O R D I N

cu privire la aprobarea “Metodicii de evaluare a prejudiciului cauzat

mediului înconjurător în rezultatul încălcării legislaţiei apelor”

nr. 163  din  07.07.2003

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.208-210/274 din 03.10.2003

* * *

Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (structura Guvernului în redacţie nouă - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale devine Ministerul Mediului)

Notă: Vezi Legea nr.26-XV din 13.02.2004 privind modificarea şi completarea articolului 24 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.II - Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului se reorganizează prin separare în Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

În scopul reglementării şi perfecţionării actelor normative ce ţin de exercitarea controlului ecologic de stat în domeniul protecţiei mediului înconjurător, stimulării aplicării în Republica Moldova a tehnologiilor nepoluante, prevenirii poluării şi eficientizării compensării pierderilor de resurse naturale,

ORDON:

1. Se aprobă “Metodica de evaluare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător în rezultatul încălcării legislaţiei apelor” (anexa nr.1).

2. Inspectoratul ecologic de stat în termen de 10 zile va prezenta Metodica nominalizată Ministerului Justiţiei pentru efectuarea expertizei juridice şi înregistrării de stat conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.1104 din 28 noiembrie 1997.

3. Prezenta Metodică se aplică din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Se exclude p.43 din “Lista documentelor tehnice normative în domeniul ecologiei ce se propun spre aprobare ca DTN valabile pe teritoriul Republicii Moldova”, anexă la ordinul Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător al Republicii Moldova nr.2 din 18.02.1997 “Cu privire la legiferarea Listei de documente în domeniul protecţiei mediului”.

METODICA

de evaluare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător

în rezultatul încălcării legislaţiei apelor

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodica de evaluare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător în rezultatul încălcării legislaţiei apelor, în continuare (Metodica) a fost elaborată în scopul executării prevederilor art.27(1)b, 32(e) şi 91 ale Legii nr.1515-XII din 16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător şi art.90(1)f, 109 ale Codului apelor nr.1532-XII din 22.06.93.

2. Metodica stabileşte cerinţele de bază privind modalitatea de calculare a prejudiciului şi se utilizează la exercitarea controlului de stat în domeniul protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor de apă în cazurile cînd în rezultatul poluării s-a creat o situaţie excepţională sau de dezastru pe suprafaţa bazinului hidrografic sau în ecosistemul apei receptoare.

3. Prejudiciul cauzat mediului în rezultatul încălcării legislaţiei apelor se compensează (repară) de persoanele fizice, juridice, inclusiv persoane străine, de regulă, în mărime deplină.

4. Compensarea prejudiciului de către persoanele vinovate se admite nemijlocit în bani, prin vărsarea sumei respective în fondul ecologic, prin restituire cu bunuri materiale, sau prin realizarea măsurilor de protecţie a mediului echivalente cuantumului prejudiciului, potrivit prevederilor art.84 al Legii nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător.

5. Prejudiciul cauzat sănătăţii populaţiei, resurselor piscicole, regnului animal, construcţiilor, nu este obiectul de evaluare cu ajutorul acestei Metodici.

6. Metodica este obligatorie pentru inspectorii autorităţilor de protecţie a mediului şi persoanele împuternicite cu drepturi de inspectori în domeniul protecţiei mediului.

7. Definiţii şi noţiuni:

(a) Apă din surse de suprafaţă – apă receptoare de efluenţi uzaţi provenită din cursuri de apă, apă stătătoare (care nu curge) lacuri, bălţi, canale etc.

(b) Ape uzate (reziduale) – ape provenind din activităţi casnice, sociale sau economice, conţinînd poluanţi sau reziduuri care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale, ape de drenaj (subterane) evacuate de pe terenurile irigate, desecate, precum şi ape meteorice ce curg pe terenuri poluate de la diverse activităţi.

(c) Apă meteorică – apă provenită din precipitaţii atmosferice.

(d) Apă poluată (impurificată) – apă improprie reglementată de standardele de calitate a apei pentru utilizarea normală, ca urmare a alterării direct sau indirect din activităţi umane a caracteristicelor fizice, chimice, biologice sau microbiologice.

(e) Bazin hidrografic – teritoriu de pe care se alimentează un rîu, un lac, o mare etc.

(f) Concentraţie Maximal Admisibilă (CMA) – concentraţia unei substanţe (germeni microbiologici) în apă mai mare de valoarea căreia apa devine improprie pentru tipul de gospodărire stabilit. Dacă concentraţia substanţei este egală sau mai joasă de CMA, apa rămîne inofensivă pentru toate vietăţile la fel ca apa în care substanţa dată complet lipseşte.

(g) Concentraţie şi/sau temperatură de fond – concentraţia substanţei (germeni microbiologici) în apă (temperatura apei), calculată pentru sursa de poluare examinată în secţiunea de referinţă (de fond) a apei receptoare în condiţii hidrologice ce includ toate sursele de poluare cu excepţia sursei de poluare examinate.

(h) Deversare Limitat Admisibilă (DLA) – DLA de poluanţi constituie masa de poluanţi în apele uzate maximal admisă spre deversare într-o unitate de timp în ape de suprafaţă, în regim şi loc stabilit cu scopul asigurării normelor de calitate în secţiunea de control, sau neînrăutăţirii calităţii formate, dacă este mai joasă în raport cu cea normativă.

(i) Deversare Provizoriu Acordată (DPA) – se aprobă de autorităţile de protecţie a mediului în baza celor mai bune rezultate obţinute de utilizatorii de apă, care depăşesc DLA. DPA se acordă pentru perioada de obţinere a normelor DLA, ca rezultat al realizării pe etape a măsurilor de protecţie.

(j) Efluent uzat – lichid cu conţinut supranormă de poluanţi, care iese prin deversare sau infiltrare dintr-o instalaţie, sau din alte obiecte de protecţie a apelor OPA.

(k) Evacuări/deversări accidentale – evacuări directe în ape receptoare (naturale) sau pe suprafaţa bazinului hidrografic de efluenţi uzaţi sau materii cu conţinut de poluanţi ce constituie o depăşire a concentraţiilor reale maximale de cel puţin 100 CMA.

(l) Infiltrare – pătrundere de efluenţi uzaţi în pînza freatică, roci sau în pămînt sub influenţa gravitaţiei, a forţelor capilare, a presiunii hidrostatice, prin pori, găuri etc.

(m) Obiecte de protecţie a apelor (OPA) – instalaţii de epurare biologică, fizico-chimică şi mecanică a apelor; instalaţii de epurare a apelor uzate cuplate la cîmpuri de filtraţie; poligoane de depozitare a deşeurilor; instalaţii pentru dezinfectarea deşeurilor de producere; instalaţii de epurare prealabilă a apelor uzate; separatoare de uleiuri, grăsimi; neutralizatoare; flotatoare; compactoare; sistem de canalizare ape uzate, inclusiv de scurgeri de ape meteorice; staţii de pompare; rezervoare; haznale; autocisterne; sistem de aprovizionare cu apă cu circuit închis; sisteme de stocare şi/sau de evacuare hidraulică a diferitor şlamuri, dejecţii etc.

(n) Poluarea apelor – proces ce modifică componenţa chimică, microbiologică şi proprietăţile apelor receptoare în rezultatul evacuărilor de poluanţi, precum şi de ape fierbinţi (poluate termic). Dacă în rezultatul acestor evacuări gradul de depăşire a conţinutului real maximal de poluanţi raportat la valorile admisibile a apei receptoare corespunde prevederilor tab.nr.1 din Anexe la Metodică, starea ecosistemelor acvatice este considerată ca stare ecologică excepţională sau de dezastru ecologic.

(o) Prejudiciu – pierderi de resurse naturale şi cheltuieli exprimate în valută naţională necesare pentru compensare şi restabilire, cauzate statului sau deţinătorului apelor lipsindu-i de dreptul de a exercita o anumită gospodărire, în rezultatul: – înrăutăţirii calităţii apei prin depăşirea conţinutului diferitor poluanţi comparativ cu starea ei naturală, sau depăşirea concentraţiilor de poluanţi admise de autorizaţii în secţiunea de control, cînd în rezultatul poluării s-a creat o situaţie excepţională sau de dezastru pe suprafaţa bazinului hidrografic sau în ecosistemul apei receptoare; – deteriorării construcţiilor de gospodărire a apelor devenind neexploatabile potrivit normelor tehnice şi regulilor de exploatare aprobate în ordinea stabilită.

(p) Pînză freatică – pînză de ape subterane, care se localizează pe primul strat impermeabil de la suprafaţa pămîntului şi care alimentează izvoarele, fîntînile etc.

(r) Poluant – materii, care poluează aerul, apa, solul, mediul de viaţă.

(s) Reguli de exploatare – document normativ aprobat în ordinea stabilită ce include un şir de reguli, care reiese din recomandările obţinute la ajustarea şi exploatarea OPA prin respectarea actelor legislative şi normative în vigoare.

(t) Secţiune de control – locul, de unde se măsoară debite şi prelevează probe de apă, sedimente, suspensii în vederea efectuării analizelor de laborator. În cazul efluenţilor acest loc (recoltarea probelor) este la ieşirea din instalaţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti, a apelor uzate industriale sau al evacuărilor directe, în aval de punctul de evacuare finală a apelor uzate în apa receptoare.

(u) Secţiune de referinţă (de fond) – locul, unde se determină concentraţia de fond a substanţei în apa naturală receptoare, situat în amonte pe cursul apei de sursa de poluare examinată.

(v) Venitul Minimal Neimpozitat (VMN) – scutire personală, în lei, stabilită în Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 reactualizată periodic, în dependenţă de rata inflaţiei a valutei naţionale.

II. PRINCIPII DE BAZĂ NECESARE PENTRU EVALUAREA ŞI

COMPENSAREA (REPARAREA) PREJUDICIULUI CAUZAT

ÎN REZULTATUL ÎNCĂLCĂRII LEGISLAŢIEI APELOR

Cazurile şi condiţiile, în care se evaluează şi se compensează (repară) prejudiciul cauzat în rezultatul încălcării legislaţiei apelor.

8. Prejudiciul cauzat în rezultatul încălcării legislaţiei apelor se evaluează şi se compensează (repară) de persoanele vinovate în caz de:

(a) Deversări accidentale şi/sau depăşiri a normelor concentraţiilor aprobate în apele uzate evacuate de poluanţi specifici apelor uzate de producere, meteorice şi menajere şi/sau cu conţinut supranormă de produse petroliere, săruri toxice de metale grele (cupru, fier, crom IV, zinc, fluoruri, cianuri), detergenţi, pesticide, substanţe organice după CCO-Cr, substanţe toxice lichide, particule în suspensie, corpuri solide gunoi (deşeuri şi poluanţi insolubili), de acizi şi/sau alcalii, ce provoacă în apa receptoare creşterea sau scăderea pH-ului. Dacă au loc astfel de deversări în formula de calcul al prejudiciului se utilizează valorile concentraţiilor de poluanţi admise prin autorizaţiile autorităţilor de protecţie a mediului, iar coeficientul K se determină din tab. nr.1 şi 2 Anexe la Metodică, în funcţie de gradul de depăşire a CMA de poluanţi (piscicole sau igienice). Dacă în deversări concentraţiile reale de poluanţi constituie valori mai mici de 1g/m³, gradul de depăşire a CMA se determină prin raportarea valorii reale a concentraţiei la CMA.

(b) Evacuări cu depăşirea CMA de poluanţi neautorizaţi şi/sau neindicaţi în autorizaţiile de gospodărire a apelor sau în normele DLA (DPA). Dacă au loc astfel de evacuări, în formula de calcul al prejudiciului se utilizează concentraţiile de poluanţi admise prin normele piscicole sau igienice, în funcţie de categoria receptorului apelor uzate. În aceste calcule CMA în apa receptoare pentru materiile în suspensie corespunde valorilor din tab.nr.8, p. D(1*) din Anexe la Metodică. Coeficientul K se determină ca în p.8(a).

(c) Evacuări de ape uzate din obiecte de protecţie a apelor (OPA), din care conform construcţiei obiectului, evacuările de ape uzate nu sînt prevăzute sau nu sînt autorizate. Dacă au avut loc astfel de evacuări în formulele de calcul al prejudiciului, concentraţia admisă a poluantului se consideră nulă Cn = 0 g/m³, iar coeficientul K se determină din tabelele nr.1 şi 2 din Anexe la Metodică, în funcţie de gradul de depăşire a CMA, constituind valoarea concentraţiei reale maximale a poluantului. Dacă concentraţiile reale de poluanţi constituie valori mai mici de 1g/m³, gradul de depăşire a CMA se determină prin raportarea valorii reale a concentraţiei la CMA.

(d) Pierderi, scurgeri din OPA şi/sau infiltrări de ape uzate, materii poluante lichide în sol sau în pînza freatică. Dacă au loc astfel de pierderi, scurgeri şi/sau infiltrări, în formula de calcul al prejudiciului coeficientul K se determină din tabelul nr.2 din Anexe la Metodică, în funcţie de gradul depăşirii CMA pentru scopuri igienice, luîndu-se egal cu valoarea concentraţiei reale maximale a poluantului. Dacă concentraţiile reale a poluanţilor constituie valori mai mici de 1g/m³, gradul de depăşire a CMA se determină prin raportarea valorii reale maximale a concentraţiei la CMA.

(e) Evacuări de ape uzate poluate termic în condiţiile cînd se majorează în secţiunea de control temperatura de fond a apei receptoare cu mai mult de 5°C – pentru piscicultură şi cu mai mult de 3°C – pentru necesităţi potabile şi menajere, tab.8 p.D (2) din Anexe la Metodică.

(f) Evacuări inevitabile cauzate de reparaţiile planificate a reţelelor şi obiectelor de canalizare, numai la depăşirea volumului şi concentraţiilor (DPA) aprobate de autorităţile de protecţie a mediului.

9. Prejudiciul se compensează de vinovat dacă în rezultatul evacuărilor/deversărilor prevăzute în p.8, s-a înrăutăţit calitatea apei receptoare naturale prin majorarea în secţiunea de control în raport cu secţiunea de referinţă (de fond) a concentraţiei la cel puţin un poluant.

10. Compensarea prejudiciului ca în cazurile menţionate în p.8 este valabilă şi pentru evacuările supranormă de poluanţi pe suprafaţa bazinului hidrografic a unui curs receptor sau de pe suprafeţe amenajate a diferitor activităţi, fără a se ţine cont de contactul acestor evacuări direct cu apa receptoare.

11. Utilizatorul de apă nu este responsabil de prejudiciul cauzat apelor în rezultatul inundaţiilor, cutremurelor şi altor calamităţi naturale.

12. Plăţile pentru deversările de poluanţi nu eliberează vinovatul de a compensa prejudiciul cauzat în rezultatul încălcării legislaţiei apelor.

13. Dacă pentru lichidarea consecinţelor prejudiciului au fost suportate cheltuieli confirmate documentar prin argumentări ecologice respective, aceste cheltuieli se exclud din mărimea calculată a prejudiciului.

14. În mărimea prejudiciului se includ cheltuielile pentru:

(a) restabilirea funcţionării obiectelor de protecţie a apelor (complexelor de epurare a apelor uzate etc.);

(b) localizarea şi lichidarea consecinţelor poluării (curăţirea, neutralizarea, depozitarea autorizată a masei de poluanţi);

(c) măsuri de reabilitare a calităţii apelor afectate;

(d) restabilirea funcţiilor construcţiilor obiectelor de gospodărire a apelor (complexe de aprovizionare cu apă, baraje, instalaţii hidrotehnice de reţinere şi evacuare a apei etc.);

(e) restabilirea sau crearea zonei de protecţie a apei şi zonelor de protecţie sanitară;

(f) investigaţiile efectuate pentru calcularea prejudiciului de autorităţile de protecţie a mediului şi alte instituţii. Cerinţe faţă de datele iniţiale necesare pentru calcularea prejudiciului.

15. Acţiunea de evacuare a apelor uzate cu conţinut supranormă de poluanţi, de asemenea şi de înrăutăţire a calităţii apelor se stabileşte şi se evaluează de inspectorii autorităţilor de protecţie a mediului în baza investigărilor speciale, a rezultatelor controlului departamental şi controlului de stat efectuat de laboratoarele analitice acreditate în ordinea stabilită, sau a observaţiilor vizuale prin întocmirea actelor de control şi proceselor verbale pe formulare aprobate de autorităţile de protecţie a mediului.

16. Perioada din momentul începerii acţiunii de poluare şi sfîrşitul perioadei de calcul fixate în actul de control, procesul verbal, explicaţiile vinovatului şi martorilor se consideră perioada pentru care se va recupera prejudiciul.

17. Pierderile de greutate sau de volum în timpul transportării sau încărcării diferitor substanţe poluante se consideră ca evacuări neautorizate, iar prejudiciul se calculează conform cantităţii reale a substanţei poluante evacuate prin verificarea actelor de transportare.

18. Avînd în vedere că controlul de stat al calităţii efluenţilor uzaţi, exercitat de autorităţile de protecţie a mediului, are scopul de a verifica rezultatele controlului departamental:

(a) în calculul prejudiciului, cu durata de acţiune a poluării pînă la 5 zile se admite utilizarea rezultatelor analizelor unei singure probe;

(b) pentru o durată mai mare de 5 zile, se admite utilizarea analizelor a cel puţin 2 probe de laborator, respectiv cîte una: la momentul, stabilit de autorităţile de protecţie a mediului, începerii acţiunii de poluare şi la sfîrşitul perioadei de calcul;

(c) numărul de probe necesar pentru calcularea prejudiciului prevăzut în p.18(a), (b) este valabil şi în cazul evacuărilor supranormă de poluanţi pe suprafaţa bazinului hidrografic a unei ape receptoare sau de pe suprafeţele amenajate a diferitor activităţi.

19. În lipsa datelor investigaţiilor de laborator, pentru calculul prejudiciului cauzat de activităţi, tehnologii generatoare de poluanţi cunoscuţi sau determinaţi anterior, se admite:

(a) utilizarea indicilor cantitativi şi calitativi din rapoartele statistice verificate nr.1 – gospodărirea apelor, separînd perioada de calcul proporţional din volumele anuale;

(b) utilizarea normelor de calitate prevăzute în (p.6.4 tab.25) din Norme şi Reguli în Construcţii 2.04.03-85 şi Norme la utilizarea şi evacuarea apei în diverse ramuri de producere, M.1982 pentru apele uzate menajere şi de producere de o componenţă relativ constantă cunoscută, de exemplu: din gospodărirea casnică producerea conservelor, alcoolului, vinurilor etc. (tabelul 9 din anexe la Metodică);

(c) utilizarea datelor din documentele de însoţire a transportului de materii poluante.

20. În calcul de asemenea se admite utilizarea datelor altor laboratoare acreditate în ordinea stabilită, inclusiv şi a laboratoarelor departamentale, dacă se confirmă veridicitatea lor. Cerinţe la evaluarea influenţei deversărilor de ape uzate asupra apelor de suprafaţă.

21. Secţiunile de referinţă (de fond) şi control a influenţei evacuărilor de ape uzate asupra apelor de suprafaţă sînt amenajate de utilizatorul de apă cu acordul autorităţilor de protecţie a mediului şi sanitaro-igienice şi reprezintă linia imaginară în amonte şi aval de punctul de deversare pe cursul receptor, iar în ape stătătoare – punctele la distanţa respectivă pe dreapta şi stînga malului apei de la deversare.

22. În caz că secţiunile de referinţă şi control nu au fost stabilite, investigaţiile de apreciere a influenţei asupra apelor de suprafaţă se efectuează pe cursul apei în amonte la distanţa cel puţin 10 m în raport cu punctul de deversare şi în aval cel puţin 20 m, dar nu mai aproape de 1000 m de la utilizatorii de apă situaţi în aval pe cursul de apă respectiv. În cazul apelor stătătoare aceste puncte se stabilesc la distanţa cîte cel puţin 10 m pe stînga şi dreapta de la locul deversării. Dacă pe cursul receptor distanţa între punctul de deversare şi utilizatorii de apă situaţi în aval este mai mică de 1000 m, punctul de deversare se consideră secţiune de control.

23. O probă de apă se prelevează, ţinînd cont de viteza apei receptoare şi a efluentului, în cel puţin 3 puncte: un punct – la deversarea/evacuarea efluentului, cîte un punct – pe cursul receptor amonte şi aval. În apa stătătoare – unul la deversare, cîte unul pe stînga şi dreapta de la deversare/evacuare.

III. CALCULUL VALORII PREJUDICIULUI CAUZAT ÎN REZULTATUL

POLUĂRII SAU UTILIZĂRII NELEGITIME A APELOR

24. Calculul volumelor şi concentraţiilor poluanţilor:

(a) Volumul evacuărilor de poluanţi şi concentraţiile lor se calculează în baza datelor investigaţiilor obiectelor, studierii registrelor de evidenţă cantitativă şi calitativă a consumurilor şi evacuărilor, funcţionării instalaţiilor, ţinînd cont de cerinţele regulilor de exploatare, autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi normelor aprobate DLA sau DPA.

(b) Concentraţia reală medie a poluanţilor în apele uzate din perioada de calcul a prejudiciului se determină după formula (1) şi/sau reieşind din prevederile p.15-20 ale Metodicii.

unde: Cr – concentraţia reală medie de calcul a prejudiciului, g/m³

C₁, C₂, ... C_n – concentraţiile poluanţilor în probele prelevate în perioada de calcul a prejudiciului, g/m³

n – numărul probelor prelevate.

(c) Volumul apelor uzate de pe mijloace de transport, inclusiv transport plutitor, se calculează după formula (2) şi/sau reieşind din prevederile p.p.15-20 ale Metodicii.

unde: W_ut – volumul apei utilizate, m³

W_nu – volumul apei neutilizate, m³

W_tr – volumul apei din rezervoarele unităţilor de transport, sau volumul transmis instalaţiilor de epurare, m³

(d) În cazul lipsei datelor despre cantitatea produselor petroliere şi altor substanţe poluante, masa se determină, prin măsurări, după formula (3)

unde: M_i – masa petrolului, care s-a vărsat în apă, kg

M_r – masa petrolului de pe suprafaţa apei de 1 m², g/m²

M_f – masa petrolului de pe suprafaţa apei de 1 m² neinfluenţată de deversare, g/m^2.

 În lipsa investigaţiilor M_f = 0,05 g/m²

S – suprafaţa de vărsare a petrolului, m²

C_r – concentraţia petrolului în apă la adîncimea – h, g/m³

C_f – concentraţia petrolului în apă pînă la deversare la adîncimea – h, m, g/m³

V – volumul apelor poluate, m³ – se determină după formula (4)

unde: h – adîncimea de răspîndire a petrolului, m

S – suprafaţa de vărsare a petrolului, se poate determina prin diverse metode.

Notă: – Masa petrolului deversat se determină după rezultatele aerofotografice, sau prin determinarea masei de petrol de pe o unitate de suprafaţă (1 m²), după aspectul vizual al peliculei în conformitate cu tabelul nr.4 din anexe la Metodică şi evaluărilor geometrice a mărimii petelor de petrol.

Dacă este imposibil a determina concentraţia petrolului la adîncime, partea a doua a formulei (3) se consideră nulă

(e) Masa petrolului vărsat pe suprafaţa de zăpadă sau gheaţă poate fi determinată prin metode instrumentale după suprafaţa de vărsare şi a masei de petrol de pe o unitate de suprafaţă.

25. Calculul mărimii prejudiciului

În cazul stabilirii acţiunii de poluare şi/sau utilizării nelegitime a apelor, prejudiciul, în valută naţională, se determină după formulele (5, 6, 9, 12, 14, 15 şi 18)

(a) Prejudiciul în rezultatul evacuărilor supranormă de poluanţi se determină pentru fiecare poluant după formula (5)

unde: V – debitul apelor uzate, m³/ore

T – durata evacuărilor/deversărilor cu conţinut de poluanţi supranormă, ore

Notă:

• Dacă este cunoscut volumul total de evacuări de ape uzate, produsul V T = W, m³

• Dacă este cunoscută masa totală a poluantului, produsul V T C_r/n10^-3 = M, kg C_r

• concentraţia medie reală a poluanţilor din apa uzată, g/m³ după formula (1) C_n – concentraţia poluanţilor admisă spre evacuare egală cu CMA, determinată în DLA, (DPA), g/m³

• În cazul evacuărilor de poluanţi neincluşi în lista celor admişi prin autorizaţii spre evacuare, iar concentraţiile lor reale depăşesc CMA a receptorului C_n = CMA piscicole sau igienice, funcţie de destinaţia receptorului.

• În cazul evacuărilor inevitabile autorizate, cu excepţia a astfel de evacuări din mijloace de transport, inclusiv transport plutitor, ţinînd cont de prevederile p.8(f), C_n = C_DPA

• În cazul evacuărilor neautorizate din OPA închise, ţinînd cont de prevederile p.8(c), C_n = 0.

0,005 – tarif de bază pentru compensarea prejudiciului constituind o parte a venitului minim neimpozitat al persoanelor fizice (scutire personală) (VMN/kg), calculat ca cheltuieli medii pentru epurarea poluanţilor, constituind o parte a VMN raportat la o unitate de masă convenţională a poluantului.

n – mărimea venitului minimal neimpozitat (VMN, scutirea personală în valută naţională, lei. Este stabilită în Codul fiscal, vezi p.7(v)

y – coeficient ce ţine cont de categoria de gospodărire a apelor receptoare şi bazinelor lor hidrografice (tab.3) din anexe la Metodică

10^-3 – coeficient de trecere de la g la kg

 K – coeficient determinat, funcţie de gradul de depăşire – Δ_CMA = C_r(max)/CMA a concentraţiilor reale maximale raportate la CMA piscicole sau igienice ce caracterizează degradarea ecosistemelor acvatice, prin evidenţierea zonelor cu stare ecologică excepţională sau dezastru ecologic (tab.1, 2) din anexe la Metodică.

Notă: În cazul C_n = 0, coeficientul K se determină din tab.nr.1, 2, după gradul de depăşire Δ_CMA = C_r(max), unde: C_r(max) – concentraţia reală maximală a poluantului în evacuări/deversări

i = 1....n – poluanţii, pentru care se determină prejudiciul

A_j – indice de pericol relativ, se determină prin raportul 1/CMA,

unde: CMA – concentraţia maxim admisibilă a poluantului se determină conform anexei nr.3 la Regulile de protecţie a apelor de suprafaţă, M.1991 sau Regulamentului igienic “Protecţia bazinelor de apă contra poluării", Ministerul Sănătăţii al RM nr.06.6.3.23 din 3.07.97 şi “Apa potabilă" STAS-2874-82

Notă: În cazul evacuării poluanţilor, pentru care nu este determinat CMA sau OBUV, indicele de pericol relativ A_j = 100, iar în cazul CMA sau OBUV – lipsă A_j = 1000, pentru CBO_t şi MS A_j = 0,33. A_j pentru alţi poluanţi, vezi tab.nr.8 din anexe la Metodică.

(b) Prejudiciul cauzat de scurgeri de ape meteorice, evacuări/deversări din mijloace de transport, inclusiv transport plutitor fluvial, infiltrări de ape uzate, materii poluante în sol sau în pînza freatică se determină după formula (6):

- în cazul scurgerilor de ape meteorice, volumul se determină după formula (7)

unde: W – volumul scurgerilor de ape meteorice, m³

10 – coeficient de trecere

h – strat sumar (mm) de precipitaţii în perioada de calcul

F – suprafaţa de colectare a scurgerilor meteorice ocupată de unitatea economică, ha

X_med – coeficient mediu ponderat de scurgere de pe suprafaţa unităţii economice, se determină după formula (8).

Notă:

Pentru terenuri: asfaltate şi acoperişuri de incinte X_a = 0,8 – 0,95

acoperite cu pietriş X_p = 0,3

nepavate X_n = 0,2

înverzite X_v = 0,1

Pentru scurgerile nivale, provenite din topirea zăpezii sau scurgerile din perioada rece X_z = 0,5 - 0,7

Ceilalţi indici, vezi formulele (5) şi (6)

- în cazul evacuărilor de poluanţi din mijloace de transport, inclusiv transport plutitor, fluvial:

W – volumul apelor uzate evacuate, m³, se determină după formula (2) C_r

- concentraţia reală a poluanţilor din apa uzată, g/m³

Ceilalţi indici, vezi formulele (5) şi (6)

Notă: în lipsa datelor, concentraţia reală pentru transportul plutitor se determină reieşind din normele de consum de apă 5 – 20 l/om/zi, CBO_t – 20-350 g/m³, MS – 350 g/m³.

- în cazul pierderilor sau scurgerilor din OPA şi/sau infiltrărilor de ape uzate, materii poluante lichide în sol sau pînză freatică

K – coeficient determinat, funcţie de gradul de depăşire Δ_CMA = C_r(max)/CMA a concentraţiilor reale maximale raportate la CMA ce caracterizează degradarea ecosistemelor acvatice, prin evidenţierea zonelor cu stare ecologică excepţională sau de dezastru ecologic (tab.2).

Ceilalţi indici, vezi formulele (5) şi (6)

(c) Prejudiciul cauzat de evacuări de ape poluate termic se determină după formula (9), ţinînd cont de prevederile p.8(e)

unde: W – volumul evacuat de ape poluate termic, m³

T_r – temperatura apei receptoare în secţiunea de control,°C

T_n – temperatura apei receptoare în secţiunea de referinţă (fond),°C

K – se determină din tabela nr.1 anexe la Metodică

s – gradul de depăşire a sporului de temperaturi cauzat de poluarea termică determinat din anexe, tab.1 pentru secţiunea de control.

unde: Δ T_real – sporul real de temperatură cauzat de poluarea termică în secţiunea de control,°C.

Δ T_admis – sporul admis de temperatură cauzat de poluarea termică în secţiunea de control, °C, tab.8 p.D(2) anexe la Metodică

Ceilalţi indici, vezi formula (5)

(d) Prejudiciul cauzat de la evacuări în ape receptoare de acizi şi/sau alcalii ce provoacă creşterea sau scăderea indicelui pH neîncadrat în limitele de ≥ 6,5 ≤ 8,5, se determină după formula (12)

unde: W – volumul (m³) de materie poluantă cu conţinut de acizi sau alcalii.

K – se determină din Nota la tabelele nr.1 şi 2 din Anexe la Metodică

Δ(pH) – diferenţa valorilor indicelui pH între secţiunile de control şi referinţă din apa receptoare.

unde: pH_(f) – valoarea indicelui pH în secţiunea de referinţă

pH_(c) – valoarea indicelui pH în secţiunea de control

Notă: – Dacă în secţiunea de control pe apa receptoare se înregistrează valori pH_(c) ≥ 8,5, diferenţa (pH_(f) - pH_(c)) din formula (13) se înmulţeşte cu valoarea -1 m_a(b) – coeficient pentru pH-ul respectiv acid (a) sau alcalin (b) la momentul accidentului. Se determină din tabelul 6 anexe la Metodică, în dependenţă de valoarea reală maximală sau minimală a pH-ului în secţiunea de control neîncadrat în limitele ≥ 6,5 ≤ 8,5.

Ceilalţi indici, vezi formula (5) (e)

Prejudiciul cauzat de evacuări de materie poluantă (petrol, fenoli, reziduuri de producere etc.) se determină după formula (14)

unde: M – masa evacuată / deversată a materiei prime sau de soluţii, kg

Ceilalţi indici, vezi formula (5) (f)

Prejudiciul cauzat de poluare cu deşeuri solide plutitoare se determină după formula (15)

unde: M – masa deşeurilor (kg) colectate din apă, sau determinată prin înmulţirea valorii suprafeţei apei poluate S la masa medie a deşeurilor W_med de pe 1 m² colectată în 3 locuri diferite de pe suprafaţa poluată a apei.

unde:

S – suprafaţa apei poluată cu deşeuri, m²

K_x – coeficient ce caracterizează gradul de poluare, vezi (tab.5) anexe la Metodică

0,002 – tarif pentru compensarea prejudiciului constituind o parte din VMN a persoanei fizice calculat ca cheltuieli medii pentru transportarea şi utilizarea deşeurilor

A_j = 1/CMA pentru cel mai periculos poluant din deşeurile aflate în apă.

T – durata de lucru pentru colectarea deşeurilor din apă, ore

Ceilalţi indici, vezi formula (5) (g)

Calculul prejudiciului cauzat în rezultatul captării, utilizării nelegitime (samavolnice) neautorizate a apei.

În caz de captare, utilizare nelegitimă, fără autorizaţie de gospodărire a apei, prejudiciul se determină după formula (18)

unde: W – volumul de apă captat, utilizat (consumat) nelegitim, fără autorizaţie de gospodărire a apei, m³

Tax – taxa în unităţi de valută naţională la 1 m³ de apă captată, utilizată, valabilă în perioada acţiunii nelegitime de captare, utilizare a apei. Se stabileşte prin Legea bugetului de stat pentru fiecare an.

(k) Suma totală a prejudiciului în cazul poluării instantanee a apelor cu mai mulţi poluanţi (pentru o persoană fizică sau juridică) se determină prin adunarea la valoarea maximă a prejudiciului a sumei valorilor celorlalte prejudicii prin înmulţire cu 0,15

Exemple de calcul al prejudiciului

Exemplul nr.1

În rezultatul controlului instalaţiilor de epurare biologică (SEB) a localităţii – N s-a constatat că calitatea apelor uzate după epurare în perioada de 30 zile nu corespunde normelor Deversărilor Limitat Admisibile (DLA) aprobate.

- Evacuarea apelor uzate s-a efectuat în cursul de apă cu destinaţie piscicolă de categoria II

- Venitul minimal neimpozitat (VMN), scutirea personală este stabilită în art.33, 34 ale Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 în redacţia Legii RM nr.1440-XV din 8.11.2002 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, art.VIII (M.O. nr.178-181 din 27.12.2002) sau Dispoziţia nr.17-2-09/2-17-80/1 din 10 ianuarie 2003 a Ministerului Finanţelor. Pentru anul 2003 VMN este stabilit în mărime de n = 3600 lei.

Indicii reali din perioada unei luni (30 zile):

- volumul apelor uzate în această perioadă a constituit 236 m³/oră, sau 169920 m³ potrivit rezultatelor investigaţiilor de laborator:

- în apele uzate evacuate (efluient – ieşire din SEB), concentraţiile medii reale constituie pentru: poluanţi organici după CBO₅ = 21,2 g/m³, CBO_t = 1,33 × 21,2 = 28,2 g/m³, (concentraţia maximală 30 g/m³), norma aprobată CBO_t = 7,5 g/m³; materii în suspensii MS = 30 g/m³, (concentraţia maximală 31 g/m³) norma aprobată MS = 9,1 g/m³, săruri de azot amoniu NH₄ = 28,9 g/m³, (concentraţia maximală 29 g/m³) norma aprobată NH₄ = 6,1 g/m³, alţi indici n-au depăşit normele aprobate în DLA.

- În apa receptoare:

- secţiunea de referinţă (de fond)

- pentru poluanţii organici după: CBO_t = 8 g/m³ (concentraţia maximală 8,5 g/m³), MS = 9 g/m³ (concentraţia maximală 10 g/m³, NH₄ = 8 g/m³ (concentraţia maximală 8,5 g/m³);

- secţiunea de control

- pentru: poluanţii organici după CBO_t = 16 g/m³ (concentraţia maximală 17 g/m³), MS = 23 g/m³ (concentraţia maximală 25 g/m³, NH₄ = 20 g/m³ (concentraţia maximală 21 g/m³);

- Ţinînd cont de prevederile p.8(a), din tabelul nr.1, anexe la Metodică: pentru Δ_CMA(CBO_t) = 30 : 3 = 10 ori, K_CBOt = 10; pentru Δ_CMA(MS) = 31 : 5 = 6,2 ori, K_MS = 6,2; pentru Δ_CMA(NH₄) = 30 : 0,4 = 75 ori, K_NH4 = 50.

- În rezultatul investigaţiilor de laborator s-a stabilit că evacuările de ape uzate au înrăutăţit calitatea apei receptoare în secţiunea de control comparativ cu calitatea apei în secţiunea de fond, constituind pentru CBO_t o majorare de 17 : 8,5 = 2 ori, pentru MS – de 25 : 10 = 2,5 ori, pentru NH₄ – de 21 : 8,5 = 2,5 ori.

- ţinînd cont de prevederile p.8, 9, 25(k), vinovatul este obligat să compenseze prejudiciul calculat, după formula (5):

Exemplul nr.2

Din bazinul de recepţie a staţiei de pompare prin deversorul accidental se evacuează neautorizat ape uzate cu aceiaşi indici în cursul receptor ca în exemplul nr.1

Calculul se efectuează potrivit formulei (5), ţinînd cont de prevederile p.8(c), 25(k).

- Din tabelul nr.1, anexe la Metodică: pentru Δ_CMA(CBO_t) = 30 ori, K_CBOt = 30; pentru Δ_CMA(MS) = 31 ori, K_MS = 31;

Exemplul nr.3

În rezultatul controlului efectuat de către autorităţile de protecţie a mediului s-a constatat că Centrala termică -"X" a evacuat ape fierbinţi în volum de 100 m³ în cursul receptor cu destinaţie piscicolă de categoria a II-a.

Potrivit investigaţiilor de laborator în apa cursului receptor s-a stabilit:

- Temperatura apei în punctul de deversare T = +50°C.

- În secţiunea de referinţă (de fond) temperatura măsurată T_f = +20°C.

- În secţiunea de control temperatura măsurată T_r = +35°C.

- S-a produs o majorare a temperaturii de fond cu ΔT_real = 35 - 20 = +15°C.

- Majorarea admisibilă, potrivit tab. nr.8 p D(2), anexe la Metodică ΔT_admis ≤ +5°C.

- S-a constatat că majorarea admisibilă a fost depăşită de 3 ori: adică s = ΔT_real/ΔT_admis = 15/5 = 3

- Din tabelul nr.1, anexe la Metodică K = 10;

Calculul prejudiciului în rezultatul poluării termice se efectuează după formula (9), ţinînd cont de prevederile p.8(e).

Exemplul nr.4

S-a constatat că întreprinderea – X, nelegitim, fără autorizaţie de gospodărire a apelor şi limite stabilite, a captat o perioadă de 6 luni în 2002 (180 zile) apă de izvor în volum de W = 6000 m³, îmbuteliind-o în sticle pentru comercializare în scopuri curative.

Calculul prejudiciului se efectuează după formula (18)

unde: Tax = 3 x 1,8 lei taxa pentru 1 m³ de apă captată din Legea bugetului de stat pe anul 2002 (M.O. nr.152-154/1223 din 13.12.2001, anexa nr.6 p. 1 (b), 6)

Exemplul nr.5

În scurgerile de ape meteorice de la 23.05.2002 din teritoriul întreprinderii-X, s-a depistat DDT (insecticid) cu concentraţia de C_r = 15 g/m³ utilizarea căruia este interzisă. Normele existente nu admit prezenţa acestor poluanţi în apa de suprafaţă, adică C_n – lipsă. Aceste scurgeri poluează bazinul hidrografic al cursului receptor (Bîc) cu destinaţie piscicolă de categoria II.

- Din tabelul nr.1, anexe la Metodică pentru Δ_CMA(DDT) = 15 ori K_DDT = 15.

- Potrivit datelor Serviciului “Hidrometeo” în ziua indicată în zona de amplasare a întreprinderii-X s-au depus precipitaţii cu un strat de 15 mm.

- Întreprinderea ocupă o suprafaţă de 5000 m², inclusiv terenuri asfaltate – 1000 m², terenuri cu depozite acoperite – 2000 m², terenuri înverzite 2000 m². Calculul prejudiciului în rezultatul poluării cu scurgeri meteorice a bazinului hidrografic al cursului receptor – r. Bîc, ţinînd cont de prevederile p.10, se efectuează după formulele (6, 7, 8).

- Volumul scurgerilor meteorice de la întreprinderea-X din 23.05.2002 constituie:

celelalte date, conform indicilor din formula (5)

Exemplul nr.6 În rezultatul accidentului produs la fabrica de tricotaje “S” dintr-un rezervoar s-au scurs 10 m³ de soluţie acidă, care prin reţeaua de canalizare ape meteorice s-a evacuat în cursul receptor cu destinaţie piscicolă de categoria a II-a.

Potrivit rezultatelor controlului operativ expres de laborator:

în secţiunea de control pe cursul receptor indicele pHc = 5

în secţiunea de referinţă pe cursul receptor indicele pH_f = 8,2

din anexe la Metodică, tabelul nr.6, pentru pHc = 5 m_a = 1,3

pentru pHc = 5 K = 50 (din notă la tab.1 din anexe la Metodică)

Calculul prejudiciului în rezultatul evacuării accidentale a soluţiei acide ce a cauzat scăderea pH-ului – Δ(pH) = (8,2 - 5) = 3,2, se efectuează ţinînd cont de prevederile p.8(a) după formula (12):

Exemplul nr.7

În rezultatul controlului s-a stabilit:

Conform schemei de canalizare, apele uzate menajere de la o casă de locuit, se evacuează la o distanţă de 50 m într-o hazna subterană cu un volum de 100 m³, de unde urmează a fi transportate la SEB.

În perioada de 30 zile în hazna s-au acumulat 8 m³, deşi potrivit contoarelor a fost evacuat un volum de 80 m³. Volumul de apă uzată infiltrată în pînza freatică V = 80 - 8 = 72 m³. Componenţa apelor uzate evacuate în hazna: CBO_t = 560 g/m³, NH₄ = 30 g/m³, detergenţi 10 g/m³.

Potrivit datelor analizelor de laborator, în 3 fîntîni cu alimentare din pînza freatică folosite în scopuri potabile amplasate la distanţa de 50-70 m de haznaua examinată, s-au depistat depăşiri CMA de poluanţi specifici apelor uzate menajere (CBO_t, NH₄, Detergenţi).

- Din tabelul nr.2, anexe la Metodică: pentru Δ_CMA(CBO_t) = 560 ori, K_CBOt = 50; pentru Δ_CMA(NH₄) = 30 ori, K_NH4 = 50; pentru Δ_CMA (deter) = 10 ori, K_deter = 10;

Prejudiciul se calculează după formula (6, alineatul 3) ţinînd cont de prevederile p.8(d), 25(k)

Exemplul nr.8

Din poligonul de depozitare a deşeurilor menajere (PDDS) al localităţii – N, în rezultatul depunerilor atmosferice sub formă de averse petrecute la 15 mai curent, printr-o spărtură formată în îndiguirea de pămînt construită neregulamentar, s-a produs o deversare accidentală de filtrat.

Potrivit măsurărilor şi rezultatelor analizelor de laborator efectuate la controlul autorităţilor de protecţie a mediului privind gestionarea deşeurilor, s-a constatat că din PDDS cu o suprafaţă de 2 ha s-a deversat accidental nimerind în reţeaua hidrografică a bazinului r. Bîc un volum de 100 m³ de filtrat. Concentraţia poluanţilor în acest filtrat (Cr) este: MS – 1500 g/m³, Mineralizarea – 7000 g/m³, NH₄ – 200 g/m³, CBO_t – 10000 g/m³, Cl – 12000 g/m³.

Avînd în vedere că PDDS este un OPA închis, din care nu-s prevăzute astfel de deversări şi ţinînd cont de prevederile p.8(e) şi 10, calculul prejudiciului se efectuează după formula (5), în care C_n = 0;

Potrivit tabelei nr.1, anexe la Metodică, pentru toţi poluanţii din filtrat gradul de depăşire a CMA – Δ_CMA = C_r(max), prin urmare pentru aceşti poluanţi K = 50.

Notă: În cazul lipsei datelor măsurărilor, volumul scurgerilor se determină după formula (7), utilizînd informaţia Serviciului “Hidrometeo” privind stratul de precipitaţii (mm) din perioada de calcul

Anexe:

Aprecierea stării ecologice a zonelor ca excepţională sau de dezastru ecologic în rezultatul poluării, epuizării şi degradării ecosistemelor acvatice se efectuează în baza indicatorilor chimici şi fizici din tabelul nr.1

Calculul la tabelul nr.1 al indicilor ce caracterizează gradul de poluare a apei şi de degradare a ecosistemului acvatic:

1. Calculul Indicatorului Formal Sumar (IFS-10) a poluării chimice se efectuează în baza a 10 substanţe chimice cu acelaşi indice limitat de nocivitate, care se referă la clasele (gradul) de toxicitate (pericol), conţinutul cărora depăşeşte concentraţia maxim admisibilă (CMA), după formula:

unde: CMA este concentraţia maxim admisibilă indicată pentru activitatea piscicolă;

C – conţinutul substanţei în apă.

Indicele IFS-10 pentru apele slab sau ne poluate tinde a fi egal cu 1. Pentru stabilirea valorii reale a IFS-10 se recomandă de analizat un număr maxim de indicatori ai calităţii apei.

2. Determinarea coeficientului de acumulare a poluanţilor în nămol (depunerile subacvatice) – CAN:

unde: C_N – concentraţia substanţei din nămol (depunerile subacvatice), mg/dm³.

C_apă – concentraţia substanţei în apă, mg/dm³.

3. Determinarea coeficientului de acumulare a poluanţilor în hidrobionţi CAHB:

unde C_HB şi C_apă – conţinutul poluantului în hidrobionţi şi apă, mg/kg şi mg/dm³.