³ de apă subterană poluată, lei/m³; C – cheltuieli specifice pentru purificarea 1m³ de apă subterană poluată, lei/m³;

L – coeficientul, ce ia în considerare protecţia naturală existentă a stratului acvifer subteran:

pentru apele freatice – 1,0;

pentru apele interstratale fără presiune – 1,3;

pentru apele arteziene – 1,6;

p – coeficientul, ce ia în consideraţie folosirea apelor subterane pentru aprovizionare cu apă:

pentru apele subterane, ce nu se folosesc pentru aprovizionarea cu apă – 1,0;

pentru apele subterane, ce se folosesc pentru aprovizionare cu apă – 1,1;

pentru apele arteziene, ce se folosesc pentru aprovizionare – 1,2;

k_i = Cr/Ccla;

k_i – coeficient de multiplicitate în funcţie de gradul de agresivitate egal cu Cr/Ccla;

Cr – concentraţia substanţelor poluante;

Ccla – concentraţia limitei admisibile.

6.5. În cazul cînd vinovatul a compensat prejudiciul însă n-a lichidat consecinţele poluării, iar aureola poluării continuă să se răspândească, poate fi repetată acţiunea de impunere a vinovatului să repare prejudiciul. În acest caz mărimea prejudiciului se determină după formula (2), unde V constituie volumul suplimentar de apă poluat calculat după formula (1).