joi, 8 aprilie 1999
270/08.04.99 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1999-2002 "Supremaţia legii, revitalizare economică, integr...
                HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
    cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului
      Republicii Moldova pentru anii 1999-2002 "Supremaţia legii,
             revitalizare economică, integrare europeană"

                         Nr.270  din  08.04.99

       Monitorul Oficial al R.Moldova nr.39-41/279 din 22.04.1999

                                * * *
    Abrogat: 11.01.2000
    Hotărîrea Guvernului nr.20 din 11.01.2000

    Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova
pentru   anii  1999-2002  "Supremaţia  legii,  revitalizare   economică,
integrare europeană".
    2. Ministerele,   departamentele   şi  autorităţile   administraţiei
publice locale:
    vor întreprinde   măsurile  necesare  pentru  asigurarea  realizării
incontestabile a prevederilor programului nominalizat;
    vor prezenta  trimestrial, pînă la data de 5 a lunii ce urmează după
trimestrul  gestionar,  Ministerului Economiei şi Reformelor  informaţii
despre mersul îndeplinirii programului.
    3. Ministerul  Economiei  şi  Reformelor va  generaliza  materialele
prezentate  şi,  pînă la data de 10 a lunii ce urmează  după  trimestrul
gestionar, va prezenta Guvernului darea de seamă respectivă.
    4. Se abrogă  hotărîrile Guvernului Republicii Moldova nr.523 din  4
iunie  1998  "Cu  privire  la  aprobarea  Programului  de  activitate  a
Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001" (Monitorul Oficial,
1998, nr.54-55, art.370) şi nr.766 din 8 iulie 1998 "Cu privire la unele
măsuri  vizînd asigurarea cadrului normativ în realizarea programului de
activitate a Guvernului pentru anii 1998-2001" (Monitorul Oficial, 1998,
nr.72-73, art.702).
    5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina
dlui  Alexandru  Muravschi,  viceprim-ministru, ministrul  economiei  şi
reformelor.

    Prim-ministru
    al Republicii Moldova                           Ion STURZA

    Contrasemnată:

    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei
    şi reformelor                                   Alexandru Muravschi

    Chişinău, 8 aprilie 1999.
    Nr. 270.

                                                    Aprobat
                                            prin Hotărîrea Guvernului
                                                Republicii Moldova
                                            nr. 270 din 8 aprilie 1999

                               Programul
             de activitate a Guvernului Republicii Moldova
                       pentru perioada 1999-2002
    "SUPREMAŢIA LEGII, REVITALIZARE ECONOMICĂ, INTEGRARE EUROPEANĂ"

    Prezentul Program  stabileşte  priorităţile  activităţii  Guvernului
Republicii  Moldova  pentru  anii 1999-2002, obiectivele  şi  politicile
economice  şi sociale menite să impulsioneze reformele structurale şi să
asigure  consolidarea instituţiilor guvernamentale. Programul  presupune
continuitatea acţiunilor iniţiate de Guvernul precedent, ţinîndu-se cont
de  realităţile economice, sociale şi politice. Prin punerea în aplicare
cu  succes  a  acestui Program se va realiza un progres  în  dezvoltarea
economică şi ridicarea nivelului de trai în Republica Moldova.

            I. Evaluarea situaţiei social-economice actuale

    Ultimii ani de  evoluţie social-economică a Republicii Moldova  sînt
marcaţi  de declinul profund în toate domeniile, de scăderea continuă  a
nivelului  de  trai  al populaţiei şi, drept consecinţă,  de  un  climat
social  general  nefast.  Indicatorii  economici  principali  atestă  că
economia  Republicii  Moldova se confruntă cu probleme  fundamentale  cu
caracter  nu  numai  economic, ci şi politic şi social.  De  aceea  este
necesară direcţionarea activităţii spre:
    1) afirmarea ţării ca stat democratic şi de drept;
    2) evitarea intrării ţării în incapacitatea de plată;
    3) efectuarea schimbărilor structurale în economie.
    Obiectivele şi  politicile cuprinse în prezentul Program derivă  din
situaţia  extrem  de  dificilă  în care se află  economia  naţională  la
momentul  elaborării  lui  şi iau în  considerare  scenariile  evoluţiei
acestora.  Evaluarea  situaţiei social-economice conduce la  următoarele
concluzii:
    (i) datoria externă  constituie  circa  80%  din PIB,  în  timp  ce,
conform  experienţei  mondiale,  pentru buna  funcţionare  a  sistemului
economic  şi  celui  social  se consideră admisibilă  o  pondere  ce  nu
depăşeşte  65%.  În valori absolute, la 1 ianuarie 1999 datoria  externă
constituia  1,3  miliarde dolari S.U.A. Statul depune eforturi  tot  mai
mari  pentru a deservi datoria externă. Anul 1999 este vîrful de plată a
datoriei externe, Guvernul urmînd să ramburseze 221 mil. dolari, în timp
ce resursele reale disponibile sînt extrem de neînsemnate;
    (ii) cheltuielile pentru serviciul datoriei externe constituie circa
7, 5 % din export, nivelul admisibil fiind de 5%;
    (iii) la 1 ianuarie  1999  datoria internă a statului  a  constituit
1572 mil. lei, iar cheltuielile pentru serviciul ei se cifrează la circa
11% din cheltuielile bugetului de stat;
    (iv) repartizarea geografică a comerţului exterior este defectuoasă.
Astfel,  exportul  către  o altă ţară şi importul dintr-o altă  ţară  nu
trebuie  să depăşească 30 şi, respectiv, 20% din volumul total, în  timp
ce  indicatorii  respectivi  ai  relaţiilor noastre  cu  Federaţia  Rusă
constituie 60 şi, respectiv, 30%;
    (v) indicele  gradului de acoperire a importului prin export este în
continuă  descreştere, constituind în anul 1998, raportat la anul  1995,
0,74,  iar nivelul de acoperire a importului prin export a constituit în
anul  1998  circa  62  la  sută, fiind necesară  o  acoperire  totală  a
importului  prin export. Deficitul balanţei comerciale în anul 1998  s-a
cifrat la 390 mil. dolari S.U.A;
    (vi) rata evaziunii  fiscale  în bugetul consolidat este  extrem  de
înaltă  şi  constituie un pericol serios pentru securitatea economică  a
statului;
    (vii) din cauza  consumului  excesiv  de materii prime  şi  energie,
calităţii  inferioare  a produselor, precum şi din cauza  managementului
ineficient, întreprinderile industriale mari sînt falimentare şi sustrag
din circuitul economic un volum enorm de resurse;
    (viii) deficitul general de casă al bugetului consolidat în perioada
1993-1997  a  variat între 5,8 şi 9,1 % din PIB, diminuînd în anul  1998
pînă la 2,7% şi impunînd căutarea permanentă a unor surse interne şi/sau
externe de acoperire, care sînt destul de costisitoare şi care, de fapt,
împiedică fluxul de credite în sectorul real al economiei;
    (ix) practica  larg răspîndită a plăţilor în natură, precum şi plata
impozitelor   prin   achitări  reciproce  aduc   prejudicii   economiei,
distorsionînd mecanismele economiei de piaţă;
    (x) nivelul şi  structura  actuală a salariilor în sectorul  bugetar
denotă  rolul pe care îl avea Guvernul în sistemul economic anterior. La
1000  de  locuitori în sectorul bugetar revin circa 90 de  angajaţi,  în
timp  ce  în ţările cu acelaşi nivel de dezvoltare în acest sector  sînt
antrenaţi cu circa 30 angajaţi mai puţin;
    (xi) datorită  dependenţei  excesive  a exportului nostru  de  piaţa
Federaţiei  Ruse,  economia republicii a fost serios afectată  de  criza
financiară regională, al cărei impact negativ se va face simţit nu numai
o perioadă de scurtă durată, ci şi o perioadă de durată medie;
    (xii) pentru Moldova riscurile sînt deosebit de serioase, dată fiind
situaţia  economică precară, manifestată prin diminuarea continuă a PIB,
a  indicatorilor  financiari pe piaţa capitalului şi prin  administrarea
fiscală  ineficientă.  Aceste  fenomene au loc  pe  fundalul  diminuării
cronice a producţiei industriale şi agricole, deteriorării potenţialului
ştiinţifico-tehnic şi productiv, existenţei unor numeroase întreprinderi
neviabile;
    (xiii) deşi s-au   depus  eforturi  pentru  atragerea  investiţiilor
străine,  nivelul  acestora  este nesatisfăcător  şi  persistă  tendinţa
scurgerii   de  capital  peste  hotare  şi  decapitalizării  continue  a
economiei.
    Situaţia dificilă    a   economiei   influenţează   defavorabil   şi
indicatorii sociali şi de mediu:
    a) nivelurile  critice ale tuturor componentelor bunăstării  sociale
se  află  la  limită  sau au fost chiar depăşite: nivelul  de  viaţă  al
populaţiei, stratificarea ei, datorată diferenţei de venituri, gradul de
satisfacere   a   necesităţilor  sociale,  respectarea  drepturilor   şi
libertăţilor   persoanei,   nivelul  criminalităţii,   sporul   natural,
longevitatea vieţii;
    b) într-o sărăcie  profundă se află familiile numeroase,  invalizii,
bătrînii, şomerii;
    c) în pofida   eforturilor   depuse,  nu  s-a  soluţionat   problema
arieratelor  la  pensii  şi salarii faţă de  bugetari.  Către  sfîrşitul
decadei  a  doua  a  lunii februarie 1999 acestea  constituiau  217  şi,
respectiv, 278 milioane de lei;
    d) serioase probleme  ridică  şomajul,  care are o  rată  extrem  de
înaltă.  Deşi  numărul  şomerilor oficial înregistraţi  se  cifrează  la
aproximativ  32 mii persoane, numărul lor real este de circa opt ori mai
mare;
    e) într-o situaţie   critică  se  află  învăţămîntul  şi   ocrotirea
sănătăţii, constatîndu-se o erodare a valorilor spirituale;
    f) societatea  este afectată de corupţie, ponderea mare a  economiei
tenebre  provoacă  îngrijorări.  Reforma judiciară şi de  drept  a  fost
efectuată  doar  parţial, procuratura, poliţia, securitatea rămînînd  în
afara ei;
    g) continuă poluarea  surselor  subterane  de apă potabilă  (69%  nu
corespund  standardelor), anual fertilitatea solului se reduce cu  circa
0,5%, se agravează starea pădurilor.
    Existenţa unor    grave   probleme   în   toate   domeniile   sferei
social-economice  ne  impun  să recunoaştem că pe  parcursul  anilor  nu
reformele au fost promovate, ci simulacrul lor.
    Cadrul extrem   de   nefavorabil  şi  posibilităţile   politice   şi
financiare  reduse  ale statului limitează capacităţile de  manevră  ale
Guvernului  în  selectarea  şi realizarea strategiei de  creare  a  unei
economii  competitive.  În acest scop, Guvernul va întreprinde  măsurile
organizatorice,  funcţionale  şi  operaţionale ce se impun  pentru  a-şi
realiza obiectivele strategice.

        II. Evitarea intrării ţării în incapacitate de plată şi
                    asigurarea creşterii economice

    În situaţia actuală,  statul  se confruntă cu serioase  probleme  în
ceea ce priveşte posibilităţile reale de onorare a obligaţiunilor lui de
plată.  Pentru depăşirea acestei situaţii, se va acţiona în  următoarele
domenii:

                      Stabilizarea macroeconomică
    Guvernul va acţiona în următoarele direcţii:
    (i) stabilizarea  macroeconomică va fi abordată de manieră  globală,
prin  echilibrarea indicatorilor stabilităţii (deficit intern şi extern,
inflaţie, şomaj, respectiv creştere economică), astfel încît indicele de
stabilitate economică să se îmbunătăţească (în prezent acesta reprezintă
doar 52% din nivelul optim);
    (ii) în condiţiile  actuale  de incertitudine şi riscuri înalte  ale
economiei  regionale, se va promova scenariul reformelor imediate,  care
presupune    obligativitatea   înfăptuirii   continue   a   schimbărilor
structurale   iniţiate  anterior.  Acest  scenariu  impune  o   creştere
moderată,  cu  ameliorări  mai  durabile  pe  termen  mediu.  Realizarea
reformelor   structurale  fundamentale,  în  special  restructurarea  şi
privatizarea  întreprinderilor,  va  permite către anul  2002  creşterea
stabilă  a  PIB cu circa 5% anual, după o creştere de 1 şi 2,5% în  anii
1999 şi 2000;
    (iii) deficitul  bugetar  va fi diminuat prin reducerea  drastică  a
cheltuielilor  nejustificate,  concomitent cu sporirea veniturilor  prin
ameliorarea administrării fiscale;
    (iv) Guvernul  îşi  va  axa  acţiunile pe  promovarea  insistentă  a
politicii   exporturilor  în  sensul  sporirii  volumelor  acestora,  va
contribui   la   diversificarea  pieţelor  de  export  şi   va   elabora
instrumentele  şi mecanismele adecvate pentru sporirea  competitivităţii
mărfurilor  destinate exportului. Pînă în anul 2001 creşterea exportului
va atinge cota de 10%, după o creştere nominală de 7% în anul 1999;
    (v) din cauza   devalorizării  leului  şi  ridicării  preţurilor  la
resursele  energetice,  în anii 1999-2000 se preconizează o diminuare  a
importurilor.
    În implementarea  acestui  scenariu,  Guvernul  mizează  pe  accesul
Republicii  Moldova  la  creditele externe în condiţii  acceptabile,  pe
atragerea   investiţiilor  străine  directe,  în  special  în  industria
prelucrătoare, creditarea concesională din partea donatorilor bilaterali
şi  multilaterali,  precum  şi  pe  redeschiderea  căilor  spre  pieţele
internaţionale de capital cu dobînzi pertinente.

                           Politica fiscală
    Pentru promovarea  politicii lui fiscale, Guvernul se va conduce  de
următoarele principii:
    1) uniformizarea  sistemului  fiscal  concomitent  cu  simplificarea
procedurilor fiscale;
    2) lărgirea bazei  impozabile  prin  anularea  înlesnirilor  fiscale
nejustificate;
    3) asigurarea transparenţei şi stabilităţii politicii fiscale;
    4) neadmiterea  modificărilor  legislaţiei  fiscale şi  bugetare  pe
parcursul anului financiar în defavoarea contribuabililor.
    În domeniul politicii  fiscale, Guvernul va întreprinde  următoarele
măsuri:
    (i) realizarea  noii  concepţii  de  reformă  fiscală  în  Republica
Moldova, adoptată de Parlament;
    (ii) adoptarea integrală şi aplicarea Codului fiscal;
    (iii) finalizarea  introducerii standardelor naţionale ale evidenţei
contabile;
    (iv) crearea  unei  baze  de date integrate  în  scopul  coordonării
acţiunilor  de combatere a fraudelor financiare şi a evaziunilor fiscale
concomitent  cu  ridicarea  prestigiului  colaboratorilor  organelor  de
control  financiar, fiscal, vamal şi ai poliţiei, stimularea lor  pentru
activitate performantă şi loialitate;
    (v) eliminarea  totală a achitărilor reciproce şi plăţilor în natură
în  relaţiile  dintre  agenţii  economici şi în  relaţiile  acestora  cu
sistemul bugetar şi sectorul energetic;
    (vi) reglementarea  procesului de inspectare şi control al agenţilor
economici de către autorităţile fiscale;
    (vii) corelarea bazei de impozitare cu evoluţia ratei inflaţiei;
    (viii) ajustarea cheltuielilor bugetare la veniturile reale;
    (ix) sancţionarea contribuabililor rău platnici conform legislaţiei;
    (x) asigurarea  publicităţii  fraudelor  financiare  şi  evaziunilor
fiscale de proporţii, comise de persoanele fizice şi juridice.

                           Politica bugetară
    Scopul principal   al   politicii  bugetare  constă   în   atingerea
stabilităţii bugetare de lungă durată în baza ajustării cheltuielilor la
posibilităţile  reale ale economiei naţionale şi utilizării eficiente  a
banului public. În domeniul cheltuielilor publice Guvernul:
    (i) va garanta  doar  plăţile  pentru achitarea  datoriei  de  stat,
salariilor,  burselor, pensiilor, alimentaţiei, medicamentelor, apei  şi
energiei,   precum   şi  compensaţiile  acordate   categoriilor   social
vulnerabile  ale  populaţiei. În scopul transparentizării  cheltuielilor
efectuate  pentru  categoriile  menţionate, Guvernul  va  publica  lunar
informaţii, evidenţiind modificările datoriilor la aceste capitole;
    (ii) va asigura  valorificarea  eficientă şi raţională a  resurselor
financiare  publice prin instituirea unui regim de control rigid  asupra
utilizării  lor,  va  întreprinde măsuri pentru respectarea  întocmai  a
legislaţiei   privind   achiziţiile   publice,   inclusiv   la   nivelul
administraţiei  publice locale, şi va implementa sistemul trezorerial la
executarea bugetelor locale;
    (iii) în scopul  asigurării unei stabilităţi macroeconomice reale şi
durabile,  va  fi  promovată o politică dură de gestionare  a  nivelului
deficitului  bugetar  şi a datoriei publice. Necesitatea unei astfel  de
politici este determinată de creşterea periculoasă a datoriei publice în
raport  cu  PIB  şi  diminuarea lichidităţii financiare  a  statului  în
condiţiile deteriorării considerabile a balanţei contului curent;
    (iv) va renunţa  la practica adoptării actelor normative neasigurate
financiar.
    Realizarea consecventă   a  reformelor  structurale  va  oferi   noi
posibilităţi  pentru  promovarea  politicii guvernamentale  în  domeniul
finanţelor  publice.  Vor  apărea  posibilităţi de  reeşalonare  a  unor
datorii, al căror termen de rambursare începe în perioada 1999-2002.

                    Politica monetară şi de credite
    Guvernul va conlucra  cu  BNM  în scopul  promovării  unei  politici
monetar-creditare  adecvate situaţiei din economia naţională, finanţelor
publice  şi  balanţei  de  plăţi externe.  Politicile  de  creditare  şi
monetară  vor  fi orientate spre controlul inflaţiei şi al  echilibrului
extern.  Există cîteva precondiţii pentru aplicarea politicilor monetare
şi creditare în scopuri de stabilizare:
    (i) accelerarea  reformelor  economice  şi  structurale  în  vederea
reducerii   pierderilor,  mai  ales  în  sectorul  agricol  şi  sectorul
energetic;
    (ii) întărirea disciplinei financiare şi ridicarea responsabilităţii
agenţilor economici pentru onorarea obligaţiunilor ce le revin;
    (iii) adoptarea    măsurilor    privind   reducerea   esenţială    a
tranzacţiilor   barter  şi  diminuarea  plăţilor  în  numerar,   crearea
condiţiilor  pentru  sporirea ponderii decontărilor prin virament  între
agenţii economici;
    (iv) consolidarea  de  către BNM a instrumentelor  antiinflaţioniste
ale politicii monetare (operaţiuni de piaţă deschisă);
    (v) stoparea  acordării de împrumuturi Guvernului pentru  finanţarea
deficitului  bugetar,  cu  excepţia creditelor pe  termen  scurt  pentru
decalaj de casă.
    În condiţiile  sistării creditării Guvernului de către BNM, una  din
sarcinile   principale   ale  politicii  monetar-creditare   este   atît
stabilizarea  financiară  pe  termen lung, cît  şi  crearea  condiţiilor
pentru încurajarea atragerii de capital în sectorul real al economiei.
    Guvernul va întreprinde     măsuri    urgente    pentru    depăşirea
constrîngerilor  externe,  gestionarea prudentă a datoriei externe şi  a
fluxurilor  de capital străin. De aceea, în perspectiva apropiată, se va
acţiona  în vederea reglementării directe şi indirecte, pentru a evita o
eventuală situaţie de criză privind obligaţiunile externe ale ţării.

                   III. Reformarea sectorului public

    Eforturile guvernamentale  se vor concentra în următoarele  direcţii
principale:  administraţia publică, politica socială, politica regională
şi asigurarea ordinii de drept.

                        Administraţia publică
    Recentele evoluţii  ale evenimentelor în Republica Moldova impun  cu
necesitate  măsuri  energice orientate spre consolidarea  administraţiei
publice. În acest scop, se vor întreprinde acţiuni pentru eficientizarea
activităţii  administraţiei  publice  centrale şi  locale,  a  politicii
regionale,  serviciilor, perfecţionarea sistemului judiciar, precum şi a
sistemului reglementărilor de stat, după cum urmează:
    A. Eficientizarea administraţiei publice centrale si locale
    Guvernul îşi  asumă  sarcina  de  a contribui  activ  la  executarea
prevederilor  Constituţiei referitoare la conlucrarea puterilor în stat.
În scopul eficientizării administrării se va acţiona în direcţia:
    (i) raţionalizării    structurii    şi   funcţiilor    autorităţilor
administraţiei  publice. Se vor lua măsuri pentru crearea unui  mecanism
de selectare şi promovare a cadrelor în exclusivitate pe bază de concurs
deschis, ferit de amestecul politic şi de interesele de grup;
    (ii) concentrării    eforturilor   pentru   asigurarea   exercitării
funcţiilor   de   bază  ale  statului,  inclusiv  sistemul   de   drept,
învăţămîntul   general,   protecţia  socială  şi  a  mediului,   crearea
condiţiilor   şi  cadrului  normativ  pentru  funcţionarea  eficientă  a
sectorului privat;
    (iii) excluderii  intervenţiei statului în activităţile care pot  fi
realizate  mai  eficient de sectorul privat sau delegarea  unor  funcţii
instituţiilor publice nonguvernamentale;
    (iv) consolidării   sistemului   judiciar  independent,   promovării
reformei   judiciare   şi   de  drept,   ajustîndu-le   la   standardele
internaţionale şi la posibilităţile economico-financiare ale republicii;
    (v) elaborării  şi implementării unui sistem de drept comercial  apt
să   reglementeze  asigurarea  îndeplinirii  contractelor,  consolidării
sistemului  financiar-bancar,  reorganizării serviciului de executare  a
deciziilor judecătoreşti etc.;
    (vi) asigurării   supremaţiei   legii   în  calitate   de   condiţie
obligatorie  pentru  promovarea  reformelor în  toate  sferele,  puterea
judecătorească    devenind    garantul   ireversibilităţii    proceselor
democratice şi de reformare din societate.
    B. Reglementările de stat
    Unul din obiectivele  principale  ale  Guvernului va  fi  asigurarea
libertăţii  bazate  pe  supremaţia  legii. În  acest  sens,  activitatea
Guvernului se va conduce după trei principii fundamentale:
    1) libertatea economică;
    2) relaţiile economice contractuale;
    3) consolidarea proprietăţii private.
    Procesul de consolidare   a   transformărilor  economice   de   bază
presupune îndeplinirea următoarelor condiţii-cheie:
    a) crearea unor   condiţii  propice  de  activitate  cu  accent   pe
protecţia concurenţei loiale, în cadrul cărora preţurile se vor forma în
funcţie  de  cererea  şi  oferta  pe piaţă,  iar  statul  va  reglementa
preţurile  şi tarifele pentru un nomenclator foarte restrîns de  mărfuri
şi servicii preponderent în ramurile monopol;
    b) excluderea ingerinţei în activitatea economică a întreprinderilor;
    c) înlăturarea  barierelor  administrative  în sfera  producerii  şi
comercializării;
    d) asigurarea   protejării  intereselor  naţionale  în   activitatea
economică, financiară şi valutară;
    e) utilizarea  metodelor administrative şi economice de  influenţare
în scopul respectării cerinţelor privind mediul.
    C. Asigurarea ordinii de drept
    În scopul menţinerii  ordinii publice, combaterii crimei  organizate
şi corupţiei, Guvernul prevede:
    (i) continuarea  reformei  judiciare şi de drept,  inclusiv  reforma
procuraturii şi organelor de anchetă penală;
    (ii) conlucrarea   cu  organele  de  drept  din  alte  state  pentru
combaterea crimelor cu caracter internaţional;
    (iii) apărarea intereselor patrimoniale şi personale ale cetăţenilor
de atacuri tîlhăreşti, jafuri, raket, furturi şi alte infracţiuni;
    (iv) combaterea  narcomaniei şi prostituţiei, profilaxia generală şi
individuală a infracţiunilor, inclusiv printre copiii dificili.
    În scopul reducerii  substanţiale a ponderii economiei tenebre, care
este   suportul   prosperării  corupţiei  în  organele  statale  şi   al
crimanilzării societăţii, Guvernul:
    (i) va asigura  funcţionarea unor mecanisme coerente de  sancţionare
conform legislaţiei a activităţilor economice ilicite;
    (ii) va înlătura  barierele birocratice din calea antreprenoriatului
prin   intermediul  ridicării  prestigiului  social  al   funcţionarilor
publici, concomitent cu responsabilizarea lor, inclusiv prin tragerea la
răspundere  a  funcţionarilor  publici  pentru  intervenţie  abuzivă  în
activitatea antreprenorilor.
    În scopul reducerii   pericolului  corupţiei  şi  protecţionismului,
Guvernul:
    (i) va elabora mecanismele de remunerare adecvată şi de asigurare cu
pensii a funcţionarilor publici;
    (ii) va elabora şi adopta Codul deontologic al funcţionarului public;
    (iii) va depune   eforturi  pentru  atenţionarea  societăţii  asupra
pericolului  corupţiei  şi necesităţii implicării fiecărui  cetăţean  în
realizarea  acţiunilor  Guvernului  pentru  contracararea  corupţiei  şi
protecţionismului.

                           Politica socială
    Stoparea declinului  social  şi  asigurarea  securităţii  sociale  a
populaţiei   va  constitui  o  prioritate  în  activitatea   Guvernului.
Eforturile principale vor fi concentrate în următoarele direcţii:
    (i) intensificarea   şi  diversificarea  activităţii  organelor   de
resort,  susţinerea agenţilor economici în vederea creării locurilor noi
de  muncă, organizarea lucrărilor publice, eficientizarea procesului  de
pregătire  profesională,  recalificare a personalului disponibilizat  şi
reintegrare a lui în activitatea social-economică;
    (ii) realizarea  măsurilor  de eradicare a sărăciei şi minimizare  a
pierderilor  populaţiei  datorate  efectelor negative ale  perioadei  de
tranziţie.  Pe  parcursul anului 1999 vor fi puse în aplicare  mecanisme
calitativ  noi  de  protecţie  şi asistenţă socială  a  categoriilor  de
populaţie cu venituri mici. În acest context:
    a) vor fi elaborate  şi  realizate  programe speciale  de  protecţie
socială  a celor mai afectate categorii de populaţie (cu nivelul de trai
sub pragul sărăciei), pentru care se vor stabili compensaţii nominative;
    b) vor fi revăzute   categoriile   de   beneficiari   şi   structura
facilităţilor  sociale  cu caracter compensatoriu, ajustînd  mărimea  şi
modalitatea  de acordare a ajutorului social la posibilităţile reale ale
statului;
    c) se va finaliza  procesul  de elaborare a cadrului  legislativ  şi
normativ  pentru asigurarea accesului populaţiei la minimul de  servicii
şi asistenţă socială garantat de stat.
    (iii) dirijarea  activităţii  de  achitare la timp a  salariilor  şi
pensiilor, precum şi prevenirea acumulării restanţelor la aceste plăţi;
    (iv) reglementarea  eficientă  a  relaţiilor  cu  mediul  în  scopul
minimizării  efectelor negative ale activităţii economice şi  menţinerii
calităţii mediului la un nivel care să nu afecteze sănătatea populaţiei.
    În mod consecvent  se  vor  desfăşura reformele sociale  ca  factori
decisivi  în procesul de redresare a situaţiei în sfera socială. În baza
reformelor propuse:
    (i) se va asigura  consolidarea  bazei  financiare a  sistemului  de
protecţie   socială,   a   sectoarelor  de  bază  ale   sferei   sociale
(învăţămîntul public, ştiinţa, ocrotirea sănătăţii, cultură) şi va spori
viabilitatea programelor sociale;
    (ii) va fi promovată  politica de optimizare a cheltuielilor publice
şi  de eliminare a dezechilibrelor financiare existente.  Raţionalizarea
cheltuielilor şi veniturilor sociale se va efectua în contextul reformei
sistemului  de  finanţare  publică, accentul  punîndu-se  pe  utilizarea
eficientă a resurselor alocate şi pe sistemele alternative de finanţare;
    (iii) reţeaua  instituţiilor  sociale  va fi ajustată  la  cerinţele
concrete,  simplificîndu-se  procedurile administrative şi  reducîndu-se
astfel costurile operaţionale;
    (iv) va fi creat   mediul  favorabil  de  susţinere  a   dezvoltării
instituţiilor   social-culturale   cu  toate  formele  de   proprietate,
asigurîndu-se  accesul  tuturor  categoriilor de populaţie  la  pachetul
minim de servicii sociale garantate de stat.
    Pentru realizarea acestor măsuri, Guvernul va asigura:
    în sistemul de protecţie socială:
    - promovarea reformei în sistemul public de asigurări sociale;
    - crearea sectorului   nestatal   de   asigurări   suplimentare   şi
facultative de pensie;
    - consolidarea bazei financiare a Fondului Social;
    - perfectarea sistemului de asistenţă socială şi promovarea formelor
alternative de protecţie a unor categorii de populaţie;
    în domeniul sănătăţii:
    - trecerea la medicina prin asigurare;
    - implementarea  minimului gratuit de asistenţă medicală garantat de
stat şi a sistemului de asistenţă medicală prin intermediul medicilor de
familie;
    - stimularea   dezvoltării   sectorului  privat   pentru   acordarea
serviciilor medicale;
    - promovarea  eficientă  a  politicii de  asigurare  cu  medicamente
accesibile populaţiei;
    - intensificarea activităţii serviciului sanitar-epidemiontologic în
scopul prevenirii maladiilor infecţioase;
    - acreditarea   şi  licenţierea  instituţiilor  medico-sanitare   şi
farmaceutice;
    - restructurarea  sistemului  sănătăţii în conformitate  cu  reforma
administrativ-teritorială;
    - pregătirea managerilor pentru instituţiile medico-sanitare;
    - conlucrarea cu organismele internaţionale în susţinerea reformelor
în sistemul ocrotirii sănătăţii;
    în domeniul educaţiei:
    - perfecţionarea      structurii     ierarhic-organizatorice      şi
instituţionale a sistemului de învăţămînt profesional şi superior;
    - elaborarea şi aplicarea pe scară largă a standardelor educaţionale
naţionale  şi  ridicarea  nivelului  de pregătire  a  specialiştilor  în
instituţiile de învăţămînt;
    - implementarea mecanismelor de acordare a creditelor pentru tineret
în scopul efectuării studiilor;
    - dezvoltarea  sectorului  privat  şi acreditarea  instituţiilor  de
învăţămînt privat în condiţiile respectării standardelor naţionale;
    - orientarea   prioritară  a  resurselor  financiare  publice  către
învăţămîntul  preşcolar, primar, secundar, special şi către sistemul  de
pregătire a cadrelor, reieşind din necesităţile statului;
    - promovarea reformelor educaţionale cu orientare spre performanţele
învăţămîntului mondial avansat;
    - gestionarea  procesului  de  plasare a  tinerilor  specialişti  în
cîmpul muncii;
    în domeniul culturii:
    - diversificarea   formelor   de   proprietate   şi   gestionare   a
activităţilor      cultural-artistice,     restructurarea     sistemului
instituţional;
    - păstrarea şi ocrotirea patrimoniului cultural naţional, menţinerea
şi dezvoltarea potenţialului artistic şi a instituţiilor culturale;
    - propagarea  pe  plan internaţional a culturii şi artei  naţionale,
stimularea  dialogului  cu alte culturi ale lumii,  corelarea  politicii
culturale  a  Republicii  Moldova cu politicile  culturale  ale  ţărilor
membre ale Uniunii Europene;
    în domeniul tineretului:
    - crearea condiţiilor pentru participarea activă a tinerilor în cele
mai  diverse  domenii de activitate a societăţii, inclusiv  plasarea  în
cîmpul muncii şi angrenarea lor în activitatea ştiinţifică prin programe
guvernamentale speciale;
    - asigurarea   unui  nivel  corespunzător  de  protecţie  socială  a
familiilor tinere şi a copiilor din familiile vulnerabile;
    - dezvoltarea şi propagarea pe scară largă a sportului;
    - pregătirea lotului naţional pentru Jocurile Olimpice 2000.

        Reforma administrativ-teritorială şi politica regională
    În procesul realizării  reformei teritorial-administrative, Guvernul
îşi  asumă  responsabilitatea  soluţionării  principalelor  probleme  de
formare   a   organelor   de  administrare  publică   locală   pe   baze
economico-financiare noi. În acest scop:
    (i) se va acorda  autonomie reală organelor locale în  administrarea
activităţilor publice din teritoriu prin:
    - descentralizarea bugetului de stat;
    - stabilirea drepturilor asupra proprietăţii publice locale;
    - crearea premiselor  pentru  completarea părţilor de  venituri  ale
bugetelor locale;
    (ii) pentru soluţionarea   conflictului  cu  raioanele  de  est  ale
republicii,  Guvernul va depune eforturi conjugate în vederea elaborării
şi realizării ulterioare a unei politici multidimensionale de stat, care
va  include componentele economice, politice, umane, precum şi sprijinul
din  exterior.  Guvernul  va elabora un program special  de  relaţii  cu
agenţii  economici  din partea stîngă a Nistrului, bazat pe  realităţile
actuale  şi orientat spre reintegrarea părţilor. În scopul administrării
fiscale  eficiente, se vor stabili posturi de control interioare, menite
să  contribuie  la  ameliorarea  încasărilor  bugetare  prin  eliminarea
fenomenului evazionist;
    (iii) se vor  promova politici eficiente de protecţie a mediului  şi
de utilizare raţională a resurselor naturale. În acest scop:
    - va continua  promovarea  politicii de prevenire a poluării  şi  de
asanare a mediului;
    - se vor elabora  şi  pune în aplicare planuri de acţiuni  la  nivel
naţional,  local  şi sectorial în domeniul mediului, în  special  vizînd
protecţia apelor, solurilor, resurselor forestiere;
    - va fi asigurată securitatea ecologică a populaţiei prin menţinerea
capacităţii  potenţialului natural de a satisface cerinţele adecvate  de
viaţă şi recreere;
    - cerinţele ecologice  se vor constitui în strategii de dezvoltare a
sectoarelor economiei (agricultură, energetică, industrie, transporturi)
şi a sferei sociale;
    - se va extinde   cadrul  colaborării  internaţionale  în   domeniul
protecţiei  mediului  înconjurător prin implicarea activă în  realizarea
convenţiilor  internaţionale  la care Moldova a aderat. Vor  fi  extinse
relaţiile  cu România şi Ucraina pentru realizarea proiectelor legate de
soluţionarea problemelor ecologice comune;
    - se va reforma  cadrul  instituţional de administrare a  resurselor
naturale.
    În domeniul protecţiei mediului vor prima următoarele măsuri:
    - îmbunătăţirea calităţii apei potabile;
    - stoparea degradării ecosistemelor (solul, pădurile) şi conservarea
biodiversităţii;
    - controlul emisiilor de poluanţi;
    - marcarea ecologică a produselor;
    - reducerea volumului deşeurilor şi reciclarea acestora;
    - utilizarea  eficientă  a  mecanismelor economice  de  protecţie  a
mediului şi trecerea treptată a acestor activităţi la autofinanţare;
    - colaborarea  bilaterală  şi  internaţională în  vederea  obţinerii
asistenţei tehnice şi investiţiilor.

      IV. Transformări structurale şi dezvoltarea sectorului real

    Guvernul va continua  realizarea  reformelor structurale,  orientate
spre  eficientizarea economiei naţionale, impulsionarea economiei reale,
stimularea  utilizării  profitabile  a resurselor  şi  dezvoltarea  unui
sector privat dinamic.
    În domeniul reformării  proprietăţii  Guvernul va  promova  politici
direcţionate spre:
    (i) extinderea  şi  accelerarea procesului de privatizare.  Guvernul
intenţionează  să  sporească  numărul  întreprinderilor  publice  supuse
privatizării  din  contul privatizării întreprinderilor  infrastructurii
(telecomunicaţiile,  sectorul  energetic),  întreprinderilor  sectorului
agroindustrial  (complexele de tutun, zootehnic şi vinicol), precum şi a
unor instituţii din sectorul social;
    (ii) perfecţionarea     gestionării     proprietăţii    de     stat,
responsabilizarea  personală a reprezentanţilor statului în  societăţile
pe  acţiuni şi a managerilor întreprinderilor de stat pentru rezultatele
activităţii acestora;
    (iii) crearea  unui  sector  privat operaţional,  formarea  cadrului
legislativ  şi  organizaţional,  a managementului  corporativ,  care  să
permită     controlul    eficient    al    activităţii    managementului
întreprinderilor  privatizate  şi delimitarea strictă a  drepturilor  şi
obligaţiunilor acţionarilor, inclusiv a fondurilor investiţionale.
    Politica industrială  a  Guvernului  se va  canaliza  spre  formarea
complexului  industrial  competitiv, menit să contribuie la  dezvoltarea
economică  durabilă  a ţării şi la integrarea ei în sistemul  relaţiilor
economice mondiale. Politica industrială a Guvernului se va realiza prin:
    (i) restructurarea     întreprinderilor     prin     redimensionarea
întreprinderilor   mari   în  scopul  diminuării  costurilor,   vînzării
activelor  fixe neutilizate, stimulrea creării întreprinderilor mici  şi
mijlocii în sectorul privat şi a locurilor noi de muncă;
    (ii) lichidarea întreprinderilor neviabile prin aplicarea procedurii
de  faliment  în scopul consolidării disciplinei financiare,  deblocării
mijloacelor imobilizate şi recuperării creanţelor;
    (iii) aplicarea  mecanismelor de conciliere reciprocă cu  creditorii
întreprinderilor   aflate  în  stare  de  insolvabilitate  tehnică   sau
temporară, prin încheierea acordurilor-memorandum pe perioada realizării
procesului de restructurare;
    (iv) implementarea mecanismelor şi instrumentelor financiare moderne
pentru eliminarea blocajului financiar al întreprinderilor;
    (v) promovarea   politicii   de   sporire  a   competitivităţii   şi
productivităţii,  instituirea certificării întreprinderilor (ISO  9000),
introducerea  managementului  ecologic  şi  standardului  ISO  14000,  a
sistemului   de  dirijare  a  calităţii  în  procesul  de  producţie  şi
comercializare,  a  tehnologiilor nonpoluante, aplicarea asigurării  lor
ecologice şi auditului ecologic;
    (vi) stimularea  constituirii parcurilor industriale, tehnologice şi
inovaţionale,  sprijinirea procesului de asociere a întreprinderilor  în
holdinguri şi grupuri financiar-industriale;
    (vii) intensificarea  cooperării  cu  partenerii  străini  pentru  a
impulsiona  procesul  formării structurilor de marketing şi a  fortifica
capacităţile manageriale.
    Promovarea reformei  agrare va constitui o prioritate strategică  în
activitatea  Guvernului. În acest scop se vor realiza următoarele măsuri
primordiale:
    (i) finalizarea Programului naţional "Pămînt", încheierea procesului
de înmînare a titlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de
terenuri agricole;
    (ii) restructurarea    gospodăriilor   agricole   cu    reeşalonarea
concomitentă  a datoriilor istorice şi crearea unor societăţi noi bazate
pe proprietatea privată asupra pămîntului şi patrimoniului;
    (iii) crearea unui sistem eficient de finanţare a agriculturii prin:
dezvoltarea reţelei asociaţiilor de microfinanţare rurală, implementarea
unui mecanism eficient de finanţare şi susţinere a întreprinderilor mici
şi  mijlocii  în  localităţile rurale,  intensificarea  creditării  prin
atragerea  unor credite destinate dezvoltării sectorului agricol privat,
extinderea leasing-ului de echipament şi utilaj agricol;
    (iv) direcţionarea   asistenţei   tehnice  a   donatorilor   străini
preponderent spre sectorul agricol pentru dezvoltarea infrastructurii de
servicii,  asistenţa  tehnică  şi agrochimică, instruire,  marketing  şi
consultanţă;
    (v) simplificarea   sistemului  de  impozitare  a   întreprinderilor
agricole private prin introducerea impozitului funciar unic;
    (vi) stimularea  fiscală  a importului mijloacelor de  producţie  şi
utilajului  agricol şi acordarea de sprijin în promovarea exportului  de
produse agricole;
    (vii) stimularea   creării   infrastructurii  de   aprovizionare   a
sectorului agrar şi de desfacere a produselor agricole.
    Reabilitarea  şi  dezvoltarea  infrastructurii va fi  sprijinită  de
către   Guvern  prin  atragerea  creditelor  şi  investiţiilor  străine,
finanţarea directă, extinderea cooperării internaţionale.
    Luînd în considerare   situaţia  critică  din  sectorul   energetic,
impactul  asupra economiei naţionale şi importanţa lui pentru asigurarea
securităţii energetice a statului, Guvernul va asigura:
    (i) crearea unui  mediu competitiv în sfera producerii şi furnizării
resurselor   energetice,   reducerea  cheltuielilor  şi   rentabilizarea
economică  a întreprinderilor energetice, optimizarea politicii tarifare
şi de preţuri în sectorul energetic;
    (ii) restructurarea   datoriilor  sectorului  energetic,   ridicarea
responsabilităţii   managerilor   întreprinderilor   energetice   pentru
reducerea  pierderilor  tehnice  şi comerciale  de  resurse  energetice,
pentru colectarea integrală a creanţelor;
    (iii) privatizarea  întreprinderilor  de producere şi distribuţie  a
energiei   electrice,   finalizarea   procesului  de   reorganizare   şi
privatizare a sectorului de gaze şi a sectorului de combustibili;
    (iv) reorganizarea  şi restructurarea întreprinderilor de  producere
şi  distribuţie a energiei termice; transferul centralelor şi  reţelelor
termice în proprietate municipală, cu privatizarea lor ulterioară;
    (v) diversificarea  surselor de aprovizionare cu resurse energetice,
inclusiv   din  import;  promovarea  concurenţei  prin  organizarea   de
licitaţii  pentru  furnizori şi achiziţionarea resurselor energetice  la
cele mai mici preţuri;
    (vi) promovarea  politicii  de modernizare şi dezvoltare a  surselor
proprii  de  energie  electrică, inclusiv  cu  sprijinul  investitorilor
străini;
    (vii) asigurarea   fiabilităţii  sistemului  electroenergetic   prin
realizarea  interconexiunilor cu sistemele respective ale ţărilor vecine
şi   promovarea   politicii  de  aderare  în  perspectivă  la   sistemul
electroenergetic european;
    (viii) promovarea  politicii  de conservare a  energiei,  realizarea
măsurilor  de  reducere  a  consumului şi de  economisire  a  resurselor
energetice, contorizarea integrală a consumului de resurse energetice;
    (ix) reducerea   impactului  sistemului  energetic  asupra  mediului
înconjurător, încadrarea în programele internaţionale în acest domeniu;
    (x) dezvoltarea  cercetărilor ştiinţifice şi elaborărilor tehnice în
domeniul   energetic,   extinderea  colaborării  cu   organizaţiile   şi
instituţiile internaţionale.
    Transportul feroviar  va  fi reorganizat şi restructurat  în  scopul
eficientizării  lui şi eliminării cheltuielilor neproductive, precum  şi
al creării premiselor pentru privatizarea ulterioară a unor sectoare.
    Vor continua  activităţile  de îmbunătăţire a stării tehnice  şi  de
dezvoltare  a  reţelei de drumuri auto, inclusiv din  contul  creditului
acordat  de  BERD,  şi se vor intensifica  acţiunile  pentru  includerea
Moldovei în sistemul paneuropean de transport.
    Pentru dezvoltarea  transportului aerian va fi modernizat aeroportul
Chişinău,  se  vor întreprinde acţiuni pentru integrarea serviciilor  de
trafic   aerian  ale  Moldovei  în  sistemul  european  de  dirijare   a
circulaţiei aeriene.
    In domeniul telecomunicaţiilor  şi  informaticii se vor  întreprinde
acţiuni   de   modernizare   a  reţelei  prin   privatizarea   Companiei
"Moldtelecom",  punerea  în  aplicare  a  programului  de  digitalizare,
extinderea  procesului de informatizare a structurilor publice  centrale
şi locale, a instituţiilor de învăţămînt etc.
    Guvernul va realiza  reforma  gospodăriei comunale şi locative  prin
descentralizarea   serviciilor,   transmiterea  lor   în   administrarea
autorităţilor publice locale şi atragerea agenţilor privaţi în prestarea
serviciilor.
    Va fi adoptată     concepţia    restructurării    şi    privatizării
întreprinderilor  specializate de alimentare cu apă şi de canalizare,  a
întreprinderilor  de termoficare, strategia şi programul de stat privind
modernizarea  şi dezvoltarea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi
de canalizare în localităţile republicii.
    Vor fi întreprinse  măsuri de reabilitare a sistemelor de alimentare
cu  apă  potabilă şi căldură, inclusiv din contul creditelor alocate  de
BERD.
    O altă direcţie  de activitate o va constitui încheierea  procesului
de  privatizare  în  masă a fondului locativ,  crearea  asociaţiilor  de
proprietari   în   blocurile  locative  şi  condominiurilor,   atragerea
investitorilor   privaţi   la  finalizarea  construcţiilor,  precum   şi
transmiterea  caselor  de  locuit nefinalizate persoanelor  ce  stau  la
evidenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative, privatizarea acestor
obiecte.
    Dezvoltarea antreprenoriatului  şi  micului  business  va  constitui
fundamentul  creşterii  gradului  de  ocupare  a  forţei  de  muncă,  va
contribui   la   transformările   economice   structurale,   dezvoltarea
concurenţei,  implementarea  realizărilor tehnico-ştiinţifice,  sporirea
posibilităţilor  de  export  ale ţării.  Pentru  stimularea  dezvoltării
micului business se vor realiza următoarele:
    (i) perfecţionarea  bazei legislative şi normative de reglementare a
micului business;
    (ii) consolidarea    cadrului   instituţional   de   elaborare    şi
implementare     a    politicilor    pentru    dezvoltarea    sectorului
întreprinderilor mici şi micro-întreprinderilor;
    (iii) creşterea  capacităţii  administraţiei  publice  locale  de  a
elabora şi implementa politici eficiente în acest domeniu;
    (iv) reformarea  sistemului  de evidenţă contabilă şi  statistică  a
activităţii micului business;
    (v) acordarea   suportului   informaţional  şi  asistenţei   tehnice
agenţilor micului business;
    (vi) stimularea   creării   asociaţiilor  mutuale  de  împrumut   şi
asigurare a împrumuturilor.
    Înviorarea procesului  investiţional. Creşterea economică depinde de
volumul  şi  eficienţa  investiţiilor.  De  aceea  Guvernul  va  stimula
investiţiile  private  în  economie, atît cele autohtone,  cît  şi  cele
efectuate  de investitorii străini, considerînd acest lucru o prioritate
a etapei actuale. Guvernul va asigura eficienţa investiţiilor prin:
    (i) stimularea utilizării rentabile a resurselor;
    (ii) crearea  unui  mediu  investiţional  favorabil  (cadrul  legal,
stabilitate macroeconomică, reglementări statale transparente etc.);
    (iii) dezvoltarea aptitudinilor şi cunoştinţelor manageriale (spirit
inovaţional,  capacităţi  şi  abilităţi  manageriale,  autoperfecţionare
continuă, cunoaşterea limbilor străine etc.).
    În scopul ameliorării situaţiei grave din domeniul investiţional, se
vor  aplica  măsuri  de  stimulare  a  activităţii  investiţionale  prin
introducerea  mecanismului  de amortizare accelerată, aplicarea  ratelor
progresive   şi  atractive  la  închirierea  şi  arendarea  suprafeţelor
industriale  şi a terenurilor, precum şi prin simplificarea procedurilor
de  acces  al  investitorilor la valorificarea  activelor  existente  în
economie.
    Guvernul va prezenta    Parlamentului   propuneri   referitoare   la
ameliorarea    bazei    legislative   ce    reglementează    activitatea
investitorilor  străini în scopul creării unui cadru stabil şi favorabil
pentru  investiţiile străine în ceea ce priveşte garantarea  repatrierii
veniturilor şi a capitalului.
    Realizarea proceselor   investiţionale   se  va  efectua   în   baza
programelor investiţionale de dezvoltare a ramurilor economiei naţionale
cu  participarea statului (programele dezvoltării sectorului  energetic,
gospodăriei comunale).
    În scopul atragerii  investiţiilor  străine se vor  depune  eforturi
pentru  îmbunătăţirea  continuă a imaginii republicii în exterior.  Prin
deschiderea  unei pagini în Internet se vor face publice  oportunităţile
de  afaceri,  se vor promova proiectele antreprenoriale  cu  participare
străină,  iar  prin  intermediul  Agenţiei  Naţionale  pentru  Atragerea
Investiţiilor  investitorilor străini li se vor acorda facilităţi pentru
iniţierea afacerilor.
    Depăşirea crizei  este  posibilă doar pe un fundament ştiinţific  şi
inovaţional avansat, ceea ce impune reformarea cercetării-dezvoltării în
corespundere  cu noile realităţi social-economice. Politica statului  în
acest  domeniu  prevede  determinarea  în  concordanţă  cu  priorităţile
social-economice  ale  ţării  a direcţiilor prioritare de  dezvoltare  a
acestei  sfere  şi  concentrarea resurselor în  aceste  direcţii.  Forma
principală de promovare a politicii de stat în domeniu vor fi programele
de  cercetare, selectate prin concurs în bază contractuală, cu finanţare
din surse externe şi expertize imparţiale şi transparente.
    Politica Guvernului  în domeniul relaţiilor economice externe va  fi
orientată spre două obiective de bază:
    reorientarea  sectorului  economic  de producere  şi  servicii  spre
export,  diversificarea pieţelor de desfacere externe, promovarea activă
a exporturilor;
    atragerea finanţării  externe concesionale şi nerambursabile  pentru
susţinerea procesului de reformare şi a investiţiilor străine directe;
    eficientizarea utilizării lor.
    În cadrul colaborării  cu  instituţiile  financiare  internaţionale,
Guvernul va asigura:
    (i) îndeplinirea    necondiţionată   a   măsurilor   prevăzute    în
Memorandumul  cu privire la Politica Economică în cadrul Mecanismului de
Creditare Lărgită al Fondului Monetar Internaţional;
    (ii) sporirea  eficienţei proiectelor Băncii Mondiale şi optimizarea
administrării procesului de implementare a lor;
    (iii) reevaluarea   şi   reorientarea  radicală  a   strategiei   de
colaborare  cu  Banca  Europeană pentru Reconstrucţie şi  Dezvoltare  în
scopul realizării cît mai eficiente a proiectelor comune;
    (iv) aprofundarea    colaborării    cu    instituţiile    financiare
internaţionale  cum  sînt  Corporaţia Financiară  Internaţională  (IFC),
Fondul   Internaţional  de  Dezvoltare  a  Agriculturii  (IFAD),  Fondul
Dezvoltării Sociale (FDS);
    (v) diversificarea  şi  atragerea noilor surse de finanţare  externă
concesională.
    În domeniul cooperării   tehnice   activitatea  Guvernului   va   fi
concentrată asupra:
    (i) diversificării surselor de finanţare;
    (ii) consolidării coordonării activităţii donatorilor externi;
    (iii) valorificării eficiente a fondurilor acordate;
    (iv) îmbinarea  capacităţilor de administrare şi a responsabilităţii
instituţiilor de ramură pentru utilizarea resurselor alocate.
    În ceea ce priveşte   promovarea   politicii  comerciale,   vor   fi
întreprinse măsuri pentru:
    (i) reducerea   deficitului  balanţei  comerciale  prin   orientarea
economiei naţionale spre export;
    (ii) restructurarea sferei productive în baza încheierii acordurilor
de cooperare pe termen lung cu partenerii de afaceri;
    (iii) atragerea  investiţiilor străine si a tehnologiilor de vîrf în
scopul  ameliorării  esenţiale a calităţii şi sporirii  competitivităţii
producţiei,    corespunderii   acesteia   cu   cerinţele    standardelor
internaţionale.
    Va fi consolidat   cadrul   instituţional   si   legislativ   pentru
promovarea   exportului  în  scopul  integrării  în  sistemul  dreptului
comercial  internaţional, se va accelera procesul de aderare la OMC. Vor
fi  întreprinse  masuri  în vederea contracarării traficului  ilicit  de
mărfuri   şi  a  concurenţei  neloiale,  protejării  producătorilor   şi
consumatorilor autohtoni, optimizării importului de mărfuri şi servicii.

                          V. Politica externă
    Orientările fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova,
care  derivă  din interesele naţionale vitale de edificare a  unui  stat
independent,  prosper  şi  democratic, integrat  plenar  în  structurile
europene, vor fi menţinute şi promovate în continuare.
    În acelaşi timp,   luînd  în  considerare  fenomenele  globalizării,
regionalizării şi procesele integratorii care marchează profund sistemul
relaţiilor  internaţionale, Guvernul se va conduce în activitatea sa  de
strategii  adecvate  în vederea compatibilizării proceselor  interne  cu
cele externe, astfel încît independenţa şi suveranitatea ţării să nu fie
prejudiciate.
    Priorităţile  Guvernului  în domeniul politicii externe în  perioada
1999-2002 sînt:
    Consolidarea independenţei ţării
    (i) În scopul  asigurării integrităţii teritoriale a ţării, Guvernul
îşi  va  intensifica eforturile pe plan extern în vederea  reglementării
situaţiei  conflictuale din raioanele de est. Pentru a dinamiza procesul
de  negocieri  asupra  viitorului  statut al acestor  teritorii,  se  va
acţiona  în  vederea  eficientizării serviciilor de mediere  oferite  de
Federaţia  Rusă,  Ucraina, alte state, precum şi de către OSCE sau  alte
organisme  internaţionale  cu  autoritate.  Se va  urmări  ca  acordarea
serviciilor de mediere şi funcţionarea mecanismului politic de garanţii,
care va fi constituit, să se facă în strictă conformitate cu principiile
fundamentale de drept internaţional;
    (ii) vor fi continuate  legăturile politico-diplomatice atît pe plan
bilateral,  cît şi pe plan multilateral în vederea urgentării retragerii
necondiţionate,  ordonate si complete a trupelor ruseşti din  teritoriul
Republicii  Moldova.  Se  va insista asupra necesitaţii  respectării  cu
stricteţe   a  intereselor  legitime  ale  ţării  noastre  în   procesul
negocierilor în cadrul Tratatului FACE;

          Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană
    Integrarea în  Uniunea Europeană este obiectivul strategic principal
al  politicii  externe  a  Republicii Moldova.  Această  orientare  este
determinată  de factorii obiectivi ai edificării unui stat democratic şi
prosper,  bazat  pe  economia  de piaţă, şi  angajării  lui  în  spaţiul
european de securitate şi stabilitate. În scopul realizării obiectivului
de integrare în Uniunea Europeană, Guvernul va acţiona în vederea:
    (i) elaborării  şi realizării consecvente a strategiei naţionale  de
integrare   în  UE;  executării  stricte  a  prevederilor  Acordului  de
Parteneriat şi Cooperare;
    (ii) constituirii  unui  departament pentru Integrare  Europeană  cu
atribuţii  de  coordonare  pe plan intern a procesului  de  integrare  a
Republicii Moldova în Uniunea Europeană;
    (iii) intensificării    demersurilor   politico-diplomatice   pentru
demararea  negocierilor  privind  asocierea Republicii  Moldova  la  UE,
încheierea unui acord de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea
Europeană  şi  obţinerea  din partea UE a unui regim de  vize  favorabil
pentru cetăţenii Republicii Moldova.
    În scopul promovării   unei  politici  guvernamentale  coerente   de
integrare   în   Uniunea  Europeană,  se  va  urmări  cu  stricteţe   ca
angajamentele  asumate  pe plan extern să nu contravină  exigenţelor  UE
pentru ţările aspirante la integrare.
    Cooperarea bilaterală va fi orientată spre:
    (i) evaluarea  realistă  şi echilibrată a relaţiilor bilaterale  ale
Republicii  Moldova  cu alte state şi promovarea acestora în  baza  unor
programe  coerente, care să ţină cont de interesele naţionale  specifice
pe  termen scurt, mediu şi lung, precum şi de priorităţile şi interesele
partenerilor noştri;
    (ii) executarea  strictă a prevederilor Acordului de Parteneriat  şi
Cooperare;
    (iii) aprofundarea  şi diversificarea raporturilor de parteneriat cu
România   şi  Ucraina  inclusiv  prin  definitivarea  cadrului   juridic
bilateral.  Imprimarea  unui  conţinut  concret  cooperării  trilaterale
dintre  Republica Moldova, România şi Ucraina şi valorificarea activă  a
euroregiunilor şi zonelor libere;
    (iv) dezvoltarea  în continuare a relaţiilor constructive, bazate pe
respect  reciproc,  cu Federaţia Rusă - furnizorul principal de  resurse
energetice   şi  consumatorul  principal  al  producţiei  naţionale  din
sectorul agrar şi industria prelucrătoare;
    (v) aprofundarea  şi diversificarea relaţiilor cu Statele Unite  ale
Americii  şi  realizarea integrală a prevederilor Planului bilateral  de
acţiuni;
    (vi) lărgirea   şi   aprofundarea  relaţiilor  cu  statele   Europei
Occidentale,  în  special cu Germania, Franţa, Olanda, Italia  şi  Marea
Britanie,  care  pot  sprijini  eficient Republica  Moldova  în  vederea
realizării cu succes a reformelor politice şi economice şi integrării ei
în structurile europene şi internaţionale;
    (vii) diversificarea   şi  permanentizarea  raporturilor  cu  Ţările
Baltice  şi  cele  din Europa Centrală, ţări  care  promovează  aceleaşi
valori şi aspiraţii;
    (viii) iniţierea  unei colaborări reciproc avantajoase cu ţările din
Asia,  Africa şi America Latină şi diversificarea relaţiilor  bilaterale
existente (China, Japonia, Coreea de Sud etc.);
    (ix) intensificarea  raporturilor  cu  statele din  Caucaz  şi  Asia
Centrală  şi  aprofundarea cooperării cu acestea în domeniile  economic,
comercial, energetic şi în transporturi.
    În domeniul cooperării multilaterale se va trece la:
    (i) definirea  obiectivelor  şi  intereselor Republicii  Moldova  în
cadrul  organismelor  internaţionale şi iniţiativelor regionale la  care
Moldova  este  sau  intenţionează  să devină parte  şi  transpunerea  în
practică a acestora printr-o activitate coerentă şi coordonată;
    (ii) îmbogăţirea  conţinutului concret al participaţiilor Republicii
Moldova  în cadrul activităţilor ONU, OSCE şi ale Consiliului Europei şi
asumarea,  de  rînd  cu  alte  ţări,  a  statutului  de  "producător  de
securitate"  prin  participarea  la  operaţiuni de  menţinere  a  păcii,
desfăşurate  cu mandatul ONU, şi diversificarea angajărilor ei în cadrul
Parteneriatului pentru Pace;
    (iii) aprofundarea   cooperării   pe  toate  planurile   în   cadrul
organismelor  regionale  şi subregionale care facilitează  procesele  de
integrare europeană (CEMN, SECI, CEI, Planul de Acţiuni pentru Europa de
Sud-Est etc.);
    (iv) aprofundarea  şi  diversificarea relaţiilor derulate în  cadrul
Comunităţii  Statelor  Independente în domeniul economico-comercial,  cu
accentuarea  ulterioară a aspectului bilateral al acestor raporturi.  În
acelaşi  timp, se va urmări ca reformarea instituţională a C.S.I. să  se
realizeze  de o manieră care să conducă la eficientizarea  activităţilor
şi respectarea intereselor tuturor ţărilor membre;
    (v) intensificarea   demersurilor  politico-diplomatice  în  vederea
aderării ţării la CEFTA;
    (vi) exercitarea  unui  control riguros asupra modului în care  sînt
onorate  angajamentele politice şi financiare ale Republicii Moldova  ce
rezultă din calitatea ei de stat-parte la diverse organisme şi convenţii
internaţionale.

                                 * * *

    Pentru realizarea măsurilor stipulate în prezentul Program, Guvernul
va  utiliza  o serie de instrumente şi tehnici corespunzătoare. Cel  mai
important  în  acest sens este Contractul social pe care  Guvernul  este
dispus  să-l respecte, astfel încît măsurile de reformă să poată conduce
la   rezultatele  dorite.  Acest  Contract  se  bazează  pe  principiile
contractuale  de  guvernare,  conform  cărora  autoritatea  politică  se
angajează   să  promoveze  măsurile  declarate  în  condiţiile  în  care
populaţia,  partidele politice, sindicatele se angajează, la rîndul lor,
să sprijine eforturile Guvernului pentru reformarea efectivă a economiei.