L E G E
pentru aprobarea Codului transporturilor auto
nr. 116-XIV din 29.07.1998
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.90-91/581 din 01.10.1998
* * *
Abrogat: 15.09.2014
Legea R.Moldova nr.150 din 17.07.2014
Întru executarea Legii cu privire la transporturi,
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art.1. – Se aprobă Codul transporturilor auto (se anexează).
Art.2. – Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor va lua măsuri în vederea realizării prevederilor codului menţionat.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Dumitru DIACOV |
Chişinău, 29 iulie 1998. | |
| Nr.116-XIV. |
Aprobat
prin Legea organică
nr.116-XIV din 29 iulie 1998
CODUL
transporturilor auto
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de aplicare a prezentului cod
Articolul 2. Cadrul juridic al actelor normative privind activităţile de transport auto
Articolul 3. Termeni de bază
Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul transporturilor auto
Articolul 5. Transporturile auto internaţionale
Articolul 6. Licenţierea şi autorizarea activităţii în domeniul transporturilor auto
Capitolul II
AUTOVEHICULELE ŞI INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR AUTO
Articolul 7. Cerinţele faţă de autovehicule
Articolul 8. Condiţiile de exploatare tehnică a autovehiculelor şi de întreţinere a infrastructurii
Articolul 9. Întreţinerea căilor de acces la punctele de încărcare şi descărcare
Articolul 10. Fondarea şi construcţia autogărilor (staţiilor auto)
Articolul 11. Amenajarea staţiilor de oprire în tranzit a transportului în comun şi a locurilor de parcare a taximetrelor
Articolul 12. Informarea călătorilor pe rutele interurbane
Articolul 13. Organizarea asistenţei tehnice mijloacelor de transport auto pe drumurile publice
Capitolul III
TRANSPORTURILE AUTO DE CĂLĂTORI ŞI BAGAJE
Articolul 14. Transporturile regulate şi neregulate
Articolul 15. Organizarea procesului de transportare
Articolul 16. Biletele de călătorie pentru curse regulate
Articolul 17. Modul de vînzare a biletelor
Articolul 18. Depozitele de bagaje ale autogărilor (staţiilor auto)
Articolul 19. Programul de lucru al autogărilor (staţiilor auto)
Articolul 20. Drepturile călătorului
Articolul 21. Obligaţiile călătorului
Articolul 22. Punerea la dispoziţie a unui autobuz (microbuz) de altă clasă
Articolul 23. Transporturile de bagaje
Capitolul IV
TRANSPORTURILE AUTO DE MĂRFURI
Articolul 24. Organizarea activităţii agenţilor transportatori
Articolul 25. Temeiul primirii mărfurilor la transport
Articolul 26. Primirea la transport şi transportul mărfurilor perisabile, periculoase, al încărcăturilor supragrele, agabaritice sau al altor mărfuri pentru care sînt stabilite cerinţe speciale
Articolul 27. Cerinţele faţă de starea mijlocului de transport auto
Articolul 28. Buletinele de însoţire a mărfurilor
Articolul 29. Utilizarea mijlocului de transport auto cu plată pentru unitate de timp
Articolul 30. Transporturile de mărfuri omogene
Articolul 31. Încărcarea (descărcarea) mărfurilor la expeditor (destinatar)
Articolul 32. Verificarea greutăţii, numărului de locuri de marfă şi stării mărfurilor
Articolul 33. Însoţirea mărfurilor
Articolul 34. Transportul de mărfuri în trafic mixt direct
Capitolul V
PLATA PENTRU TRANSPORTURI
Articolul 35. Plata pentru transporturile de mărfuri şi serviciile de transport şi expediţie
Articolul 36. Plata pentru transporturile de călători şi bagaje
Capitolul VI
DREPTURI, OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI
Articolul 37. Drepturile agentului transportator
Articolul 38. Obligaţiile agentului transportator
Articolul 39. Răspunderea agenţilor transportatori, expeditorilor, destinatarilor şi călătorilor
Articolul 40. Răspunderea pentru prezentarea la transport a mărfii neprevăzute în contract
Articolul 41. Răspunderea pentru refuzul de a utiliza mijloacele de transport auto conform contractului
Articolul 42. Răspunderea pentru integritatea mărfurilor
Articolul 43. Răspunderea pentru integritatea bagajelor
Articolul 44. Răspunderea pentru integritatea bagajelor de mînă
Articolul 45. Răspunderea pentru prezentarea mărfurilor interzise la transport sau mărfurilor a căror transportare necesită măsuri deosebite de precauţie, precum şi pentru neprezentarea buletinelor de însoţire cuvenite
Articolul 46. Răspunderea pentru transportul bagajelor interzise la transport
Articolul 47. Răspunderea pentru deteriorarea mijlocului de transport auto
Articolul 48. Confirmarea circumstanţelor care pot servi ca temei pentru tragerea la răspundere materială
Articolul 49. Modul de înaintare a pretenţiilor şi de intentare a acţiunilor
Articolul 50. Cesiunea dreptului de înaintare a pretenţiilor şi de intentare a acţiunilor
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 51. Tratate şi acorduri internaţionale
Articolul 52. Suspendarea temporară a transporturilor auto sau restricţionarea circulaţiei
Articolul 53. Controlul asupra respectării prevederilor prezentului cod
Articolul 54. Punerea legislaţiei în concordanţă cu prezentul cod
Prezentul cod are drept scop reglementarea activităţii în domeniul transporturilor auto şi stabilirea drepturilor, obligaţiilor şi răspunderii agenţilor transportatori, care prestează în Republica Moldova servicii de transport auto, şi ale persoanelor fizice şi juridice, care beneficiază de atare servicii.
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de aplicare a prezentului cod
Prezentul cod reglementează principalele condiţii de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova a transporturilor auto de călători, bagaje şi mărfuri, executate de către agenţi transportatori, inclusiv de către agenţi transportatori din alte state, cu excepţia transporturilor auto speciale.
Articolul 2. Cadrul juridic al actelor normative privind activităţile de transport auto
Prezentul cod constituie cadrul juridic pentru elaborarea următoarelor acte normative privind activităţile de transport auto aprobate de Guvern:
a) Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje;
b) Regulamentul transporturilor auto de mărfuri;
c) Regulamentul transporturilor de mărfuri perisabile;
d) Regulamentul transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova;
e) Regulamentul cu privire la autorizarea şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele prevăzute de lege şi normativele în vigoare;
f) Regulamentul de prestare a serviciilor de transport şi expediţie;
g) Regulamentul autogării (staţiei auto);
h) Regulamentul cu privire la asigurarea securităţii circulaţiei rutiere la întreprinderi, instituţii, organizaţii ce efectuează transporturi de pasageri şi mărfuri;
i) Regulamentul privind eliberarea şi utilizarea autorizaţiilor multilaterale ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport;
j) Regulamentului privind eliberarea şi utilizarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale.
[Art.2 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.2 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 3. Termeni de bază
În sensul prezentului cod, prin termenii de mai jos se înţelege:
călători – persoane transportate cu un autovehicul, care nu participă la conducerea acestuia;
mărfuri (încărcături) transportate – orice valori materiale şi comerciale, predate de expeditor pentru transportare, din momentul primirii la transport de către agentul transportator pînă la predarea lor destinatarului mărfurilor;
agent transportator (cărăuş) – persoană fizică, înregistrată ca subiect economic al activităţii de întreprinzător, sau persoană juridică, care deţine în proprietate ori arendează mijloace de transport şi care efectuează transporturi urbane, suburbane, interurbane şi/sau internaţionale de călători sau de mărfuri;
echipaj al mijlocului de transport auto – grup de persoane care deservesc mijlocul de transport;
expeditor de mărfuri – persoană fizică sau juridică care este proprietar sau administrator al mărfurilor;
destinatar al mărfurilor – persoană fizică sau juridică care are dreptul să ia în primire mărfurile transportate;
mijloc de transport auto, autovehicul – sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia celui care circulă pe şine, pentru transportul de călători, bagaje şi mărfuri sau care execută orice alte lucrări şi servicii aferente transporturilor;
servicii de transport şi expediţie – activitate de producţie, care constă în organizarea transportării mărfurilor, asigurarea expedierii şi primirii lor, executarea sau organizarea executării altor operaţiuni aferente tuturor etapelor de transportare;
transport urban – operaţiune de transport de călători, bagaje şi mărfuri care se execută cu un autovehicul pe teritoriul unui oraş;
transport suburban – operaţiune de transport de călători, bagaje şi mărfuri care se execută cu un autovehicul între localităţile Republicii Moldova situate la o distanţă de cel mult 50 km;
transport interurban – operaţiune de transport de călători, bagaje şi mărfuri care se execută cu un autovehicul între localităţile Republicii Moldova situate la o distanţă de peste 50 km;
transport internaţional – operaţiune de transport de călători, bagaje şi mărfuri care se execută cu un autovehicul în afara sau din afara hotarelor Republicii Moldova;
transport mixt direct – operaţiune de transport de călători, bagaje şi mărfuri care se execută cu un autovehicul în interacţiune cu alte moduri de transport (feroviar, maritim, fluvial şi aerian), conform unui document unic de transport pentru întreg parcursul;
mărfuri comerciale – mărfuri cu valoare materială şi comercială;
mărfuri necomerciale – mărfuri fără valoare materială şi comercială;
infrastructura transportului auto – autogări, staţii auto, staţii de oprire în tranzit, locuri de parcare a transportului auto, terminali, estacade de control, întreprinderi de service-auto, staţii de alimentare a autovehiculelor;
autogară (staţie auto) – complex de clădiri, incluzînd o clădire cu sală de aşteptare, case de bilete, alte încăperi şi servicii destinate deservirii călătorilor, precum şi peroane pentru urcarea şi coborîrea călătorilor, locuri de parcare pentru autobuze (microbuze);
peron de staţie acoperit – construcţie pentru apărarea pe timp nefavorabil a călătorilor care aşteaptă mijlocul de transport auto;
staţie de oprire în tranzit – loc special amenajat, unde mijlocul de transport auto se opreşte pentru urcarea şi coborîrea călătorilor;
terminal – complex de clădiri, instalaţii şi mijloace tehnice, destinate păstrării temporare, prelucrării şi pregătirii mărfurilor către transportare;
autorizaţie – document eliberat, în conformitate cu reglementările în vigoare, de către organul de specialitate al administraţiei publice centrale sau de către alt organ împuternicit de el, care permite agentului economic să presteze în anumite condiţii unul sau mai multe servicii din domeniul transporturilor auto.
[Art.3 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul transporturilor auto
(1) Administrarea de stat în domeniul transporturilor auto este exercitată de organul de specialitate al administraţiei publice centrale, de autorităţile administraţiei publice locale şi de alte autorităţi abilitate prin lege, potrivit competenţelor fiecăreia, să asigure:
a) satisfacerea necesităţilor economiei naţionale în ceea ce priveşte transportul auto de călători, bagaje şi mărfuri;
b) crearea de condiţii pentru dezvoltarea, pe bază de liberă concurenţă, a serviciilor de transport auto prestate de persoane fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică;
c) apărarea intereselor juridice şi economice ale persoanelor fizice şi juridice care prestează servicii de transport auto, precum şi ale beneficiarilor de atare servicii.
(2) Organul de specialitate al administraţiei publice centrale negociază şi încheie tratate şi acorduri internaţionale în domeniul transporturilor de călători, bagaje şi mărfuri, controlează aplicarea acestor tratate şi acorduri şi reprezintă Guvernul în structurile organizatorice internaţionale în limitele competenţelor sale, acordate de legislaţie.
[Art.4 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 5. Transporturile auto internaţionale
(1) Transporturile auto internaţionale de călători, bagaje şi mărfuri se efectuează în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale şi acordurile interguvernamentale la care Republica Moldova este parte, precum şi cu legislaţia ei internă.
(2) În cazul în care nu există tratat sau acord, transporturile auto internaţionale se efectuează în condiţiile şi modul în vigoare în statul, pe al cărui teritoriu agentul transportator efectuează transportul de călători, bagaje sau mărfuri.
Articolul 6. Licenţierea şi autorizarea activităţii în domeniul transporturilor auto
Activitatea în domeniul transporturilor auto este supusă licenţierii sau autorizării în conformitate cu legislaţia în vigoare.
[Art.6 în redacţia Legii nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
AUTOVEHICULELE ŞI INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR AUTO
Notă: În cuprinsul capitolului II, cuvintele “material rulant” se înlocuiesc cu cuvîntul “autovehicule” conform Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008
Articolul 7. Cerinţele faţă de autovehicule
Pentru efectuarea transporturilor auto de călători, bagaje şi mărfuri agenţii transportatori sînt obligaţi să utilizeze autovehicule care corespund standardelor de stat şi/sau reglementărilor tehnice în vigoare şi Regulamentului circulaţiei rutiere. Se interzice modificarea tipului de autovehicul din varianta camion în autovehicul destinat transportului de persoane.
[Art.7 completat prin Legea nr.114 din 17.06.2010, în vigoare 16.07.2010]
[Art.7 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 8. Condiţiile de exploatare tehnică a autovehiculelor şi de întreţinere a infrastructurii
Condiţiile de exploatare tehnică a autovehiculelor şi de întreţinere a infrastructurii transporturilor auto sînt determinate de standardele de stat şi/sau reglementările tehnice, de prezentul Cod şi de actele normative în vigoare.
[Art.8 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.8 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 9. Întreţinerea căilor de acces la punctele de încărcare şi descărcare
Expeditorii de mărfuri şi destinatarii mărfurilor sînt obligaţi să aibă căi de acces de la autostrăzi spre punctele de încărcare şi descărcare şi să le întreţină în stare bună care să asigure mişcarea fără obstacole şi în siguranţă a mijloacelor de transport auto şi manevrarea lor liberă în orice moment al procesului de transportare.
Articolul 10. Fondarea şi construcţia autogărilor (staţiilor auto)
(1) Fondarea autogărilor (staţiilor auto), care pot fi atît proprietate publică a statului, cît şi proprietate privată, se efectuează în modul stabilit de lege şi este supusă autorizării de către organul central de specialitate al administraţiei publice.
(2) Construcţia, întreţinerea şi reparaţia clădirilor autogărilor (staţiilor auto) se efectuează din contul autogărilor (staţiilor auto), autorităţilor administraţiei publice locale şi al surselor private.
[Art.10 în redacţia Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 11. Amenajarea staţiilor de oprire în tranzit a transportului în comun şi a locurilor de parcare a taximetrelor
(1) Staţiile de oprire în tranzit pe cursele regulate ale transportului în comun în oraşe şi alte localităţi se amenajează de autorităţile administraţiei publice locale şi includ peroane şi locuri pentru urcarea şi coborîrea călătorilor, precum şi peroane de staţie acoperite.
(2) La staţiile de oprire în tranzit pe rutele de autobuze urbane şi suburbane autorităţile administraţiei publice locale instalează panouri în care se indică intervalul de circulaţie al autobuzelor, iar pe rutele cu intervalul de circulaţie mai mare de 20 de minute se afişează mersul autobuzelor prin staţia de oprire în cauză.
(3) În oraşe şi alte localităţi, autorităţile administraţiei publice locale amenajează, la cererea agenţilor transportatori, locuri special amenajate pentru parcări de taximetre.
[Art.11 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 12. Informarea călătorilor pe rutele interurbane
În autogări (staţii auto) şi staţiile de oprire în tranzit de pe rutele interurbane călătorilor li se oferă gratis următoarea informaţie:
a) mersul mijloacelor de transport auto pentru toate rutele;
b) tabela de taxare a călătoriei şi transportului de bagaje;
c) dispoziţiile generale ale Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje;
d) regimul de lucru al caselor de bilete şi al altor servicii ale autogării (staţiei auto);
e) lista categoriilor de cetăţeni care beneficiază de reduceri ale costului călătoriei la transportul cu autovehicule.
[Art.12 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 13. Organizarea asistenţei tehnice mijloacelor de transport auto pe drumurile publice
Proprietarul sau organul de administrare a drumului public organizează acordarea asistenţei tehnice mijloacelor de transport auto, indiferent de apartenenţa lor, în baza contractelor cu întreprinderile de service-auto cu achitarea de către beneficiar a serviciilor prestate.
TRANSPORTURILE AUTO DE CĂLĂTORI ŞI BAGAJE
Articolul 14. Transporturile regulate şi neregulate
(1) Transporturile de călători şi bagaje cu autobuze (microbuze) se clasifică în transporturi regulate şi neregulate.
(2) Transporturile regulate se execută pe rutele anunţate din timp conform periodicităţii stabilite.
(3) Transporturile neregulate se execută de către agenţii transportatori, cu respectarea actelor normative în vigoare, conform contractelor (comenzilor) cu persoanele fizice sau juridice care sînt beneficiarii serviciilor de transport.
(4) Transportarea călătorilor cu taximetrele se efectuează în corespundere cu Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje.
[Art.14 completat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 15. Organizarea procesului de transportare
Procesul de transportare a călătorilor (bagajelor) pe rute regulate se efectuează prin intermediul autogărilor şi include organizarea:
a) circulaţiei autobuzelor şi deservirii călătorilor;
b) vînzării biletelor;
c) păstrării bagajelor şi bagajelor de mînă ale călătorilor;
d) serviciului de dispecerat.
[Art.15 completat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 16. Biletele de călătorie pentru curse regulate
(1) Pentru călătorie şi transportul de bagaje cu autobuzele (microbuzele) efectuate prin curse regulate călătorii sînt obligaţi să procure bilete şi să le prezinte, după caz.
(2) Biletul este un document care dovedeşte achitarea taxei de transport, acordă călătorului dreptul de a se deplasa cu autobuzul (microbuzul) pînă în punctul de destinaţie indicat şi confirmă existenţa asigurării obligatorii a călătorului.
Articolul 17. Modul de vînzare a biletelor
(1) Biletele de transport al călătorilor şi bagajelor în trafic suburban şi interurban, efectuat prin curse regulate, se vînd la casele de bilete ale autogărilor (staţiilor auto). În cazuri excepţionale, în lipsa acestor case, biletele vor fi vîndute de şoferul autobuzului (microbuzului). Biletele de transport al călătorilor şi bagajelor în trafic internaţional, efectuat prin curse regulate, se vînd la casele de bilete ale autogărilor (staţiilor auto) şi/sau ale agenţilor transportatori care deservesc aceste rute.
(2) La punctul de plecare, punctul terminus al rutei autobuzului (microbuzului) şi staţiile intermediare mari administraţia autogărilor (staţiilor auto) organizează vînzarea anticipată a biletelor.
[Art.17 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 18. Depozitele de bagaje ale autogărilor (staţiilor auto)
(1) Depozitele de bagaje ale autogărilor (staţiilor auto) primesc la păstrare de la călători bagaje şi bagaje de mînă, indiferent de faptul dacă aceştia dispun sau nu de bilete.
(2) Este interzisă primirea şi predarea la depozitele de bagaje a substanţelor inflamabile, explozive, otrăvitoare, toxice, radioactive, corosive şi rău mirositoare şi a obiectelor care ar putea murdări obiectele altor călători.
Articolul 19. Programul de lucru al autogărilor (staţiilor auto)
Programul de lucru al autogărilor (staţiilor auto) este stabilit în dependenţă de mersul autobuzelor (microbuzelor) şi coordonat cu autorităţile administraţiei publice locale.
[Art.19 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 20. Drepturile călătorului
Călătorul este în drept:
a) să procure, în modul stabilit, bilet pentru orice cursă regulată;
b) să transporte gratuit bagaje de mînă în volumul stabilit în Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje;
c) în cazul întreruperii călătoriei pe ruta interurbană ca urmare a bolii sau a unui accident, să primească costul călătoriei pentru distanţa neparcursă;
d) pînă la plecarea autobuzului (microbuzului) în călătorie, să restituie biletul la casa de bilete şi să primească în întregime costul călătoriei în cazul cînd autobuzul (microbuzul) a plecat cu o întîrziere mai mare de o oră sau cînd i s-a acordat loc într-un autobuz (microbuz) de clasă inferioară clasei autobuzului (microbuzului) la care şi-a procurat biletul;
e) în cazul cînd a întîrziat la autobuz (microbuz) în timp de 3 ore sau a întîrziat din cauza bolii sau unui accident – în timp de 72 de ore din momentul plecării autobuzului (microbuzului) pentru care a fost procurat biletul să i se reînnoiască biletul dacă achită suplimentar 25% din costul lui sau să i se restituie costul călătoriei cu reţinerea a 25% din cost, în modul prevăzut în Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje;
f) în cazul cînd restituie biletul la casa de bilete cu cel puţin 2 ore pînă la plecarea autobuzului (microbuzului) să primească în întregime costul călătoriei, iar în cazul cînd restituie biletul mai tîrziu de acest termen, dar pînă la plecarea autobuzului (microbuzului), să primească costul călătoriei cu reţinerea a 15% din costul biletului în modul stabilit în Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje.
[Art.20 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.20 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 21. Obligaţiile călătorului
Călătorul este obligat:
a) să achite la timp şi în întregime costul călătoriei, să păstreze biletul pînă la punctul său de destinaţie şi să-l prezinte la cererea reprezentanţilor organelor de control;
b) să respecte ordinea de urcare în şi de coborîre din autobuz (microbuz);
c) aflîndu-se în autobuz (microbuz), să respecte cerinţele Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje.
[Art.21 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 22. Punerea la dispoziţie a unui autobuz (microbuz) de altă clasă
(1) În cazul cînd călătorul este de acord să se deplaseze cu un autobuz (microbuz) de clasă inferioară celui pentru care şi-a procurat biletul, lui i se va restitui diferenţa dintre suma plătită de el iniţial şi costul călătoriei în mijlocul de transport auto propus.
(2) Dacă în locul autobuzului (microbuzului) prevăzut a fost propus un autobuz (microbuz) în care călătoria costă mai scump, călătorii care şi-au procurat bilete pînă la anunţarea schimbărilor survenite au dreptul să călătorească cu biletele cumpărate fără plată suplimentară. Din momentul anunţării înlocuirii autobuzului (microbuzului) biletele se vor vinde la un tarif mai mare, călătorii fiind anunţaţi despre aceasta.
Articolul 23. Transporturile de bagaje
(1) Primirea bagajelor de la călător se confirmă prin biletul de bagaje. La predarea bagajelor la transport, călătorul este în drept să declare valoarea acestora, achitînd taxa stabilită de Guvern.
(2) Nu sînt admise la transport în calitate de bagaje de mînă şi bagaje substanţe inflamabile, explozive, otrăvitoare, toxice, radioactive, corosive, nocive şi rău mirositoare, precum şi obiectele care ar putea murdări mijlocul de transport auto sau îmbrăcămintea şi obiectele altor călători.
(3) Modul de transportare a bagajelor de mînă şi a bagajelor este stabilit în Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje.
[Art.23 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.23 completat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
TRANSPORTURILE AUTO DE MĂRFURI
Articolul 24. Organizarea activităţii agenţilor transportatori
(1) Agenţii transportatori îşi organizează activitatea de sine stătător, pornind de la solicitarea serviciilor de transport.
(2) În activitatea lor, agenţii transportatori se călăuzesc de prevederile prezentului cod, altor acte normative în vigoare, precum şi de acordurile şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
[Art.24 completat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 25. Temeiul primirii mărfurilor la transport
(1) Agenţii transportatori primesc mărfurile (încărcăturile) la transport în baza contractelor de transport, încheiate cu expeditorii de mărfuri sau destinatarii mărfurilor. Ei vor asigura transportul prioritar al mărfurilor prevăzute în contract, cu excepţia cazurilor de calamităţi naturale, catastrofe, avarii şi alte situaţii excepţionale.
(2) Agentul transportator poate încheia contracte de transport al mărfurilor cu orice organizaţie care nu are calitatea de expeditor de mărfuri sau destinatar al mărfurilor. Într-o astfel de situaţie, organizaţia în cauză beneficiază de drepturile şi îşi asumă obligaţiile şi răspunderea prevăzute de prezentul cod pentru expeditorii de mărfuri şi destinatarii mărfurilor.
Articolul 26. Primirea la transport şi transportul mărfurilor perisabile, periculoase, al încărcăturilor supragrele, agabaritice sau al altor mărfuri pentru care sînt stabilite cerinţe speciale
(1) Mărfurile perisabile vor fi primite la transport de către agentul transportator în mod prioritar. Transportul mărfurilor perisabile se efectuează conform Regulamentului transporturilor de mărfuri perisabile.
(2) Mărfurile periculoase vor fi primite la transport de către agentul transportator în modul şi în cazurile specificate în Regulamentul transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova şi în convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(3) Încărcăturile supragrele şi agabaritice vor fi primite la transport de către agentul transportator în modul şi în cazurile specificate în Regulamentul cu privire la autorizarea şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele prevăzute de lege şi normativele în vigoare.
(4) Transportul în vrac/vraf al substanţelor minerale utile, al materialelor de construcţie şi al deşeurilor de producţie sau menajere (cu excepţia celor calificate ca mărfuri periculoase pentru care sînt stabilite cerinţe speciale) se efectuează cu mijloace de transport închise sau deschise şi fiind acoperite cu prelată.
[Art.26 modificat prin Legea nr.147 din 14.06.2013, în vigoare 12.08.2013]
[Art.26 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.26 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 27. Cerinţele faţă de starea mijlocului de transport auto
(1) Agentul transportator este obligat să pună la dispoziţia expeditorului de mărfuri pentru încărcare mijlocul de transport auto prevăzut în stare bună, utilizabil pentru transportarea mărfurilor de categoria dată, şi care să răspundă cerinţelor normelor sanitare şi de protecţie a mediului înconjurător.
(2) Punerea la dispoziţie a unui mijloc de transport auto, inutilizabil pentru transportarea mărfii prevăzute în contract (comandă), echivalează cu nerespectarea obligaţiilor contractuale.
Articolul 28. Buletinele de însoţire a mărfurilor
Expeditorul de mărfuri este obligat să pună la dispoziţia agentului transportator buletinele de însoţire pentru mărfurile comerciale primite la transport.
Articolul 29. Utilizarea mijlocului de transport auto cu plată pentru unitate de timp
Utilizarea unui mijloc de transport auto cu plată pentru unitate de timp este înregistrată de expeditorul de mărfuri (destinatarul mărfurilor) în foaia de parcurs, cu indicarea distanţei de parcurs şi a timpului de aflare a mijlocului de transport auto la dispoziţia expeditorului (destinatarului).
Articolul 30. Transporturile de mărfuri omogene
Transporturile de mărfuri omogene de la un expeditor la unul şi acelaşi destinatar, pe una şi aceeaşi distanţă, pot fi legalizate printr-un singur buletin de însoţire a mărfurilor pentru tot lucrul executat cu mijlocul de transport auto în decursul unei ture, în modul stabilit în Regulamentul transporturilor auto de mărfuri.
Articolul 31. Încărcarea (descărcarea) mărfurilor la expeditor (destinatar)
Echipajul mijlocului de transport auto este obligat să controleze conformitatea cantităţii mărfurilor, integrităţii ambalajelor declarate în acte, stivuirii şi fixării mărfurilor în autovehicul cu cerinţele securităţii circulaţiei. Expeditorul de mărfuri, la cererea conducătorului mijlocului de transport auto, este obligat să înlăture deficienţele depistate la stivuirea şi fixarea mărfurilor. Dacă cerinţele privind înlăturarea deficienţelor depistate nu sînt îndeplinite, conducătorul mijlocului de transport auto este obligat să consemneze acest fapt în toate exemplarele buletinului de însoţire a mărfurilor şi să refuze efectuarea operaţiunilor de transport.
[Art.31 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 32. Verificarea greutăţii, numărului de locuri de marfă şi stării mărfurilor
(1) Greutatea mărfurilor se consideră calculată corect dacă diferenţa dintre greutatea lor din punctul de plecare şi cea din punctul de destinaţie nu depăşeşte normele stabilite în standarde şi normele de pierderi naturale pentru categoria respectivă de marfă.
(2) Dacă în punctul de destinaţie, la verificarea greutăţii, numărului de locuri de marfă sau stării mărfurilor, s-a descoperit lipsă, alterarea sau vătămarea mărfurilor sau dacă aceste circumstanţe sînt fixate într-un act, întocmit pe parcursul transportării, agentul transportator este obligat să determine volumul mărfurilor lipsă, alterate sau vătămate.
(3) În cazul cînd este necesară efectuarea expertizei, agentul transportator, din proprie iniţiativă sau la cererea destinatarului mărfurilor, invită specialiştii respectivi.
(4) Dacă agentul transportator refuză să invite expertul, pe acesta din urmă este în drept să-l invite destinatarul mărfurilor, anunţîndu-i agentului transportator data şi locul expertizei.
Articolul 33. Însoţirea mărfurilor
(1) Însoţirea mărfurilor poate fi organizată atît de expeditorul de mărfuri, cît şi de agentul transportator potrivit contractului încheiat în baza regulamentelor de transportare a încărcăturilor conform tipurilor lor.
(2) Însoţirea mărfurilor periculoase se organizează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
[Art.33 în redacţia Legii nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 34. Transportul de mărfuri în trafic mixt direct
(1) Transportul de mărfuri în trafic mixt direct se execută în conformitate cu prezentul cod, cu codurile altor genuri de transport, precum şi cu contractele (acordurile conexe), încheiate în baza acestora.
(2) Fiecare transportator respectă regimul juridic stabilit mijlocului de transport respectiv şi răspunde solidar pentru pierderea, lipsa, alterarea sau vătămarea mărfurilor sau pentru prejudiciul adus terţului.
PLATA PENTRU TRANSPORTURI
Articolul 35. Plata pentru transporturile de mărfuri şi serviciile de transport şi expediţie
Mărimea plăţii pentru transporturile de mărfuri şi serviciile de transport şi expediţie se determină prin înţelegerea părţilor care au încheiat contractul de transport sau de prestare a serviciilor de transport şi expediţie.
[Art.35 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 36. Plata pentru transporturile de călători şi bagaje
(1) Guvernul Republicii Moldova aprobă Metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciile de transportare a călătorilor (pasagerilor) şi bagajelor cu transportul auto.
(2) Tarifele pentru transporturile de călători şi bagaje în traficul urban se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale, iar în traficul suburban, interurban şi internaţional – de organul de specialitate al autorităţii publice centrale.
(3) Repararea prejudiciilor suportate de agentul transportator prin acordarea de înlesniri la transport anumitor categorii de cetăţeni este reglementată de legislaţie.
[Art.36 completat prin Legea nr.329-XVI din 09.11.2006, în vigoare 24.11.2006]
[Art.36 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
DREPTURI, OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI
Articolul 37. Drepturile agentului transportator
Agentul transportator este în drept:
a) să stabilească, în conformitate cu legislaţia în vigoare, regimul şi graficul de transport, cu excepţia efectuării transporturilor de călători pe rute regulate;
b) să stabilească, în limitele competenţei sale, rute şi curse suplimentare de transport pentru călători, cu excepţia efectuării transporturilor de călători pe rute regulate;
c) să ceară călătorilor, expeditorilor de mărfuri şi destinatarilor mărfurilor îndeplinirea prevederilor Legii cu privire la transporturi, ale prezentului cod şi ale altor acte normative care reglementează activitatea transporturilor auto.
[Art.37 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.37 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 38. Obligaţiile agentului transportator
Agentul transportator este obligat:
a) să-şi organizeze activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare, în condiţii de calitate şi capacitate profesională corespunzătoare;
b) să execute calitativ şi la timp transportul călătorilor, bagajelor şi mărfurilor, asigurînd prioritatea transporturilor aferente lichidării consecinţelor calamităţilor naturale, catastrofelor, avariilor şi ale altor situaţii excepţionale;
c) să asigure efectuarea transporturilor în condiţii de siguranţă şi integritatea mărfurilor şi bagajelor transportate, să preîntîmpine avariile şi alte accidente;
d) să respecte legislaţia muncii şi legislaţia privind protecţia mediului înconjurător, standardele şi normativele ecologice, să întreprindă măsuri pentru reducerea acţiunii dăunătoare a mijloacelor de transport auto asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător;
e) împreună cu Poliţia Rutieră de Stat şi Inspectoratul Ecologic de Stat, să efectueze anual paşaportizarea ecologică a mijloacelor de transport auto;
f) să respecte drepturile şi înlesnirile cetăţenilor la transport prevăzute de legislaţie;
g) să încheie anual cu organizaţiile de asigurare contracte de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători în conformitate cu legislaţia în vigoare.
[Art.38 modificat prin Legea nr.291-XV din 10.07.2003, în vigoare 01.08.2003]
Articolul 39. Răspunderea agenţilor transportatori, expeditorilor, destinatarilor şi călătorilor
Pentru nerespectarea obligaţiilor lor, stipulate în prezentul cod, agenţii transportatori, expeditorii, destinatarii şi călătorii poartă răspundere materială în conformitate cu legislaţia.
Articolul 40. Răspunderea pentru prezentarea la transport a mărfii neprevăzute în contract
Dacă expeditorul de mărfuri prezintă la transport marfă neprevăzută în contract sau indică alt punct de destinaţie, agentul transportator este în drept să refuze transportarea, încasînd costul parcursului automobilului în ambele direcţii.
Articolul 41. Răspunderea pentru refuzul de a utiliza mijloacele de transport auto conform contractului
În cazul cînd persoana fizică sau juridică beneficiar al mijloacelor de transport auto cu plată pentru unitate de timp refuză să le utilizeze în volumul indicat în contract, beneficiarul este obligat să plătească despăgubirea prevăzută în contract pentru staţionarea mijloacelor de transport respective, conform tarifului pe unitate de timp.
Articolul 42. Răspunderea pentru integritatea mărfurilor
(1) Agenţii transportatori răspund de integritatea mărfurilor din momentul primirii acestora la transport şi pînă la predarea lor destinatarului mărfurilor, în conformitate cu Regulamentul transporturilor auto de mărfuri.
(2) Agenţii transportatori repară prejudiciile, cauzate în timpul transportării mărfurilor, în următoarele mărimi:
a) pentru pierderea mărfurilor sau lipsă – în mărimea valorii reale a mărfurilor pierdute sau lipsă;
b) pentru alterarea sau vătămarea mărfurilor – în mărimea sumei cu care s-a micşorat valoarea acestora;
c) pentru pierderea, lipsa, alterarea sau vătămarea mărfurilor cu valoare declarată – în mărimea valorii declarate, dacă nu se va dovedi că valoarea declarată nu corespunde valorii reale a mărfurilor.
(3) Expeditorul de mărfuri (destinatarul mărfurilor) este în drept să considere mărfurile pierdute şi să ceară repararea prejudiciului cauzat de pierdere, dacă mărfurile nu au fost eliberate la cererea lui:
a) pentru transportul urban şi suburban – în decurs de 10 zile de la data primirii mărfurilor la transport;
b) pentru transportul interurban – în decurs de 30 de zile de la data expirării termenului de predare indicat în contract.
(4) Conform Regulamentului transporturilor auto de mărfuri, pe lîngă repararea prejudiciului cauzat de pierderea, lipsa, alterarea sau vătămarea mărfurilor, agentul transportator va restitui expeditorului de mărfuri (destinatarului mărfurilor) plata încasată pentru transportul mărfurilor pierdute, lipsă, alterate sau vătămate, dacă aceasta nu este inclusă în costul mărfurilor.
(5) Agentul transportator compensează valoarea mărfurilor pierdute, lipsă, alterate sau vătămate în baza contului de plată sau a altui document înlocuitor prezentat de expeditorul de mărfuri (destinatarul mărfurilor).
(6) Valoarea mărfurilor se stabileşte la preţurile medii de piaţă în vigoare la data şi în locul de predare a mărfurilor către destinatar prevăzute în contract.
Articolul 43. Răspunderea pentru integritatea bagajelor
(1) Pentru pierderea bagajelor primite la transport sau lipsă în ele, agenţii transportatori poartă răspundere materială în următoarele mărimi:
a) pentru bagajele primite la transport cu valoarea declarată – în mărimea valorii declarate, dacă nu se va dovedi că aceasta nu corespunde valorii lor reale;
b) pentru bagajele primite la transport fără declararea valorii lor – în mărimea valorii bagajelor pierdute sau lipsă.
(2) În cazul alterării sau vătămării bagajelor, agentul transportator va compensa suma cu care s-a micşorat valoarea bagajelor.
Articolul 44. Răspunderea pentru integritatea bagajelor de mînă
Răspunderea pentru integritatea bagajelor transportate de călător în mînă îi revine acestui călător, cu excepţia cazurilor cînd bagajele de mînă au fost parţial sau în întregime pierdute sau vătămate din vina agentului transportator. În aceste cazuri, agentul transportator poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat în mărimile prevăzute la art.43 din prezentul cod.
Articolul 45. Răspunderea pentru prezentarea mărfurilor interzise la transport sau mărfurilor a căror transportare necesită măsuri deosebite de precauţie, precum şi pentru neprezentarea buletinelor de însoţire cuvenite
Pentru prezentarea mărfurilor interzise la transport sau mărfurilor a căror transportare necesită măsuri deosebite de precauţie, cu indicarea greşită în buletinele de însoţire a denumirii ori proprietăţilor lor, precum şi pentru neprezentarea pentru astfel de mărfuri a documentelor ce confirmă respectarea normelor dreptului vamal, sanitar şi administrativ, expeditorul de mărfuri, pe lîngă repararea prejudiciilor cauzate agentului transportator, va achita o amendă în mărimea stabilită de legislaţie.
Articolul 46. Răspunderea pentru transportul bagajelor interzise la transport
(1) Dacă în bagajele prezentate la transport se vor descoperi obiecte, a căror transportare în calitate de bagaje este interzisă, proprietarul bagajelor va fi sancţionat cu o amendă în mărimea stabilită de legislaţie.
(2) Prejudiciul cauzat agentului transportator sau altei persoane în legătură cu transportarea bagajelor interzise la transport va fi reparat de către proprietarul bagajelor.
Articolul 47. Răspunderea pentru deteriorarea mijlocului de transport auto
Expeditorul de mărfuri (destinatarul mărfurilor) este obligat să repare agentului transportator prejudiciile provocate de deteriorarea mijlocului de transport auto ca urmare a ambalării sau fixării incorecte a mărfurilor de către expeditorul de mărfuri (destinatarul mărfurilor) la încărcarea (descărcarea) lor.
Articolul 48. Confirmarea circumstanţelor care pot servi ca temei pentru tragerea la răspundere materială
Circumstanţele care pot servi ca temei pentru tragerea la răspundere materială a agenţilor transportatori, expeditorilor de mărfuri, destinatarilor mărfurilor şi călătorilor sînt confirmate prin înscrieri în buletinele de însoţire a mărfurilor şi prin acte de modelul stabilit.
Articolul 49. Modul de înaintare a pretenţiilor şi de intentare a acţiunilor
(1) Pînă la intentarea acţiunii în legătură cu transporturile auto este obligatorie înaintarea pretenţiei faţă de participanţii la trafic.
(2) Pretenţiile şi acţiunile în legătură cu transporturile auto de călători, bagaje şi mărfuri se examinează în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 50. Cesiunea dreptului de înaintare a pretenţiilor şi de intentare a acţiunilor
Cesiunea către alte persoane fizice şi juridice a dreptului de înaintare a pretenţiilor şi de intentare a acţiunilor nu se admite, cu excepţia cazurilor cînd expeditorul de mărfuri cedează acest drept destinatarului mărfurilor sau destinatarul mărfurilor expeditorului de mărfuri ori expeditorul de mărfuri (destinatarul mărfurilor) organizaţiei ierarhic superioare sau organizaţiei de transport şi expediţie.
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 51. Tratate şi acorduri internaţionale
Dacă tratatul sau acordul internaţional, la care Republica Moldova este parte, stabileşte alte prevederi decît cele cuprinse în prezentul cod, se vor aplica prevederile tratatului sau acordului internaţional.
Articolul 52. Suspendarea temporară a transporturilor auto sau restricţionarea circulaţiei
(1) Suspendarea temporară a transporturilor auto de călători, bagaje şi mărfuri sau restricţionarea circulaţiei rutiere în Republica Moldova poate avea loc numai în cazuri de calamităţi naturale, de apariţie a unor pericole pentru siguranţa circulaţiei sau pe timpul executării lucrărilor de reparaţie.
(2) Deciziile de suspendare temporară a transporturilor auto de călători, bagaje şi mărfuri sau de restricţionare a circulaţiei, cu indicarea termenului de acţiune a acestora, se iau pentru drumurile naţionale de către organul de specialitate al administraţiei publice centrale, pentru celelalte categorii de drumuri – de către autorităţile administraţiei publice locale în limitele teritoriilor din subordine.
(3) În cazurile de urgenţă, cînd apare pericol pentru siguranţa circulaţiei şi poluarea mediului înconjurător, organele Poliţiei Rutiere de Stat au dreptul să interzică circulaţia sau să introducă pe un timp restricţii de circulaţie pentru mijloacele de transport auto care execută transporturi de călători, bagaje şi mărfuri, pe anumite sectoare ale străzilor şi drumurilor.
(4) Organele care au luat decizia de suspendare temporară sau de restricţionare a circulaţiei pe şosele sînt obligate să aducă aceste decizii la cunoştinţa cetăţenilor şi întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor interesate.
Articolul 53. Controlul asupra respectării prevederilor prezentului cod
Controlul asupra respectării prevederilor prezentului cod şi ale altor acte normative referitoare la activitatea de transport auto este exercitat de organul de specialitate al administraţiei publice centrale şi de autorităţile administraţiei publice locale în limitele competenţelor lor, stabilite prin lege.
[Art.53 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 54. Punerea legislaţiei în concordanţă cu prezentul cod
(1) Pînă la punerea legislaţiei în concordanţă cu prezentul cod, actele normative se vor aplica în partea care nu este în contradicţie cu codul.
(2) Guvernul, în termen de 3 luni:
va prezenta Parlamentului propuneri privind punerea legislaţiei în concordanţă cu prezentul cod;
va aduce actele sale normative în corespundere cu prezentul cod;
va elabora actele normative prevăzute la art.2 din prezentul cod.
[Art.54 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
