Instrucţiune din 08.06.2004 privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol

I N S T R U C Ţ I U N E

privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol

din 08.06.2004

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.189-192/383 din 22.10.2004

* * *

Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (structura Guvernului în redacţie nouă - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale devine Ministerul Mediului)

Notă: Vezi Legea nr.26-XV din 13.02.2004 privind modificarea şi completarea articolului 24 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.II - Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului se reorganizează prin separare în Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

Aprobat

Ministerul Ecologiei,

Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului

al Republicii Moldova

____________ 08.06.2004

Înregistrat

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.381

____________ 16.08.2004

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Instrucţiunea dată este elaborată în baza legilor:

- Legea nr.1515-XII din 16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător, art.2, 30, 31, 32;

- Legea nr.1422-XIII din 17.12.97 privind protecţia aerului atmosferic, art.33;

- Legea nr.1540-XIII din 25.02.98 privind plata pentru poluarea mediului.

2. Instrucţiunea este obligatorie pentru implementarea în practică de către inspectorii ecologici de stat, şi de alte organe de control ecologic şi este necesară pentru determinarea prejudiciilor cauzate resurselor de sol la încălcarea legislaţiei ecologice în vigoare.

3. Instrucţiunea dată se extinde asupra persoanelor fizice şi juridice care încalcă legislaţia în vigoare în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi a resurselor de sol şi sancţionarea lor pentru prejudiciul cauzat.

4. Prejudiciu constituie pierderi de resurse naturale şi cheltuieli exprimate în valută naţională necesare pentru compensarea şi restabilirea pierderilor, cauzate statului sau componentelor mediului înconjurător (litosferei, hidrosferei, atmosferei) în rezultatul activităţilor economice ale omului.

II. EVALUAREA PREJUDICIULUI CAUZAT RESURSELOR

DE SOL PRIN ARDEREA RĂMĂŞIŢELOR DE PLANTE

5. În acest capitol este stabilită ordinea evaluării prejudiciului cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii şi altor rămăşiţe de plante pe cîmp.

6. Evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii şi altor rămăşiţe de plante se calculează reieşind din preţul unei tone de humus, care constituie 2500 lei. (Preţul unei tone de humus a fost estimat în baza preţului normativ al 1 ha de sol egal cu 9264,96 lei).*

7. Cantitatea resturilor recoltei pe suprafaţa solului se ia ca normativ 1 t/ha, a treia parte din masa producţiei secundare la hectar.

Această cantitate de resturi vegetale (1 t/ha) fiind încorporată în sol ar contribui la formarea a 0,1 t/ha de humus.

8. Prejudiciul cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii şi altor rămăşiţe de plante se determină după ecuaţia:

P =

0,1 × S × 2500

(1)

unde:

P – prejudiciul cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii şi altor rămăşiţe de plante, lei;

0,1 – cantitatea normativă de humus, pierdută în rezultatul arderii unei tone de rămăşiţe organice;

S – suprafaţa pe care au fost arse rămăşiţele de plante, ha;

2500 – costul normativ al unei tone de humus, lei.

Exemplu. S-a stabilit, că în gospodărie pe un cîmp cu o suprafaţă de 1 ha s-a ars miriştea. Determinăm prejudiciul cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii conform ecuaţiei:

P =

0,1 × S × 2500 = 0,1 t/ha × 1 ha × 2500 lei = 250

lei

Prejudiciul cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii pe suprafaţa de 1 ha constituie 250 lei.

*Notă.

Preţul 1 ha de sol s-a determinat conform anexei la Legea nr.1308-XIII din 25.07.97 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.

III. EVALUAREA PREJUDICIULUI CAUZAT RESURSELOR DE SOL

ÎN REZULTATUL EROZIUNII ÎN SUPRAFAŢĂ PRIN APĂ

9. Capitolul stabileşte ordinea de calcul a prejudiciului cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii în urma topirii zăpezii şi a ploilor torenţiale.

10. Prejudiciul cauzat resurselor de sol se calculează reieşind din costul volumului de sol spălat de pe versanţi.

11. Prejudiciile cauzate de eroziunea solului în rezultatul neexecutării măsurilor de combatere a eroziunii, inclusiv a încălcării regulilor de exploatare a obiectelor antierozionale şi ale terenurilor replantate, de arderea rămăşiţelor de plante şi poluării cu substanţe chimice sînt recuperate de către întreprinderi, agenţi economici şi alte persoane juridice şi fizice, independent de formele organizaţional-juridice şi formele de proprietate, inclusiv întreprinderile mixte cu participarea persoanelor juridice şi fizice din ţări străine şi a cetăţenilor.

12. Acţiunile de recuperare ale prejudiciilor se formulează şi se intentează persoanelor juridice şi fizice vinovate de către inspectorii Inspectoratului Ecologic de Stat al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova.

13. Determinarea volumului de sol erodat.

Cercetarea obiectelor se efectuează după terminarea topirii zăpezii sau a ploilor torenţiale. Pe versant, de la locul unde se observă începutul şiroaielor, se măsoară în vale 100 m şi de la acest punct perpendicular direcţiei pantei se efectuează măsurarea dimensiunilor şiroaielor pe o distanţă de 100 m, deci pe un poligon cu suprafaţa egală cu 1 ha.

14. În cazul pantei cu dimensiuni mari în lăţime (peste 300 m) aceste măsurări se repetă peste 100 m de la poligonul precedent.

15. Tehnica măsurării volumului şiroaielor este următoarea. Cu rigla se măsoară lăţimea şi adîncimea şiroaielor cu precizia de 1-2 cm. În baza datelor măsurărilor se calculează volumul total al şiroaielor, ce corespunde volumului de sol spălat de pe suprafaţa poligonului (1 ha).

Valoarea medie a volumului solului erodat, calculată pentru poligoane (suprafeţele cele mai caracteristice ale pantei) se racordează la toată suprafaţa pantei şi serveşte pentru determinarea volumului de sol erodat pe toată panta.

16. Prejudiciul cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii în urma topirii zăpezii şi a ploilor torenţiale se determină după formula:

P =

V × Q × S,

(2)

unde:

P – prejudiciul cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii în urma topirii zăpezii şi a ploilor torenţiale, lei;

V – volumul solului erodat, m³;

Q – costul 1 m³ de sol fertil din stratul de la suprafaţă, lei (tab.1)

S – suprafaţa terenului, pe care se determină prejudiciul în rezultatul eroziunii, ha.

Preţul 1 m³ de sol depinde de particularităţile lui concrete.

Pentru solurile erodate principalele particularităţi care determină preţul 1 m³ de sol îndepărtat (erodat) sînt conţinutul de humus în stratul arabil şi clasa texturală a acestui strat.

Pentru determinarea preţului unui m³ de sol de pe suprafeţe cu diferit grad iniţial de eroziune, indicat pe harta solurilor comunei, conţinutul mediu de humus a acestor soluri în stratul arabil se apreciază conform tab.2. Textura solului se determină în baza hărţii de sol.

Volumul solului erodat se determină după ecuaţia:

P =

100 × L × H × n,

(3)

unde:

L – lăţimea medie a şiroaielor, m;

H – adîncimea medie a şiroaielor, m;

n – cantitatea de şiroaie;

100 – lăţimea poligonului, m.

Valoarea numerică medie a lăţimii şi adîncimii şiroaielor se determină în felul următor:

L =	l₁ + l₂ + l₃ + ..... + l_n,

unde l₁, l₂, l₃...l_n – valorile numerice ale lăţimii fiecărui şiroi aparte. Suma se împarte la numărul de şiroaie – n;

H =	h₁ + h₂ + h₃ +...... + h_n,

unde h₁, h₂, h₃,..., h_n – valorile numerice ale adîncimii fiecărui şiroi aparte. Suma se împarte la numărul de şiroaie – n.

Tabelul 1 Preţul mediu pe republică al 1 m³ de sol de diferita textură şi grad de humificare
Nr. d/o	Conţinutul de humus, %	Preţul 1 m³de sol, lei
Nr. d/o	Conţinutul de humus, %	Nisipos	Nisipos-lutos	Luto-nisipos	Lutos şi luto-argilos	Argilo-lutos	Argilos mediu	Argilos fin
1	2	3	4	5	6	7	8	9
1	4,9	49	81	114	163	147	114	81
2	4,8	48	80	112	160	144	112	80
3	4,7	47	79	100	156	141	100	79
4	4,6	46	77	108	153	138	108	77
5	4,5	45	75	105	150	135	105	75
6	4,4	44	74	103	146	132	103	75
7	4,3	43	72	101	142	129	101	73
8	4,2	42	70	98	139	126	98	71
9	4,1	41	69	95	136	123	95	69
10	4,0	40	67	93	133	120	93	67
11	3,9	39	66	90	130	117	90	66
12	3,8	38	64	88	127	114	88	64
13	3,7	37	62	86	124	111	86	62
14	3,6	36	60	84	120	108	84	60
15	3,5	35	58	82	117	105	82	58
16	3,4	34	57	79	113	102	79	57
17	3,3	33	56	77	110	99	77	56
18	3,2	32	54	75	107	96	75	54
19	3,1	31	52	72	103	93	72	52
20	3,0	30	50	70	100	90	70	50
21	2,9	29	49	67	96	87	67	49
22	2,8	28	48	65	93	84	65	48
23	2,7	27	46	63	90	81	63	46
24	2,6	26	44	60	86	78	60	44
26	2,4	24	41	55	80	72	55	41
27	2,3	23	39	53	77	69	53	39
28	2,2	22	37	51	74	66	51	37
29	2,1	21	35	49	70	63	49	35
30	2,0	20	33	47	67	60	47	33
31	1,9	19	32	45	64	57	45	32
32	1,8	18	31	42	60	54	42	31
33	1,7	17	29	40	57	51	40	29
34	1,6	16	27	37	53	48	37	27
35	1,5	15	25	35	50	45	35	25
36	1,4	14	24	33	47	42	33	24
37	1,3	13	23	30	43	39	30	23
38	1,2	12	21	28	40	36	28	21
39	1,1	11	19	25	36	33	25	19
40	1,0	10	17	23	33	30	23	17
41	0,9	9	16	20	30	27	20	16
42	0,8	8	14	18	27	24	18	14
43	0,7	7	12	16	23	21	16	12
44	0,6	6	10	14	20	18	14	10
45	0,5	5	8	12	17	15	12	8
46	0,4	4	6	9	14	12	9	6
47	0,3	3	5	7	10	9	7	5

Tabelul 2

Conţinutul mediu de humus în stratul arabil al

cernoziomului de divers grad de eroziune

Gradul de eroziune al solului

Neerodat

Erodat
foarte
slab

Erodat
slab

Erodat
moderat

Erodat
puternic

Erodat
foarte
puternic

Erodat
excesiv

Conţinutul de humus în stratul arabil, %

3,6

3,5

3,2

2,8

2,3

1,6

1,0

Exemplu. A doua zi după o ploaie torenţială a fost evidenţiată eroziunea solului pe o pantă cu suprafaţa, S = 20 ha. Solul-cernoziom, argilos mediu, erodat slab. De determinat prejudiciul cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii.

Rezolvare. Conform măsurărilor lăţimea medie a unui şiroi este egală cu 0,1 m, adîncimea medie 0,05 m, numărul şiroaielor – 10. Volumul de sol spălat de pe versant este egal cu volumul şiroaielor:

V =

100 × L × H × n = 100 × 0,1 × 0,05 × 10 = 5

m³.

Conform datelor din tabelul 2 conţinutul de humus în solul erodat slab constituie 3,2%.

În tabelul 1 pentru sol argilos mediu cu conţinutul de humus de 3,2% preţul mediu pe republică al 1 m³ de sol constituie 75 lei. Deci Q este egal cu 75 lei.

P =

V × Q × S = 5 m³ × 20 ha × 75 lei = 7500

lei.

Prejudiciul cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii constituie 7500 lei.

IV. EVALUAREA PREJUDICIULUI CAUZAT RESURSELOR

DE SOL PRIN POLUARE CU SUBSTANŢE CHIMICE

17. Capitolul stabileşte ordinea de calcul a prejudiciului cauzat resurselor de sol în rezultatul poluării terenurilor (solurilor) cu substanţe chimice, stabileşte regulile de calcul al plăţii pentru recuperarea prejudiciului cauzat în urma poluării solurilor cu substanţe chimice, inclusiv poluarea solurilor de la gunoiştile nesancţionate cu deşeuri industriale şi comunale, şi se extinde la orice terenuri, indiferent de aşezare şi formele de proprietate.

18. Modul de determinare a prejudiciului cauzat de poluarea solurilor cu substanţe chimice este elaborat în concordanţă cu Legea privind protecţia mediului înconjurător şi este aprobat de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova.

19. Identificarea solurilor poluate şi determinarea gradului de poluare se efectuează în coordonare cu documentele normative şi metodice, aprobate sau permise pentru folosire de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.

20. Suprafeţele, adîncimea poluării solului şi concentraţia substanţelor chimice se determină în baza materialelor studierii solului şi analizelor de laborator, efectuate pe baza actelor normative şi metodice respective, aprobate sau permise pentru folosire de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale si Ministerul Sănătăţii.

Prejudiciul cauzat resurselor de sol de poluare se determină:

- în caz de poluare a solului (evacuărilor şi degajărilor substanţelor poluante) în baza datelor studiului şi analizelor de laborator în comparaţie cu datele cercetărilor şi analizelor precedente;

- în caz de încălcare a tehnologiilor şi regulamentelor folosirii pesticidelor şi a îngrăşămintelor, nerespectare a cerinţelor de protecţie a mediului în timpul păstrării chimicalelor, transportării şi efectuării lucrărilor de încărcare-descărcare, aruncărilor şi degajărilor în salve, în baza datelor cercetărilor şi analizelor de laborator;

- în cazul poluării solului în locurile amplasărilor gunoiştilor nesancţionate a deşeurilor – în baza datelor despre volumul (masa) deşeurilor şi gradului lor de pericol şi analizelor de laborator.

Analizele se efectuează în laboratoarele Agenţiilor Ecologice Zonale, Centrului Naţional de Medicină Preventivă, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi în alte laboratoare chimice acreditate. În cazurile poluării solurilor în timpul accidentelor, aruncărilor şi degajărilor în salve şi poluării solurilor la gunoiştile nesancţionate, studiile de cîmp şi analizele de laborator se efectuează pe contul celor vinovaţi de poluare.

21. Calcularea plăţii pentru prejudiciul cauzat resurselor de sol de la poluarea cu substanţe chimice.

a) Mărimea prejudiciului de la poluarea solului se determină reieşind din cheltuielile pentru efectuarea volumului întreg de lucrări de curăţire a solului poluat. În cazul cînd este imposibil de apreciat cheltuielile indicate, mărimea prejudiciului pentru poluarea solului se calculează conform formulei:

P =

Nc × B × Cn × S(i) × Cp(i) × Ca,

(4)

unde:

P – mărimea plăţii pentru prejudiciul de la poluarea solului cu una sau mai multe (de la 1 pînă la n) substanţe chimice (mii lei);

Nc – preţul normativ al unui hectar de sol egal cu 9264,96 lei*);

B – nota de bonitare a solului poluat, conform hărţii solurilor;

Cn – coeficientul recalculării preţului normativ al 1 ha de sol în funcţie de adîncimea poluării solului cu substanţe chimice, determinat conform tabelului 12;

S(i) – suprafaţa solului, poluat cu substanţe chimice (i);

Cp(i) – coeficientul recalculării prejudiciului în funcţie de gradul poluării solului cu substanţe chimice (i), determinat conform tabelului 7;

Ca – coeficientul recalculării prejudiciului în funcţie de adîncimea poluării solului, determinat conform tabelului 8.

*Notă.

Preţul 1 ha de sol s-a determinat conform anexei la Legea nr.1308-XIII din 25.07.97 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.

b) Se stabilesc 5 niveluri ale gradaţiei de poluare a terenului (solului): 1 – sol nepoluat (neafectat de poluare), 2 – slab poluat, 3 – moderat poluat, 4 – puternic poluat şi 5 – foarte puternic poluat (total poluat). Solul nepoluat (neafectat de poluare) se caracterizează prin conţinutul în sol al substanţelor chimice, care nu depăşesc concentraţia maximal admisibilă (CMA) sau concentraţia de orientare admisibilă (COA)

menţionate în tabelele 3; 4; 5. Pentru nivelul 1 nepoluat coeficientul Cp în formula 4 se egalează cu 0, atunci P = 0 (plata nu se achită).

Indicii gradului de poluare a solului cu substanţe chimice sînt prezentaţi în tabelul 6.

c) În cazul absenţei în tabelul 6 a compuşilor chimici, care au poluat solul, prejudiciul cauzat de poluare se calculează de asemenea conform formulei (4), iar în cazul dat coeficientul Cp(i) se stabileşte pe baza datelor tabelelor 9, 10 şi conform formulei (5).

	C(i) fact
Lc =	__________ ,	(5)
	C(i) fond

unde:

C(i) fact – conţinutul de facto al toxicantului (i) în sol;

C(i) fond – valoarea conţinutului regional – de fond în sol al substanţei toxice (i).*

În absenţa în tabelul 10 a datelor despre conţinutul de fond în sol al substanţelor chimice neorganice fondul se va lua ca mediu-regional pentru teritoriul nepoluat şi se aprobă de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale; pentru compuşii organici conţinutul de fond în sol se egalează cu 0.1 CMA.

d) Mărimea prejudiciului cauzat solului prin poluare de gunoiştile nesancţionate se determină conform formulei:

P =

(Np(i) × M(i) × 25 × Cn),

(6)

unde:

P – mărimea plăţii pentru prejudiciul cauzat solului de poluarea cu una sau mai multe (de la 1 pînă la n) substanţe chimice (mii lei);

Np(i) – normativul plăţii pentru poluarea solului de 1 tonă (m³) de deşeuri de tipul (i) (lei), care se determină conform tabelului 11.

Clasamentul de pericol al deşeurilor toxice în tabelului 11 este indicat conform “Clasificării temporare a deşeurilor de producţie toxice şi

Indicaţiilor metodice pentru determinarea clasamentului de pericol al deşeurilor industriale toxice”;

M(i) – masa (volumul) deşeului de tipul (i) (t, m³);

25 – coeficientul de majorare pentru poluarea solului cu deşeuri de la gunoiştile nesancţionate;

Cn – coeficientul recalculării preţului normativ al 1 ha de sol în funcţie de adîncimea poluării solului cu substanţe chimice, determinat conform tabelului 12.

* Notă.

Conţinutul regional-de fond al compuşilor chimici – conţinutul lor în solul teritoriului, care nu este afectat de activitatea tehnogenă.

Tabelul 3 Concentraţiile maximal admisibile (CMA) ale compuşilor chimici neorganici în sol
Elementul, substanţa chimică	Valoarea CMA, mg/kg sol
Formele totale
Vanadiu	150
Mangan	1500
Mangan + Vanadiu	1000+100
Arseniu	2,0
Staniu	4,5
Mercur (Hidrargium)	2,1
Plumb	32
Stibiu	4,5
Crom (+3)	90
Compuşii sulfului*	160
H₂S	0,4
Nitraţii	130
Forma solubilă
Fluor	10
Formele mobile**
Plumb	6
Nichel	4
Crom	6
Cupru	3
Zinc	23
Cobalt	5
Mangan: pentru cernoziomuri	700
* recalculat pentru sulf ** formele mobile ale cuprului, nichelului şi zincului sînt extrase din sol cu ajutorul soluţiei tampon amoniacală cu pH 4,8; ale cobaltului – cu ajutorul soluţiei tampon amoniacală cu pH 3,5 pentru cernoziomuri.

Tabelul 4 Concentraţiile maximal admisibile (CMA) ale substanţelor organice în sol
Denumirea substanţei	Valoarea CMA, mg/kg sol
1	2
Acenit	0,5
Acrex	1,0
Aghelon	0,15
Agritox	0,04
Actelic	0,5
Actelic	0,1*
Aldehida acetică	10,0
Aldehida formică	7,0
Alfametilstirena	0,5
Alufit	0,9
Antam	0,9
Arrivo	0,02
Atrazina	0,5
Bazudin	0,1
Bayleton	0,03
Bayleton universal	0,02
Baileton + metabolit	0,03
Baifidan	0,02
Banvel D	0,25
Benzo(a)pirena	0,02
Benzina	0,1
Benzen	0,3
Betanal AM	0,25
BI 58 nou	0,3
Bromotril	0,1
Carbofos	2,0
Cheltan	1,0
Cross	0,003
Covboi (după dicamba)	0,25
Ciclofos	0,03
Cineb	0,2
Cloramp	0,0
Clorofos	0,5
Cuprocina	1,0
Dalapon	0,5
Acidul 2,4-diclor-fenoxiacetic	0,1
2,4-diclorfenol	0,05
2,4 sare amină	0,25
Eterbutilic grupa 2,4d	0,15
Etercrotilic grupa 2,4d	0,15
Grupele eterice 2,4d slab volatile	0,14
2M-4HP	0,4
2M-4HM	0,6
DDT şi metaboliţii lui (suma)	0,1
Dezormon	0,25
Deţis	0,01
Dialen(după 2-4D)	0,25
Dilor	0,5
Diuron	0,5
Dursban	0,2
Efal	0,9
Eptam	0,9
EPTC	0,9
Eradicane-extra	0,9
Fastac	0,03
Fenuron	1,8
Fozalon	0,5
Fosfamida	0,3
Ftalofos	0,1
Furadan	0,01
Furi	0,02
Furfurol	3,0
Gaucho	0,005
Ghesagard	0,04
Gliphogan	0,3
Hardona	1,4
Harness	0,5
HCH(lindan)	0,1
HCH(hexacloran)	0,1
HCCH(hexaclorbuta-dien)	0,5
Heptaclor	0,05
Heterofos	0,05
Hlifosat	0,5
Izatrin	0,05
Izopropilbenzen	0,5
Izopropilbenzen + Iodofenfos	0,5
Lentagran	0,002
Limiron	1,0
Mezoranil	0,1
Merpan	10
Metation	1,0
Metafos	0,1
Miral	0,03
Moniron	0,3
Oxiclorură de cupru	3,0
Pirimor	0,3
Pyirinex	0,2
Politriazin	0,1
Policlorcamfen	0,5
Policlorpinen	0,5
Prometrin	0,5
Propanid	1,5
Raundup	0,5
Ridomil	0,05
Rincord	0,02
Ronit	0,8
Rubigan	0,04
Select 2 EC	0,1
Sevin	0,05
Semeron	0,1
Simazina	0,2
Sumicidina	0,02
Sumithion	0,1
Sherpa	0,02
Stirena	0,1
Toluena	0,3
Valexona	1,0
Xilenele(orto-,meta-,para-)	0,3
Zencor	0,2
* se recomandă pentru solurile cu pH 5.5

Tabelul 5 Concentraţiile de orientare permise (COP) ale pesticidelor în soluri
Denumirea substanţei	Valoarea COP, mg/kg sol
1	2
Abat	0,6
Ambus	0,05
Amiben	0,5
Antio	0,2
Arezina	0,7
Baileton	0,4
Baitex	0,4
Benlat	0,1
Biferan	0,5
BMC	0,1
Bromofos	0,2
Bronocot	0,5
Hexaclorbenzen	0,03
Hemetrel	0,5
Herban	0,7
Hidrel	0,5
Dactal	0,1
DDVF	0,1
Dextrel	0,5
Dihidrel	0,5
Defenamid	0,25
Dropgh	0,05
Zelec	0,15
Campozan	0,5
Captan	1,0
Stomp	0,15
Sulfazin	0,1
Sutan	0,6
Teporan	0,4
Herbacil	0,4
Tilam	0,6
Tiodan	0,1
Topsin-M	0,4
Tetraclorbifenil	0,06
Treflan	0,1
Trialat	0,05
Caragard	0,4
Cotoran	0,03
Lenacil	1,0
Lontrel	0,1
Metazin	0,1
Metoxiclor	1,6
Morfonol	0,15
Nitropirin+6HPC	0,2
Nitrofor	0,2
Ofunac	0,05
Pentaclorbifenil	0,1
Piramin	0,7
Plictran	0,1
Plondrel	0,15
Policarbatin	0,6
Policlorbifenili (suma)	0,06
Preparatul A-1	0,5
Promed	0,01
Ramdon	0,2
Reglon	0,2
Revral	0,15
Sangor	0,04
Saprol	0,03
Solan	0,6
THAN	0,2
THM	0,1
Ftalan	0,3
Clorat de Mg	1,0
Hostacvic	0,2
Cianox	0,4
Cidial	0,4
Etafos	0,1
Euparen	0,2
Ialan	0,9
Ialan	0,9
Triclorbifenil	0,03

Tabelul 6 Indicii g radului de poluare al solului cu substanţe chimice
Elementul, compusul	Conţinutul (mg/kg), corespunzător nivelului de poluare*
Elementul, compusul	1 nivel-sol nepoluat	2 nivel-slab poluat	3 nivel-moderat poluat	4 nivel-puternic poluat	5 nivel-foarte puternic poluat
Cadmiu	<CMA	de la CMA pînă la 3	de la 3 pînă la 5	de la 5 pînă la 20	>20
Plumb	<CMA	de la CMA p.l. 125	de la 125 p.l. 250	de la 250 p.l. 600	>600
Mercur	<CMA	de la CMA p.l.3	de la 3 p.l. 5	de la 5 p.l. 10	>10
Arsenium	<CMA	de la CMA p.l.20	de la 20 p.l. 30	de la 30 p.l. 50	>50
Zinc	<CMA	de la CMA p.l. 500	de la 500 p.l. 1500	de la 1500 p.l. 3000	>3000
Cuprum	<CMA	de la CMA p.l. 200	de la 200 p.l. 300	de la 300 p.l. 500	>500
Cobalt	<CMA	de la CMA p.l. 50	de la 50 p.l. 150	de la 150 p.l. 300	>300
Nichel	<CMA	de la CMA p.l. 150	de Ia 150 p.l. 300	de la 300 p.l. 500	>500
Molibden	<CMA	de la CMA p.l.40	de la 40 p.l. 100	de la 100 p.l. 200	>200
Stanium	<CMA	de la CMA p.l.20	de la 20 p.l.50	de la 50 p.l. 300	>300
Bariu	<CMA	de la CMA p.l.200	de la 200 p.l. 400	de la 400 p.l. 2000	>2000
Crom	<CMA	de la CMA p.l.250	de la 250 p.l. 500	de la 500 p.l. 800	>800
Vanadiu	<CMA	de la CMA p.l. 225	de la 225 p.l. 300	de la 300 p.l. 350	>350
Fluor(solubil în apă)	<CMA	de la CMA p.l. 15	de la 15 p.l. 25	de la 25 p.l. 50	>50

COMPUŞII ORGANICI
Hidraţi de carbon cloruraţi (inclusiv pesticidele, care conţin CI, DDT, HCH,2-4D ş.a.)	<CMA	de la CMA p.l. 5	de la 5 p.l. 25	de la 25 p.l. 50	>50
Clorfenolii	<CMA	de la CMA p.l.5	de la 1 p.l. 5	de la 5 p.l. 10	>10
Fenolii	<CMA		de la 1 p.l. 5	de la 5 p.l. 10	>10
Policlorbifenili	<CMA		de la 2 p.l. 5	de la 5 p.l. 10	>10
Ciclohecsan	<CMA		de la 6	de la 30	>60
			p.l. 30	p.l. 60
Piridina	<CMA		de la 0.1 p.l. 3	de la 3 p.l. 20	>20
Stirol	<CMA	de la CMA p.l. 5	de la 5 p.l. 20	de la 20 p.l. 50	>50
Petrol	<CMA	de la 1000 p.l. 2000	de la 2000 p.l. 3000	de la 3000 p.l. 5000	>5000
Benz(a)piren	<CMA	de la CMA p.l.0.1	de la 0.1 p.l. 0.25	de la 0.25 p.l. 0.5	>0.5
Benzena	<CMA	de la CMA p.l.1	de la 1 p.l. 3	de la 3 p.l. 10	>10
Toluena	<CMA	de la CMA p.l.10	de la 10 p.l. 50	de la 50 p.l. 100	>100
Alfametilstirola	<CMA	de la CMA p.l.3	de la 3 p.l. 10	de la 10 p.l. 50	>50
Xilena de (orto-; meta-; para)	<CMA	de la CMA p.l.3	de la 3 p.l. 30	de la 30 p.l. 100	>100
Nitraţii	<CMA
Compuşii sulfului **	<CMA	de la CMA p.l.180	de la 180p.l. 250	de la 250p.l. 380	>380
* – CMA sau COP; în absenţa CMA a compuşilor neorganici ca COP se foloseşte conţinutul elementelor de fond regional dublu în solul ne poluat ** – recalculare pentru sulf

Tabelul 7 Coeficienţii (Cp) pentru calcularea mărimii prejudiciului în funcţie de gradul de poluare a solului cu substanţe chimice
Nivelul poluării	Gradul poluării solului	Cp
1	Ne poluat	0
2	Slab poluat	0,3
3	Moderat poluat	0,6
4	Puternic poluat	1,5
5	Foarte puternic poluat	2,0

Tabelul 8 Coeficienţii (Ca) pentru calcularea prejudiciului în funcţie de adîncimea poluării solului
Adîncimea poluării solului, cm	KJ
0-20	1,0
0-50	1,3
0-100	1,5
0-150	1,7
0->150	2,0

Tabelul 9 Estimarea gradului de poluare a solului cu substanţe chimice conform indicelui sumar al poluării (Zc)
Valoarea indicelui	Gradul de poluare a solului	Coeficientul, Cp
< 2	Ne poluat	0
2-8	Slab poluat	0,3
8-32	Moderat poluat	0,6
32-64	Puternic poluat	1,0
> 64	Foarte puternic poluat	2,0

Tabelul 10 Conţinutul de fond al formelor totale ale metalelor grele şi al arseniului în sol (mg/kg)
Tipul de sol	Zn	Cd	Pb	Hg	Cu	Co	Ni	As
Sol cenuşiu de pădure	60	0,20	16	0,15	18	12	35	2,6
Cernoziom	68	0,24	20	0,20	25	15	45	5,6

Tabelul 11 Plata pentru poluarea solului cu deşeuri de la gunoiştile nesancţionate
Tipurile de deşeuri	Unitatea de măsură	Normativele de plată pentru amplasarea deşeurilor, lei
Deşeurile netoxice:
- ale industriei extractive	t	6,6
- ---//--- de prelucrare	m³	303,6
- ---//--- comunale	m³	528,0
Deşeurile toxice:
- clasa 1 de toxicitate
Foarte periculoase	t	39960
- clasa 2 de toxicitate
Înalt periculoase	t	15840
- clasa 3 de toxicitate
Moderat periculoase	t	10560
- clasa 4 de toxicitate
Puţin periculoase	t	5280

Tabelul 12 Valoarea coeficientului recalculării (Cn) preţului normativ al unui hectar de sol, egal cu 9264,96 lei, în funcţie de adîncimea poluării solului cu substanţe chimice
Adîncimea poluării solului cu substanţe chimice, cm	Coeficientul Cn	Adîncimea poluării solului cu substanţe chimice, cm	Coeficientul Cn
0-20	0,18	0-70	0,82
0-30	0,35	0-80	0,89
0-40	0,49	0-90	0,95
0-50	0,62	0-100	1,00
0-60	0,73	-	-

22. Amenzile conform acţiunilor nu-i eliberează pe vinovaţi atît de îndeplinirea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător, cît şi de plata amenzilor şi recuperarea prejudiciilor, cauzate mediului înconjurător, sănătăţii cetăţenilor şi patrimoniului lor, conform Legii nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător, Codului privind contravenţiile administrative, Codului funciar ale Republicii Moldova şi alte acte legislative.

23. Mijloacele băneşti de la acţiunile indicate se îndreaptă în fondurile ecologice extrabugetare. Dacă agenţii economici, persoanele juridice şi fizice refuză să repare prejudiciul conform acţiunilor, mijloacele băneşti se sancţionează în ordine juridică.

24. Mijloacele sancţionate de la agenţii economici, persoanele juridice şi fizice vinovate, ca recompensă pentru prejudiciul cauzat se folosesc la efectuarea măsurilor de remediere, de conservare şi restabilire a solului, recuperarea prejudiciilor şi prejudiciilor cauzate în rezultatul înrăutăţirii calităţii solului, compensării pierderilor producerii agricole şi silvice, cît şi la efectuarea studiilor pentru stabilirea suprafeţelor solurilor degradate şi/sau poluate şi analizelor de laborator pentru determinarea gradului de deteriorare a lor.

Anexă

la Instrucţiunea nr.381 din 16.08.04

privind evaluarea prejudiciului cauzei

resurselor de sol

Forma actului privind degradarea şi poluarea terenurilor (solurilor)

Act nr._________

privind degradarea şi/sau poluarea solurilor

“___”______________200_

_____________________

_{(locul alcătuirii actului)}

1. Postul, numele de familie, prenumele şi numele după tată a persoanei care a alcătuit actul_______________

2. Postul, numele de familie, iniţialele persoanelor, care au participat la constatarea degradării şi/sau poluării terenurilor (solurilor)

1.__________________________________________________________________________________________

2.__________________________________________________________________________________________

3.__________________________________________________________________________________________

4.__________________________________________________________________________________________

3. Informaţiile despre persoanele juridice şi fizice vinovate: ____________________________________________

____________________________________________________________________________________________

_{(postul, numele de familie, prenumele şi numele după tată)}

____________________________________________________________________________________________

_{(locul de lucru, locul de trai)}

____________________________________________________________________________________________

_{(denumirea şi adresa juridică a organizaţiei – infractor)}

4. Locul, esenţa infracţiunii (degradare, poluare, tipul de degradare, poluare)______________________________

5. Suprafaţa, adîncimea şi gradul (de degradare şi/sau poluare_________________________________________

6. Mărimea plăţii pentru prejudiciul de la degradarea şi/sau poluarea solurilor_____________________________

7. Explicaţiile infractorilor_______________________________________________________________________

8. Au fost avertizate sau trase la răspundere aceste persoane pentru prejudiciul cauzat: cînd, unde şi pentru ce_______________________________________________________________________________________________

_____________________________________

_{Semnătura persoanei care a perfectat actul}

______________________________________________

_{Semnăturile persoanelor care au participat la constatarea infracţiunii}

_____________________

_{Semnătura infractorului*}

* Refuzul infractorului de a semna actul nu-l eliberează de responsabilitate

Printează

Descarcă

↑

Lasă-ne feedback-ul tău! 😊