Instrucţiune din 08.06.2004 privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere

I N S T R U C Ţ I U N E

privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic

la gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere

din 08.06.2004

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.189-192/384 din 22.10.2004

* * *

Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (structura Guvernului în redacţie nouă - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale devine Ministerul Mediului)

Aprobat:

Ministerul Ecologiei

şi Resurselor Naturale

al Republicii Moldova

____________

Înregistrat:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.381

___________16.08.2004

I. DISPOZIŢII GENERALE

• Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol şi aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere este elaborată în baza următoarelor acte legislative ale Republicii Moldova:

• Legea privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII art.30, 31, 32 din 16 iunie 1993, Monitorul Oficial, 1993, nr.10, art.283;

• Legea privind protecţia aerului atmosferic nr.1422-XIII art.33 din 17.12.1997, Monitorul Oficial, nr.44-46 din 21.05.1998, art.312;

• Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998, Monitorul Oficial, 1998, nr.54-55, art.378;

• Legea privind deşeurile de producţie şi menajere nr.1347 din 9 octombrie 1997, Monitorul Oficial, 1997, nr.16-17, art.10.

Instrucţiunea este obligatorie pentru implementare în practică de către inspectorii ecologici de stat, organele de control de stat şi alte organe de control ecologic şi este necesară pentru determinarea prejudiciilor cauzate componentelor mediului înconjurător la încălcarea legislaţiei ecologice în vigoare.

Instrucţiunea se extinde asupra persoanelor fizice şi juridice care încalcă legislaţia în vigoare în domeniul protecţiei mediului înconjurător, resurselor naturale şi care cauzează prejudicii mediului.

II. TERMENI ŞI DEFINIŢII

• Prejudiciu – pierderi de resurse naturale şi cheltuieli exprimate în valută naţională necesare pentru compensare şi restabilire a pierderilor cauzate componentelor mediului înconjurător (litosferei, hidrosferei sau atmosferei) în rezultatul activităţilor economice a omului.

• Componentele mediului – elementele şi condiţiile naturale ale Planetei – aerul, apele de suprafaţă, freatice şi subterane, solul şi subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice, fiinţele vii, toate sistemele naturale în interacţiunea lor.

• Resurse naturale – obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum şi contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale.

• Ecosisteme – orice complexe dinamice ale comunităţilor de plante, animale, microorganisme şi mediul lor ambiant, aflate într-o permanentă interacţiune funcţională.

• Impact asupra mediului – efectele negative ale activităţii umane şi ale proceselor naturale asupra elementelor şi factorilor naturali, ecosistemelor, sănătăţii şi securităţii oamenilor precum şi asupra bunurilor materiale.

• Mediul înconjurător – totalitatea elementelor naturale şi tehnogene.

III. EVALUAREA PREJUDICIULUI CAUZAT AERULUI ATMOSFERIC

1. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul degajării emisiilor de metan

Principalele surse de emisii a metanului sînt staţiile de epurare a apelor uzate industriale şi menajere cu procese anaerobe şi platformele de depozitare a nămolului cu grosimea depozitării nămolului mai mult de 50 cm.

Pentru efectuarea calculelor prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la emisiile de metan în calitate de exemplu poate fi luată staţia de epurare a apelor uzate a municipiului Chişinău. Calculul se va efectua pentru emisiile de metan care au loc la platforma de depozitare a nămolului. Evaluarea prejudiciului se efectuează pentru cazul cînd nămolul nu este prelucrat termic.

Prejudiciul adus aerului atmosferic de la emisiile de metan se determină conform relaţiei:

P = m_CH4 × N

(1)

unde: P – prejudiciul

m_CH4 – masa metanului degajat:

N – normativul plăţii pentru o tonă convenţională

Determinarea masei metanului emis în atmosferă se efectuează conform relaţiei:

m_CH4 = M_CH4 × 44,64 × V_CH4 × 10^-6

(2)

unde: M_CH4 – masa moleculară a metanului;

44,64 – coeficientul care indică numărul de molecule – gram metan întru-un metru cub de gaz;

V_CH4 – volumul total al metanului, m³;

Determinarea volumului de metan se efectuează conform relaţiei:

V_CH4 = V_nămolului × Q

(3)

unde: V – volumul nămolului care este supus fermentării anaerobe;

Q – volumul de metan care se degajă de către 1 m³ de nămol, timp de circa un an, m.c.

De menţionat că procesului anaerob este supus nămolul care se găseşte la adîncimea mai mare de 50 cm. Acest fapt este necesar de luat în consideraţie la determinarea volumului de nămol.

V_nămol = S × h

(4)

unde: S – suprafaţa geometrică a nămolului, m²

h – adîncimea stratului de nămol, m.

Exemplu de calcul al prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la

depozitarea nămolului la staţia de epurare în mun.Chişinău

Suprafaţa platformei de depozitare a nămolului la staţia de epurare a apelor uzate a mun.Chişinău constituie 32 ha, iar adîncimea stratului de nămol supus fermentării anaerobe este de 2,5 m, (adîncimea totală constituie 3 m) şi conform relaţiei (4) volumul nămolului va constitui:

S = 32ha × 10000 m² × 2,5m = 320000 m²

V_nămol = 320000 m² × 2,5m = 8000000 m³

Conform datelor din sursa (1) “Канализaция. Mocква. Cтрoйиздат, 1976,” 1m³ de nămol degajă 5-15m³ de biogaz iar conform sursei (2) “Blitz. Epurarea apelor uzate menajere şi orăşeneşti Bucureşti, 1966” 1m³ nămol degajă 16m³ de biogaz. Pentru calcul se acceptă 15m³ – volumul de biogaz degajat de 1m³ de nămol şi conform relaţiei (3) volumul emisiei de metan va fi egal:

V_CH4 = 8000000 × 15 = 120000000 m³

gaz

Conform sursei (2) în gazele degajate se conţin 60-70% CH₄ şi 30-40% CO₂, iar conform sursei (3) “Лоренц. Эксплуатация промышленных очистных сооружений. Киев 1977,” – conţinutul CH₄ în biogazul degajat constituie 63-64%.

Acceptăm că volumul de metan va constitui 65% din volumul total de gaz.

Cantitatea volumului de metan care se conţine în volumul total de biogaz va constitui:

V_CH4 = 120000000 × 0,65 = 78000000 m³

CH₄,

iar masa metanului degajat conform relaţiei (2) va constitui:

m_rCH4 = M_CH4 × 44,64 × V_CH4 × 10^-6 = 16 × 44,64 × 78000000 × 10^-6 = 55710,72

tone

Masa metanului în tone convenţionale va constitui:

m_cCH4 = m_r,CH4 × A = 55710,7 × 0,02 = 1114,2

tone convenţionale

A – coeficientul de agresivitate a metanului şi este egal cu 0,02.

K – cuantumul de plată pentru degajarea 1t convenţionale în oraşul Chişinău, şi este egal cu 18,0 lei.

Prejudiciul cauzat aerului atmosferic în rezultatul emisiilor de metan de la depozitarea nămolului conform relaţiei (1) va constitui:

P = m_con,CH4 × K = 1114,2 × 18 = 20055,78

lei.

2. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul emisiilor

de CO₂, CH₄, CO, NO_X, inclusiv N₂O de la arderea deşeurilor agricole în cîmp

De menţionat, că incinerarea deşeurilor agricole este interzisă.

Ca surse de emisii CO₂, CH₄, CO, NO_X, inclusiv N₂O poate servi arderea deşeurilor formate în procesul producerii produselor agricole.

Circa 40% din cantitatea totală de aceste deşeuri agricole se ard direct în cîmp, cauzînd prejudiciu mediului înconjurător.

Prejudiciul cauzat mediului va fi calculat conform relaţiei:

	n
m(gaz) =	∑m(produs)(i) × Kd(i) × Ku(i) × Kc(i) × K(gaz)(i)	(5)
	_i=1

unde: Kd(i) – raportul dintre masa deşeurilor către masa produsului.

Ku(i) – raportul dintre masa deşeului uscat către masa deşeului.

Kc(i) – partea de masă a carbonului.

m (gaz) – masa gazului emis

m (produs) – masa produsului agricol obţinut.

Coeficienţii raporturilor Kd(i) = m_deşeuri/m_produsului; Ku(i) = m_deşeului uscat_/mdeşeului; K_C; K_CH4; K_CO; K_N2O şi K_NOx pentru diferite culturi agricole sînt prezentaţi în tabela de mai jos:

Tabelul 1 Valoarea coeficienţilor Kd; Ku; Ke; K_CH4; K_CO; K_N2O; K_NO2
Cultura agricolă	Kd(i) = m_deş/ M_prod	Ku(i) = m_deş.usc./m_deş.	Kc – partea de masă a carbon	K_N/C	K_CH4	K_CO	K_N2O	K_NO2
Grîu	1,3	0,84	0,4853	0,012	0,004	0,06	0,007	0,121
Orz	1,2	0,84	0,4567
Porumb	1,0	0,40	0,4709	0,02	0,004	0.06	0.007	0,121
Ovăs	1,3
Secară	1,6
Orez	1,4	0,84	0,4144	0,014	0,004	0.06	0.007	0,121
Mazăre	1,5
Fasole	2,1
Soie	2,1			0,05	0,004	0,06	0,007	0,121
Cartofi	0,4	0,45	0,4226	0,02	0,004	0,06	0,007	0,121
Sfeclă de furaj	0,3	0,15*	0,4072*	0,02	0,004	0,06	0,007	0,121
Sfeclă de zahăr	0,2	0,15*	0,4072*	0,02	0,004	0,06	0,007	0,121
Lista culturilor în această tabelă nu e deplină. Valorile ce lipsesc le puteţi folosi analog culturilor asemănătoare. * Valorile se referă la frunzele de sfeclă

Pentru CO₂, K(gaz) = 44/12, pentru CH₄ – K(gaz) = 0,004 × 16/12, pentru CO – K(gaz) = 0,06 × 28/12. Pentru N₂O – K(gaz) = 0,02 × 0,007 × 44/28, pentru NO₂ – K(gaz) = 0,02 × 0,121 × 46/14.

Exemple de calcul pentru estimarea prejudiciului cauzat

aerului atmosferic la arderea deşeurilor agricole

Pentru calcularea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la arderea deşeurilor agricole (paielor de grîu, porumb, frunzelor de sfeclă, cartofi etc.) este necesar de determinat cantităţile de gaze care se formează la arderea acestora şi cunoaşterea coeficienţilor de agresivitate a gazelor.

Exemplu de calcul al degajărilor CO₂: de la arderea în cîmp a deşeurilor formate la producerea a 1000 tone de sfeclă de zahăr şi a 100 tone de cartofi se efectuează conform relaţiei (5).

m(CO₂) = 1000 × 0,2 × 0,15 × 0,4072 × 44/12 + 100 × 0,4 × 0,45 × 0,4226 × 44/12 = 44,7912 + 27,8916 = 72,68

t de CO₂.

Deoarece la momentul de faţă CMA pentru CO₂ în Republica Moldova nu este determinat, calcularea prejudiciului cauzat mediului de dioxidul de carbon nu poate fi efectuată.

Exemplu de calcul al degajărilor de CO:

m(CO) = 1000 × 0,2 × 0,15 × 0,4072 × 0,06 × 28/12 + 100 × 0,4 × 0,45 × 0,4226 × 0,06 × 28/12 = 2,77

t de CO

Cantitatea reală de CO este egală cu 2,77 t reale.

Cantitatea de CO în tone convenţionale va fi:

m_CO,conv = m_CO,real × A_i = 2,77 × 1 = 2,77

t convenţionale de CO.

Calculul prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la emisia CO:

P_CO = m_CO,conv × 18 = 2,77 × 18,0 = 49,86

lei,

18,0-reprezintă plata normativă pentru o tonă de emisii în Chişinău.

Exemplu de calcul al degajărilor de N₂O:

m(N₂O) = 1000 × 0,2 × 0,15 × 0,4072 × 0,02 × 0,007 × 44/28 + 100 × 0,4 × 0,45 × 0,4226 × 0,02 × 0,007 × 44/28 = 0,00268 + 0,00167 = 0,00436

t de N₂O.

Masa reală a emisiilor de N₂O constituie 0,00435 t reale.

Masa emisiilor de N₂O în tone convenţionale va fi:

m_N2O,conv = m_N2O,real × A_i = 0,00436 × 20 = 0,087

t convenţionale de N₂O.

Calculul prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la emisiile a 0,087 tone de N₂O:

P_N2O = m_N2O,conv × 18 = 0,087 × 18 = 1,57

lei;

Exemplu de calcul al degajărilor de NO₂:

m(NO₂) = 1000 × 0,2 × 0,15 × 0,4072 × 0,02 × 0,121 × 46/14 + 100 × 0,4 × 0,45 × 0,4226 × 0,02 × 0,121 × 46/14 = 0,097 + 0,060 = 0,157

t de NO₂.

Masa reală a emisiilor de NO₂ constituie 0,157 t reale.

Masa emisiilor de NO₂ în tone convenţionale va fi:

m_NO2,conv = m_NO2,real × A_i = 0,157 × 25 = 3,93

t convenţionale de NO₂.

Calculul prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la emisiile a 3,93 t de NO₂:

P_NO2 = m_NO2,conv × 18,0 = 3,93 × 18,0 = 70,74

lei;

Calculul prejudiciului total cauzat aerului atmosferic de la arderea deşeurilor agricole (frunzelor de sfeclă de la recoltarea a 1000 t de sfeclă şi de la recoltarea a 100 tone de cartofi):

P_total = 49,86 lei + 1,57 lei + 70,74 lei = 122,17

lei;

3. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la

gestionarea deşeurilor neautorizată din construcţie

O sursă de poluare a mediului înconjurător se consideră şi deşeurile de piatră rezultate în urma fabricării blocurilor (piatră, calcar).

Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la gestionarea neautorizată a acestor deşeuri se determină conform relaţiei:

P = N × A_i × M_i

(6)

unde: P – mărimea prejudiciului, lei

N – normativul regional de plată – Tabelul 2

A_i – coeficientul de agresivitate pentru poluantul (i) – Tabelul 3 (Tabelul, anexă nr.2 a Legii privind plata pentru poluarea mediului),

M_i – masa poluantului (i).

Tabelul 2 Normativul de plată (N) pentru emisiile de poluanţi în atmosferă a surselor staţionare pentru o tonă convenţională.
Raionul	Normativul de plată (lei)
Anenii Noi	10,8
Basarabeasca	10,8
Briceni	10,8
Cahul	10,8
Cantemir	10,8
Călăraşi	10,8
Căuşeni	10,8
Cimişlia	10,8
Criuleni	10,8
Donduşeni	12,6
Drochia	12,6
Dubăsari	14,4
Edineţ	12,6
Făleşti	12,6
Floreşti	12,6
Glodeni	16,2
UTA Găgăuzia	10,8
Mun.Chişinău	18,0
Hînceşti	10,8
Ialoveni	10,8
Leova	10,8
Nisporeni	10,8
Ocniţa	12,6
Orhei	14,4
Rezina	14,4
Rîşcani	10,8
Sîngerei	12,6
Soroca	14,4
Străşeni	10,8
Şoldăneşti	10,8
Ştefan Vodă	10,8
Taraclia	10,8
Teleneşti	10,8
Ungheni	14,4
Mun.Bălţi	16,2

Tabelul 3 Coeficientul de agresivitate pentru unii poluanţi emişi în aerul atmosferic
Substanţa	Coeficientul de agresivitate
Oxid de azot	25
Oxizi de azot	20
Oxid de carbon	1
Anhidridă sulfurică	22
Hidrogen sulfurat	54,8
Acid sulfuric	49
Amoniac	25
Hidrocarburi nevolatile cu greutatea moleculară mică (vapori de combustibil lichid – benzină şi a.)	1,26
Acetonă	2,22
Fenol	333
3,4 – benz(a)piren	10000
Cianură de hidrogen	282
Fluorură de hidrogen	200
Clorură de hidrogen	5
Compuşi gazoşi ai fluorului	200
Dioxid de siliciu	50
Funingine fără impurităţi	20
Oxizi de sodiu, magneziu, molibden, volfram, bismut	15,1
Pulbere de lemn	10
Pentaoxid de vanadiu	500
Substanţe în suspensie	2
Pulbere carboniferă	40
Pulbere de ciment	45
Pulbere de gips, calcar	25
Aldehidă acetică	100
Clor molecular	89,4
Oxid de aluminiu	100
Compuşi anorganici ai cromului hexavalent	666,7
Cobalt şi oxizii lui	1000
Nichel şi oxizii lui	1000
Oxid de zinc	20
Oxid de arseniu	333
Butanol	10
Butilacetat	10
Bază	100
Sulfaţi de fier	143
Izoprenă	25
Xilenă	5
Ozon	33,3
Staniu	50
Solvent – naftă	5
Stirenă	500
Aerosol de sudură	2
Toluenă	1,67
Whait – spirit	1
Aldehidă formică	333
Fluoruri solubile	100
Fluoruri insolubile	33,3
Etilcelozolv	1,43
Manganul şi oxizii lui	1000
Compuşi organici de mercur şi plumb	3333,3

Cantitatea de praf care se degajă în decursul gestionării acestor deşeuri se determină conform relaţiei:

	K₁ × K₂ × K₃ × K₄ × K₅ × K₆ × B × G × 10^-6
M_i =	^{__________________________________________}	, g/s	(7)
	3600

K₁ – partea de masă a fracţiei de praf în material (în deşeuri). Această valoare se determină în rezultatul cernerii probei cu separarea fracţiei de praf 0 – 200 mkm, (tab.4).

K₂ – partea de praf (din toată masa de praf), care trece în aerosol (tab.4).

Tabelul 4 Valorile coeficienţilor K₁ şi K₂
Natura materialului	Densitatea (g/cm³)	K₁	K₂
Marnă	2,7	0,05	0,02
Clincher	3,2	0,01	0,003
Ceramzită	2,5	0,06	0,02
Ciment	3,1	0,04	0,03
Calcar	2,7	0,04	0,02
Zgură	3	0,04	0,03
Lut	2	0,05	0,02
Marmură	2,05	0,04	0,06
Şlac	2,8	0,05	0,02
Amestec de nisip şi calcar	2	0,04	0,01
Material nisipos	2,05	0,04	0,01
Granit	2,8	0,02	0,04
Nisip	2,6	0,05	0,03
Dolomită	2,7	0,05	0,01
Cenuşă	2,5	0,06	0,04
Var	3,4	0,07	0,05

K₃ – coeficientul care ia în consideraţie condiţiile meteorologice locale (tab.5).

Tabelul 5 Dependenţa valorii K₃ de viteza vîntului
Viteza vîntului m/s	K₃
Pînă la 2	1
5	1,2
7	1,4
10	1,7
12	2
14	2,3
16	2,6
18	2,8
Pînă la 20 şi mai mult	3

K₄ – coeficientul care ia în consideraţie gradul de protecţie a deşeurilor de către influenţa factorilor exteriori, condiţiile locale de păstrare (tab.6).

Tabelul 6 Dependenţa valorii K₄ de condiţiile locale
Condiţiile locale	K₄
Depozite deschise	1
din 4 părţi	0,5
din 3 părţi	0,3
din 2 părţi	0,1
dintr-o parte	0,01
Depozite închise din 4 părţi	0,005

K₅ – coeficientul care ia în consideraţie umezeala deşeurilor (tab.7)

Tabelul 7 Dependenţa valorii K₅ de umiditatea materialului.
Umiditatea, %	K₅
0-0,5	1
Pînă la 1,	0,9
0,8	0,8
0,7	0,7
0,6	0,6
0,4	0,4
9	0,2
10	0,1
10 şi mai mult	0,01

K₆ – coeficientul, care depinde de mărimea particulelor de deşeuri (tab.8).

B – coeficientul, care ia în consideraţie înălţimea turnării (descărcării) deşeurilor şi este redat în tabelul 9.

Tabelul 8 Dependenţa valorii K₆ de mărimea particulelor de deşeuri.
Mărimea particulelor, mm	K₆
Mai mari 500	0,1
500-100	0,2
100-50	0,4
50-10	0,5
10-5	0,6
5-3	0,7
3-1	0,8
Mai mici de 1	1

Tabelul 9 Dependenţa valorii B de înălţimea descărcării.
Înălţimea de cădere a materialului	B
0,5	0,4
1	0,5
1,5	0,6
2	0,7
4	1
6	1,5
8	2
10	2,5

Exemple de calcul al prejudiciului cauzat aerului atmosferic

la gestionarea neautorizată a deşeurilor de construcţie

Pentru evaluarea prejudiciului cauzat mediului de praful format la încărcarea a 10 vagoane cu deşeuri de piatră în cantitate de 200 tone, timp de 10 ore, cu ajutorul unui transportor care ridică deşeurile la înălţimea de 4 m de la suprafaţă pămîntului, efectuăm următoarele:

Determinăm cantităţile de praf (făină de piatră de calcar) care se degajă în atmosferă, conform relaţiei (7):

Unde: K₁ – 0,04; K₂ – 0,02 (tabelul 4)

K₃ – la viteza vîntului de 5 m/s = 1,2 (tabelul 5);

K₄ = 1, deşeul este amplasat afară (tabelul 6);

K₅ = 1 (umiditatea deşeurilor, în %, 0-0,5) (tabelul 7);

K₆ = 1, (mărimile particulelor mai mici de 1 mm) (tabelul 8);

B = 1 (înălţimea căderii deşeului este 3 m, tabelul 9);

G = 20 t/oră – cantitatea totală de material prelucrat.

Pentru determinarea masei poluantului (i) aplicăm relaţia (7)

	0,04 × 0,02 × 1,2 × 1 × 1 × 1 × 1 × 20 × 10⁶
M_i =	^{_____________________________________________}	= 5,33 g/s
	3600

În decursul a zece ore în atmosferă se vor degaja 191880 g, ceea ce constituie 0,19188 t/10 ore.

Prejudiciul adus mediului în rezultatul acestei activităţi (emisii de praf, praf de calcar în atmosferă) sub influenţa factorilor naturali (vîntului), se calculează conform formulei (6).

Cantitatea totală de praf de piatră aruncată în atmosferă va constitui 0,19188 t. Calcularea prejudiciului cauzat aerului atmosferic conform formulei (6) va fi:

P = 18 × 25 × 0,19188 = 86,35

lei.

Prejudiciul cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor din construcţie constituie 86,35 lei.

4. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la

activitatea uzinelor de prelucrare şi incinerare a deşeurilor

O sursă majoră de poluare a mediului o constituie uzinele de prelucrare sau incinerare a deşeurilor. Prejudiciul cauzat aerului

atmosferic de la aceste surse se evaluează în baza Legii privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16 iunie 1993, Legii privind protecţia aerului atmosferic nr.1422-XIII din 17.12.1997, Legii privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1997.

Prejudiciul de la emisiile de poluanţi ale surselor staţionare de valorificare (incinerare) a deşeurilor ce depăşesc concentraţiile maxime admisibile (CMA) se determină ca produs dintre normativul plăţii la coeficientul de agresivitate şi la cantitatea de poluanţi ce depăşeşte cea normativă înmulţit la coeficientul de multiplicare K (K=7) (conform instrucţiunii privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul poluării de către sursele staţionare). Conform Legii privind plata pentru poluarea mediului, Anexa nr.2, p.2, coeficientul de multiplicare K este egal cu 5. Valoarea coeficientului de multiplicare K se propune egală cu 7 deoarece concentraţia degajărilor depăşeşte CMA de 20 ori şi se explică prin următoarele:

• Compoziţia morfologică a deşeurilor este foarte variată şi conţine componente din diverse materiale plastice (cu compoziţie chimică diversă), incinerarea cărora duce la formarea unui spectru mare de substanţe deosebit de toxice (dioxine, benz(a)pirenă, furane etc.), degajarea şi prezenţa cărora în atmosferă reprezintă un pericol deosebit pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

• Emisiile de la incinerarea deşeurilor conţin izomeri ai substanţelor indicate mai sus în cantităţi instrumental nedetectabile (în Republica Moldova) şi ele reprezintă un pericol ecologic pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Calculul prejudiciului cauzat aerului atmosferic se efectuează conform relaţiei.

P = N ÷ A_i × (F^R - F^N) × K,

lei.

(8)

unde: P – mărimea prejudiciului, lei;

N – normativul de plată regional (tabelul 2)

A_i – coeficientul de agresivitate pentru poluantul “i“, tabelul (3) (tabelul 2, anexa nr.2 a Legii privind plata pentru poluarea mediului).

F^R – cantitatea reală stabilită a poluantului “i“, t

F^N – cantitatea normativă a poluantului “i“, t

Fiⁿ = Ciⁿ × T × 10^-6

(9)

Fiⁿ – cantitatea normativă a poluantului “i“, (conform autorizaţiei de emisie)

Ciⁿ – debitul normativ al poluantului determinat – “i“ g/s

Fi^r = Ci^r × T × 10^-6

(10)

Fi^r – cantitatea reală stabilită a poluantului “i“ – t.

Unde Ci^r – debitul real al poluantului “i“ g/s

T – perioada duratei de poluare, s.

K – coeficientul de multiplicare egal cu 7.

Exemplu de calcul al prejudiciului cauzat aerului

atmosferic la incinerarea deşeurilor

Pentru evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la incinerarea deşeurilor se vor utiliza datele unui control la instalaţia de incinerare a deşeurilor amplasată în r-nul Ciocana.

Analizele instrumentale au confirmat următoarele emisii

• Dioxid de sulf C^r_SO2 = 8 g/s;

• Funingine C^r_C = 0,8 g/s;

• Dioxid de azot C^r_NO2 = 3,2 g/s;

• Oxid de carbon C^r_CO = 8,0 g/s;

• Pentaoxid de vanadiu C^r_V2O5 = 0,024 g/s;

• Benz(a)piren C^r_b(a)n = 1,2 × 10^-5 g/s.

• Oxizi de azot C^r_NOX = 96,0 g/s

• Substanţe organice volatile nemetanice Cⁿ_SOVN = 38,0 g/s

• Metan C^r_CH4 = 17,0 g/s

• Amoniac C^r_NH3 = 0,48 g/s

Perioada de degajare constituie 48 ore.

Emisiile normative ale poluanţilor, conform autorizaţiilor de emisie Cⁿ_i includ:

• Dioxid de sulf Cⁿ_SO2 = 0,4 g/s;

• Funingine Cⁿ_C = 0,04 g/s;

• Dioxid de azot Cⁿ_NO2 = 0,16 g/s;

• Oxid de carbon Cⁿ_CO = 0,4 g/s;

• Pentaoxid de vanadiu Cⁿ_V2O5 = 0,0012 g/s;

• Benz(a)piren Cⁿ_b(a)n = 6 × 10^-6 g/s.

• Dioxid de azot Cⁿ_NO2 = 4,8 g/s

• Substanţe organice volatile nemetanice Cⁿ_SOVN = 1,9 g/s

• Metan Cⁿ_CH4 = 0,85 g/s

• Amoniac Cⁿ_NH3 = 0,024 g/s

• N = 18,0 lei (Tabelul 2)

• A_SO2 = 20 (Tabelul 3)

• Funingine A = 20 ( Tabelul 3)

• Dioxid de azot A = 25 (Tabelul 3)

• Oxid de carbon A = 1 (Tabelul 3)

• Pentaoxid de vanadiu A = 500 (Tabelul 3)

• Benz(a)piren A = 10000 (Tabelul 3)

• Dioxid de azot A = 20 (Tabelul 3)

• Substanţe organice volatile nemetanice A = 1,26 (Tabelul 3)

• Metan A = 0,02 (Tabelul 3)

• Amoniac A = 25 (Tabelul 3)

Suma plăţii pentru prejudiciul cauzat aerului atmosferic după ingredienţi constituie:

P_SO2 = 18 × 20(1,3824 - 0,0691) × 7 = 3309,516	lei
P_c = 18 × 20(0,1382 - 0,0069) × 7 = 330,87	lei
P_NO2 = 18 × 25(0,5529 - 0,0276) × 7 = 1323,76	lei
P_CO = 18 × 1(1,3824 - 0,0691) × 7 = 165,48	lei
P_V2O5 = 18 × 500(0,00412 - 0,0002) × 7 = 252,0	lei
P_b(a)p = 18 × 10000(0,00000207 - 0,00000104) × 7 = 1,26	lei
P_NO× = 18 × 20(16,5888 - 0,8294) × 7 = 39713,69	lei
P_SOVN = 18 × 1,26(6,5666 - 0,3283) × 7 = 990,39	lei
P_CH4 = 18 × 0,02(2,9376 - 0,1468) × 7 = 7,03	lei
P_NH3 = 18 × 25(0,0829 - 0,0042) × 7 = 247,91	lei

Suma totală a prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic constituie 46341,91 lei

5. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la

funcţionarea staţiei de epurare a apelor uzate

În caz dacă lipsesc normativele pentru degajările de la staţia de epurare biologică a apelor uzate prejudiciul de la poluarea aerului în perioada funcţionării acestea se determină conform relaţiei:

P = N × A_i × M_i × K

(11)

unde: P – mărimea prejudiciului, lei,

A_i – coeficientul de agresivitate pentru poluantul determinat “i“ (Tabelul, anexa 2 a Legii privind plata pentru poluarea mediului).

Masa M_i pentru poluantul “i“ se calculează conform relaţiei (13) aparte pentru fiecare instalaţie de epurare a staţiei. Ulterior M totală a poluantului “i“ se calculează conform relaţiei (15).

K – coeficientul de multiplicare, egal cu 15 care se caracterizează prin pericolul emisiilor pentru sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător.

Pentru calcularea prejudiciului adus aerului atmosferic la funcţionarea staţiei de epurare a apelor uzate va fi studiată componenţa şi schema tehnologică a instalaţiilor de epurare, utilajul care degajă poluanţi în atmosferă.

Schema tehnologică a staţiei de epurare din municipiul Chişinău include următoarele instalaţii tehnice principale:

1. Camera de recepţie

2. Platformă de nămol

3. Decantoare primare – 6

4. Decantoare secundare – 6

5. Bazine de aerare cu nămol activ – 3

6. Platformă de nisip

7. Bazine de aerare – 10

Pentru funcţionarea optimală a staţiei de epurare este necesară funcţionarea permanentă a 2-3 suflante. Capacitatea de suflare a fiecărei suflante constituie 18000 m³ aer/oră, total de la 3 suflante timp de 1 oră se suflă 54000 m³ aer.

Pe 1 m² de suprafaţă de lichid va fi suflat 0,0003396 m³/sec.

Evaluarea prejudiciului cauzat mediului de la poluare cu degajările care au loc, va fi efectuată pentru cazul funcţionării tuturor instalaţiilor tehnologice din schemă. Pentru evaluarea emisiilor va fi utilizată metodica “временная методика расчета количества загрязняющих веществ, выделяющихся от неорганизованных источников станции аэрации стoчных вод Мoсква.,1994“.

Emisiile substanţelor poluante de la instalaţiile de epurare se calculează luînd în consideraţie temperatura apei supuse epurării şi vitezei vîntului.

Emisiile (M_i) de la instalaţiile, unde în procesul de epurare are loc suflarea aerului – includ două componente: M_is – evaporarea de pe suprafaţa instalaţiilor funcţionale, şi M_ia – emisiile care au loc în rezultatul suflării aerului.

M_i = M_is + M_ia

(12)

Cantităţile de emisii care au loc la staţia de epurare depind de instalaţiile tehnologice.

Degajările substanţei poluante “i“ de la instalaţiile de epurare se calculează conform relaţiei:

	F × C_i × K₁
M_i = 5,47 × 10^-8 × (1,312 + U)	^{________________}	(273 + t_i), g/s	(13)
	m_i^0,5

unde: C_i – concentraţia vaporilor saturaţi a substanţei poluante, mg/m³ (valorile lor sînt indicate în tab.10)

K₁ – coeficientul de acoperire a suprafeţei instalaţiei, şi pentru instalaţia dată este egal cu 1.

m_i – masa moleculară a substanţei poluante

Emisiile suplimentare ale substanţelor poluante care au loc în procesul de funcţionare a instalaţiilor cu aerare condiţionată a apelor (aerotancuri, agitatoare, aerotancuri cu aerare) uzate se calculează conform relaţiei:

	Q × C_i
M_i =	^__________	, g/s	(14)
	1000

unde: Q – este consumul de aer al instalaţiei de epurare.

Calculul degajărilor totale a substanţelor poluante se efectuează conform formulei:

M_itotal = 3,6 × 10-³ × M_i × t

, t/an

(15)

t – timpul de funcţionare a instalaţiei, ore/an

Pentru efectuarea calculelor se utilizează datele despre concentraţia vaporilor saturaţi acceptaţi în metodica sus numită.

Tabelul 10 Concentraţia vaporilor saturaţi a substanţelor poluante mg/m³
Denumirea instalaţiei	H₂S	NH₃	Etilmercaptan	Metilmercaptan	CO	NO₂	CH₄
Camera de recepţie a apelor uzate	0,032	0,22	0,000021	0,000037	0,69	0,036	12,5
Camera de captare a nisipului	0,026	0,11	0,000017	0,000034	0,65	0,034	1,2
Sedimentatorul primar cu aerare	0,012	0,10	0,000015	0,000027	0,62	0,037	1,4
Aerotancul cu Aerare	0,012	0,11	0,000011	0,000027	0,60	0,038	1,7
Sedimentatorul secundar	0,011	0,10	0,000011	0,000027	0,61	0,035	1,5
Platforma de Nisip	0,008	0,08	0,000013	0,000027	0,61	0,031	1,1
Platforma de Nămol	0,01	0,10	0,000013	0,000027	0,60	0,038	1,5

Exemplu de calcul al prejudiciului cauzat aerului atmosferic

de la funcţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate

în lipsa permisiei de degajare

Utilizînd metodica sus-numită vor fi calculate emisiile poluanţilor pe parcursul unui an.

În rezultatul calculelor pentru poluanţii emişi de la staţia de epurare au fost determinate următoarele cantităţi de substanţe poluante: 2,194390 t H₂S; 27,58669 NH₃; 0,002034 t C₂H₆S; 0,004019 t CH₄S; 139,403500 t CO; 11,635782 t NO₂; şi 466,833740 t CH₄.

Calculul prejudiciului adus aerului atmosferic de către staţia de epurare se efectuează conform relaţiei (11).

P_H2S = A × N × m_i × K	lei
P_H2S = 18 × 54,8 × 2,194390 × 15 = 32468,19	lei
P_NH3 = 18 × 25 × 27,5866930 × 15 = 186210,16	lei
P_{etilmercaptan} = 18 × 333333 × 0,002034 × 15 = 183059,8	lei
P_{metilmercaptan} = 18 × 111111 × 0,004019 × 15 = 120569,87	lei
P_CO = 18 × 1 × 139,403500 × 15 = 37638,945	lei
P_NO2 = 18 × 25 × 11,635782 × 15 = 78541,52	lei
P_CH4 = 18 × 0,02 × 466,83374 × 15 = 2520,90	lei

Suma totală a prejudiciului (P) cauzată aerului atmosferic în rezultatul funcţionării staţiei de epurare a constituit:

32468,1 + 186210,16 + 183059,8 + 120569,87 + 37638,95 + 78541,52 + 2520,9 = 641009,39

lei.

6. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la gestionarea

neautorizată a deşeurilor de producere şi menajere

Prejudiciul cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor se estimează în scopul evaluării cheltuielilor necesare pentru lichidarea consecinţelor cauzate poluării atmosferei.

Emisiile în atmosferă de la gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere pot fi: toxice, netoxice, gazoase (diverse gaze) lichide (în formă de ceaţă) şi solide (în formă de aerosoluri). Valoarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic este determinată de gradul de toxicitate a emisiilor, iar acestea depind de natura şi proprietăţile fizico-chimice a deşeurilor şi de etapa concretă de gestionare a deşeurilor de producţie şi menajere solide.

La calcularea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la gestionarea deşeurilor se va ţine cont de cantităţile de deşeuri, natura lor, procesele care au loc în timpul gestionării acestora, cantităţile şi natura emisiilor care au loc la gestionarea deşeurilor.

În majoritatea cazurilor în atmosferă au loc emisii de biogaz şi alte substanţe care se formează în rezultatul proceselor anaerobe la depozitarea deşeurilor.

Pentru determinarea cantităţilor acestora se va calcula masa deşeurilor (m) conform relaţiei (16):

m_r = Vr × d

(16)

unde: m_r – masa reală a deşeurilor, tone;

Vr – volumul deşeurilor depozitate, m.c;

d – densitatea deşeurilor, t/m³.

Volumul de emisii de la depozitele de deşeuri se calculează conform relaţiei (17):

Q = m x q

(17)

unde: Q – cantitatea potenţială de biogaz care se degajă de la depozit, m³;

m – masa totală a deşeurilor, tone;

q – volumul de biogaz format şi degajat de 1 t de deşeuri, m³.

Exemplu de calcul al prejudiciului cauzat aerului atmosferic la

gestionarea neautorizată a deşeurilor de producere şi menajere

Prejudiciul cauzat aerului atmosferic de la depozitul de deşeuri solide din municipiul Chişinău va fi calculat în dependenţă de volumul

emisiilor în aerul atmosferic.

Depozitul are o suprafaţă de 22,5 ha, volumul deşeurilor la momentul actual este de 10000000 m³, densitatea acestora este egală cu 0,4 t/m³.

Conform relaţiei (16) masa totală a deşeurilor stocate va fi:

m = 10000000 × 0,4 = 4000000

Conform datelor climaterice ale Moldovei (Навал И.К.Рыбакин Б.П.Чебан В.Г. “Математическое моделирование экологических процессов“ Кишинэу. “Еврика“ 1998 : 246 стр.) la o tonă de deşeuri se degajă 200m³ de biogaz.

Conform relaţiei (17) volumul total de biogaz care se degajă de la depozitul din Ţînţăreni

Q = 4000000 × 200 = 800000000

m³.

Degajarea biogazului de la depozit poate avea loc timp de 20 de ani.

Calculăm cantitatea de biogaz care se va degaja timp de 1 an –

800000000 ÷ 20 = 40000000

m³.

Luînd în consideraţie că biogazul are următoarea componenţă: CH₄ – 58%; CO₂ – 39,2%; O₂ – 0,5%; N₂ – 2% calculăm cantitatea de metan şi dioxid de carbon care se vor degaja în atmosferă timp de 1 an.

Vr, CH₄ = 23200000	m³
Vr, CO₂ = 15600000	m³

Ţinînd cont că emisiile prezentate mai sus, reprezintă pericol pentru mediu – CH₄ şi CO₂ (provoacă efect de seră), prejudiciul cauzat mediului de către aceste gaze se determină pentru metan, conform relaţiei (19).

m_CH4 = M_CH4 × 44,64 × V_CH4 × 10^-6

, t

(18),

unde: m_CH4 – masa totală a metanului

M_CH4 – greutatea moleculară a metanului, gr

44,64 – coeficientul care indică numărul de molecule – gram metan într-un metru cub de gaz;

V_CH4 – Volumul total al metanului degajat.

m_rCH4 = 23200000 × 16 × 44,64 = 16571,76

t CH₄

Conform relaţiei (18) calculăm şi cantitatea de dioxid de carbon care se degajă în atmosferă:

m_rCO2 = 44 × 44,64 × 156000000 × 10^-6 = 30640,9

Pentru calcularea prejudiciului cauzat atmosferei de la emisiile de metan şi dioxidul de carbon se utilizează relaţia (19)

P = N × (m_rCH4 × A_i + m_rCO2 × A_i),

(19)

unde: P – prejudiciul;

N – normativul plăţii regionale pentru 1 tonă convenţională de emisii;

m_rCH4 – masa reală a metanului t;

m – masa reală a dioxidului de carbon, t;

A₁, A₂ – coeficienţii de agresivitate pentru CH₄ şi CO₂ corespunzător;

Coeficientul de agresivitate Ai a metanului este de 0,02. Masa metanului în tone convenţionale va constitui

16571,76 × 0,02 = 331,44

t CH_4.

Normativul plăţii regionale pentru or.Chişinău constituie 18,0 lei pentru o tonă convenţională de emisii.

Prejudiciul cauzat atmosferei de la emisiile de la depozitul de deşeuri din Ţînţăreni constituie:

331,44 × 18,0 = 5965,8

lei.

Calculul prejudiciului cauzat atmosferei de către emisiile CO₂ (a gazelor cu efect de seră) nu se efectuează la etapa actuală pentru că în cadrul Convenţiei Internaţionale “Privind schimbările climaterice“ ţările lumii nu au ajuns la un consens.

Aşa dar prejudiciul cauzat atmosferei de către emisiile de la depozitul de DMS de la Ţînţăreni va constitui 5965,8 lei.

Printează

Descarcă

↑

Lasă-ne feedback-ul tău! 😊