HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului
Republicii Moldova pentru anii 1999-2002 "Supremaţia legii,
revitalizare economică, integrare europeană"
Nr.270 din 08.04.99
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.39-41/279 din 22.04.1999
* * *
Abrogat: 11.01.2000
Hotărîrea Guvernului nr.20 din 11.01.2000
Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova
pentru anii 1999-2002 "Supremaţia legii, revitalizare economică,
integrare europeană".
2. Ministerele, departamentele şi autorităţile administraţiei
publice locale:
vor întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea realizării
incontestabile a prevederilor programului nominalizat;
vor prezenta trimestrial, pînă la data de 5 a lunii ce urmează după
trimestrul gestionar, Ministerului Economiei şi Reformelor informaţii
despre mersul îndeplinirii programului.
3. Ministerul Economiei şi Reformelor va generaliza materialele
prezentate şi, pînă la data de 10 a lunii ce urmează după trimestrul
gestionar, va prezenta Guvernului darea de seamă respectivă.
4. Se abrogă hotărîrile Guvernului Republicii Moldova nr.523 din 4
iunie 1998 "Cu privire la aprobarea Programului de activitate a
Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001" (Monitorul Oficial,
1998, nr.54-55, art.370) şi nr.766 din 8 iulie 1998 "Cu privire la unele
măsuri vizînd asigurarea cadrului normativ în realizarea programului de
activitate a Guvernului pentru anii 1998-2001" (Monitorul Oficial, 1998,
nr.72-73, art.702).
5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina
dlui Alexandru Muravschi, viceprim-ministru, ministrul economiei şi
reformelor.
Prim-ministru
al Republicii Moldova Ion STURZA
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei
şi reformelor Alexandru Muravschi
Chişinău, 8 aprilie 1999.
Nr. 270.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr. 270 din 8 aprilie 1999
Programul
de activitate a Guvernului Republicii Moldova
pentru perioada 1999-2002
"SUPREMAŢIA LEGII, REVITALIZARE ECONOMICĂ, INTEGRARE EUROPEANĂ"
Prezentul Program stabileşte priorităţile activităţii Guvernului
Republicii Moldova pentru anii 1999-2002, obiectivele şi politicile
economice şi sociale menite să impulsioneze reformele structurale şi să
asigure consolidarea instituţiilor guvernamentale. Programul presupune
continuitatea acţiunilor iniţiate de Guvernul precedent, ţinîndu-se cont
de realităţile economice, sociale şi politice. Prin punerea în aplicare
cu succes a acestui Program se va realiza un progres în dezvoltarea
economică şi ridicarea nivelului de trai în Republica Moldova.
I. Evaluarea situaţiei social-economice actuale
Ultimii ani de evoluţie social-economică a Republicii Moldova sînt
marcaţi de declinul profund în toate domeniile, de scăderea continuă a
nivelului de trai al populaţiei şi, drept consecinţă, de un climat
social general nefast. Indicatorii economici principali atestă că
economia Republicii Moldova se confruntă cu probleme fundamentale cu
caracter nu numai economic, ci şi politic şi social. De aceea este
necesară direcţionarea activităţii spre:
1) afirmarea ţării ca stat democratic şi de drept;
2) evitarea intrării ţării în incapacitatea de plată;
3) efectuarea schimbărilor structurale în economie.
Obiectivele şi politicile cuprinse în prezentul Program derivă din
situaţia extrem de dificilă în care se află economia naţională la
momentul elaborării lui şi iau în considerare scenariile evoluţiei
acestora. Evaluarea situaţiei social-economice conduce la următoarele
concluzii:
(i) datoria externă constituie circa 80% din PIB, în timp ce,
conform experienţei mondiale, pentru buna funcţionare a sistemului
economic şi celui social se consideră admisibilă o pondere ce nu
depăşeşte 65%. În valori absolute, la 1 ianuarie 1999 datoria externă
constituia 1,3 miliarde dolari S.U.A. Statul depune eforturi tot mai
mari pentru a deservi datoria externă. Anul 1999 este vîrful de plată a
datoriei externe, Guvernul urmînd să ramburseze 221 mil. dolari, în timp
ce resursele reale disponibile sînt extrem de neînsemnate;
(ii) cheltuielile pentru serviciul datoriei externe constituie circa
7, 5 % din export, nivelul admisibil fiind de 5%;
(iii) la 1 ianuarie 1999 datoria internă a statului a constituit
1572 mil. lei, iar cheltuielile pentru serviciul ei se cifrează la circa
11% din cheltuielile bugetului de stat;
(iv) repartizarea geografică a comerţului exterior este defectuoasă.
Astfel, exportul către o altă ţară şi importul dintr-o altă ţară nu
trebuie să depăşească 30 şi, respectiv, 20% din volumul total, în timp
ce indicatorii respectivi ai relaţiilor noastre cu Federaţia Rusă
constituie 60 şi, respectiv, 30%;
(v) indicele gradului de acoperire a importului prin export este în
continuă descreştere, constituind în anul 1998, raportat la anul 1995,
0,74, iar nivelul de acoperire a importului prin export a constituit în
anul 1998 circa 62 la sută, fiind necesară o acoperire totală a
importului prin export. Deficitul balanţei comerciale în anul 1998 s-a
cifrat la 390 mil. dolari S.U.A;
(vi) rata evaziunii fiscale în bugetul consolidat este extrem de
înaltă şi constituie un pericol serios pentru securitatea economică a
statului;
(vii) din cauza consumului excesiv de materii prime şi energie,
calităţii inferioare a produselor, precum şi din cauza managementului
ineficient, întreprinderile industriale mari sînt falimentare şi sustrag
din circuitul economic un volum enorm de resurse;
(viii) deficitul general de casă al bugetului consolidat în perioada
1993-1997 a variat între 5,8 şi 9,1 % din PIB, diminuînd în anul 1998
pînă la 2,7% şi impunînd căutarea permanentă a unor surse interne şi/sau
externe de acoperire, care sînt destul de costisitoare şi care, de fapt,
împiedică fluxul de credite în sectorul real al economiei;
(ix) practica larg răspîndită a plăţilor în natură, precum şi plata
impozitelor prin achitări reciproce aduc prejudicii economiei,
distorsionînd mecanismele economiei de piaţă;
(x) nivelul şi structura actuală a salariilor în sectorul bugetar
denotă rolul pe care îl avea Guvernul în sistemul economic anterior. La
1000 de locuitori în sectorul bugetar revin circa 90 de angajaţi, în
timp ce în ţările cu acelaşi nivel de dezvoltare în acest sector sînt
antrenaţi cu circa 30 angajaţi mai puţin;
(xi) datorită dependenţei excesive a exportului nostru de piaţa
Federaţiei Ruse, economia republicii a fost serios afectată de criza
financiară regională, al cărei impact negativ se va face simţit nu numai
o perioadă de scurtă durată, ci şi o perioadă de durată medie;
(xii) pentru Moldova riscurile sînt deosebit de serioase, dată fiind
situaţia economică precară, manifestată prin diminuarea continuă a PIB,
a indicatorilor financiari pe piaţa capitalului şi prin administrarea
fiscală ineficientă. Aceste fenomene au loc pe fundalul diminuării
cronice a producţiei industriale şi agricole, deteriorării potenţialului
ştiinţifico-tehnic şi productiv, existenţei unor numeroase întreprinderi
neviabile;
(xiii) deşi s-au depus eforturi pentru atragerea investiţiilor
străine, nivelul acestora este nesatisfăcător şi persistă tendinţa
scurgerii de capital peste hotare şi decapitalizării continue a
economiei.
Situaţia dificilă a economiei influenţează defavorabil şi
indicatorii sociali şi de mediu:
a) nivelurile critice ale tuturor componentelor bunăstării sociale
se află la limită sau au fost chiar depăşite: nivelul de viaţă al
populaţiei, stratificarea ei, datorată diferenţei de venituri, gradul de
satisfacere a necesităţilor sociale, respectarea drepturilor şi
libertăţilor persoanei, nivelul criminalităţii, sporul natural,
longevitatea vieţii;
b) într-o sărăcie profundă se află familiile numeroase, invalizii,
bătrînii, şomerii;
c) în pofida eforturilor depuse, nu s-a soluţionat problema
arieratelor la pensii şi salarii faţă de bugetari. Către sfîrşitul
decadei a doua a lunii februarie 1999 acestea constituiau 217 şi,
respectiv, 278 milioane de lei;
d) serioase probleme ridică şomajul, care are o rată extrem de
înaltă. Deşi numărul şomerilor oficial înregistraţi se cifrează la
aproximativ 32 mii persoane, numărul lor real este de circa opt ori mai
mare;
e) într-o situaţie critică se află învăţămîntul şi ocrotirea
sănătăţii, constatîndu-se o erodare a valorilor spirituale;
f) societatea este afectată de corupţie, ponderea mare a economiei
tenebre provoacă îngrijorări. Reforma judiciară şi de drept a fost
efectuată doar parţial, procuratura, poliţia, securitatea rămînînd în
afara ei;
g) continuă poluarea surselor subterane de apă potabilă (69% nu
corespund standardelor), anual fertilitatea solului se reduce cu circa
0,5%, se agravează starea pădurilor.
Existenţa unor grave probleme în toate domeniile sferei
social-economice ne impun să recunoaştem că pe parcursul anilor nu
reformele au fost promovate, ci simulacrul lor.
Cadrul extrem de nefavorabil şi posibilităţile politice şi
financiare reduse ale statului limitează capacităţile de manevră ale
Guvernului în selectarea şi realizarea strategiei de creare a unei
economii competitive. În acest scop, Guvernul va întreprinde măsurile
organizatorice, funcţionale şi operaţionale ce se impun pentru a-şi
realiza obiectivele strategice.
II. Evitarea intrării ţării în incapacitate de plată şi
asigurarea creşterii economice
În situaţia actuală, statul se confruntă cu serioase probleme în
ceea ce priveşte posibilităţile reale de onorare a obligaţiunilor lui de
plată. Pentru depăşirea acestei situaţii, se va acţiona în următoarele
domenii:
Stabilizarea macroeconomică
Guvernul va acţiona în următoarele direcţii:
(i) stabilizarea macroeconomică va fi abordată de manieră globală,
prin echilibrarea indicatorilor stabilităţii (deficit intern şi extern,
inflaţie, şomaj, respectiv creştere economică), astfel încît indicele de
stabilitate economică să se îmbunătăţească (în prezent acesta reprezintă
doar 52% din nivelul optim);
(ii) în condiţiile actuale de incertitudine şi riscuri înalte ale
economiei regionale, se va promova scenariul reformelor imediate, care
presupune obligativitatea înfăptuirii continue a schimbărilor
structurale iniţiate anterior. Acest scenariu impune o creştere
moderată, cu ameliorări mai durabile pe termen mediu. Realizarea
reformelor structurale fundamentale, în special restructurarea şi
privatizarea întreprinderilor, va permite către anul 2002 creşterea
stabilă a PIB cu circa 5% anual, după o creştere de 1 şi 2,5% în anii
1999 şi 2000;
(iii) deficitul bugetar va fi diminuat prin reducerea drastică a
cheltuielilor nejustificate, concomitent cu sporirea veniturilor prin
ameliorarea administrării fiscale;
(iv) Guvernul îşi va axa acţiunile pe promovarea insistentă a
politicii exporturilor în sensul sporirii volumelor acestora, va
contribui la diversificarea pieţelor de export şi va elabora
instrumentele şi mecanismele adecvate pentru sporirea competitivităţii
mărfurilor destinate exportului. Pînă în anul 2001 creşterea exportului
va atinge cota de 10%, după o creştere nominală de 7% în anul 1999;
(v) din cauza devalorizării leului şi ridicării preţurilor la
resursele energetice, în anii 1999-2000 se preconizează o diminuare a
importurilor.
În implementarea acestui scenariu, Guvernul mizează pe accesul
Republicii Moldova la creditele externe în condiţii acceptabile, pe
atragerea investiţiilor străine directe, în special în industria
prelucrătoare, creditarea concesională din partea donatorilor bilaterali
şi multilaterali, precum şi pe redeschiderea căilor spre pieţele
internaţionale de capital cu dobînzi pertinente.
Politica fiscală
Pentru promovarea politicii lui fiscale, Guvernul se va conduce de
următoarele principii:
1) uniformizarea sistemului fiscal concomitent cu simplificarea
procedurilor fiscale;
2) lărgirea bazei impozabile prin anularea înlesnirilor fiscale
nejustificate;
3) asigurarea transparenţei şi stabilităţii politicii fiscale;
4) neadmiterea modificărilor legislaţiei fiscale şi bugetare pe
parcursul anului financiar în defavoarea contribuabililor.
În domeniul politicii fiscale, Guvernul va întreprinde următoarele
măsuri:
(i) realizarea noii concepţii de reformă fiscală în Republica
Moldova, adoptată de Parlament;
(ii) adoptarea integrală şi aplicarea Codului fiscal;
(iii) finalizarea introducerii standardelor naţionale ale evidenţei
contabile;
(iv) crearea unei baze de date integrate în scopul coordonării
acţiunilor de combatere a fraudelor financiare şi a evaziunilor fiscale
concomitent cu ridicarea prestigiului colaboratorilor organelor de
control financiar, fiscal, vamal şi ai poliţiei, stimularea lor pentru
activitate performantă şi loialitate;
(v) eliminarea totală a achitărilor reciproce şi plăţilor în natură
în relaţiile dintre agenţii economici şi în relaţiile acestora cu
sistemul bugetar şi sectorul energetic;
(vi) reglementarea procesului de inspectare şi control al agenţilor
economici de către autorităţile fiscale;
(vii) corelarea bazei de impozitare cu evoluţia ratei inflaţiei;
(viii) ajustarea cheltuielilor bugetare la veniturile reale;
(ix) sancţionarea contribuabililor rău platnici conform legislaţiei;
(x) asigurarea publicităţii fraudelor financiare şi evaziunilor
fiscale de proporţii, comise de persoanele fizice şi juridice.
Politica bugetară
Scopul principal al politicii bugetare constă în atingerea
stabilităţii bugetare de lungă durată în baza ajustării cheltuielilor la
posibilităţile reale ale economiei naţionale şi utilizării eficiente a
banului public. În domeniul cheltuielilor publice Guvernul:
(i) va garanta doar plăţile pentru achitarea datoriei de stat,
salariilor, burselor, pensiilor, alimentaţiei, medicamentelor, apei şi
energiei, precum şi compensaţiile acordate categoriilor social
vulnerabile ale populaţiei. În scopul transparentizării cheltuielilor
efectuate pentru categoriile menţionate, Guvernul va publica lunar
informaţii, evidenţiind modificările datoriilor la aceste capitole;
(ii) va asigura valorificarea eficientă şi raţională a resurselor
financiare publice prin instituirea unui regim de control rigid asupra
utilizării lor, va întreprinde măsuri pentru respectarea întocmai a
legislaţiei privind achiziţiile publice, inclusiv la nivelul
administraţiei publice locale, şi va implementa sistemul trezorerial la
executarea bugetelor locale;
(iii) în scopul asigurării unei stabilităţi macroeconomice reale şi
durabile, va fi promovată o politică dură de gestionare a nivelului
deficitului bugetar şi a datoriei publice. Necesitatea unei astfel de
politici este determinată de creşterea periculoasă a datoriei publice în
raport cu PIB şi diminuarea lichidităţii financiare a statului în
condiţiile deteriorării considerabile a balanţei contului curent;
(iv) va renunţa la practica adoptării actelor normative neasigurate
financiar.
Realizarea consecventă a reformelor structurale va oferi noi
posibilităţi pentru promovarea politicii guvernamentale în domeniul
finanţelor publice. Vor apărea posibilităţi de reeşalonare a unor
datorii, al căror termen de rambursare începe în perioada 1999-2002.
Politica monetară şi de credite
Guvernul va conlucra cu BNM în scopul promovării unei politici
monetar-creditare adecvate situaţiei din economia naţională, finanţelor
publice şi balanţei de plăţi externe. Politicile de creditare şi
monetară vor fi orientate spre controlul inflaţiei şi al echilibrului
extern. Există cîteva precondiţii pentru aplicarea politicilor monetare
şi creditare în scopuri de stabilizare:
(i) accelerarea reformelor economice şi structurale în vederea
reducerii pierderilor, mai ales în sectorul agricol şi sectorul
energetic;
(ii) întărirea disciplinei financiare şi ridicarea responsabilităţii
agenţilor economici pentru onorarea obligaţiunilor ce le revin;
(iii) adoptarea măsurilor privind reducerea esenţială a
tranzacţiilor barter şi diminuarea plăţilor în numerar, crearea
condiţiilor pentru sporirea ponderii decontărilor prin virament între
agenţii economici;
(iv) consolidarea de către BNM a instrumentelor antiinflaţioniste
ale politicii monetare (operaţiuni de piaţă deschisă);
(v) stoparea acordării de împrumuturi Guvernului pentru finanţarea
deficitului bugetar, cu excepţia creditelor pe termen scurt pentru
decalaj de casă.
În condiţiile sistării creditării Guvernului de către BNM, una din
sarcinile principale ale politicii monetar-creditare este atît
stabilizarea financiară pe termen lung, cît şi crearea condiţiilor
pentru încurajarea atragerii de capital în sectorul real al economiei.
Guvernul va întreprinde măsuri urgente pentru depăşirea
constrîngerilor externe, gestionarea prudentă a datoriei externe şi a
fluxurilor de capital străin. De aceea, în perspectiva apropiată, se va
acţiona în vederea reglementării directe şi indirecte, pentru a evita o
eventuală situaţie de criză privind obligaţiunile externe ale ţării.
III. Reformarea sectorului public
Eforturile guvernamentale se vor concentra în următoarele direcţii
principale: administraţia publică, politica socială, politica regională
şi asigurarea ordinii de drept.
Administraţia publică
Recentele evoluţii ale evenimentelor în Republica Moldova impun cu
necesitate măsuri energice orientate spre consolidarea administraţiei
publice. În acest scop, se vor întreprinde acţiuni pentru eficientizarea
activităţii administraţiei publice centrale şi locale, a politicii
regionale, serviciilor, perfecţionarea sistemului judiciar, precum şi a
sistemului reglementărilor de stat, după cum urmează:
A. Eficientizarea administraţiei publice centrale si locale
Guvernul îşi asumă sarcina de a contribui activ la executarea
prevederilor Constituţiei referitoare la conlucrarea puterilor în stat.
În scopul eficientizării administrării se va acţiona în direcţia:
(i) raţionalizării structurii şi funcţiilor autorităţilor
administraţiei publice. Se vor lua măsuri pentru crearea unui mecanism
de selectare şi promovare a cadrelor în exclusivitate pe bază de concurs
deschis, ferit de amestecul politic şi de interesele de grup;
(ii) concentrării eforturilor pentru asigurarea exercitării
funcţiilor de bază ale statului, inclusiv sistemul de drept,
învăţămîntul general, protecţia socială şi a mediului, crearea
condiţiilor şi cadrului normativ pentru funcţionarea eficientă a
sectorului privat;
(iii) excluderii intervenţiei statului în activităţile care pot fi
realizate mai eficient de sectorul privat sau delegarea unor funcţii
instituţiilor publice nonguvernamentale;
(iv) consolidării sistemului judiciar independent, promovării
reformei judiciare şi de drept, ajustîndu-le la standardele
internaţionale şi la posibilităţile economico-financiare ale republicii;
(v) elaborării şi implementării unui sistem de drept comercial apt
să reglementeze asigurarea îndeplinirii contractelor, consolidării
sistemului financiar-bancar, reorganizării serviciului de executare a
deciziilor judecătoreşti etc.;
(vi) asigurării supremaţiei legii în calitate de condiţie
obligatorie pentru promovarea reformelor în toate sferele, puterea
judecătorească devenind garantul ireversibilităţii proceselor
democratice şi de reformare din societate.
B. Reglementările de stat
Unul din obiectivele principale ale Guvernului va fi asigurarea
libertăţii bazate pe supremaţia legii. În acest sens, activitatea
Guvernului se va conduce după trei principii fundamentale:
1) libertatea economică;
2) relaţiile economice contractuale;
3) consolidarea proprietăţii private.
Procesul de consolidare a transformărilor economice de bază
presupune îndeplinirea următoarelor condiţii-cheie:
a) crearea unor condiţii propice de activitate cu accent pe
protecţia concurenţei loiale, în cadrul cărora preţurile se vor forma în
funcţie de cererea şi oferta pe piaţă, iar statul va reglementa
preţurile şi tarifele pentru un nomenclator foarte restrîns de mărfuri
şi servicii preponderent în ramurile monopol;
b) excluderea ingerinţei în activitatea economică a întreprinderilor;
c) înlăturarea barierelor administrative în sfera producerii şi
comercializării;
d) asigurarea protejării intereselor naţionale în activitatea
economică, financiară şi valutară;
e) utilizarea metodelor administrative şi economice de influenţare
în scopul respectării cerinţelor privind mediul.
C. Asigurarea ordinii de drept
În scopul menţinerii ordinii publice, combaterii crimei organizate
şi corupţiei, Guvernul prevede:
(i) continuarea reformei judiciare şi de drept, inclusiv reforma
procuraturii şi organelor de anchetă penală;
(ii) conlucrarea cu organele de drept din alte state pentru
combaterea crimelor cu caracter internaţional;
(iii) apărarea intereselor patrimoniale şi personale ale cetăţenilor
de atacuri tîlhăreşti, jafuri, raket, furturi şi alte infracţiuni;
(iv) combaterea narcomaniei şi prostituţiei, profilaxia generală şi
individuală a infracţiunilor, inclusiv printre copiii dificili.
În scopul reducerii substanţiale a ponderii economiei tenebre, care
este suportul prosperării corupţiei în organele statale şi al
crimanilzării societăţii, Guvernul:
(i) va asigura funcţionarea unor mecanisme coerente de sancţionare
conform legislaţiei a activităţilor economice ilicite;
(ii) va înlătura barierele birocratice din calea antreprenoriatului
prin intermediul ridicării prestigiului social al funcţionarilor
publici, concomitent cu responsabilizarea lor, inclusiv prin tragerea la
răspundere a funcţionarilor publici pentru intervenţie abuzivă în
activitatea antreprenorilor.
În scopul reducerii pericolului corupţiei şi protecţionismului,
Guvernul:
(i) va elabora mecanismele de remunerare adecvată şi de asigurare cu
pensii a funcţionarilor publici;
(ii) va elabora şi adopta Codul deontologic al funcţionarului public;
(iii) va depune eforturi pentru atenţionarea societăţii asupra
pericolului corupţiei şi necesităţii implicării fiecărui cetăţean în
realizarea acţiunilor Guvernului pentru contracararea corupţiei şi
protecţionismului.
Politica socială
Stoparea declinului social şi asigurarea securităţii sociale a
populaţiei va constitui o prioritate în activitatea Guvernului.
Eforturile principale vor fi concentrate în următoarele direcţii:
(i) intensificarea şi diversificarea activităţii organelor de
resort, susţinerea agenţilor economici în vederea creării locurilor noi
de muncă, organizarea lucrărilor publice, eficientizarea procesului de
pregătire profesională, recalificare a personalului disponibilizat şi
reintegrare a lui în activitatea social-economică;
(ii) realizarea măsurilor de eradicare a sărăciei şi minimizare a
pierderilor populaţiei datorate efectelor negative ale perioadei de
tranziţie. Pe parcursul anului 1999 vor fi puse în aplicare mecanisme
calitativ noi de protecţie şi asistenţă socială a categoriilor de
populaţie cu venituri mici. În acest context:
a) vor fi elaborate şi realizate programe speciale de protecţie
socială a celor mai afectate categorii de populaţie (cu nivelul de trai
sub pragul sărăciei), pentru care se vor stabili compensaţii nominative;
b) vor fi revăzute categoriile de beneficiari şi structura
facilităţilor sociale cu caracter compensatoriu, ajustînd mărimea şi
modalitatea de acordare a ajutorului social la posibilităţile reale ale
statului;
c) se va finaliza procesul de elaborare a cadrului legislativ şi
normativ pentru asigurarea accesului populaţiei la minimul de servicii
şi asistenţă socială garantat de stat.
(iii) dirijarea activităţii de achitare la timp a salariilor şi
pensiilor, precum şi prevenirea acumulării restanţelor la aceste plăţi;
(iv) reglementarea eficientă a relaţiilor cu mediul în scopul
minimizării efectelor negative ale activităţii economice şi menţinerii
calităţii mediului la un nivel care să nu afecteze sănătatea populaţiei.
În mod consecvent se vor desfăşura reformele sociale ca factori
decisivi în procesul de redresare a situaţiei în sfera socială. În baza
reformelor propuse:
(i) se va asigura consolidarea bazei financiare a sistemului de
protecţie socială, a sectoarelor de bază ale sferei sociale
(învăţămîntul public, ştiinţa, ocrotirea sănătăţii, cultură) şi va spori
viabilitatea programelor sociale;
(ii) va fi promovată politica de optimizare a cheltuielilor publice
şi de eliminare a dezechilibrelor financiare existente. Raţionalizarea
cheltuielilor şi veniturilor sociale se va efectua în contextul reformei
sistemului de finanţare publică, accentul punîndu-se pe utilizarea
eficientă a resurselor alocate şi pe sistemele alternative de finanţare;
(iii) reţeaua instituţiilor sociale va fi ajustată la cerinţele
concrete, simplificîndu-se procedurile administrative şi reducîndu-se
astfel costurile operaţionale;
(iv) va fi creat mediul favorabil de susţinere a dezvoltării
instituţiilor social-culturale cu toate formele de proprietate,
asigurîndu-se accesul tuturor categoriilor de populaţie la pachetul
minim de servicii sociale garantate de stat.
Pentru realizarea acestor măsuri, Guvernul va asigura:
în sistemul de protecţie socială:
- promovarea reformei în sistemul public de asigurări sociale;
- crearea sectorului nestatal de asigurări suplimentare şi
facultative de pensie;
- consolidarea bazei financiare a Fondului Social;
- perfectarea sistemului de asistenţă socială şi promovarea formelor
alternative de protecţie a unor categorii de populaţie;
în domeniul sănătăţii:
- trecerea la medicina prin asigurare;
- implementarea minimului gratuit de asistenţă medicală garantat de
stat şi a sistemului de asistenţă medicală prin intermediul medicilor de
familie;
- stimularea dezvoltării sectorului privat pentru acordarea
serviciilor medicale;
- promovarea eficientă a politicii de asigurare cu medicamente
accesibile populaţiei;
- intensificarea activităţii serviciului sanitar-epidemiontologic în
scopul prevenirii maladiilor infecţioase;
- acreditarea şi licenţierea instituţiilor medico-sanitare şi
farmaceutice;
- restructurarea sistemului sănătăţii în conformitate cu reforma
administrativ-teritorială;
- pregătirea managerilor pentru instituţiile medico-sanitare;
- conlucrarea cu organismele internaţionale în susţinerea reformelor
în sistemul ocrotirii sănătăţii;
în domeniul educaţiei:
- perfecţionarea structurii ierarhic-organizatorice şi
instituţionale a sistemului de învăţămînt profesional şi superior;
- elaborarea şi aplicarea pe scară largă a standardelor educaţionale
naţionale şi ridicarea nivelului de pregătire a specialiştilor în
instituţiile de învăţămînt;
- implementarea mecanismelor de acordare a creditelor pentru tineret
în scopul efectuării studiilor;
- dezvoltarea sectorului privat şi acreditarea instituţiilor de
învăţămînt privat în condiţiile respectării standardelor naţionale;
- orientarea prioritară a resurselor financiare publice către
învăţămîntul preşcolar, primar, secundar, special şi către sistemul de
pregătire a cadrelor, reieşind din necesităţile statului;
- promovarea reformelor educaţionale cu orientare spre performanţele
învăţămîntului mondial avansat;
- gestionarea procesului de plasare a tinerilor specialişti în
cîmpul muncii;
în domeniul culturii:
- diversificarea formelor de proprietate şi gestionare a
activităţilor cultural-artistice, restructurarea sistemului
instituţional;
- păstrarea şi ocrotirea patrimoniului cultural naţional, menţinerea
şi dezvoltarea potenţialului artistic şi a instituţiilor culturale;
- propagarea pe plan internaţional a culturii şi artei naţionale,
stimularea dialogului cu alte culturi ale lumii, corelarea politicii
culturale a Republicii Moldova cu politicile culturale ale ţărilor
membre ale Uniunii Europene;
în domeniul tineretului:
- crearea condiţiilor pentru participarea activă a tinerilor în cele
mai diverse domenii de activitate a societăţii, inclusiv plasarea în
cîmpul muncii şi angrenarea lor în activitatea ştiinţifică prin programe
guvernamentale speciale;
- asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie socială a
familiilor tinere şi a copiilor din familiile vulnerabile;
- dezvoltarea şi propagarea pe scară largă a sportului;
- pregătirea lotului naţional pentru Jocurile Olimpice 2000.
Reforma administrativ-teritorială şi politica regională
În procesul realizării reformei teritorial-administrative, Guvernul
îşi asumă responsabilitatea soluţionării principalelor probleme de
formare a organelor de administrare publică locală pe baze
economico-financiare noi. În acest scop:
(i) se va acorda autonomie reală organelor locale în administrarea
activităţilor publice din teritoriu prin:
- descentralizarea bugetului de stat;
- stabilirea drepturilor asupra proprietăţii publice locale;
- crearea premiselor pentru completarea părţilor de venituri ale
bugetelor locale;
(ii) pentru soluţionarea conflictului cu raioanele de est ale
republicii, Guvernul va depune eforturi conjugate în vederea elaborării
şi realizării ulterioare a unei politici multidimensionale de stat, care
va include componentele economice, politice, umane, precum şi sprijinul
din exterior. Guvernul va elabora un program special de relaţii cu
agenţii economici din partea stîngă a Nistrului, bazat pe realităţile
actuale şi orientat spre reintegrarea părţilor. În scopul administrării
fiscale eficiente, se vor stabili posturi de control interioare, menite
să contribuie la ameliorarea încasărilor bugetare prin eliminarea
fenomenului evazionist;
(iii) se vor promova politici eficiente de protecţie a mediului şi
de utilizare raţională a resurselor naturale. În acest scop:
- va continua promovarea politicii de prevenire a poluării şi de
asanare a mediului;
- se vor elabora şi pune în aplicare planuri de acţiuni la nivel
naţional, local şi sectorial în domeniul mediului, în special vizînd
protecţia apelor, solurilor, resurselor forestiere;
- va fi asigurată securitatea ecologică a populaţiei prin menţinerea
capacităţii potenţialului natural de a satisface cerinţele adecvate de
viaţă şi recreere;
- cerinţele ecologice se vor constitui în strategii de dezvoltare a
sectoarelor economiei (agricultură, energetică, industrie, transporturi)
şi a sferei sociale;
- se va extinde cadrul colaborării internaţionale în domeniul
protecţiei mediului înconjurător prin implicarea activă în realizarea
convenţiilor internaţionale la care Moldova a aderat. Vor fi extinse
relaţiile cu România şi Ucraina pentru realizarea proiectelor legate de
soluţionarea problemelor ecologice comune;
- se va reforma cadrul instituţional de administrare a resurselor
naturale.
În domeniul protecţiei mediului vor prima următoarele măsuri:
- îmbunătăţirea calităţii apei potabile;
- stoparea degradării ecosistemelor (solul, pădurile) şi conservarea
biodiversităţii;
- controlul emisiilor de poluanţi;
- marcarea ecologică a produselor;
- reducerea volumului deşeurilor şi reciclarea acestora;
- utilizarea eficientă a mecanismelor economice de protecţie a
mediului şi trecerea treptată a acestor activităţi la autofinanţare;
- colaborarea bilaterală şi internaţională în vederea obţinerii
asistenţei tehnice şi investiţiilor.
IV. Transformări structurale şi dezvoltarea sectorului real
Guvernul va continua realizarea reformelor structurale, orientate
spre eficientizarea economiei naţionale, impulsionarea economiei reale,
stimularea utilizării profitabile a resurselor şi dezvoltarea unui
sector privat dinamic.
În domeniul reformării proprietăţii Guvernul va promova politici
direcţionate spre:
(i) extinderea şi accelerarea procesului de privatizare. Guvernul
intenţionează să sporească numărul întreprinderilor publice supuse
privatizării din contul privatizării întreprinderilor infrastructurii
(telecomunicaţiile, sectorul energetic), întreprinderilor sectorului
agroindustrial (complexele de tutun, zootehnic şi vinicol), precum şi a
unor instituţii din sectorul social;
(ii) perfecţionarea gestionării proprietăţii de stat,
responsabilizarea personală a reprezentanţilor statului în societăţile
pe acţiuni şi a managerilor întreprinderilor de stat pentru rezultatele
activităţii acestora;
(iii) crearea unui sector privat operaţional, formarea cadrului
legislativ şi organizaţional, a managementului corporativ, care să
permită controlul eficient al activităţii managementului
întreprinderilor privatizate şi delimitarea strictă a drepturilor şi
obligaţiunilor acţionarilor, inclusiv a fondurilor investiţionale.
Politica industrială a Guvernului se va canaliza spre formarea
complexului industrial competitiv, menit să contribuie la dezvoltarea
economică durabilă a ţării şi la integrarea ei în sistemul relaţiilor
economice mondiale. Politica industrială a Guvernului se va realiza prin:
(i) restructurarea întreprinderilor prin redimensionarea
întreprinderilor mari în scopul diminuării costurilor, vînzării
activelor fixe neutilizate, stimulrea creării întreprinderilor mici şi
mijlocii în sectorul privat şi a locurilor noi de muncă;
(ii) lichidarea întreprinderilor neviabile prin aplicarea procedurii
de faliment în scopul consolidării disciplinei financiare, deblocării
mijloacelor imobilizate şi recuperării creanţelor;
(iii) aplicarea mecanismelor de conciliere reciprocă cu creditorii
întreprinderilor aflate în stare de insolvabilitate tehnică sau
temporară, prin încheierea acordurilor-memorandum pe perioada realizării
procesului de restructurare;
(iv) implementarea mecanismelor şi instrumentelor financiare moderne
pentru eliminarea blocajului financiar al întreprinderilor;
(v) promovarea politicii de sporire a competitivităţii şi
productivităţii, instituirea certificării întreprinderilor (ISO 9000),
introducerea managementului ecologic şi standardului ISO 14000, a
sistemului de dirijare a calităţii în procesul de producţie şi
comercializare, a tehnologiilor nonpoluante, aplicarea asigurării lor
ecologice şi auditului ecologic;
(vi) stimularea constituirii parcurilor industriale, tehnologice şi
inovaţionale, sprijinirea procesului de asociere a întreprinderilor în
holdinguri şi grupuri financiar-industriale;
(vii) intensificarea cooperării cu partenerii străini pentru a
impulsiona procesul formării structurilor de marketing şi a fortifica
capacităţile manageriale.
Promovarea reformei agrare va constitui o prioritate strategică în
activitatea Guvernului. În acest scop se vor realiza următoarele măsuri
primordiale:
(i) finalizarea Programului naţional "Pămînt", încheierea procesului
de înmînare a titlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de
terenuri agricole;
(ii) restructurarea gospodăriilor agricole cu reeşalonarea
concomitentă a datoriilor istorice şi crearea unor societăţi noi bazate
pe proprietatea privată asupra pămîntului şi patrimoniului;
(iii) crearea unui sistem eficient de finanţare a agriculturii prin:
dezvoltarea reţelei asociaţiilor de microfinanţare rurală, implementarea
unui mecanism eficient de finanţare şi susţinere a întreprinderilor mici
şi mijlocii în localităţile rurale, intensificarea creditării prin
atragerea unor credite destinate dezvoltării sectorului agricol privat,
extinderea leasing-ului de echipament şi utilaj agricol;
(iv) direcţionarea asistenţei tehnice a donatorilor străini
preponderent spre sectorul agricol pentru dezvoltarea infrastructurii de
servicii, asistenţa tehnică şi agrochimică, instruire, marketing şi
consultanţă;
(v) simplificarea sistemului de impozitare a întreprinderilor
agricole private prin introducerea impozitului funciar unic;
(vi) stimularea fiscală a importului mijloacelor de producţie şi
utilajului agricol şi acordarea de sprijin în promovarea exportului de
produse agricole;
(vii) stimularea creării infrastructurii de aprovizionare a
sectorului agrar şi de desfacere a produselor agricole.
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii va fi sprijinită de
către Guvern prin atragerea creditelor şi investiţiilor străine,
finanţarea directă, extinderea cooperării internaţionale.
Luînd în considerare situaţia critică din sectorul energetic,
impactul asupra economiei naţionale şi importanţa lui pentru asigurarea
securităţii energetice a statului, Guvernul va asigura:
(i) crearea unui mediu competitiv în sfera producerii şi furnizării
resurselor energetice, reducerea cheltuielilor şi rentabilizarea
economică a întreprinderilor energetice, optimizarea politicii tarifare
şi de preţuri în sectorul energetic;
(ii) restructurarea datoriilor sectorului energetic, ridicarea
responsabilităţii managerilor întreprinderilor energetice pentru
reducerea pierderilor tehnice şi comerciale de resurse energetice,
pentru colectarea integrală a creanţelor;
(iii) privatizarea întreprinderilor de producere şi distribuţie a
energiei electrice, finalizarea procesului de reorganizare şi
privatizare a sectorului de gaze şi a sectorului de combustibili;
(iv) reorganizarea şi restructurarea întreprinderilor de producere
şi distribuţie a energiei termice; transferul centralelor şi reţelelor
termice în proprietate municipală, cu privatizarea lor ulterioară;
(v) diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice,
inclusiv din import; promovarea concurenţei prin organizarea de
licitaţii pentru furnizori şi achiziţionarea resurselor energetice la
cele mai mici preţuri;
(vi) promovarea politicii de modernizare şi dezvoltare a surselor
proprii de energie electrică, inclusiv cu sprijinul investitorilor
străini;
(vii) asigurarea fiabilităţii sistemului electroenergetic prin
realizarea interconexiunilor cu sistemele respective ale ţărilor vecine
şi promovarea politicii de aderare în perspectivă la sistemul
electroenergetic european;
(viii) promovarea politicii de conservare a energiei, realizarea
măsurilor de reducere a consumului şi de economisire a resurselor
energetice, contorizarea integrală a consumului de resurse energetice;
(ix) reducerea impactului sistemului energetic asupra mediului
înconjurător, încadrarea în programele internaţionale în acest domeniu;
(x) dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice şi elaborărilor tehnice în
domeniul energetic, extinderea colaborării cu organizaţiile şi
instituţiile internaţionale.
Transportul feroviar va fi reorganizat şi restructurat în scopul
eficientizării lui şi eliminării cheltuielilor neproductive, precum şi
al creării premiselor pentru privatizarea ulterioară a unor sectoare.
Vor continua activităţile de îmbunătăţire a stării tehnice şi de
dezvoltare a reţelei de drumuri auto, inclusiv din contul creditului
acordat de BERD, şi se vor intensifica acţiunile pentru includerea
Moldovei în sistemul paneuropean de transport.
Pentru dezvoltarea transportului aerian va fi modernizat aeroportul
Chişinău, se vor întreprinde acţiuni pentru integrarea serviciilor de
trafic aerian ale Moldovei în sistemul european de dirijare a
circulaţiei aeriene.
In domeniul telecomunicaţiilor şi informaticii se vor întreprinde
acţiuni de modernizare a reţelei prin privatizarea Companiei
"Moldtelecom", punerea în aplicare a programului de digitalizare,
extinderea procesului de informatizare a structurilor publice centrale
şi locale, a instituţiilor de învăţămînt etc.
Guvernul va realiza reforma gospodăriei comunale şi locative prin
descentralizarea serviciilor, transmiterea lor în administrarea
autorităţilor publice locale şi atragerea agenţilor privaţi în prestarea
serviciilor.
Va fi adoptată concepţia restructurării şi privatizării
întreprinderilor specializate de alimentare cu apă şi de canalizare, a
întreprinderilor de termoficare, strategia şi programul de stat privind
modernizarea şi dezvoltarea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi
de canalizare în localităţile republicii.
Vor fi întreprinse măsuri de reabilitare a sistemelor de alimentare
cu apă potabilă şi căldură, inclusiv din contul creditelor alocate de
BERD.
O altă direcţie de activitate o va constitui încheierea procesului
de privatizare în masă a fondului locativ, crearea asociaţiilor de
proprietari în blocurile locative şi condominiurilor, atragerea
investitorilor privaţi la finalizarea construcţiilor, precum şi
transmiterea caselor de locuit nefinalizate persoanelor ce stau la
evidenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative, privatizarea acestor
obiecte.
Dezvoltarea antreprenoriatului şi micului business va constitui
fundamentul creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, va
contribui la transformările economice structurale, dezvoltarea
concurenţei, implementarea realizărilor tehnico-ştiinţifice, sporirea
posibilităţilor de export ale ţării. Pentru stimularea dezvoltării
micului business se vor realiza următoarele:
(i) perfecţionarea bazei legislative şi normative de reglementare a
micului business;
(ii) consolidarea cadrului instituţional de elaborare şi
implementare a politicilor pentru dezvoltarea sectorului
întreprinderilor mici şi micro-întreprinderilor;
(iii) creşterea capacităţii administraţiei publice locale de a
elabora şi implementa politici eficiente în acest domeniu;
(iv) reformarea sistemului de evidenţă contabilă şi statistică a
activităţii micului business;
(v) acordarea suportului informaţional şi asistenţei tehnice
agenţilor micului business;
(vi) stimularea creării asociaţiilor mutuale de împrumut şi
asigurare a împrumuturilor.
Înviorarea procesului investiţional. Creşterea economică depinde de
volumul şi eficienţa investiţiilor. De aceea Guvernul va stimula
investiţiile private în economie, atît cele autohtone, cît şi cele
efectuate de investitorii străini, considerînd acest lucru o prioritate
a etapei actuale. Guvernul va asigura eficienţa investiţiilor prin:
(i) stimularea utilizării rentabile a resurselor;
(ii) crearea unui mediu investiţional favorabil (cadrul legal,
stabilitate macroeconomică, reglementări statale transparente etc.);
(iii) dezvoltarea aptitudinilor şi cunoştinţelor manageriale (spirit
inovaţional, capacităţi şi abilităţi manageriale, autoperfecţionare
continuă, cunoaşterea limbilor străine etc.).
În scopul ameliorării situaţiei grave din domeniul investiţional, se
vor aplica măsuri de stimulare a activităţii investiţionale prin
introducerea mecanismului de amortizare accelerată, aplicarea ratelor
progresive şi atractive la închirierea şi arendarea suprafeţelor
industriale şi a terenurilor, precum şi prin simplificarea procedurilor
de acces al investitorilor la valorificarea activelor existente în
economie.
Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri referitoare la
ameliorarea bazei legislative ce reglementează activitatea
investitorilor străini în scopul creării unui cadru stabil şi favorabil
pentru investiţiile străine în ceea ce priveşte garantarea repatrierii
veniturilor şi a capitalului.
Realizarea proceselor investiţionale se va efectua în baza
programelor investiţionale de dezvoltare a ramurilor economiei naţionale
cu participarea statului (programele dezvoltării sectorului energetic,
gospodăriei comunale).
În scopul atragerii investiţiilor străine se vor depune eforturi
pentru îmbunătăţirea continuă a imaginii republicii în exterior. Prin
deschiderea unei pagini în Internet se vor face publice oportunităţile
de afaceri, se vor promova proiectele antreprenoriale cu participare
străină, iar prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Atragerea
Investiţiilor investitorilor străini li se vor acorda facilităţi pentru
iniţierea afacerilor.
Depăşirea crizei este posibilă doar pe un fundament ştiinţific şi
inovaţional avansat, ceea ce impune reformarea cercetării-dezvoltării în
corespundere cu noile realităţi social-economice. Politica statului în
acest domeniu prevede determinarea în concordanţă cu priorităţile
social-economice ale ţării a direcţiilor prioritare de dezvoltare a
acestei sfere şi concentrarea resurselor în aceste direcţii. Forma
principală de promovare a politicii de stat în domeniu vor fi programele
de cercetare, selectate prin concurs în bază contractuală, cu finanţare
din surse externe şi expertize imparţiale şi transparente.
Politica Guvernului în domeniul relaţiilor economice externe va fi
orientată spre două obiective de bază:
reorientarea sectorului economic de producere şi servicii spre
export, diversificarea pieţelor de desfacere externe, promovarea activă
a exporturilor;
atragerea finanţării externe concesionale şi nerambursabile pentru
susţinerea procesului de reformare şi a investiţiilor străine directe;
eficientizarea utilizării lor.
În cadrul colaborării cu instituţiile financiare internaţionale,
Guvernul va asigura:
(i) îndeplinirea necondiţionată a măsurilor prevăzute în
Memorandumul cu privire la Politica Economică în cadrul Mecanismului de
Creditare Lărgită al Fondului Monetar Internaţional;
(ii) sporirea eficienţei proiectelor Băncii Mondiale şi optimizarea
administrării procesului de implementare a lor;
(iii) reevaluarea şi reorientarea radicală a strategiei de
colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în
scopul realizării cît mai eficiente a proiectelor comune;
(iv) aprofundarea colaborării cu instituţiile financiare
internaţionale cum sînt Corporaţia Financiară Internaţională (IFC),
Fondul Internaţional de Dezvoltare a Agriculturii (IFAD), Fondul
Dezvoltării Sociale (FDS);
(v) diversificarea şi atragerea noilor surse de finanţare externă
concesională.
În domeniul cooperării tehnice activitatea Guvernului va fi
concentrată asupra:
(i) diversificării surselor de finanţare;
(ii) consolidării coordonării activităţii donatorilor externi;
(iii) valorificării eficiente a fondurilor acordate;
(iv) îmbinarea capacităţilor de administrare şi a responsabilităţii
instituţiilor de ramură pentru utilizarea resurselor alocate.
În ceea ce priveşte promovarea politicii comerciale, vor fi
întreprinse măsuri pentru:
(i) reducerea deficitului balanţei comerciale prin orientarea
economiei naţionale spre export;
(ii) restructurarea sferei productive în baza încheierii acordurilor
de cooperare pe termen lung cu partenerii de afaceri;
(iii) atragerea investiţiilor străine si a tehnologiilor de vîrf în
scopul ameliorării esenţiale a calităţii şi sporirii competitivităţii
producţiei, corespunderii acesteia cu cerinţele standardelor
internaţionale.
Va fi consolidat cadrul instituţional si legislativ pentru
promovarea exportului în scopul integrării în sistemul dreptului
comercial internaţional, se va accelera procesul de aderare la OMC. Vor
fi întreprinse masuri în vederea contracarării traficului ilicit de
mărfuri şi a concurenţei neloiale, protejării producătorilor şi
consumatorilor autohtoni, optimizării importului de mărfuri şi servicii.
V. Politica externă
Orientările fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova,
care derivă din interesele naţionale vitale de edificare a unui stat
independent, prosper şi democratic, integrat plenar în structurile
europene, vor fi menţinute şi promovate în continuare.
În acelaşi timp, luînd în considerare fenomenele globalizării,
regionalizării şi procesele integratorii care marchează profund sistemul
relaţiilor internaţionale, Guvernul se va conduce în activitatea sa de
strategii adecvate în vederea compatibilizării proceselor interne cu
cele externe, astfel încît independenţa şi suveranitatea ţării să nu fie
prejudiciate.
Priorităţile Guvernului în domeniul politicii externe în perioada
1999-2002 sînt:
Consolidarea independenţei ţării
(i) În scopul asigurării integrităţii teritoriale a ţării, Guvernul
îşi va intensifica eforturile pe plan extern în vederea reglementării
situaţiei conflictuale din raioanele de est. Pentru a dinamiza procesul
de negocieri asupra viitorului statut al acestor teritorii, se va
acţiona în vederea eficientizării serviciilor de mediere oferite de
Federaţia Rusă, Ucraina, alte state, precum şi de către OSCE sau alte
organisme internaţionale cu autoritate. Se va urmări ca acordarea
serviciilor de mediere şi funcţionarea mecanismului politic de garanţii,
care va fi constituit, să se facă în strictă conformitate cu principiile
fundamentale de drept internaţional;
(ii) vor fi continuate legăturile politico-diplomatice atît pe plan
bilateral, cît şi pe plan multilateral în vederea urgentării retragerii
necondiţionate, ordonate si complete a trupelor ruseşti din teritoriul
Republicii Moldova. Se va insista asupra necesitaţii respectării cu
stricteţe a intereselor legitime ale ţării noastre în procesul
negocierilor în cadrul Tratatului FACE;
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană
Integrarea în Uniunea Europeană este obiectivul strategic principal
al politicii externe a Republicii Moldova. Această orientare este
determinată de factorii obiectivi ai edificării unui stat democratic şi
prosper, bazat pe economia de piaţă, şi angajării lui în spaţiul
european de securitate şi stabilitate. În scopul realizării obiectivului
de integrare în Uniunea Europeană, Guvernul va acţiona în vederea:
(i) elaborării şi realizării consecvente a strategiei naţionale de
integrare în UE; executării stricte a prevederilor Acordului de
Parteneriat şi Cooperare;
(ii) constituirii unui departament pentru Integrare Europeană cu
atribuţii de coordonare pe plan intern a procesului de integrare a
Republicii Moldova în Uniunea Europeană;
(iii) intensificării demersurilor politico-diplomatice pentru
demararea negocierilor privind asocierea Republicii Moldova la UE,
încheierea unui acord de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea
Europeană şi obţinerea din partea UE a unui regim de vize favorabil
pentru cetăţenii Republicii Moldova.
În scopul promovării unei politici guvernamentale coerente de
integrare în Uniunea Europeană, se va urmări cu stricteţe ca
angajamentele asumate pe plan extern să nu contravină exigenţelor UE
pentru ţările aspirante la integrare.
Cooperarea bilaterală va fi orientată spre:
(i) evaluarea realistă şi echilibrată a relaţiilor bilaterale ale
Republicii Moldova cu alte state şi promovarea acestora în baza unor
programe coerente, care să ţină cont de interesele naţionale specifice
pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi de priorităţile şi interesele
partenerilor noştri;
(ii) executarea strictă a prevederilor Acordului de Parteneriat şi
Cooperare;
(iii) aprofundarea şi diversificarea raporturilor de parteneriat cu
România şi Ucraina inclusiv prin definitivarea cadrului juridic
bilateral. Imprimarea unui conţinut concret cooperării trilaterale
dintre Republica Moldova, România şi Ucraina şi valorificarea activă a
euroregiunilor şi zonelor libere;
(iv) dezvoltarea în continuare a relaţiilor constructive, bazate pe
respect reciproc, cu Federaţia Rusă - furnizorul principal de resurse
energetice şi consumatorul principal al producţiei naţionale din
sectorul agrar şi industria prelucrătoare;
(v) aprofundarea şi diversificarea relaţiilor cu Statele Unite ale
Americii şi realizarea integrală a prevederilor Planului bilateral de
acţiuni;
(vi) lărgirea şi aprofundarea relaţiilor cu statele Europei
Occidentale, în special cu Germania, Franţa, Olanda, Italia şi Marea
Britanie, care pot sprijini eficient Republica Moldova în vederea
realizării cu succes a reformelor politice şi economice şi integrării ei
în structurile europene şi internaţionale;
(vii) diversificarea şi permanentizarea raporturilor cu Ţările
Baltice şi cele din Europa Centrală, ţări care promovează aceleaşi
valori şi aspiraţii;
(viii) iniţierea unei colaborări reciproc avantajoase cu ţările din
Asia, Africa şi America Latină şi diversificarea relaţiilor bilaterale
existente (China, Japonia, Coreea de Sud etc.);
(ix) intensificarea raporturilor cu statele din Caucaz şi Asia
Centrală şi aprofundarea cooperării cu acestea în domeniile economic,
comercial, energetic şi în transporturi.
În domeniul cooperării multilaterale se va trece la:
(i) definirea obiectivelor şi intereselor Republicii Moldova în
cadrul organismelor internaţionale şi iniţiativelor regionale la care
Moldova este sau intenţionează să devină parte şi transpunerea în
practică a acestora printr-o activitate coerentă şi coordonată;
(ii) îmbogăţirea conţinutului concret al participaţiilor Republicii
Moldova în cadrul activităţilor ONU, OSCE şi ale Consiliului Europei şi
asumarea, de rînd cu alte ţări, a statutului de "producător de
securitate" prin participarea la operaţiuni de menţinere a păcii,
desfăşurate cu mandatul ONU, şi diversificarea angajărilor ei în cadrul
Parteneriatului pentru Pace;
(iii) aprofundarea cooperării pe toate planurile în cadrul
organismelor regionale şi subregionale care facilitează procesele de
integrare europeană (CEMN, SECI, CEI, Planul de Acţiuni pentru Europa de
Sud-Est etc.);
(iv) aprofundarea şi diversificarea relaţiilor derulate în cadrul
Comunităţii Statelor Independente în domeniul economico-comercial, cu
accentuarea ulterioară a aspectului bilateral al acestor raporturi. În
acelaşi timp, se va urmări ca reformarea instituţională a C.S.I. să se
realizeze de o manieră care să conducă la eficientizarea activităţilor
şi respectarea intereselor tuturor ţărilor membre;
(v) intensificarea demersurilor politico-diplomatice în vederea
aderării ţării la CEFTA;
(vi) exercitarea unui control riguros asupra modului în care sînt
onorate angajamentele politice şi financiare ale Republicii Moldova ce
rezultă din calitatea ei de stat-parte la diverse organisme şi convenţii
internaţionale.
* * *
Pentru realizarea măsurilor stipulate în prezentul Program, Guvernul
va utiliza o serie de instrumente şi tehnici corespunzătoare. Cel mai
important în acest sens este Contractul social pe care Guvernul este
dispus să-l respecte, astfel încît măsurile de reformă să poată conduce
la rezultatele dorite. Acest Contract se bazează pe principiile
contractuale de guvernare, conform cărora autoritatea politică se
angajează să promoveze măsurile declarate în condiţiile în care
populaţia, partidele politice, sindicatele se angajează, la rîndul lor,
să sprijine eforturile Guvernului pentru reformarea efectivă a economiei.
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀