H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice

nr. 988  din  21.09.1998

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.92-93/962 din 08.09.1998

* * *

În conformitate cu Legea privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16 iunie 1993 (Monitorul Oficial, 1993, nr.10, partea I, art.283) cu modificările introduse prin Legea nr.1539-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial, 1998, nr.44-46, art.316), Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind fondurile ecologice (se anexează).

2. Ministerul Mediului:

în termen de o lună va elabora şi aproba:

formularele pentru propuneri de proiecte şi programe spre finanţare din fondurile ecologice;

Regulamentul serviciilor economico-ecologice din cadrul agenţiilor ecologice zonale;

Regulamentul privind funcţionarea consiliilor de administrare a fondurilor ecologice;

în termen de două luni va elabora şi va semna cu banca selectată pe bază de concurs un acord privind activitatea individuală a fondurilor ecologice;

în comun cu Departamentul Analize Statistice şi Sociologice, în termen de două luni va introduce modificări în raportul statistic „Cu privire la formarea fondurilor ecologice extrabugetare”.

3. Se abrogă Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti nr.89 din 26 martie 1990 „Despre aprobarea Regulamentului provizoriu cu privire la instituirea şi folosirea fondurilor protecţiei naturii în R.S.S. Moldovenească” (Veştile R.S.S. Moldoveneşti, 1990, nr.4, art.76).

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.988 din 21 septembrie 1998

REGULAMENTUL

privind fondurile ecologice

I. NOŢIUNI GENERALE

1. Prezentul regulament reglementează activitatea de constituire şi funcţionare a fondurilor ecologice şi este elaborat în baza Legii privind protecţia mediului înconjurătornr.1515-XII din 16 iunie 1993 şi Legii pentru modificarea şi completarea Legii privind protecţia mediului înconjurător nr.1539-XIII din 25 februarie 1998.

Scopul creării fondurilor ecologice este colectarea de resurse suplimentare pentru finanţarea măsurilor de protecţie a mediului şi reconstrucţie a ecosistemelor.

2. Fondurile ecologice se creează pe lîngă agenţiile ecologice zonale – fondurile ecologice locale, şi pe lîngă Ministerul Mediului (în continuare – Ministerul) – Fondul ecologic naţional.

3. Mijloacele fondurilor ecologice, contribuţiile benevole ale persoanelor fizice şi juridice şi mijloacele cu destinaţie specială de compensare a daunelor cauzate resurselor piscicole nu sînt supuse impozitării sau altor plăţi în buget.

4. Mijloacele Fondului ecologic naţional şi fondurilor ecologice locale, care nu au fost folosite în anul de referinţă, nu pot fi retrase, ci sînt reportate pe anul următor şi se folosesc în scopurile prevăzute de prezentul regulament.

5. Fondurile ecologice pot efectua următoarele tipuri de finanţare:

subsidii nerambursabile sau dotaţii (granturi), împrumuturi preferenţiale fără dobîndă sau cu dobîndă bonificată, garanţii pentru împrumut, subvenţii pentru plata dobînzilor la creditele acordate organizaţiilor ce au contractat credite bancare pentru proiecte de protecţie a mediului.

6. Fondurile ecologice finanţează exclusiv proiectele în domeniul mediului, care au trecut etapele stabilite de selectare şi evaluare în bază de concurs.

7. Direcţiile prioritare de finanţare din fondurile ecologice le constituie activităţile de implementare a planurilor şi programelor naţionale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului, măsurile pentru îndeplinirea obligaţiunilor internaţionale asumate de Republica Moldova prin semnarea acordurilor şi convenţiilor internaţionale, precum şi lucrările pentru micşorarea emisiilor în atmosferă, a deversărilor în obiectivele acvatice şi a volumului deşeurilor. În aceste scopuri se folosesc cel puţin 70% din resursele acumulate în fondurile ecologice.

În vederea acumulării mijloacelor, care vor fi utilizate în cazuri excepţionale sau pentru cheltuieli operative, se creează fondul de rezervă în mărime de 10% din volumul anual al mijloacelor Fondului ecologic naţional şi fondurilor ecologice locale.

II. FONDURILE ECOLOGICE LOCALE

8. Resursele financiare ale fondurilor ecologice locale provin din:

a) plăţile pentru emisiile, deversările de substanţe poluante, amplasarea deşeurilor pe poligoane (gunoişti) în limitele stabilite, amplasarea deşeurilor de către persoanele juridice pe propriul teritoriu;

b) plăţile pentru emisiile, deversările de substanţe poluante, amplasarea deşeurilor pe poligoane (gunoişti) cu depăşirea limitelor stabilite;

c) sumele rezultate din compensarea prejudiciilor cauzate mediului;

d) sumele amenzilor, percepute pe cale administrativă sau judiciară de la persoanele fizice sau juridice, care încalcă legislaţia în domeniul protecţiei mediului;

e) mijloacele provenite din comercializarea producţiei confiscate, obţinute prin exploatarea nelegitimă a resurselor naturale;

f) contribuţiile benevole ale persoanelor juridice, donaţiile cetăţenilor şi alte venituri.

9. Mijloacele fondurilor ecologice se acumulează şi se distribuie astfel:

a) mijloacele prevăzute în subpunctele a)-e) din punctul 8 se acumulează la conturile agenţiilor ecologice zonale.

b) 30% din mijloacele prevăzute în subpunctele a)-d) din punctul 8 se virează la contul Fondului ecologic naţional. Restul (70%) se transferă în fondul ecologic local.

c) mijloacele prevăzute în subpunctul e) din punctul 8 se distribuie conform Legii regnului animal şi anexelor la ea.

10. Mijloacele fondurilor ecologice locale sînt folosite pentru finanţarea:

a) elaborărilor şi implementărilor programelor locale de protecţie a mediului şi regenerare a resurselor naturale;

b) construcţiei, reconstrucţiei şi reutilării obiectivelor de protecţie a mediului (instalaţii de epurare a apei, aerului etc.);

c) proiectării, construcţiei şi amenajării poligoanelor pentru depozitarea deşeurilor;

d) măsurilor sanitare (lichidarea gunoiştilor neautorizate, curăţirea fîntînilor, izvoarelor, lacurilor etc.);

e) propagării cunoştinţelor ecologice;

f) întăririi bazei tehnico-materiale a structurilor de protecţie a mediului;

g) premierii inspectorilor (inclusiv a celor obşteşti), care au depistat încălcări ecologice (pînă la 5% din fondul ecologic local) şi întreţinerea serviciilor ecologo-economice din componenţa agenţiilor ecologice zonale;

h) acţiunilor de prevenire şi lichidare a consecinţelor poluării mediului, ale calamităţilor naturale şi avariilor, care au condiţionat degradarea componentelor mediului;

i) altor lucrări ce ţin de protecţia mediului.

III. FONDUL ECOLOGIC NAŢIONAL

11. Fondul ecologic naţional se formează din contul:

a) mijloacelor defalcate din fondurile ecologice locale;

b) plăţilor pentru emisiile de substanţe nocive de către sursele mobile, care folosesc benzină (neetilată, etilată) şi motorină;

c) mijloacelor destinate compensării daunelor cauzate resurselor piscicole, calculate conform metodologiei, aprobate de Minister;

d) contribuţiilor benevole ale persoanelor fizice şi juridice;

e) mijloacelor obţinute în rezultatul activităţii individuale a Fondului ecologic naţional sub formă de dividende, dobînzi la depuneri, depozite bancare, din operaţiunile cu hîrtiile de valoare ale statului, participarea prin cote-părţi în activitatea întreprinderilor şi altor persoane juridice în vederea înfăptuirii măsurilor de protecţie a mediului.

12. Mijloacele Fondului ecologic naţional pot fi utilizate pentru:

a) elaborarea şi implementarea programelor naţionale de protecţie a mediului, reconstrucţia ecologică a landşafturilor şi obiectivelor acvatice afectate de activităţile antropice;

b) investigaţii ştiinţifice în domeniul protecţiei mediului, la comanda Ministerului;

c) elaborarea sistemului de normative ecologice, ce reglementează folosirea resurselor naturale şi calitatea mediului;

d) organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie ecologică şi reclamă;

e) propagarea cunoştinţelor ecologice;

f) pregătirea şi perfecţionarea cadrelor din sistemul Ministerului;

g) organizarea colaborării internaţionale în domeniul protecţiei mediului înconjurător, inclusiv prin antrenarea specialiştilor străini la acordarea asistenţei consultative, de expertizare, participarea reprezentanţilor ţării la activitatea convenţiilor ecologice internaţionale, la care Republica Moldova este parte; achitarea cotizaţiilor de membru al organizaţiilor interstatale în domeniul protecţiei mediului înconjurător;

h) participarea prin cote-părţi la lucrările de cercetare-dezvoltare, la proiectarea şi implementarea tehnicii şi tehnologiilor cu parametri ecologici acceptabili, crearea întreprinderilor interdepartamentale pentru utilizarea deşeurilor, aplicarea tehnologiilor ecologic pure, construcţia obiectelor de protecţie a mediului;

i) lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, avariilor în producţie, a altor situaţii ce pot aduce prejudicii mediului;

j) acordarea de ajutor financiar fondurilor ecologice locale pentru realizarea măsurilor de protecţie a mediului în raioanele cu o situaţie ecologică deosebit de complicată;

k) premierea specialiştilor, indiferent de apartenenţa departamentală, care contribuie la stabilizarea şi micşorarea nivelului de poluare a mediului (pînă la 1% din Fondul ecologic naţional);

l) participarea prin cote-părţi la finanţarea proiectelor de asistenţă tehnică şi proiectelor investiţionale în domeniul protecţiei mediului, care sînt finanţate de organisme donatoare internaţionale, de sponsori şi investitori autohtoni;

m) achitarea cheltuielilor pentru crearea bazei tehnico-materiale şi pentru ţinerea evidenţei statistice a fondurilor ecologice;

n) acordarea de sprijin financiar organizaţiilor ecologiste neguvernamentale în baza unui program special de granturi pentru proiectele destinate protecţiei mediului înconjurător.

13. Folosirea mijloacelor destinate compensării prejudiciilor cauzate resurselor piscicole şi altor resurse biologice ale bazinelor piscicole se efectuează conform anexei nr.2 la Legea privind regnul animal.

IV. GESTIUNEA FONDURILOR ŞI ORGANIZAREA FINANŢĂRII

MĂSURILOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI

14. Fondul ecologic naţional şi fondurile ecologice locale sînt administrate de consiliile de administrare constituite din cîte cinci persoane, în următoarea componenţă: pentru Fondul ecologic naţional – ministrul mediului (preşedinte), un viceministru al mediului (vicepreşedinte), cîte un reprezentant al Cancelariei de Stat, organizaţiei sindicale de ramură, organizaţiilor ecologiste neguvernamentale (înaintat de adunarea generală a organizaţiilor neguvernamentale); pentru fondurile ecologice locale – primarul municipiului sau preşedintele executivului raional (preşedinte), directorul agenţiei ecologice zonale (vicepreşedinte), un reprezentant al centrului teritorial de igienă şi epidemiologie, directorul-adjunct al agenţiei ecologice zonale, un reprezentant al organizaţiilor ecologiste neguvernamentale (înaintat de adunarea generală a organizaţiilor neguvernamentale). Activitatea fondurilor ecologice este reglementată de Regulamentul privind funcţionarea consiliilor de administrare a fondurilor ecologice, aprobat de Minister.

15. Mijloacele fondurilor ecologice se utilizează conform hotărîrii consiliilor de administrare adoptate în şedinţele lor, care au loc cel puţin o dată în trimestru.

Proiectele propuse spre finanţare din fondurile ecologice sînt prezentate de către autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderi şi organizaţii, indiferent de forma lor de proprietate, de către organizaţiile neguvernamentale şi persoanele particulare (denumite în continuare Beneficiarul) Ministerului sau structurilor lui teritoriale pe formulare de modelul stabilit.

Ministerul şi structurile lui teritoriale evaluează şi selectează proiectele, formulează concluziile şi le prezintă consiliilor de administrare pentru adoptarea deciziei finale.

După adoptarea sau respingerea hotărîrii de finanţare, consiliul de administrare respectiv, prin intermediul structurilor Ministerului, o notifică Beneficiarului.

Dacă proiectul este acceptat, consiliul de administrare şi Beneficiarul coordonează contractul privind realizarea şi finanţarea proiectului şi îl semnează.

După finalizarea lucrului, Beneficiarul prezintă darea de seamă despre executarea contractului şi mijloacele folosite.

Structurile teritoriale ale Ministerului exercită controlul asupra realizării proiectelor, fiind în drept să solicite Beneficiarului orice informaţie operativă referitor la stadiul executării proiectelor finanţate din fondul ecologic.

16. Consiliile de administrare ale fondurilor ecologice poartă răspundere pentru utilizarea mijloacelor în alte scopuri decît cele prevăzute în prezentul regulament, conform legislaţiei în vigoare.

V. EVIDENŢA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII FONDURILOR ECOLOGICE

17. Evidenţa contabilă şi dările de seamă ale fondurilor ecologice şi controlul asupra activităţii lor se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

18. Acumularea mijloacelor băneşti pentru constituirea fondurilor ecologice locale şi evidenţa lor sînt atribuţii ale serviciilor economico-ecologice ale agenţiilor ecologice zonale. Activitatea serviciilor economico-ecologice este reglementată de Regulamentul serviciilor economico-ecologice din cadrul agenţiilor ecologice zonale.

19. Evidenţa mijloacelor băneşti ale Fondului ecologic naţional se ţine de către direcţia evidenţă contabilă şi gospodărire a Ministerului.

20. Trimestrial, serviciile economico-ecologice informează consiliile de administrare despre mijloacele băneşti acumulate în fonduri şi prezintă Consiliului de administrare a Fondului ecologic naţional dări de seamă asupra intrărilor băneşti şi asupra modului de cheltuire a lor. Acesta, la rîndul său, generalizează dările de seamă şi prezintă Departamentului Analize Statistice şi Sociologice informaţia privind activitatea fondurilor ecologice locale şi Fondului ecologic naţional. Procedura prezentării dărilor de seamă şi formularele de evidenţă primară sînt stabilite în Regulamentul privind funcţionarea consiliilor de administrare a fondurilor ecologice.