R E G U L A M E N T U L

cu privire la autogară (staţia auto)

din  09.12.1999

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.46-49/148 din 27.04.2000

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.597 din 21.10.2009 privind unele măsuri de executare a Legii nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009 (pct.1 - se transferă Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor competenţele ce ţin de domeniul transporturilor şi cele ce ţin de domeniul infrastructurii drumurilor, exercitate anterior de Agenţia Transporturi şi, respectiv, de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.1084 din 24.09.2008 cu privire la reorganizarea unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (pct.1 - se instituie Agenţia Transporturi prin reorganizarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.357 din 23.04.2005 privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova (pct.1 - se reorganizează Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, prin separarea funcţiilor ce ţin de domeniul telecomunicaţii, în Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor)

APROB

Ministrul transporturilor

şi comunicaţiilor

al Republicii Moldova

______ V. CHEIBAŞ

9 decembrie 1999

I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu Legea transporturilor şi Codul transporturilor auto (Legea organică nr.116-XIV din 29.07.98, M.O. nr.90-91, art.581) al Republicii Moldova, stabileşte modul şi condiţiile deservirii pasagerilor în transportul auto pe teritoriul Republicii Moldova şi este obligatoriu pentru a fi executat de către autogări (staţiile auto).

1.2. Autogările (staţiile auto) organizează şi satisfac cerinţele populaţiei în vederea transportării în strictă corespundere cu actele legislative şi normative ale Republicii Moldova, asigurînd confortul maxim pentru pasageri şi deservirea lor civilizată.

1.3. Activitatea autogărilor (staţiilor auto) este reglementată de către organul administraţiei publice centrale de ramură şi administraţiile publice locale. Exploatarea autogărilor (staţiilor auto) este permisă numai în baza autorizaţiei de funcţionare, eliberată deţinătorului autogării de către Ministerul Transporturilor si Comunicaţiilor, cu valabilitate de 5 ani, în condiţiile vizării anuale, cu plata tarifelor aferente. Autorizaţia de funcţionare este eliberată numai după petrecerea de către Minister a atestării autogărilor (staţiilor auto).

1.4. Agenţii de transport, care efectuează transportul rutier de persoane prin curse regulate, au acces nediscrimatoriu la serviciile autogărilor autorizate, conform programului de transport.

Tarifele maximale pe care deţinătorii de autogări autorizate le pot aplica pentru serviciile oferite agenţiilor de transport sau asociaţiilor de agenţi de transport care solicită accesul în autogară, se stabilesc de către Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor.

II. DEFINIŢII ŞI NOŢIUNI DE BAZĂ

2.1. Termenii folosiţi în Regulament au următorul sens:

- autogară (staţie auto) - este spaţiul special amenajat, bun de utilitate publică, în care se desfăşoară activităţi specifice serviciilor regulate de transport persoane, care pot fi în proprietate publică a statului ori proprietate privată.

- autopavilion - construcţie pentru protejarea de intemperii a pasagerilor şi aşteptarea mijloacelor de transport auto;

- punct de oprire - loc special amenajat pe parcurs destinat pentru îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor;

- călători - persoane transportate cu un autovehicul, care nu participă la conducerea acestuia;

- bagaj - obiecte ale pasagerilor transportate separat de el în secţia de bagaje;

- bagaj de mînă - obiecte ale pasagerului care se permit de a fi transportate fără plată în salonul autovehiculului;

- bilet - document care dovedeşte achitarea taxei de transport, acordă călătorului dreptul de a se deplasa cu autobuzul (microbuzul) pînă în punctul de destinaţie indicat şi confirmă existenţa asigurării obligatorii a călătorului. Tarifele pentru transporturile de călători şi bagaje în traficul urban şi suburban se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale, iar în traficul interurban şi internaţional - de organul de specialitate al autorităţii publice centrale;

- chitanţă (bilet) de bagaje - document care confirmă plata şi primirea bagajului la transport;

- contract - obligaţie reciprocă între autogară (staţie auto) şi agentul transportator;

- tarif - generalizare a taxelor de plată pentru transportarea pasagerilor şi bagajelor;

- borderou de casă - document care atestă lista pasagerilor transportaţi, care au achitat călătoria pe ruta regulată;

- rută - parcursul stabilit anticipat al autovehiculului între anumite puncte;

- cursă - comunicaţie de pasageri pe o rută aprobată la o oră stabilită de orar;

- autobuz - autovehicul destinat transportării pasagerilor, avînd nu mai puţin de 9 locuri, neluînd în calcul locul şoferului.

III. CONDIŢIILE PRIVIND CATEGORIILE

GĂRILOR ŞI STAŢIILOR AUTO

Gările auto după amplasare se împart în Gări judeţene amplasate în centrele judeţene, şi Staţii auto - amplasate în alte localităţi.

După volumul de lucru efectuat ele se împart în trei categorii, conform numărului de curse expediate pe zi:

I categorie - 151 şi mai mult;

II categorie - de la 71 pînă la 150;

III categorie - pînă la 70.

În dependenţă de veniturile încasate, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor întăreşte statele.

Pentru hotărîrea problemelor financiare şi tehnologice Gările şi Staţiile auto pot forma benevol o asociaţie a Gărilor şi Staţiilor auto.

Conlucrarea acestei asociaţii cu Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor se efectuează conform legislaţiei.

IV. CONDIŢII PRIVIND DOTAREA AUTOGĂRILOR

4.1 Clădire corespunzătoare prevăzută cu încăperile necesare pentru:

- casele de bilete;

- casele de bagaje;

- camera de păstrare a bagajului;

- birou de mişcare;

- sală de aşteptare pentru publicul călător.

4.2. Peroane pentru parcarea autobuzelor care pleacă sau sosesc din cursă.

4.3. Loc de parcare pentru autobuzele aflate în aşteptare.

4.4. Grup sanitar.

4.5. Sistem funcţionabil de încălzire a încăperilor autogării.

4.6. Mijloace antiincendiare în starea de funcţionare şi în număr corespunzător conform legislaţiei în vigoare.

V. CONDIŢII PRIVIND PEROANELE

5.1. Numărul peroanelor pentru plecarea curselor se stabileşte în raport cu numărul maxim de plecări simultane din programul zilei şi de necesitatea ca autobuzul să ocupe peronul cu 15 minute înainte de plecarea cursei.

Ca urmare, repartizarea curselor pe peroane se va face asigurîndu-se cel puţin 15 minute interval între două plecări consecutive de la acelaş peron.

5.2. La repartizarea curselor pe peroane se va ţine seama şi de necesitatea ca plecările curselor de pe un anumit traseu să aibă loc de la acelaş peron.

5.3. Plecarea autobuzelor de la alte peroane decît cele stabilite pentru diferitele curse este interzisă.

5.4. Numărul maxim al sosirilor simultane din programul zilei se stabileşte ţinîndu-se seama de numărul peroanelor pentru sosirea curselor din programul zilei. De regulă, peroanele de sosire nu se nominalizează prin curse.

VI. SISTEMUL DE INFORMARE A PUBLICULUI CĂLĂTOR

6.1. Afişarea la loc vizibil, pe tabele special confecţionate, a plecărilor şi sosirilor curselor, a preţului biletelor de călătorie pentru staţiile deservite de autogară, a modificărilor survenite în programul de transport.

6.2. Afişarea la fiecare casă de bilete a orarului de funcţionare a curselor pentru care se eliberează bilete şi a numelui casierului de serviciu.

6.3. Afişarea la casele de bagaje a orarului de funcţionare şi a numelui casierului de serviciu.

6.4. Afişarea la loc vizibil a mersului celorlalte mijloace de transport în comun (trenuri, avioane, vapoare) care deservesc localitatea respectivă.

6.5. Montarea de table indicatoare la peroanele de plecare ale curselor.

6.6. Anunţarea prin staţia radio din autogară a plecărilor şi sosirilor curselor, precum şi a altor informaţii care interesează publicul călător.

VII. FUNCŢIILE COLABORATORILOR AUTOGĂRII (STAŢIEI AUTO)

7.1. Colaboratorii autogărilor (staţiile auto) - au obligaţiunile:

- să exercite controlul asupra furnizării mijloacelor de transport şi corespunderii lor cererii, dotării şi cerinţelor sanitare;

- să supravegheze ca pasagerii să efectueze îmbarcarea şi debarcarea doar pe peroanele special amenajate ale autogării (staţiei auto);

- să ţină evidenţa sosirii şi plecării autobuzelor, de asemenea, borderourilor de casă şi documentele de dispecerat;

- să facă instructajul şoferilor în vederea regulilor siguranţei la transportarea pasagerilor şi să-i informeze despre schimbarea stării drumului;

- să amenajeze şi să întreţină în stare cuvenită peroanele, clădirile şi edificiile autogărilor (staţiilor auto);

- să întreprindă măsuri în vederea întreţinerii teritoriului în stare sanitară cuvenită şi să nu admită poluarea mediului;

- să exercite controlul asupra respectării Regulamentului transportului auto de călători şi bagaje, regimului de lucru şi odihnă al şoferilor;

- să ia măsurile necesare pentru securitatea pasagerilor pe teritoriul Autogării.

XIII. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AUTOGĂRII (STAŢIEI AUTO)

8.1. Regimul de lucru al autogării (staţiei auto) se stabileşte în dependenţă de necesităţile pasagerilor şi timpul de plecare pentru prima şi ultima cursă. În caz de necesitate autogara poate lucra 24 ore.

8.2. Regimul de lucru este elaborat de managerul autogării şi este aprobat de către Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor. Managerul întocmeşte paşaportul gării auto în care sînt incluse următoarele documente:

a) memoriu explicativ;

b) planul general al întreprinderii cu schema de mişcare a autobuzelor;

c) planul autogării cu schema de mişcare a călătorilor;

d) planul ce include toate terenurile aferente gării;

e) itinerarul de mişcare a autobuzelor;

f) regimul de lucru a serviciilor gării;

j) schema comunicaţiilor de dispecerat atît intern cît şi extern;

z) schema de comunicare a condiţiilor meteo pe traseele republicii;

i) planul de evacuare a călătorilor şi a personalului gării în caz de incendiu, coordonat cu serviciile locale de pompieri.

8.3. Organizarea vînzării biletelor.

Documente pentru dreptul de călătorie a pasagerilor sînt biletele de formă stabilită. Forma biletelor, modul vînzării şi folosirea lor, termenul lor de valabilitate se stabilesc de către organul administraţiei publice centrale de ramură. Biletul trebuie să conţină datele principale:

- denumirea autogării (staţiei auto) de plecare şi de destinaţie;

- numărul biletului scris prin metoda tipografică;

- costul biletului;

- data eliberării biletului;

- data şi ora plecării;

- numărul locului;

- locul eliberării.

Vînzarea biletelor se fixează în fişa de evidenţă a biletelor. Biletele pot fi eliberate şi de sistemul computerizat.

Vînzarea biletelor se execută de către casele autogărilor (staţiilor auto).

Activitatea caselor de bilete trebuie să fie organizată în aşa mod ca să fie asigurată procurarea rapidă de către pasageri a biletelor de călătorie şi să se excludă posibilitatea expedierii autobuzelor cu locuri libere în cazul existenţei pasagerilor.

Vînzarea biletelor se efectuează:

a) de către casele vînzării preliminare cu 10 zile pînă la plecare şi se încheie la ora 17:00 în ajunul zilei plecării.

Vînzarea preliminară a biletelor este organizată de administraţiile autogărilor (staţiilor auto). Casele vînzării preliminare (inclusiv cu furnizarea la domiciliu) efectuează vînzarea biletelor nu mai mult de 75% din locurile în autobuze, 25% din locuri pentru fiecare cursă sînt rezervate pentru vînzarea curentă. Pentru vînzarea preliminară şi furnizarea la domiciliu se percepe un comision în mărimile stabilite de tarifele pentru călătoria cu autobuzele;

b) de casele vînzării curente ale punctelor iniţiale de plecare în ziua plecării autobuzului;

c) casele vînzării curente din momentul sosirii autobuzelor de tranzit sau primirii informaţiei despre existenţa locurilor libere în aceste autobuze.

Casele de bilete ale autogărilor (staţiilor auto) trebuie să activeze într-un regim, care permite pasagerilor la timp să întocmească documentele de călătorie.

Casele de bilete ale autogărilor şi staţiilor auto încetează vînzarea biletelor:

- în punctele iniţiale ale rutei cu 5 minute pînă la plecare;

- în punctele intermediare nemijlocit înainte de plecarea autobuzului.

Casele autogărilor şi staţiilor auto trebuie să fie dotate cu indicatoare, care să conţină:

- numărul casei;

- timpul începerii şi încheierii lucrului casei;

- numele şi prenumele casierului;

- denumirea punctelor de destinaţie sau rutelor pentru care se vînd biletele.

Biletele pentru călătoria cu autobuze se vînd contra numerar, iar în unele cazuri la prezentarea documentelor corespunzătoare, prin transfer.

Vînzarea biletelor de către case se efectuează conform rîndului. Dreptul de procurare a biletelor în afara rîndului se acordă pasagerilor în concordanţă cu legislaţia în vigoare.

Biletele pentru călătoria cu autobuze pe rute interurbane se vînd conform numărului de locuri pentru şezut.

Se permite vînzarea biletelor şi transportarea pasagerilor pe rutele suburbane cu lungimea de pînă la 50 km conform capacităţii nominale, stabilite de uzina producătoare. Pe rutele interurbane cu lungimea de peste 50 km biletele se realizează numai conform locurilor de şezut.

Casierul are dreptul să refuze vînzarea biletelor în următoarele cazuri:

- cînd în autobuz nu sînt locuri libere;

- dacă pasagerul se află în stare de ebrietate;

- dacă conţinutul bagajului sau bagajul de mînă este interzis de a fi transportat conform nomenclatorului, greutăţii sau gabaritelor.

Călătoria conform tarifelor preferenţiale a unor categorii de pasageri se permite doar persoanelor care beneficiază de acest drept în concordanţă cu legislaţia şi hotărîrile Guvernului Republicii Moldova la prezentarea de către ei a documentelor respective care atestă acest drept.

Pentru călătoria cu autobuzul pasagerul este obligat să procure biletul de călătorie. Biletul de călătorie este valabil doar pentru autobuzul ce pleacă în cursa, numărul căreia şi data plecării sînt indicate pe el.

Biletele fără indicarea staţiei de destinaţie, cu denumirea autogării sau staţiei auto indicate eronat sau cu corectări şi alte incorectitudini se consideră nevalabile.

În cazul pierderii biletului duplicatul nu se eliberează, costul biletului nu se restituie, pretenţiile nu se primesc, pasagerului nu i se permite călătoria. Pe rutele interurbane şi internaţionale, pasagerului, care a pierdut biletul, i se permite călătoria, dacă numele lui, fixat în borderoul de casă, este confirmat prin documente ce confirmă indentitatea.

8.4. Păstrarea bagajelor şi bagajelor de mînă.

Păstrarea bagajului şi bagajului de mînă se efectuează în camerele de păstrare ale autogărilor sau staţiilor auto, unde acestea sînt organizate. Orele de lucru ale camerelor de păstrare se stabilesc în dependenţă de orarul circulaţiei, precum şi condiţiile locale.

Camerele de păstrare primesc de la pasageri obiecte la păstrare, independent de faptul, dacă acestea dispun sau nu de documente de călătorie.

Este interzisă primirea şi predarea la depozitele de bagaje a substanţelor inflamabile, explozive, otrăvitoare, toxice, radioactive, corosive şi rău mirositoare, a obiectelor care ar putea murdări obiectele altor călători.

Pasagerul are dreptul la predarea în camera de păstrare să declare valoarea totală sau a unor obiecte (locuri). Pentru declararea valorii obiectelor predate în camera de păstrare se percepe o taxă în mărimea stabilită.

În caz că costul obiectelor predate provoacă dubii, administraţia autogării sau staţiei auto are dreptul să ceară prezentarea spre examinare a conţinutului bagajului întru stabilirea costului lui real. În cazul refuzului pasagerului de a prezenta bagajul sau neacordului pasagerului în vederea evaluării costului lui real, obiectele la păstrare nu se primesc.

În camera de păstrare se primesc obiectele în ambalaj sau obiecte, pentru păstrarea cărora ambalajul nu este necesar.

Plata pentru păstrarea obiectelor predate camerei de păstrare se percepe conform tarifelor în vigoare. La predarea spre păstrare a obiectelor legate plata se percepe pentru fiecare loc aparte. O parte din zi se consideră zi completă.

Obiectele se primesc în camera de păstrare pentru o perioadă de pînă la 30 zile. Obiectele nerevendicate în decursul a 30 zile urmează a fi transmise organizaţiilor comerciale locale pentru a fi realizate în modul stabilit.

La prezentarea chitanţei de bagaje sau a jetonului cu număr (etichetei) asupra obiectelor nerevendicate în termen de 6 luni din momentul realizării bagajului pasagerul are dreptul să primească suma achitată agentului transportator pentru obiectele nerevendicate transmise organizaţiilor comerciale, minus sumele care-i revin agentului transportator (25% din costul biletului).

Păstrarea bagajelor de mînă poate fi organizată de asemenea în camerele de păstrare automate. Modul păstrării şi responsabilitatea părţilor sînt stabilite de instrucţiunea cu privire la exploatarea camerelor de păstrare automate.

8.5. Operaţiunile cu obiectele uitate şi găsite.

Asupra obiectelor, documentelor sau banilor găsiţi administraţia autogării (staţiei auto) întocmeşte un act în 3 exemplare, care se înregistrează într-un registru separat.

Conform actului obiectele se transmit camerei de păstrare sau la depozit, documentele - organelor de poliţie, banii - în contabilitate.

Administraţia autogării (staţiei auto) este obligată să anunţe despre obiectele găsite prin reţeaua de informare şi să afişeze la un loc vizibil un anunţ, în care se indică unde persoanele se pot adresa pentru a le primi.

Eliberarea obiectelor găsite se efectuează conform cererii în scris a pasagerului, sub semnătură, indicînd dovezile apartenenţei obiectelor în cauză. Cheltuielile ce ţin de expedierea şi păstrarea obiectelor găsite sînt suportate de posesorul obiectelor. Obiectele găsite, costul cărora este mai mic decît costul păstrării, sînt eliberate în baza permisiunii în scris a şefului autogării (staţiei auto).

Obiectele găsite se păstrează timp de 15 zile, apoi se realizează prin reţeaua comercială locală în modul stabilit.

8.6.Responsabilitatea pentru bagajul pierdut sau lipsă.

Administraţia autogărilor şi staţiilor auto poartă răspundere materială pentru pierderea, vătămarea sau deteriorarea, lipsa obiectelor predate camerei de păstrare, dacă nu vor dovedi, că aceasta a avut loc nu din vina lor.

Pentru pierderea şi lipsa obiectelor predate camerei de păstrare autogara sau staţia auto poartă răspundere în următoarea mărime:

a) pentru obiectele predate camerei de păstrare cu valoarea declarată - în mărimea valorii declarate, dacă nu va fi demonstrată, că ea este mai mică decît costul real;

b) pentru obiectele predate camerei de păstrare fără valoare declarată - în mărime de 0,5 salarii minimale pentru un kilogram de greutate indicată în chitanţă;

c) pentru deteriorarea sau vătămarea obiectelor autogara sau staţia auto achită suma, cu care s-a redus costul.

IX. PRETENŢII

În cazul nerealizării transportului de pasageri din vina agentului transportator pasagerului i se restituie costul deplin al biletului, inclusiv taxa pentru vînzarea preliminară.

În cazul întoarcerii biletului de către pasager mai mult decît cu 2 ore pînă la plecarea autobuzului lui i se restituie 100% din costul biletului minus comisionul (1,5%). În cazul întoarcerii biletului de către pasager mai puţin decît cu 2 ore pînă la plecarea autobuzului lui i se restituie 85% din costul biletului minus comisionul (1,5%).

În cazul întoarcerii biletului de către pasager după plecarea autobuzului lui i se restituie 75% din costul biletului minus comisionul (1,5%).

În cazul întoarcerii biletului de către pasager în decursul a 3 zile după plecarea autobuzului lui i se restituie 75% din costul biletului minus comisionul, dacă el va prezenta dovezi, că nu a putut călători din motive întemeiate: boală, reţinere ilicită de către organele de supraveghere a ordinii publice etc.

Toate divergentele dintre autogări (staţii auto) şi agenţii transportatori se soluţionează conform legislaţiei în vigoare.

Anexa nr.1

Lista actelor normative abrogate în legătură

cu aprobarea Regulamentului cu privire la autogară (staţia auto):

1. Regulamentul staţiilor auto de călători, aprobat de Ministerul Transporturilor al R.S.S. Moldoveneşti din 14.06.1973.