HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la aprobarea Programului de activitate
a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001
Nr.523 din 04.06.98
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.54-55/370 din 18.06.1998
* * *
Abrogat: 08.04.1999
Hotărîrea Guvernului nr.270 din 08.04.1999
Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova
pentru anii 1998-2001 <Aprofundarea reformelor, restructurarea şi
creşterea economică>.
2. Ministerele, departamentele şi organele administraţiei publice
locale vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea Programului
nominalizat.
Prim-ministru
al Republicii Moldova Ion CIUBUC
Chişinău, 4 iunie 1998.
Nr. 523.
Programul
de activitate a Guvernului
Republicii Moldova
pentru anii 1998-2001
Programul Guvernului Republicii Moldova pe anii 1998-2001 este
orientat spre aprofundarea reformelor, restructurarea şi creşterea
economică, coordonarea acţiunilor cu Preşedintele şi Parlamentul,
organizarea activităţii concrete a ministerelor, departamentelor şi
organelor administraţiei publice locale pentru mobilizarea resurselor
economiei naţionale şi utilizarea eficientă a mijloacelor externe
acordate ţării.
La baza Programului Guvernului au fost puse interesele primordiale
ale naţiunii. Activitatea Guvernului în domeniul reformelor
social-economice şi politice va fi direcţionată spre crearea bazei
juridice şi instituţionale, a unor mecanisme economice, sociale şi
politice ale statului pe principiile economiei de piaţă, fixate în
Constituţia Republicii Moldova.
În pofida faptului că în anul 1997 pentru prima dată s-a reuşit
stoparea declinului economic, situaţia rămîne complicată. Sarcina
primordială constă în realizarea voinţei politice de aprofundare a
reformării şi restructurării economiei în condiţiile menţinerii
stabilităţii macroeconomice, axate pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai
ale populaţiei.
În acest context, Guvernul va acorda o atenţie deosebită măsurilor
preconizate pentru perioada critică 1998-1999. De rînd cu aceasta, avînd
în vedere orientările pe termen lung, Guvernul va elabora şi prezenta
Parlamentului Conceptul strategiei de dezvoltare a ţării pentru o
perspectivă de 5 - 7 ani.
Obiectivul principal în politica Guvernului îl constituie depăşirea
crizei, modernizarea ţării, apropierea de Europa, aprofundarea
relaţiilor bilaterale în cadrul C.S.I., participarea activă în procesele
integrării europene şi internaţionale. Modelul optim pentru Republica
Moldova este o economie deschisă, competitivă şi atractivă pentru
colaborare.
1. Situaţia social-economică actuală
Condiţiile în care Guvernul şi-a început activitatea în anul 1998
sînt destul de dificile. Pentru prima dată în ultimii 7 ani a fost oprit
declinul economic (1,3% - creştere raportată la PIB real) în condiţiile
diminuării continue a nivelului ratei inflaţiei (11,2% în 1997) şi a
stabilităţii monedei naţionale (faţă de anul precedent, în 1997
deprecierea nominală a constituit 0,3%). Veniturile bugetului consolidat
s-au majorat de 1,4 ori, către 1 ianuarie 1998 fiind reduse restanţele
la salarii şi pensii.
Deşi lent, totuşi în sectoarele cheie ale economiei au continuat
procesele reformatoare şi privatizării. Au fost adoptate Concepţia de
privatizare a sectorului energetic şi Programul naţional "Pămînt", ce
vor facilita creşterea ponderii sectorului privat în volumul producţiei
şi al serviciilor prestate.
Faţă de anul 1996, veniturile reale ale populaţiei au crescut cu 5%.
Activitatea economică externă a devenit mai dinamică, s-a extins
arealul geografic al partenerilor de afaceri.
S-au intensificat activităţile de colaborare a Moldovei cu
comunitatea internaţională, în special cu organismele financiare,
procesul de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) se află
la etapa finalizării.
Problemele cu care se confruntă astăzi economia naţională s-au
acumulat încă de la începutul anilor 90. De rînd cu procesele pozitive,
produse în viaţa social-economică a ţării, au apărut unele fenomene
perturbatorii ce au agravat situaţia financiară a statului. Deficitul
contului curent al Balanţei de Plăţi şi al bugetului de stat este în
creştere continuă, aceasta creînd dificultăţi în achitarea şi deservirea
datoriei externe.
Balanţa de Plăţi. Deficitul contului curent a atins în anul 1997
cota de 15,8% din PIB (cifra de 10% se consideră deja critică). Asemenea
tendinţe pot duce la un colaps: în lipsa unor fluxuri noi suficiente de
capital străin în ţară sub formă de investiţii şi credite, într-un timp
foarte scurt rezervele valutare ale Băncii Naţionale se pot epuiza
complet.
În aceeaşi perioadă deficitul balanţei comerciale a contului curent
a atins cota record de 344 milioane dolari SUA, ceea ce, raportat la
export, alcătuieşte 38,6%. În pofida creşterii volumului exportului,
ritmul de creştere a importurilor este mai înalt. După importurile
energetice şi de combustibili, importul bunurilor de consum continuă să
domine. Reducerea competitivităţii mărfurilor autohtone pe piaţa internă
a dus la substituirea lor cu cele din import. Această situaţie
demonstrează încă odată necompetitivitatea produselor autohtone pe
pieţele externe, pe de o parte, iar pe de altă parte, existenţa în
Moldova a unui mediu stimulator pentru importul bunurilor de consum
final.
Bugetul de stat. Nivelul deficitului bugetar în 1997 a alcătuit 7,8%
din PIB. Deficitul finanţelor publice nu permite atingerea nivelului
planificat al veniturilor. Prin urmare, cheltuielile, fie pentru
investiţii, fie pentru deservirea datoriei externe, nu pot fi majorate.
Mai mult decît atît, bugetul se află în prag de dezastru, fiindcă se
planifică venituri prea optimiste, în realitate veniturile obţinute de
facto sînt mai mici, iar cheltuielile sînt excesive.
Deşi în anul 1997 colectările la buget au crescut considerabil,
această situaţie este condiţionată în mare măsură de tranzacţiile barter
şi decontările reciproce, care denaturează starea reală a lucrurilor şi
indicatorii financiari.
Datoria publică. Ţara se confruntă cu un deficit extern foarte mare,
în creştere. Stocul acumulat al datoriei externe a atins la 1 ianuarie
1998 cifra de 1,2 miliarde dolari SUA, ceea ce reprezintă 64% din PIB.
Acesta este un nivel critic pentru orice economie. În plus, datoria
internă a statului a constituit 984 milioane lei.
O tendinţă alarmantă constă în faptul că, practic, toate creditele
pe care le primeşte ţara în prezent sînt absorbite de deservirea
datoriei externe, iar în anii următori ele nu vor fi suficiente nici
pentru aceasta. Nu există o finanţare externă net pozitivă.
Deja în anul 1997 deservirea datoriei externe (inclusiv amortizarea)
a costat ţara cca 150 milioane dolari SUA (numai achitarea dobînzilor a
necesitat 20% din veniturile bugetului de stat), în timp ce
împrumuturile externe noi s-au cifrat la cca 130 milioane dolari S.U.A.
În anii ce vin situaţia poate fi mult mai critică, deoarece în anul 1998
Moldova va trebui să achite 215 milioane dolari pentru serviciul
datoriei externe.
În acest context, politica curentă de împrumuturi externe, destinate
susţinerii consumului intern, fără a face investiţii şi a acoperi
deficitul balanţei comerciale, este falimentară.
Investiţiile. Volumele resurselor străine, canalizate sub formă de
investiţii directe în producţie, sînt derizorii, ceea ce reduce
perspectivele redresării economiei şi creşterii exportului. Ritmurile
încetinite ale reformelor structurale, absorbţia investiţiilor de către
consumul privat şi public, reglementările legislative inadecvate şi
incertitudinea - toate acestea au creat un climat investiţional
nefavorabil.
S-a extins considerabil fenomenul economiei tenebre, care, prin
evaziune fiscală şi indisciplină economică, cauzează pierderi la buget
şi, ca rezultat, lipsa de respect al populaţiei faţă de organele
statale, creînd o concurenţă neloială sectorului formal şi diferenţiind
şi mai mult populaţia după venituri.
Privatizarea în sectorul real. În ritmuri insuficient de rapide se
formează baza economiei de piaţă - sectorul privat. Privatizarea contra
bonuri patrimoniale a dus la dispersarea fostei proprietăţi publice
într-un număr enorm de acţionari, incapabili de a aduna mijloace
financiare pentru investiţii în retehnologizarea întreprinderilor
privatizate. S-a manifestat inaptitudinea statului de a controla
proprietatea publică. Tergiversarea privatizării complexului energetic,
telecomunicaţiilor, industriei de prelucrare a tutunului, organizaţiilor
de deservire agrochimică, întreprinderilor de vinificaţie,
întreprinderilor complexului militar-industrial împiedică restructurarea
acestora şi atragerea investiţiilor străine. Nivelul managementului
corporativ la întreprinderile privatizate este insuficient. Realizarea
privatizării contra mijloace băneşti este torpilată de lipsa resurselor
financiare interne.
În sectorul agrar doar 9% din persoanele cu drept de primire a
loturilor de pămînt au obţinut acte ce le confirmă dreptul de
proprietate. Au fost privatizate peste 80% din terenurile
întreprinderilor agricole şi transmise în natură doar 13%.
Ritmurile lente ale reformelor în sectorul real nu stimulează
dezvoltarea lui şi condiţionează nivelul scăzut al investiţiilor interne
şi străine. În consecinţă, scade şi ritmul retehnologizării şi calitatea
producţiei.
Sfera socială. Costurile sociale mari, exprimate prin diferenţierea
socială a populaţiei după venituri, extinderea sărăciei, morbiditatea
înaltă, calitatea joasă a pregătirii profesionale amplifică şi mai mult
incertitudinea oamenilor în rezultatele finale ale reformelor. Bugetul
public nu mai este în stare să suporte în continuare programele şi
infrastructura socială costisitoare. Deşi peste 50% din mijloacele
bugetare sînt alocate sferei sociale, ele acoperă doar jumătate din
necesităţile acesteia. Mai mult decît atît, schemele curente de
asigurare socială nu sînt orientate spre protejarea eficientă a
categoriilor vulnerabile ale populaţiei.
Indicatorii ce caracterizează starea socială s-au agravat în
continuare. PIB pe cap de locuitor constituie doar $523, fiind unul din
cele mai mici din statele în tranziţie. Ponderea salariului în sursele
de venit ale populaţiei constituie 33,1% si acoperă doar 50% din coşul
minim de consum. Concomitent, iau amploare procesele demografice
negative, care afectează grav genofondul uman al ţarii. Sporul natural
al populaţiei a înregistrat în anul trecut cel mai jos nivel din
perioada postbelică - 0,7 persoane la o mie de locuitori, tendinţa de
scădere menţinîndu-se. Comparabil cu statele in dezvoltare, Moldova
înregistrează unul din cele mai înalte niveluri ale mortalităţii
infantile - cca 20 cazuri la o mie de născuţi. Alarmantă este şi
situaţia pe piaţa muncii. În timp ce rata oficială a şomajului
constituie doar 1,5% din forţa de muncă existentă, în realitate numărul
persoanelor scoase de pe piaţa muncii este mult mai mare. Numai
lucrătorii aflaţi in concedii fără plată însumează circa 10% din
populaţia activă.
Transformările de ordin legal şi instituţional, efectuate pînă acum,
au fost inconsecvente şi incoerente. Parlamentul încă nu a adoptat un
nou Cod civil, pînă azi rămînînd în vigoare, în linii mari, Codul civil
din perioada sovietică (or, aceasta este "constituţia economică" a
ţării). De asemenea, nu au fost definite ramurile (domeniile pivot) şi
întreprinderile prioritare (cărora statul le-ar oferi facilităţi fiscale
şi creditare), iar antreprenoriatul activează în condiţiile
dezinteresului total din partea statului.
Una din cele mai acute probleme - dezbinarea teritorială a
complexului economic al ţării în două sisteme coexistente în condiţii
juridice şi forme organizaţionale diferite (determinată de situaţia din
raioanele de est ale republicii).
Problemele menţionate creează pericole serioase pentru securitatea
economică a ţării, deoarece ele limitează posibilităţile legislative şi
financiare pentru realizarea practică a acţiunilor de depăşire a crizei.
În aşa fel, reieşind din situaţia creată, priorităţile de bază ale
politicii Guvernului derivă din interesele naţionale, care constau în
afirmarea statalităţii, restabilirea integrităţii teritoriale, formarea
unui complex economic viabil unic în condiţiile economiei de piaţă, în
care bunăstarea materială, dezvoltarea fizică şi spirituală a poporului
să depindă de rezultatele activităţii fiecăruia, şi ocuparea de către
Moldova în viitorul apropiat a unui loc binemeritat în contextul
european şi mondial.
Pornind de la aceste premise, scopurile strategice ale Republicii
Moldova se constituie într-o triadă:
stabilizarea structurii instituţionale a puterii statale, care ar
garanta dezvoltarea democratică a societăţii, supremaţia legii si
dreptului constituţional, libertăţile şi obligaţiunile cetăţenilor
Moldovei;
crearea condiţiilor (mediului) adecvate pentru constituirea
economiei de piaţă, care vor asigura creşterea ratei angajării în muncă
şi a veniturilor, precum şi competitivitatea produselor moldoveneşti pe
pieţele internaţionale;
formarea societăţii moldoveneşti în conformitate cu standardele
europene şi normele echităţii şi securităţii sociale.
Programul Guvernului va avea la bază ideea consolidării, care
unifică populaţia (ideea civică, ideea naţională) - afirmarea Republicii
Moldova ca stat inependent, modernizarea economiei, acordul civic în
baza destinelor istorice comune şi a tradiţiilor seculare de conlocuire,
transformarea ţării într-un stat civilizat - politic stabil, neutru,
deschis cooperării internaţionale.
2. Politica macroeconomică
Transformarea generală
Cursul spre creşterea economică şi ameliorarea nivelului de trai al
populaţiei reprezintă axa strategiei Guvernului, exprimată în corelarea
stabilităţii macroeconomice şi reformelor structurale şi înfăptuirea
unui complex de măsuri pentru realizarea concepţiei "Moldova - ţară
deschisă lumii".
Scopurile economice principale pentru următorii 4 ani constau, în
primul rînd, în ridicarea nivelului de trai al populaţiei, modificarea
structurii proprietăţii, sporirea ponderii industriei şi serviciilor în
PIB, asigurarea creşterii anuale a PIB cu cel puţin 3-5%. În al doilea
rînd, menţinerea inflaţiei la nivelul 7-9% anual, a deficitului bugetar
- cel mult 3,5%, diminuarea ratei şomajului cu cel puţin 30% şi a
deficitului balanţei comerţului extern - de 3 ori.
Moldova are o economie deschisă lumii, în care creşterea economică
este legată direct de performanţa balanţei externe a ţării, în special
de dezvoltarea exportului. De aceea strategia de bază a evoluţiei
economiei naţionale trebuie să fie orientarea spre deschidere, spre
creşterea competitivităţii externe a Moldovei.
Ţara nu poate miza în continuare pe menţinerea fluxurilor neformale,
speculative şi extrem de imprevizibile de capital străin pentru a-şi
compensa deficitul de resurse financiare. Cu atît mai mult ea nu se
poate bizui pe bunăvoinţa necondiţionată a unei părţi a creditorilor
comerciali externi.
Aplicarea strategiei pe termen mediu comportă măsuri urgente pentru
a depăşi constrîngerile externe şi pentru gestionarea prudentă a
datoriei externe şi a tuturor fluxurilor de capital străin în general.
De aceea, în perspectiva apropiată se vor întreprinde acţiuni de
reglementare directă şi indirectă, pentru a evita o eventuală situaţie
de criză privind obligaţiunile externe ale ţării.
Este extrem de important să rămînem în bune relaţii cu creditorii,
astfel încît ţara să poată beneficia şi în continuare de asistenţa
financiară din exterior. În plus, nu trebuie admisă deteriorarea
credibilităţii externe a ţării, deoarece Moldova ar putea pierde imediat
posibilitatea de a împrumuta de pe pieţele private de capital şi s-ar
putea reduce dramatic investiţiile de portofoliu.
Promovarea exportului trebuie să constituie strategia de bază în
atingerea creşterii economice. Oricum, potenţialul de export al ţării va
avea nevoie de cîţiva ani pentru a obţine realocarea de facto a
fluxurilor de capital străin, adică pentru stabilirea unei balanţe
pozitive. Prin urmare, este imperios necesar să se asigure durabilitatea
balanţei externe globale atît pentru perspectiva imediată, cît şi pentru
următorii 2-3 ani. Sectorul exporturilor are nevoie de infrastructura şi
instrumentele respective, de o politică bine definită şi promovată
consecvent, care ar include negocieri bilaterale şi multilaterale,
încadrate în condiţii nediscriminatorii pentru desfăşurarea
activităţilor pe pieţele externe.
Întru asigurarea reflectării ample şi calitative a rezultatelor
evoluării reformelor în economia naţională, vor fi create condiţii
pentru reformarea statisticii de stat, trecerea la sistemul coordonat cu
standardele internaţionale, adecvat cerinţelor economiei de piaţă.
Politica fiscală şi bugetară
Reforma şi politica fiscală este determinată de unele constrîngeri
financiare interne, cum sînt obligaţiunile bugetare mari şi povara
fiscală excesivă, în special asupra sectorului real al economiei.
Totodată, există un şir de facilităţi fiscale care creează o situaţie de
concurenţă neloială.
Este necesară continuarea eforturilor în următoarele direcţii:
realizarea Concepţiei reformei fiscale în Republica Moldova,
adoptată de Parlament;
adoptarea şi aplicarea integrală a Codului fiscal;
finalizarea introducerii standardelor naţionale de evidenţă
contabilă;
eliminarea sistemului de facilităţi fiscale la toate tipurile de
impozite şi taxe, astfel creîndu-se un mediu competitiv pentru toţi
agenţii economici;
acordarea stimulentelor pentru investitorii interni şi externi;
anularea impozitului asupra venitului reinvestit;
diminuarea treptată a poverii fiscale;
combaterea fraudelor financiare şi a evaziunilor fiscale; sporirea
prestigiului şi stimularea colaboratorilor organelor de control
financiar şi fiscal;
reducerea şi eliminarea treptată a tranzacţiilor barter, a
decontărilor reciproce în relaţiile dintre agenţii economici şi în
relaţiile cu sistemul bugetar;
prognozarea cît mai reală a veniturilor bugetare; eliminarea
prognozării veniturilor în baza necesarului de cheltuieli bugetare.
Politica bugetară trebuie să accentueze în special eficientizarea
maximă a utilizării banului public şi racordarea cheltuielilor la
posibilităţile reale ale economiei naţionale în scopul echilibrării
balanţei bugetare. Optimizarea cheltuielilor prin reducerea şi
eliminarea dublării de funcţii în cadrul administraţiei publice centrale
şi locale va fi, de asemenea, una din tezele ei esenţiale.
În acest context, se va recurge la substituirea parţială a
cheltuielilor publice prin cheltuielile private în aşa domenii ca
ocrotirea sănătăţii, educaţia şi învăţămîntul, protecţia socială
(sistemul de pensii).
În această direcţie se vor întreprinde următoarele măsuri:
urgentarea aplicării Legii achiziţii de mărfuri, lucrări şi servicii
pentru necesităţile statului;
implementarea sistemului trezorerial de executare unitară a
bugetului pe întreg teritoriul ţării;
reducerea substanţială a subvenţionării agenţilor economici;
reforma sistemului de ocrotire a sănătăţii prin stabilirea
garanţiilor minime acordate de către stat, restul cheltuielilor urmînd
să fie suportate de sectorul privat, introducerea sistemului
asigurărilor de sănătate;
reforma sectorului educaţiei şi învăţămîntului în sensul
substituirii parţiale a unor cheltuieli bugetare cu cheltuielile private;
optimizarea nomenclatorului de specialităţi şi a numărului de
studenţi în instituţiile de învăţămînt finanţate de stat în vederea
ajustării acestora la necesităţile economiei naţionale şi posibilităţile
bugetului;
reforma sistemului protecţiei sociale (sistemul de pensii şi
asistenţă socială) în sensul substituirii unor cheltuieli bugetare cu
cheltuielile private; reforma sistemului de pensionare prin introducerea
pensiei minime de stat şi pensionării prin asigurare;
reforma structurilor militare şi paramilitare în sensul
profesionalizării şi reducerii efectivului;
diminuarea şi eliminarea contractării de credite garantate de stat,
cu excepţia unor proiecte de importanţă naţională.
Politica în domeniul reducerii deficitului bugetar şi a gestionării
datoriei Guvernului. În scopul asigurării unei stabilizări
macroeconomice reale şi durabile, va fi promovată o politică drastică
întru scăderea nivelului deficitului bugetar şi a datoriei publice.
Necesitatea acestei politici este determinată de creşterea periculoasă a
datoriei publice faţă de PIB şi diminuarea lichidităţii financiare a
statului în condiţiile deteriorării considerabile a balanţei contului
curent.
Sînt necesare măsuri consecvente pentru realizarea următoarelor
obiective:
reducerea deficitului bugetar pînă la 3,5% din PIB;
suma absolută a deficitului bugetar nu va depăşi suma totală a
cheltuielilor legate de deservirea datoriei de stat, adică balanţa
bugetară primară va fi în excedent sau, în cel mai rău caz, echilibrată,
astfel stabilindu-se un control strict asupra mecanismului de
autoreproducere a datoriei publice;
mijloacele Băncii Naţionale a Moldovei nu vor fi antrenate la
finanţarea deficitului bugetar, iar mijloacele interne şi externe de
finanţare vor fi atrase în dependenţă de accesibilitatea şi costurile
(dobînda) minime pentru bugetul statului;
odată cu diminuarea aportului sectorului public în economia
naţională şi creşterea contribuţiei sectorului privat la crearea
PIB-ului, statul îşi va restrînge activitatea pe piaţa financiară
internă a hîrtiilor de valoare de stat, fapt care va contribui la
reducerea dobînzilor pentru creditarea bancară a sectorului privat.
Promovarea consecventă a reformelor structurale va crea pentru
politica în domeniul finanţării deficitului bugetar şi a datoriei
publice noi posibilităţi. Pornind de la acest fapt, vor apărea
posibilităţi de reeşalonare a unor datorii, termenul de rambursare al
cărora începe în anii 1999-2000.
Politica monetar-creditară
Guvernul intenţionează să colaboreze mai strîns cu Banca Naţională a
Moldovei în domeniul politicii monetar-creditare. Avînd ca scop
menţinerea stabilităţii monedei naţionale prin stabilirea condiţiilor
pieţei monetare, de credite şi valutare, bazate pe principiile
funcţionării economiei libere de piaţă, B.N.M. interacţionează cu
Guvernul la elaborarea pronosticului dezvoltării social-economice a
Republicii Moldova pentru anii 1998-2001, precum şi la întocmirea
bugetului de stat pentru anul în curs.
Guvernul şi B.N.M. vor întreprinde eforturi în vederea asigurării
necesităţilor economiei în resurse creditare pe baza mecanismelor de
piaţă şi consolidării continue a sistemului bancar.
Va fi promovată o politică monetar-creditară, care să nu admită
creşterea nivelului prognozat al inflaţiei anuale, care în perioada
1998-2001 nu trebuie să depăşească 7-9%.
În condiţiile sistării creditării Guvernului de către B.N.M., una
din sarcinile principale ale politicii monetar-creditare este
stabilizarea financiară pe termen lung şi crearea condiţiilor pentru
încurajarea atragerii de capital în sectorul real al economiei.
Guvernul va susţine activitatea B.N.M. care, începînd din anul 1999,
va aplica în exclusivitate noile instrumente financiare ale politicii
creditare - operaţiunile pe piaţa deschisă şi operaţiunile lombard.
Un rol important îi revine perfecţionării sistemului de plăţi -
automatizării lui, în vederea asigurării lucrului în regim de timp real.
În acest scop va fi încurajată introducerea şi utilizarea largă a
cartelelor electronice.
Politica investiţională
Întru ameliorarea mediului investiţional, Guvernul va urmări
reducerea riscurilor politice şi previzibilitatea politicii economice,
diminuarea cotei investiţiilor finanţate de la buget în suma lor totală
şi creşterea ponderii mijloacelor proprii ale întreprinderilor şi a
investiţiilor străine, protecţia legislativă a dreptului de proprietate
(inclusiv a celei intelectuale), facilitarea circulaţiei libere a
capitalului şi profitului, dezvoltarea pieţei funciare şi a spaţiului
locativ, dezvoltarea pieţei de capital şi îmbunătăţirea managementului.
Implementarea politicii investiţionale va fi asigurată cu
participarea Comisiei de Stat pentru Politica Investiţională şi Agenţiei
Naţionale pentru Promovarea Investiţiilor Străine. Îşi va începe
activitatea Banca de Investiţii şi Dezvoltare.
În calitate de acţiuni concrete în vederea ameliorării mediului
investiţional vor servi:
dezvoltarea unei reţele de structuri specializate în finanţarea
investiţională (companiile de leasing), precum şi orientarea
instituţiilor de finanţare extrabancare spre activitatea investiţională
(fondurile investiţionale de privatizare, companiile de asigurări,
fondurile de pensii );
crearea cadrului juridic vizînd repatrierea capitalului, antrenarea
avantajoasă a mijloacelor care ar putea deveni o sursă substanţială de
finanţare a economiei Moldovei;
formarea preţurilor în funcţie de condiţiile pieţei şi reeşalonarea
plăţilor pentru obiectele privatizate;
simplificarea procedurilor tenderelor pentru proiectele individuale
de privatizare contra mijloace băneşti, a procedurilor pentru
investiţiile de portofoliu şi procurarea acţiunilor întreprinderilor
autohtone de către investitorii străini;
dezvoltarea sistemului de asigurări vizînd investiţiile.
Vor fi îmbunătăţite condiţiile pentru atragerea investiţiilor
străine prin: perfecţionarea în continuare a bazei legislative ce
reglementează aspectele de drept ale activităţii investitorilor străini,
în scopul instaurării unui regim stabil şi favorabil pentru investiţiile
străine în ceea ce priveşte impozitele, reglementarea repatrierii
valutare şi a comerţului exterior, aderarea la actele legislative de
circulaţie regională şi internaţională ce reglementează activitatea
investiţională şi comercială - aderarea, în primul rînd, la Acordul
Multilateral de Promovare a Investiţiilor, elaborat de către OECD. În
acest scop se va promova o politică de deschidere pentru comerţul
exterior în baza acordurilor comerciale regionale, pentru lărgirea
accesului la pieţele altor ţări; va continua optimizarea funcţionării
zonelor libere de antreprenoriat şi a parcurilor industriale; vor fi
elaborate programe care vor prevedea scutirea de impozite a obiectelor
gajate; vor fi organizate tendere pentru concesionarea obiectelor
economice şi transmiterea lor în administrare fiduciară; pentru
diminuarea ratei de risc a investitorului, vor fi acumulate garanţiile
exterioare.
Guvernul va asigura implementarea Programului de Investiţii Publice
pe anii 1998-2000 (PIP), elaborat cu participarea ţărilor-donatoare şi a
organizaţiilor internaţionale. Restructurarea domeniului energetic şi
social, a gospodăriei agricole, transportului, serviciilor comunale şi
construcţiilor constituie priorităţi ale acestui program.
Politica economică externă, promovarea exportului
Guvernul va continua politica de liberalizare a relaţiilor economice
externe şi de deschidere, de sporire a potenţialului de export, de
colaborare cu organismele financiare internaţionale, atragere a
capitalului străin. Obiectivul strategic al acestor relaţii este
obţinerea recunoaşterii Moldovei drept partener comercial de încredere,
producător de bunuri de calitate. Împrumuturile şi creditele, precum şi
asistenţa tehnică acordată Moldovei vor fi utilizate pentru
restructurarea economiei ţării în perioada de tranziţie şi în procesul
de integrare europeană.
În domeniul relaţiilor economice externe priorităţile de acţiune vor
fi orientate spre:
perfecţionarea cadrului juridic pentru operaţiunile de
export-import în vederea lărgirii posibilităţilor de export (abrogarea
reglementărilor care frînează dezvoltarea exportului, simplificarea
procedurilor de perfectare a documentelor, reducerea taxelor pentru
eliberarea certificatelor etc.);
armonizarea standardelor şi a normelor tehnice la nivel european
(în special, va fi susţinută implementarea următoarelor standarde de
calitate la întreprinderi: HACCP, ISO, AZO dyes, CE şi altele);
optimizarea şi extinderea structurilor de reprezentare economică a
Republicii Moldova în exterior, care vor fi asigurate prin adoptarea de
acte normative privind crearea birourilor comerciale în funcţie de
virtuala importanţă a pieţelor.
Politica de promovare a exportului va fi asigurată de către
structurile de promovare a exportului din Moldova, ceea ce va permite
agenţilor economici să beneficieze de diverse informaţii referitoare la
conjunctura pieţei externe. Se va consolida baza informaţională vizînd
cadrul legislativ, regimul comercial, fiscal şi vamal al ţării,
potenţialul economic în ansamblu şi pe ramuri. Moldova va fi conectată
la reţelele informaţionale europene şi mondiale.
Politica în domeniul importului va fi orientată spre diminuarea
reciprocă a tarifelor de import şi a restricţionării netarifare în
scopul minimizării barierelor pentru tranzacţiile de import-export. În
acelaşi timp, Guvernul va înainta o iniţiativă legislativă privind
contracararea concurenţei neloiale prin măsuri antidumping şi
respectarea standardelor de calitate ale produselor importate,
introducerea taxelor compensatorii.
Guvernul va continua politica de aderare a Republicii Moldova la
Organizaţia Mondială a Comerţului şi, în legătură cu aceasta, cadrul
juridic şi instituţional al Republicii Moldova privind reglementarea
comerţului exterior va fi ajustat şi constituit în conformitate cu
cerinţele numitei organizaţii.
În domeniul colaborării cu organizaţiile internaţionale şi
aprofundării relaţiilor bilaterale, Guvernul Republicii Moldova va
întreprinde următoarele măsuri:
atragerea Corporaţiei Financiare Internaţionale, Băncii Europene
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi structurilor Uniunii Europene la
implementarea unor noi proiecte investiţionale de dezvoltare a
sectorului privat şi infrastructurii republicii;
demararea negocierilor asupra Acordului de Comerţ Liber cu Uniunea
Europeană;
valorificarea posibilităţilor de cooperare în baza Acordului de
Parteneriat şi Cooperare, semnat între Republica Moldova şi Uniunea
Europeană;
consolidarea cadrului juridic bilateral, urgentînd în acest scop
semnarea unor acorduri privind colaborarea comercial-economică,
promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor cu ţările dezvoltate,
precum şi cu alte ţări;
consolidarea poziţiei Republicii Moldova în arealul C.S.I., punînd
în prim plan relaţiile bilaterale;
crearea Uniunii Vamale cu Ucraina, a zonelor economice libere
Ungheni-Iaşi, Giurgiuleşti - Galaţi - Reni şi Otaci - Moghiliov-Podolsk,
a euroregiunilor Dunărea de Sud şi Prutul Superior.
Guvernul Republicii Moldova va continua politica de extindere a
colaborării cu organismele financiar-bancare internaţionale - Banca
Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu structurile Uniunii Europene şi
guvernele statelor donatoare.
3. Restructurarea economiei
Reforma proprietăţii, privatizarea
Guvernul va acţiona în direcţia finalizării privatizării
patrimoniului public în ramurile principale ale economiei naţionale,
reducerii considerabile a monopolurilor naturale.
Activitatea Guvernului în acest domeniu va fi direcţionată spre
continuarea procesului de privatizare contra mijloace băneşti, crearea
unui sector privat eficient al economiei naţionale, promovarea unei
politici active în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii,
optimizarea gestionării proprietăţii de stat.
Întru atingerea acestor obiective vor fi realizate următoarele:
utilizarea diverselor metode de privatizare: licitaţii, vînzarea
acţiunilor prin intermediul bursei de valori, oferte publice, vînzări;
formarea cadrului legislativ şi organizaţional al managementului
corporativ, care să permită controlul eficient al activităţii
managerilor întreprinderilor privatizate (societăţilor pe acţiuni) şi
delimitarea strictă a drepturilor şi obligaţiunilor acţionarilor,
inclusiv a fondurilor investiţionale, ridicarea responsabilităţii
personale a reprezentanţilor statului în societăţile pe acţiuni (în care
statul deţine pachetul de control) şi a managerilor întreprinderilor de
stat pentru rezultatele activităţii acestora.
Acţiuni prioritare în domeniul privatizării: reducerea preţurilor
iniţiale de vînzare şi reeşalonarea datoriilor lor în scopul atragerii
investiţiilor; reducerea considerabilă a preţurilor la terenurile
aferente întreprinderilor privatizate; restructurarea şi privatizarea
complexului energetic; acordarea unei atenţii deosebite privatizării
complexului de tutunărit, întreprinderilor industriei de producere a
băuturilor alcoolice, privatizării societăţii pe acţiuni <Moldtelecom>.
Susţinerea antreprenoriatului
Guvernul va asigura elaborarea şi realizarea unor măsuri de ordin
juridic, economic şi organizatoric maximal favorabile pentru dezvoltarea
stabilă şi accelerată a micului business în sferele prioritare de
producere şi servicii, formarea unei pături largi de antreprenori
mijlocii, care va contribui la sporirea nivelului de trai al populaţiei,
şi dezvoltarea spiritului de iniţiativă în afaceri al cetăţenilor
Republicii Moldova.
În acest scop Guvernul va adopta Programul de stat de susţinere a
micului business pentru anii 1998-2001. Obiectivele strategice ale
Guvernului în această perioadă vor fi:
formarea unei baze legislative stabile, care să permită
simplificarea şi facilitarea înregistrării întreprinderilor mici,
acordarea licenţelor pentru activitatea antreprenorială, transmiterea
către întreprinderile mici, în arendă sau prin comercializare, a
patrimoniului întreprinderilor de stat în procesul privatizării,
reorganizării şi lichidării lor, participarea acestor întreprinderi la
livrări de producţie proprie pentru necesităţile statului;
instituirea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Micului Business,
Băncii Ipotecare, incubatoarelor business, parcurilor industriale,
societăţilor de creditare reciprocă, firmelor consulting, companiilor
leasing, firmelor franchising, centrelor de consulting - în
mun.Chişinău, şi a secţiilor respective - în celelalte localităţi ale
republicii;
crearea condiţiilor în vederea organizării unei reţele de şcoli ale
businessului pentru acordarea ajutorului practic antreprenorilor la
înfiinţarea întreprinderilor noi şi gestionarea lor eficientă,
organizarea marketingului, analizei financiare, evidenţei contabile şi
stabilirea relaţiilor economice externe;
crearea condiţiilor pentru dezvoltarea cooperării întreprinderilor
mari cu agenţii micului business.
În scopul susţinerii de către stat a pregătirii şi reciclării
cadrelor se prevede crearea colegiilor pentru pregătirea specialiştilor
în sfera micului business.
Politica industrială
Obiectivul strategic al politicii industriale a Moldovei îl
constituie formarea unui complex industrial multiramural, competitiv şi
de înaltă tehnicitate, care să asigure dezvoltarea stabilă şi
independenţa economică a ţării, venituri suficiente şi integrarea
Moldovei în sistemul relaţiilor economice mondiale.
Guvernul consideră restructurarea şi reformarea în continuare a
întreprinderilor ca un proces de cea mai mare importanţă pentru perioada
sa de activitate, principalele direcţii ale restructurării performante
fiind: managementul, activitatea de marketing, de producţie, financiară.
Pînă în anul 2001 vor fi supuse restructurării, conform planurilor
individuale, circa 150-170 de întreprinderi industriale. Concomitent, de
susţinerea financiară din partea statului vor beneficia anual circa 100
întreprinderi, care vor încheia acorduri-memorandum cu Consiliul
creditorilor de stat.
La prima etapă procesul de restructurare se va baza pe principiul
redimensionării întreprinderilor mari, avînd ca scop diminuarea
costurilor, vînzarea activelor temporar neutilizate. Etapa a două impune
introducerea certificării întreprinderilor şi a sistemului de dirijare a
calităţii producţiei, atragerea investiţiilor pentru modernizarea
producţiei, implementarea tehnologiilor avansate. Calitatea,
productivitatea şi competitivitatea vor fi factorii decisivi în
restructurarea întreprinderilor în această perioadă. Va fi asigurată
operaţionalizarea legislaţiei privind falimentul.
O altă direcţie prioritară în dezvoltarea industriei pînă în anul
2001 o va constitui reformarea structurală a industriei pornind de la
politica statului în domeniul susţinerii ramurilor şi întreprinderilor
strategice, a ramurilor orientate spre utilizarea maximă a materialelor
şi resurselor de muncă locale, în domeniul formării în diverse ramuri
ale industriei a holdingurilor, grupurilor financiar-industriale,
inclusiv transnaţionale, a întreprinderilor mixte cu parteneri străini.
Concomitent, se va finaliza privatizarea întreprinderilor preponderent
prin mijloace băneşti (actualmente întreprinderile cu capital majoritar
de stat constituie circa 1/3 din numărul lor total).
În scopul atragerii investiţiilor străine şi autohtone sub formă de
tehnologii avansate, creării locurilor noi de muncă, desfăşurării
activităţii inovaţionale, dezvoltării potenţialului ştiinţific, de
export-import al ţării, direcţia prioritară va fi crearea parcurilor
industriale, ştiinţifice, tehnologice şi inovaţionale. În aceste scopuri
se preconizează constituirea anuală a 4-5 asemenea parcuri.
Restructurarea şi reformarea complexului energetic
Reieşind din situaţia creată şi în conformitate cu Strategia
energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2005, Guvernul prevede
următoarele obiective principale de restructurare şi dezvoltare a
complexului energetic.
Restructurarea şi privatizarea complexului energetic prin crearea
unui mediu competitiv în producerea, transportarea şi desfacerea
resurselor energetice. Guvernul va promova în domeniul resurselor
energetice o politică tarifară orientată spre reducerea şi lichidarea
datoriei externe a ţării pentru resursele energetice, care va stimula
aplicarea unor tehnologii cu consum mai mic de energie; asigurarea
colectării complete a plăţilor pentru consumul de energie şi gaze;
perfecţionarea sistemului de înlesniri.
În decursul anului 1998 se vor privatiza prin concurs, cu atragerea
investorilor străini, societăţile pe acţiuni de producere şi distribuţie
a energiei electrice, create după demonopolizarea fostei Companii de
Stat "Moldenergo". Vor fi restructurate Asociaţia Republicană de
Producţie "Termocomenergo" şi S.A. "Termocom", cu transmiterea
capacităţilor termoenergetice în patrimoniul municipal. Vor continua
lucrările în cadrul Programului naţional de gazificare.
În scopul diversificării surselor de combustibil şi energie şi
încurajării concurenţei, vor fi organizate tendere pentru furnizorii de
resurse energetice, vor fi întreprinse măsuri în scopul întăririi
securităţii energetice prin spoririea surselor de import a
combustibililor şi energiei electrice.
În corespundere cu Programul de conservare a energiei, vor fi
efectuate măsuri, în special pentru contorizarea consumului de energie,
implementarea tehnologiilor energoefective etc., care vor permite
majorarea eficienţei energetice.
În scopul acesta, extrem de importantă este elaborarea unei baze
legislative noi şi aplicarea cadrului legislativ existent în domeniul
energetic. Va fi elaborat un set de legi şi acte normative, ce vor
asigura funcţionarea întreprinderilor energetice în condiţiile economiei
de piaţă.
Reforma agrară şi dezvoltarea complexului agroindustrial
Restructurarea sistemului agroindustrial existent va constitui o
prioritate strategică în activitatea Guvernului.
În acest scop este necesară:
intensificarea reformei funciare reieşind din legislaţia privind
vînzarea-cumpărarea pămîntului;
încheierea autentificării legale a drepturilor de proprietate
asupra pămîntului prin eliberarea către toate persoanele prevăzute de
lege a actelor privind dreptul de proprietate asupra unor terenuri;
acordarea de ajutor juridic, organizatoric, tehnic şi consultativ
ţăranilor la organizarea pe bază de cooperare a unor obiective ale
infrastructurii pentru asistenţa tehnică, agrochimică, veterinară, de
marketing şi consultanţă;
restructurarea completă a gospodăriilor colective şi societăţilor
pe acţiuni similare în scopul creării la sate a unor noi agenţi
economici, care să concureze între ei, avînd la bază proprietatea
privată asupra pămîntului şi averii;
perfecţionarea mecanismului relaţiilor economice între producătorii
agricoli şi întreprinderile de prelucrare prin folosirea principiilor de
cooperare, proprii ţărilor cu o economie de piaţă dezvoltată;
crearea unor fonduri de susţinere a producţiei agricole, care ar
îndeplini funcţiile de garant pentru obţinerea creditelor de la băncile
comerciale, crearea bazei juridice şi organizaţionale pentru dezvoltarea
asociaţiilor de creditare ţărăneşti;
repartizarea către producătorii agricoli a tehnicii şi utilajului
necesare pe bază de leasing;
restructurarea datoriilor financiare ale întreprinderilor agricole;
dinamizarea politicii investiţionale orientate spre perfecţionarea
bazei materiale şi tehnologice a întreprinderilor industriei
prelucrătoare; stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
de prelucrare a producţiei agricole şi amplasarea lor în special în
mediul rural.
Politici în domeniul infrastructurii
Guvernul va contribui la dezvoltarea şi restructurarea
infrastructurilor prin finanţarea directă şi acordarea creditelor, prin
atragerea investiţiilor străine şi prin ameliorarea politicii fiscale.
Va fi extinsă colaborarea internaţională în domeniul reconstrucţiei
sistemului de comunicaţii al ţării, în special prin modernizarea
infrastructurii şi a serviciilor aferente, prin ajustarea lor la
standardele europene, conectarea la reţelele, sistemele şi coridoarele
de transport europene.
În scopul modernizării transportului feroviar se va efectua:
restructurarea Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova"
prin reorganizarea, privatizarea parţială, transformarea
întreprinderilor ei în societăţi pe acţiuni;
ameliorarea stării magistralelor prin reparaţia terasamentului
uzat de cale ferată.
În formarea parcului de automobile al ţării, Guvernul se va orienta
spre principiile de piaţă, ţinînd cont de standardele europene. Tendinţa
prioritară în reformarea transportului urban este privatizarea lui,
liberalizarea activităţii întreprinderilor de transport şi îmbunătăţirea
mediului competitiv. Organele municipale vor lua măsuri orientate spre
raţionalizarea politicii de formare a preţurilor şi de subvenţionare a
transportului obştesc, modernizarea sistemelor inginereşti de asigurare
a circulaţiei rutiere.
Va continua procesul de dezvoltare a reţelei drumurilor auto,
concomitent cu îmbunătăţirea stării tehnice a reţelei existente,
inclusiv din contul mijloacelor creditului BERD. Vor continua
negocierile pentru includerea Moldovei în sistemul paneuropean de
transport prin construirea pe teritoriul ei a celui de al nouălea
coridor de transport, care va lega ţările scandinave cu cele balcanice.
Pentru soluţionarea problemelor conceptuale şi atingerea
standardelor europene în aviaţia civilă, Guvernul va contribui la
atragerea capitalului investitorilor străini, aderarea la toate
convenţiile internaţionale, ce asigură securitatea zborurilor,
securitatea aeronautică, şi la integrarea serviciilor de trafic aerian
ale Moldovei în Sistemul european de dirijare a circulaţiei aeriene.
Începînd cu anul 1998, prin concursul BERD se preconizează
reconstrucţia aeroportului din Chişinău şi dotarea acestuia cu utilaj
modern pentru deservirea pasagerilor la nivelul standardelor
internaţionale.
De asemenea, se prevede construcţia şi darea în exploatare a
terminalului petrolier din apropierea satului Giurgiuleşti cu o
capacitate de cel puţin un milion tone. Acest obiect va fi finalizat
pînă în anul 2000 cu concursul BERD.
Se prevede modernizarea reţelei naţionale de telecomunicaţii prin
intermediul programului de digitalizare, ce include înlocuirea a cel
puţin 25% din echipamentul centralelor telefonice, introducerea
sistemului telefoniei mobile (GSM), paging-ului (ERMES), serviciului
transport de date. Guvernul va contribui la crearea unei reţele de fibre
optice Cahul-Chişinău-Bălţi-Briceni, cu conectarea la nodurile
internaţionale CAFDS (Galaţi) şi TEL (Cernăuţi), la extinderea reţelei
INTERNET prin integrarea în ea a reţelelor locale şi prin lărgirea
bazelor de date publice. Totodată, va fi asigurată executarea
legislaţiei privind activitatea antimonopol.
Compania <Moldtelecom> urmează sa fie privatizată şi modernizată cu
atragerea unui investitor strategic străin.
În domeniul informaticii se preconizează efectuarea schimbului
electronic de date şi accesul la reţelele informaţionale globale,
inclusiv INTERNET, al abonaţilor Reţelei Naţionale de Transport - date
din orice raion al republicii, racordarea serverelor informaţionale la
sistemul RICE, extinderea continuă a procesului de informatizare în
sfera bancară, organele administraţiei publice centrale şi locale etc.
Va fi lichidat monopolul statului asupra canalelor de conectare la
magistralele externe INTERNET.
Ţinînd cont de rolul important al gospodăriei comunale şi de
locuinţe în crearea unor condiţii favorabile de trai pentru populaţie,
Guvernul va urgenta adoptarea Concepţiei reformării gospodăriei comunale
şi de locuinţe, Legii locuinţei şi Legii condominiului, ceea ce va
permite crearea condiţiilor noi de administrare, întreţinere şi
exploatare mai eficientă a fondului locativ existent.
În conformitate cu Concepţia naţională locativă, Guvernul va acorda
cetăţenilor posibilitatea de a-şi procura spaţiu locativ, formînd în
acest scop piaţa internă de locuinţe.
Cu ajutorul BERD, vor continua lucrările de eficientizare a
sistemului de alimentare cu căldură, ceea ce va permite reducerea
substanţială a pierderilor la producerea şi transportarea energiei
termice.
Guvernul va acorda o deosebită atenţie problemei asigurării
populaţiei cu apă potabilă de calitate. Creditul acordat de BERD în sumă
de 30 mil. dolari S.U.A. va fi utilizat pentru modernizarea sistemelor
de alimentare cu apă şi canalizare ale municipiului Chişinău.
Vor continua tratativele cu investitorii din Franţa, Germania,
Italia întru antrenarea lor la construcţia apeductelor interraionale
Ungheni-Călăraşi şi Cantemir-Comrat-Ceadîr-Lunga-Basarabeasca.
Reforma în sectorul cercetare-dezvoltare
Dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova ca stat suveran este
posibilă doar pe un fundament ştiinţific şi inovaţional modern. Acest
fapt plasează sfera cercetare-dezvoltare printre obiectivele prioritare
ale politicii de stat.
În domeniul cercetării-dezvoltării Guvernul va acorda prioritate:
elaborării cadrului normativ al cercetării-dezvoltării, inclusiv Legii
privind organizarea sferei cercetare-dezvoltare; stabilirii direcţiilor
prioritare şi a programelor de stat de dezvoltare a sferei
cercetare-dezvoltare, prin aplicarea unui mecanism competitiv şi
transparent; concentrării resurselor pentru realizarea programelor de
stat întru operaţionalizarea şi depăşirea divizării departamentale a
activităţilor de cercetare-dezvoltare şi integrării cercetărilor din
cadrul sistemului universitar, Academiei de Ştiinţe şi instituţiilor
specializate ramurale; creării mecanismelor ce ar stimula activitatea de
inovare; creării infrastructurii inovaţionale şi a condiţiilor pentru
comercializarea rezultatelor cercetării-dezvoltării.
Politica regională
Guvernul consideră că una din principalele bariere în calea
reformelor economice şi dezvoltării social-economice a ţării în ansamblu
o constituie nesoluţionarea unui şir de probleme cu caracter regional.
Printre acestea: rolul neînsemnat al organelor administraţiei publice
locale în viaţa societăţii şi nivelul lor redus de răspundere; lipsa
delimitării raţionale a împuternicirilor între organele centrale şi
locale ale puterii de stat; neacordarea autonomiei financiare şi
economice reale unităţilor teritorial-administrative; lipsa legăturii
directe între nivelul scăzut de trai al populaţiei din teritorii şi
nivelul calitativ de gospodărire şi administrare a acestor teritorii;
dispersarea puterii executive între micile unităţi
teritorial-administrative, fapt ce nu le permite să-şi exercite puterea
la nivelul cuvenit.
Ţinînd cont de faptul că Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în
iunie 1997 hotărîrea cu privire la aderarea Republicii Moldova la Carta
Europeană privind administrarea locală şi analizînd din toate punctele
de vedere contradicţiile persistente dintre sistemul vechi al
administraţiei publice locale şi noile cerinţe, dictate de relaţiile de
piaţă, Guvernul în colaborare cu Parlamentul va asigura pe parcursul
anilor 1998-2001 promovarea reformelor în domeniul administraţiei
publice locale, prevăzînd în acest scop:
reformarea organizării teritorial-administrative şi trecerea la
unităţi teritorial-administrative mai mari, cu un înalt nivel de
autonomie economică şi socială;
ajustarea structurii organelor de administrare la noile condiţii;
redistribuirea împuternicirilor şi funcţiilor între organele
executive ale puterii de diverse niveluri;
consolidarea bazei economico-financiare a autorităţilor publice.
În aceste scopuri se preconizează elaborarea şi adoptarea unui
întreg pachet de acte normative: concepţia politicii regionale
(administrative), o serie de legi cu privire la organizarea
teritorial-administrativă, administraţia publică locală, delimitarea
împuternicirilor autorităţilor publice, proprietatea municipală, bugetul
local etc.
Guvernul va elabora şi asigura realizarea Programului de stat de
dezvoltare a regiunii de sud, care prevede un sistem de măsuri pentru
lichidarea deficitului de apă potabilă, dezvoltarea reţelei de drumuri
auto, infrastructurii sociale, îmbunătăţirea climatului investiţional.
În contextul Memorandumului privind bazele normalizării relaţiilor
dintre organele centrale ale Republicii Moldova şi cele din Transnistria
din 8 mai 1997 şi Acordului cu privire la bazele organizatorice ale
colaborării social-economice din10 noiembrie 1997, Guvernul va face tot
posibilul pentru restabilirea şi extinderea colaborării agenţilor
economici de pe ambele maluri ale Nistrului, avînd în vedere dezvoltarea
acestei colaborări în toate domeniile de activitate şi integrarea
treptată a Transnistriei în complexul economic şi social unic al ţării.
Referitor la reglementarea relaţiilor cu Transnistria, Guvernul îşi
propune realizarea următoarelor măsuri: extinderea legislaţiei
financiare şi de creditare, vamale şi fiscale pe întreg teritoriul
Republicii Moldova; emiterea garanţiilor de executare a bugetului şi
folosirea surselor creditare conform destinaţiei. Aceasta va permite
examinarea posibilităţilor de folosire a unei părţi din creditele
externe şi de investiţii pentru agenţii economici din stînga Nistrului;
reducerea, în baza unor acorduri, a mijloacelor pentru întreţinerea
aparatului administrativ, contingentului forţelor militare; păstrarea
Căii Ferate a Moldovei ca întreprindere unitară a Republicii Moldova.
O problemă regională de mare importanţă o constituie lichidarea
disproporţiilor mari în dezvoltarea social-economică a unităţilor
administrativ-teritoriale, mai ales în localităţile rurale. Problema în
cauză va fi soluţionată prin distribuirea raţională a subvenţiilor
pentru teritoriile cu diverse niveluri de dezvoltare, stimularea
iniţiativei şi antreprenoriatului, dinamizarea activităţii economice a
primăriilor oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor), comitetelor
executive şi administraţiilor din formaţiunile teritoriale autonome,
utilizarea pe teren a mecanismelor economice de piaţă şi a metodelor de
administrare.
Utilizarea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător
În activitatea sa Guvernul va pune accentul pe constituirea cadrului
legislativ, organizatoric, economic şi educativ. Pentru a atinge aceste
obiective, se va proceda la descentralizarea funcţiilor de gestionare a
mediului, revizuirea sferei de competenţe şi reorganizarea structurală a
instituţiilor ce gestionează resursele naturale şi mediul ambiant;
divizarea distinctă a împuternicirilor şi responsabilităţii
autorităţilor publice locale în domeniu; elaborarea mecanismelor de
aplicare a legilor promulgate, precum şi a unor noi acte legislative
privind securitatea ecologică a populaţiei; întreprinderea de acţiuni
urgente pentru stabilizarea fertilităţii solului şi reconfortarea
ecologică a pădurilor; revizuirea standardelor de utilizare a resurselor
naturale şi de protecţie a mediului înconjurător, armonizîndu-le treptat
cu cele ale Uniunii Europene.
Mecanismul economic de gestiune a resurselor naturale va deveni o
parte componentă a sistemului unic de gestiune a economiei naţionale şi
va fi orientat spre stimularea folosirii raţionale a resurselor naturale
renovabile şi economisirii celor nerenovabile prin: stabilirea cotei
minime din PIB care trebuie investită în regenerarea resurselor naturale
şi protecţia mediului înconjurător; atribuirea priorităţii investiţiilor
în protecţia mediului; includerea în costurile de producţie a cotelor de
compensare a efectelor legate de mediul înconjurător (prin taxe, plăţi,
impozite, tarife de utilizare etc.); transparenţa plăţilor şi
cheltuielilor de protecţie a mediului; stabilirea unui mecanism eficient
de finanţare de către stat a activităţilor ecologice; orientarea şi
stimularea politicii de reducere a consumului de resurse naturale,
materie primă şi energie; promovarea sistemului bazat pe potenţialul
agroecologic al teritoriului; desfăşurarea acţiunilor de minimizare a
impactului şi de utilizare a deşeurilor, sporirea capacităţilor şi
creşterea eficienţei instalaţiilor de purificare a apelor uzate.
Guvernul va acorda atenţie deosebită cadrului educativ vizînd
problemele mediului înconjurător, va susţine activităţile organizaţiilor
neguvernamentale în acest domeniu.
4. Politica socială
Obiectivul de bază al politicii sociale a Guvernului constă în
promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale populaţiei şi
intensificarea protecţiei sociale a acesteia, în reducerea cheltuielilor
sociale ale reformei economice şi neadmiterea pauperizării populaţiei
prin crearea mediului economic şi instituţional favorabil creşterii
veniturilor reale ale populaţiei şi aplicarea schemelor flexibile de
protecţie socială; utilizarea eficientă a forţei de muncă şi evitarea
şomajului în masă; reformarea sistemelor de asigurări şi asistenţă
socială a populaţiei şi consolidarea bazei lor financiare; aprofundarea
reformelor în sectoarele de bază ale sferei sociale - învăţămînt,
ocrotirea sănătăţii, cultură; dezvoltarea şi activizarea dialogului
social.
Angajarea forţei de muncă. Guvernul îşi va concentra eforturile la
atenuarea dezechilibrelor pe piaţa muncii prin realizarea măsurilor ce
prevăd:
elaborarea programului de stat al angajării în muncă, inclusiv
crearea locurilor noi de muncă şi perfecţionarea profesională a forţei
de muncă în baza dezvoltării unui sistem viabil de recalificare a
lucrătorilor disponibilizaţi;
întocmirea programelor sectoriale şi teritoriale de creare a
locurilor noi de muncă, cu referire specială la businessul mic şi
mijlociu şi sectorul privat;
extinderea practicii privind utilizarea contractelor individuale de
muncă;
aplicarea pîrghiilor stimulatorii privind extinderea activităţilor
de prestare a serviciilor şi celor ce asistă dezvoltarea şi consolidarea
gospodăriilor ţărăneşti;
organizarea lucrărilor publice ca instrument de angajare temporară;
crearea cadrului legislativ privind protecţia lucrătorilor
autohtoni pe piaţa internă şi a migranţilor ce activează peste hotarele
republicii;
ajustarea actualului sistem de remunerare a muncii prin aplicarea
mecanismelor de stimulare diferenţiată a angajaţilor în funcţie de
performanţa muncii prestate.
În domeniul ocrotirii sănătăţii activităţile de bază vor constitui:
creşterea accesibilităţii serviciilor medicale pentru cetăţeni;
revizuirea volumului şi condiţiilor de asistenţă medicală la
diferite etape şi trecerea la sistemul de asistenţă medicală prin
asigurare, concomitent implimentînd Programul de stat privind minimumul
garantat de asistenţă medicală gratuit pentru populaţie;
intensificarea proceselor de diagnosticare şi tratare a bolnavilor
în condiţii de staţionar, respectiv de reducere a termenelor de
internare a pacienţilor;
dezvoltarea sectorului ambulator-policlinic (nivel raional,
municipal), îndeosebi pentru efectuarea măsurilor de profilaxie a
maladiilor;
implementarea practicii de asistenţă medicală prin intermediul
medicilor de familie;
realizarea programelor de stat de combatere a maladiilor cu
caracter medico-social (tuberculoză, cancer, boli psihice,
cardiovasculare, SIDA etc.), precum şi a programelor de asistenţă
medicală a mamei şi copilului, invalizilor;
reglementarea procesului privind asigurarea instituţiilor medicale
şi a populaţiei cu medicamente;
susţinerea şi stimularea privatizării la toate nivelurile
asistenţei medicale.
Guvernul se va orienta spre efectuarea reformei sistemului de
pensionare, prevăzînd: (a) pensii minime garantate tuturor cetăţenilor
ajunşi la vîrsta de pensionare, indiferent de vechimea în muncă, precum
şi persoanelor inapte de muncă; (b) pensii pentru vechime în muncă,
stabilite în dependenţă de vechimea în muncă şi mărimea contribuţiei
individuale; (c) pensii prin asigurări benevole, în baza plăţilor
cetăţenilor în fondurile de pensionare nestatale, cu testarea către
moştenitori a dreptului de a primi depunerile pentru pensie ale
părinţilor decedaţi.
Reforma va include revizuirea cenzului de pensionare pentru a corela
obligaţiunile Fondului Social cu capacităţile economiei naţionale şi cu
situaţia demografică existentă.
Asistenţa socială va fi orientată spre reducerea efectelor averse
ale riscurilor sociale şi evitarea erodării standardelor de trai ale
populaţiei în baza consolidării viabilităţii financiare a sistemului de
protecţie socială. Activităţile programate vor fi realizate prin:
diversificarea şi autonomizarea schemelor de asigurări sociale;
crearea mediului favorabil dezvoltării tipurilor private
(nestatale) de asigurări obligatorii şi benevole;
revizuirea actualului sistem de privilegii şi înlesniri sociale în
vederea protejării mai eficiente a segmentelor vulnerabile ale populaţie
şi creşterea volumului de înlesniri nominative;
modificarea reţelei instituţiilor sociale în scopul sporirii
eficacităţii şi operaţionalităţii lor;
aplicarea unor programe speciale de stat menite să asigure
protejarea persoanelor vîrstnice solitare, invalizilor, copiilor orfani,
familiilor cu mulţi copii.
În sistemul de învăţămînt se prevede:
accelerarea proceselor de reformare a învăţămîntului, definitivarea
şi promovarea Programului naţional de dezvoltare a învăţămîntului şi
mecanismului de punere a lui în aplicare;
trecerea consecventă la noua structură organizatorică ierarhică în
sistemul de învăţămînt şi stimularea dezvoltării sectorului privat
(nestatal);
realizarea reformei curiculare: plan, program, manuale, evaluare;
elaborarea şi aplicarea standardelor educaţionale naţionale şi a
tehnologiilor avansate, precum şi a unui sistem modern de evaluare şi
dirijare în învăţămînt;
modificarea şi raţionalizarea procesului de instruire şi pregătire
a cadrelor cu calificare înaltă pentru economia naţională;
evaluarea nivelului de asigurare a republicii cu instituţii de tip
internat, optimizarea reţelei lor, promovarea unor programe care ar
stimula plasamentul în familie a copiilor rămaşi fără tutelă părintească
şi supraveghere;
instituirea autonomiei universitare, descentralizarea financiară şi
administrativă a învăţămîntului prin delegarea competenţelor către
inspectoratele şcolare şi şcoli;
diversificarea surselor de finanţare a învăţămîntului public,
creşterea eficienţei utilizării resurselor alocate;
desfăşurarea activităţii de evaluare şi acreditare a instituţiilor
de învăţămînt;
consolidarea bazei material-didactice a instituţiilor de
învăţămînt, creîndu-se condiţiile favorabile de muncă şi instruire,
înzestrarea tuturor liceelor şi şcolilor medii de cultură generală cu
clase de calculatoare;
desfăşurarea pregătirii şi perfecţionării specialiştilor şi
cadrelor didactice în străinătate în baza surselor financiare bugetare
şi ofertelor parvenite de la organismele internaţionale;
utilizarea unui sistem de credite pe termen lung pentru tineret în
scopul achitării plăţii pentru studii în instituţiile de învăţămînt
superior.
În domeniul culturii accentele de bază vor fi plasate în direcţiile
revenirii la tradiţiile naţionale ale culturii, revitalizării creaţiei
populare, afirmării identităţii culturale pe plan internaţional prin:
crearea unui cadru favorabil pentru salvarea, păstrarea,
valorificarea şi exprimarea identităţii etnice culturale, stimularea
dialogului cu alte culturi ale lumii;
realizarea prevederilor Programului de stat de dezvoltare a
culturii şi artei şi a Porgramului de dezvoltare a bibliotecilor;
realizarea măsurilor de ocrotire şi păstrare a patrimoniului
naţional, dezvoltarea vieţii spirituale a colectivităţilor, susţinerea
potenţialului artistic;
restructurarea sistemului instituţional corelat cu descentralizarea
structurilor şi actului decizional, diversificarea surselor de
finanţare, acordarea independenţei manageriale instituţiilor culturale,
încurajarea iniţiativei private în creaţia culturală;
reglementarea statutului juridic al creatorului şi artistului, al
profesiunilor liberale de tip cultural;
constituirea unei imagini veridice a Republicii Moldova printr-o
nouă politică culturală externă, care să promoveze valori autentice şi
competitive şi să le susţină în dialogul cu producţia culturală
internaţională.
Guvernul va elabora şi implementa concepţia privind creşterea
rolului femeii în societate, care ar stipula:
asigurarea drepturilor social-economice ale femeilor;
prevenirea şi excluderea violenţei faţă de femeie;
ocrotirea sănătăţii femeii, planificarea familiei.
Concomitent se va realiza Planul de acţiuni primordiale privind
îmbunătăţirea situaţiei femeii şi creşterea rolului ei în societate.
În domeniul tineretului şi sportului Guvernul va promova
iniţiativele legislative necesare susţinerii tinerilor şi sportului, va
asigura condiţiile pentru integrarea tinerilor în societate şi
participarea lor în procesul de luare a deciziilor.
Guvernul va stimula elaborarea şi implementarea programelor ce au
drept obiective instituirea unui sistem de valori morale, dezvoltarea
spiritului întreprinzător, participarea tinerilor la activităţile
comunităţii.
Întru promovarea politicii de stat în domeniul tineretului, se
impune:
elaborarea şi realizarea unui program guvernamental pentru
susţinerea tinerilor şi tinerii familii;
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea structurilor asociative şi
pentru tineret;
promovarea activităţilor pentru prevenirea excluderii sociale a
copiilor şi tinerilor;
realizarea unui monitoring în vederea identificării corelării între
nevoile societăţii şi necesităţile tinerilor şi prognozarea în această
bază a dinamicii pieţei de muncă în perioada 1998-2001.
Guvernul va asigura:
realizarea activităţilor ce ţin de pregătirea lotului sportiv
naţional către jocurile olimpice-2000;
modernizarea procesului de pregătire sportivă şi concurs;
desfăşurarea activităţilor sportive şi dezvoltarea bazei materiale
pentru sport şi cultură fizică prin susţinere financiară privată,
bugetară şi extrabugetară.
În domeniul turismului vor fi elaborate şi implementate programe
speciale de dezvoltare a turismului intern şi internaţional.
În domeniul asigurării cetăţenilor cu locuinţe se vor întreprinde
măsuri în următoarele direcţii:
creşterea ponderii construcţiilor locative pe baza surselor
individuale şi nebugetare;
transmiterea construcţiilor locative nefinalizate cetăţenilor luaţi
în evidenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai;
îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale categoriilor sociale
susţinute de stat, acordarea creditelor preferenţiale pentru construcţia
locuinţelor.
În scopul promovării dialogului social, Guvernul va contribui la
crearea condiţiilor ce ar favoriza instituirea dialogului social şi
consolidarea rolului comisiilor tripartite, coordonarea procedurilor de
negocieri.
5. Politica externă şi de securitate naţională
Orientările fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova,
aşa cum acestea au fost formulate în concepţia politicii externe, derivă
din interesele naţionale vitale şi vor fi promovate în continuare.
În acelaşi timp priorităţile politicii externe vor fi nuanţate şi
adaptate în funcţie de evoluţiile internaţionale cu impact direct şi
indirect asupra Republicii Moldova şi în concordanţă cu interesele
specifice ale ţării.
Priorităţile principale ale Guvernului în domeniul politicii externe
în perioada 1998 - 2001 sînt următoarele:
Consolidarea independenţei şi suveranităţii ţării
Luînd în considerare fenomenele globalizării şi regionalizării,
precum şi procesele integratorii care marchează profund sistemul
relaţiilor internaţionale, Guvernul se va conduce în activitatea sa de
strategii adecvate în vederea compatibilizării proceselor interne cu
cele externe, astfel încît să nu se aducă prejudicii caracteristicilor
principale ale independenţei şi suveranităţii ţării.
În scopul asigurării integrităţii teritoriale a ţării, Guvernul îşi
va intensifica eforturile pe plan extern în vederea facilitării
reglementării situaţiei conflictuale din raioanele de est. Pentru a
dinamiza procesul de negocieri asupra viitorului statut al
Transnistriei, se va acţiona în vederea eficientizării serviciilor de
mediere oferite de Federaţia Rusă, Ucraina, OSCE şi alte organisme
internaţionale cu autoritate. Se va urmări ca acordarea serviciilor de
mediere şi funcţionarea mecanismului politic de garanţii, care va fi
constituit, să aibă loc în strictă conformitate cu principiile
fundamentale de drept internaţional.
Vor fi continuate demersurile politico-diplomatice atît pe plan
bilateral, cît şi pe plan multilateral în vederea urgentării retragerii
necondiţionate, complete şi ordonate a trupelor ruseşti de pe teritoriul
Republicii Moldova.
Vor fi depuse eforturi susţinute în vederea edificării unui
mecanism viabil de asigurare a securităţii statului, luîndu-se în
considerare statutul de neutralitate permanentă a ţării declarat în
Constituţia Republicii Moldova.
În scopul consolidării securităţii economice a ţării, se va acţiona
în vederea reducerii dependenţei unilaterale de furnizorii agenţilor
energetici şi materiei prime.
Republica Moldova şi integrarea europeană
Integrarea ţării în Uniunea Europeană este un obiectiv strategic al
politicii externe a Republicii Moldova. Această orientare este
determinată de factorii obiectivi ai edificării unui stat democratic şi
prosper, bazat pe economia de piaţă, şi angajării în spaţiul european de
securitate şi stabilitate.
În scopul realizării obiectivului de integrare în Uniunea Europeană,
Guvernul va acţiona în vederea:
elaborării şi realizării consecvente a strategiei naţionale de
integrare în Uniunea Europeană;
constituirii unui comitet interministerial pentru integrare
europeană, precum şi a unui departament pentru integrare europeană cu
atribuţii de coordonare pe plan intern a procesului de integrare a
Republicii Moldova în Uniunea Europeană, inclusiv avizarea asupra
compatibilităţii actelor normative naţionale cu cele comunitare;
realizării întocmai a prevederilor Acordului de parteneriat şi
cooperare;
intensificării demersurilor politico-diplomatice în favoarea
demarării negocierilor privind asocierea Republicii Moldova la Uniunea
Europeană.
Cooperarea bilaterală
Evaluarea realistă şi echilibrată a relaţiilor bilaterale ale
Republicii Moldova cu alte state şi promovarea acestora în baza unor
programe coerente care să ţină cont de interesele naţionale specifice pe
termen scurt, mediu şi lung, precum şi de priorităţile şi interesele
partenerilor noştri. În contextul promovării relaţiilor externe o
atenţie deosebită va fi acordată "diplomaţiei economice".
Aprofundarea şi diversificarea raporturilor de parteneriat cu
statele vecine România şi Ucraina, inclusiv prin definitivarea cadrului
juridic bilateral. Imprimarea unui conţinut concret cooperării
trilaterale dintre Republica Moldova, România şi Ucraina şi
valorificarea activă a euroregiunilor şi zonelor economice libere.
Dezvoltarea în continuare a relaţiilor constructive cu Federaţia
Rusă şi utilizarea deplină a potenţialului de colaborare cu această
ţară, acordîndu-se, totodată, o atenţie deosebită problemei determinării
în viitorul apropiat a poziţiei cu privire la tratatul bilateral
moldo-rus.
Adîncirea şi diversificarea relaţiilor cu Statele Unite ale
Americii şi efectuarea demersurilor politico-diplomatice pe lîngă
administraţia americană în vederea includerii Republicii Moldova în
Planul de acţiune pentru Europa de Sud-Est.
Lărgirea şi adîncirea relaţiilor cu statele din Europa occidentală,
îndeosebi cu Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie, care pot
sprijini eficient Republica Moldova în vederea realizării cu succes a
reformelor politice şi economice şi integrării sale în structurile
europene şi internaţionale.
Diversificarea şi permanentizarea raporturilor cu ţările baltice şi
cele din Europa Centrală, ţări cu care împărtăşim valori şi aspiraţii
comune. Iniţierea unei colaborări reciproc avantajoase cu ţările din
Asia, Africa şi America Latină şi diversificarea relaţiilor bilaterale
existente (China, Japonia, Coreea de Sud etc.).
Intensificarea raporturilor cu statele din Caucaz şi Asia Centrală
şi aprofundarea cooperării în domeniile economic, comercial, energetic
şi transporturi (participarea în proiectul TRASEKA).
Cooperarea multilaterală
Definirea pragmatică a obiectivelor şi intereselor specifice ale
Republicii Moldova vis-a-vis de activitatea în cadrul organismelor
internaţionale şi iniţiativelor regionale la care Moldova este parte sau
intenţionează să devină parte şi transpunerea în practică a acestora
printr-o activitate coerentă şi coordonată.
Îmbogăţirea conţinutului concret al participării Republicii Moldova
în cadrul activităţii în ONU, OSCE şi Consiliul Europei şi asumarea
alături de alte ţări a rolului de "producător de securitate" prin
participarea la operaţiuni de menţinere a păcii care se desfăşoară cu
mandatul ONU şi diversificarea participării în cadrul Parteneriatului
pentru Pace. Adîncirea cooperării pe toate planurile în cadrul
organismelor regionale şi subregionale facilitează procesele de
integrare europeană (CEMN, SEI, CEI etc.).
Aprofundarea şi diversificarea relaţiilor în cadrul Comunităţii
Statelor Independente în domeniul economico-comercial, accentul în acest
sens urmînd a fi pus pe aspectul bilateral al acestor raporturi.
Pregătirea temeinică a fiecărei etape de negocieri în procesul de
aderare a Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului şi
relansarea demersurilor politico-diplomatice în vederea aderării ţării
la CEFTA. Supunerea unui control riguros a îndeplinirii angajamentelor
politice şi financiare ale Republicii Moldova care rezultă din calitatea
ei de membru al diverselor organisme şi convenţii internaţionale.
Interesele securităţii naţionale vor fi asigurate prin
perfecţionarea politicii de apărare. Guvernul va acorda o atenţie
sporită creşterii capacităţii de luptă a Forţelor Armate în cadrul
realizării Concepţiei reformei militare prin perfectarea organizării
militare a statului într-un sistem eficient şi suplu de asigurare a
securităţii militare, corelat normelor statului de drept, cadrului
modern şi perspectivelor geopolitice, social-politice şi economice ale
statului.
Pentru corelarea volumului de cheltuieli militare cu nivelul necesar
de asigurare a securităţii militare a statului, Guvernul îşi va
concentra eforturile în domeniul apărării pe următoarele direcţii:
dezvoltarea şi perfectarea bazei de drept a construcţiei militare,
în conformitate cu actualul nivel al relaţiilor militare şi de drept,
principiile şi normele dreptului internaţional;
integrarea forţelor şi mijloacelor care asigură apărarea statului
împotriva ameninţărilor militare interne şi externe în baza unei
concepţii şi a unui plan unic de formare, dezvoltare, pregătire şi
aplicare;
reformarea şi desfiinţarea organelor de conducere militară şi
formaţiunilor militare, care nu au atribuţii de asigurare a apărării şi
securităţii militare;
micşorarea treptată a duratei serviciului militar în termen,
creşterea nivelului profesional al Forţelor Armate şi crearea unei
armate compacte, bine înzestrate şi pregătite;
adoptarea şi realizarea concepţiei de educaţie militar-patriotică a
tinerei generaţii, ridicarea rolului şi prestigiului serviciului
militar; dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului militar, formarea
unei baze naţionale de pregătire a cadrelor militare;
optimizarea cheltuielilor militare, determinarea şi aprobarea
nivelului garantat al cheltuielilor militare, adoptarea unui program de
stat privind înzestrarea Forţelor Armate;
asigurarea capacităţii de mobilizare a economiei naţionale,
susţinerea de către stat a întreprinderilor care asigură necesităţile
Forţelor Armate, stimularea fabricării producţiei cu destinaţie dublă.
Guvernul va întreprinde acţiuni întru realizarea angajamentelor
luate prin aderarea la Programul parteneriatului pentru pace, asigurarea
capacităţii Forţelor Armate de a participa la misiuni internaţionale de
menţinere a păcii, umanitare şi de salvare.
6. Perfecţionarea administrării publiceşi asigurarea
ordinii publice
Guvernul îşi asumă sarcina de a contribui activ la executarea
întocmai a prevederilor Constituţiei referitor la conlucrarea puterilor
în baza unui dialog permanent constructiv între toate ramurile puterii
de stat.
În conformitate cu cerinţele unui stat democratic, bazat pe drept,
Guvernul va asigura raţionalizarea structurii sale şi a funcţiilor
administraţiei publice, selectarea cadrelor pentru organele conducerii
de stat în baza profesionalismului şi competenţei, reducerea aparatului
de stat şi, totodată, îmbunătăţirea remunerării funcţionarilor de stat.
În cadrul măsurilor luate pentru suprimarea economiei tenebre,
Guvernul va întreprinde acţiuni pentru combaterea corupţiei.
În condiţiile dispariţiei multor funcţii ale organelor administrării
ramurale şi independenţei agenţilor economici, creşte importanţa
extinderii drepturilor şi responsabilităţii organelor administrării
teritoriale. Din aceste considerente, Guvernul se orientează la
desfăşurarea reformei teritorial-administrative şi acordarea
posibilităţii pentru cetăţeni de a-şi rezolva majoritatea din problemele
lor cotidiene nemijlocit în organele administrării publice locale.
În scopul menţinerii ordinii publice, combaterii crimei organizate,
a corupţiei şi protecţionismului, Guvernul prevede:
realizarea Concepţiei reformei Ministerului Afacerilor Interne,
care ar conduce la optimizarea efectivului şi sporirea eficacităţii în
activitatea de profilaxie şi combatere a criminalităţii;
realizarea măsurilor pentru suprimarea economiei tenebre prin
intensificarea activităţii operative a organelor de resort; publicitatea
privind rezultatele inspectărilor agenţilor economici de către organele
de drept, revizie şi control; formarea în comun cu Ucraina a punctelor
de control vamal mixte întru evitarea exportului-importului şi
tranzacţiilor ilicite de mărfuri;
continuarea reformei conform Concepţiei privind reforma judiciară
şi de drept;
combaterea crimelor cu caracter internaţional, în primul rînd, a
terorismului, narcobusinessului, autobusinessului, traficului ilicit de
copii, prin lărgirea şi întărirea în continuare a relaţiilor de
colaborare cu organele de drept din alte state;
apărarea intereselor patrimoniale şi personale ale cetăţenilor de
atacurile tîlhăreşti, jafuri, furturi şi alte categorii de infracţiuni;
asigurarea şi menţinerea ordinii publice şi de drept, a securităţii
la trafic în localităţile rurale şi orăşeneşti, combaterea narcomaniei
şi prostituţiei, profilaxia generală şi individuală a infracţiunilor,
inclusiv printre copiii dificili.
* * *
Guvernul este conştient de faptul că realizarea prezentului Program
necesită o voinţă politică fermă şi îşi asumă toată răspunderea în faţa
ţării şi a poporului.
Anexa nr.1
La Programul de activitate a Guvernului
Republicii Moldova pentru anii 1998-2001
Asigurarea bazei legislative
a Programului Guvernului
Pentru promovarea continuă a reformelor economice, soluţionarea
problemelor stringente de ordin social, perfecţionarea mecanismului de
atragere a investiţiilor străine, crearea unui sistem de administrare
locală bazat pe principiile constituţionale ale autonomiei locale, se
impune crearea unui cadru legislativ corespunzător prin adoptarea de
către Parlament în mod prioritar a actelor legislative specificate în
această anexă, unele din ele fiind deja prezentate spre examinare
Parlamentului.
În acest scop Guvernul va aproba planul prezentării proiectelor
conform domeniilor de activitate a organelor competente.
În contextul realizării politicii externe şi susţinerii
angajamentelor faţă de organismele internaţionale, Guvernul va continua
procesul de constituire a cadrului legislativ în vederea asigurării
compatibilităţii acestuia cu actele internaţionale la care Republica
Moldova este parte, inclusiv elaborarea actelor conform Programului de
ajustare a legislaţiei la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului,
adoptat de Parlament în 1997, şi prevederilor actelor Consiliului
Europei.
Guvernul va continua realizarea şi finalizarea reformei judiciare şi
de drept prin înaintarea iniţiativelor legislative respective de
reformare a sistemului organelor de anchetă, concepţiei reformării
organelor afacerilor interne şi realizării depline a reglementărilor
cuprinse în Concepţia reformei judiciare şi de drept.
Un aspect important al activităţii Guvernului va fi crearea
suportului juridic necesar pentru combaterea corupţiei, crimei
organizate şi criminalităţii prin elaborarea şi înaintarea în Parlament
a unui program concret de măsuri, avînd suportul financiar necesar.
În scopul realizării integrale a Programului său de activitate,
Guvernul va acorda o atenţie sporită creării cadrului juridic necesar
pentru perfecţionarea structurii şi funcţiilor Guvernului, conformarea
la cerinţele statului democratic, asigurarea aparatului de stat cu cadre
de înaltă calificare în baza principiilor profesionalismului şi
competenţei.
Realizarea practică a reformelor în societate va fi efectuată prin
crearea unui sistem transparent de activitate şi, în special, prin
dinamizarea procesului şi instituirea mecanismelor de informare juridică
a populaţiei.
Anual Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare propuneri de
asigurare legislativă a reformelor, a creşterii economice a ţării.
Întru asigurarea unui cadru legal compatibil în toate domeniile
relaţiilor social-economice, Guvernul va ţine evidenţa strictă a
lucrului înfăptuit de Comisia republicană de ajustare a legislaţiei şi
va prezenta, după caz, Parlamentului spre examinare proiectele actelor
legislative respective. Pentru realizarea practică a actelor legislative
adoptate şi a obiectivelor sale de activitate, Guvernul va adopta
hotărîrile şi dispoziţiile de rigoare.
L I S T A
actelor legislative ce urmează a fi adoptate
în anul 1998 în mod prioritar
C O D U R I:
1. Codul civil
2. Codul muncii
3. Codul căsătoriei şi familiei
4. Codul locuinţelor
5. Codul penal
6. Codul de procedură penală
7. Codul de procedură civilă
8. Codul cu privire la procedura de executare
9. Codul cu privire la contravenţiile administrative
10. Codul fiscal (compartimentele IV-VI)
L E G I:
În domeniul economic:
1. Legea cu privire la proprietate (redacţie nouă)
2. Legea cu privire la proprietatea municipală
3. Legea privind registrul de stat al proprietăţii publice
4. Legea cu privire la licenţierea unor activităţi
5. Legea cu privire la antidumping
6. Legea cu privire la protecţia concurenţei
7. Legea cu privire la expropriere pentru cazuri de utilitate publică
8. Legea cu privire la cooperaţie (redacţie nouă)
9. Legea cu privire la holdinguri
10. Legea cu privire la condominiu
11. Legea cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie
12. Legea privind bazele controlului economico-financiar
13. Legea cu privire le certificare
În domeniul social:
1. Concepţia reformării retribuirii muncii în condiţiile relaţiilor
de piaţă
2. Concepţia reformării sistemului de pensionare
3. Legea cu privire la salarizare (redacţie nouă)
4. Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat (redacţie nouă)
5. Legea cu privire la înlesnirile sociale de stat
6. Legea cu privire la minimul de existenţă
7. Legea cu privire la minimul de asistenţă medicală gratuită de stat
8. Legea cu privire la dreptul de azil
9. Legea cu privire la cultură
10. Legea cu privire la sfera cercetare-dezvoltare
11. Legea cu privire la proprietatea intelectuală
12. Legea privind statutul cadrului didactic
13. Legea privind activitatea editorială
14. Programul naţional de dezvoltare a învăţămîntului.
În domeniul administrativ:
1. Legea privind administraţia publică
2. Legea privind bazele organizării administrativ-teritoriale
3. Legea privind administraţia publică locală
4. Legea privind reprezentantul Guvernului în teritoriu
5. Concepţia privind reformarea organelor afacerilor interne
6. Legea cu privire la organele de anchetă
7. Aprobarea Programului de stat privind combaterea criminalităţii,
corupţiei şi protecţionismului
8. Legea cu privire la avocatură
9. Legea cu privire la expertiza judiciară
Anexa nr.2
la Programul de activitate a Guvernului
Republicii Moldova pentru anii 1998-2001
Pronosticul macroeconomic
pentru anii 1998-2001
Pronosticul macroeconomic este elaborat pentru perioada 1998-2001 şi
presupune continuarea şi accelerarea reformelor economice, utilizarea
eficientă a factorilor interni de creştere economică - resursele umane,
investiţii, retehnologizarea sectoarelor de producere, reducerea
consumului de energie şi materie primă, creşterea competitivităţii
producţiei autohtone şi respectarea angajamentelor luate faţă de
instituţiile financiare internaţionale.
Estimările efectuate au fost influenţate în mare măsură de
necesitatea de a deservi datoria externă, care în anii ce vin va înghiţi
tot mai multe mijloace valutare. Cel mai înalt nivel al deservirii
datoriei externe revine anului 1999 (în special datorită amortizării
integrale a plasamentului privat prin Merrill Lynch de 30 milioane USD,
emis în 1996) şi anului 2002 (amortizarea Eurobond-ului de 75 milioane
USD, emis în 1997). Deja în anul 1997 deservirea datoriei externe
(inclusiv amortizarea) a depăşit ca volum noile împrumuturi externe (în
condiţiile deteriorării balanţei comerciale a statului) şi în anii ce
vin acestă situaţie se poate agrava. Anume din aceste considerente este
extrem de importantă continuarea relaţiilor normale de colaborare a
Moldovei cu organismele financiare internaţionale, care sînt principalii
ei creditori.
Luînd în considerare posibilităţile limitate ale investitorilor
interni, în prognoză se pune accentul pe sporirea fluxului de investiţii
străine directe.
În ceea ce priveşte consumul, menţionăm că consumul privat va
creşte, însă cu o rată mai scăzută decît productivitatea muncii sau rata
de creştere a PIB, pentru a impulsiona creşterea investiţiilor. Se
preconizează raţionalizarea consumului public.
Produsul Intern Brut: a fost programată o creştere a PIB în preţuri
comparabile de 3-5% pentru perioada 1998-2001, mizînd pe canalizarea
majorităţii investiţiilor spre sfera productivă şi relansarea
activităţii întreprinderilor sectorului real.
Inflaţia: în condiţiile promovării unei politici monetare rigide, se
prevede o tendinţa de reducere a ratei inflaţiei. Pentru anul 1998 este
pronosticată o rată anuală a inflaţiei de 9%, obiectivul BNM fiind de
7-10%, iar în perioada 1999-2001 inflaţia nu va depăşi 8% anual. Aceasta
însă va avea loc în condiţiile în care şi Ministerul Finanţelor va
promova o politică fiscală şi bugetară dură.
Cursul de schimb: deprecierea nominală anuală a leului moldovenesc
faţă de dolarul SUA se consideră oportună în cazurile cînd cursul lui
efectiv real atinge cota de cca 99% sau -1%, adică atunci cînd
deprecierea reală a leului este mică în raport cu valutele principalilor
parteneri comerciali ai ţării (la calcularea cursului efectiv real se ia
în considerare oscilaţia cursului leului moldovenesc în raport cu
valutele ţărilor parteneri principali ai Moldovei, precum şi rata
inflaţiei din aceste ţări). Astfel, conforn prezentului pronostic, în
anul 2001 rata nominală a leului moldovenesc faţă de dolarul SUA va
atinge 5,85 lei/1USD, în timp ce creşterea cursului real în raport cu
inflaţia va constitui +1,7%.
Balanţa de Plăţi Externe
Exportul: se preconizează că el se va afla într-o creştere continuă,
în limitele de 10-12% anual. Trebuie însă de menţionat că la prognozarea
acestei creşteri se mizează pe un succes al reformelor la nivelul
sectorului real al economiei, care vor impulsiona exporturile ţării.
Importul: va creşte în perioada programată, însă cu ritmuri mai
scăzute comparativ cu exportul. Se va reduce ponderea importurilor în
PIB. Se prevede creşterea ponderii importului de utilaje şi echipamente
destinate retehnologizării industriei, cu reducerea simultană a
importului mărfurilor de consum.
În consecinţă, se prevede o reducere treptată a deficitului balanţei
comerciale şi a contului curent de peste 3 ori pînă în 2001, comparativ
cu anul 1997.
Investiţiile directe: vor fi în creştere, atingînd în 1999-2001 un
flux de 100 milioane USD pe an, în baza diminuării riscurilor economice
şi politice. Vor creşte şi investiţiile de portofoliu, datorită
implicării mai largi a investitorilor străini în procesul de privatizare
a proprietăţii de stat, precum şi investiţiile de portofoliu în
acţiunile întreprinderilor sectorului privat.
Noile credite pe termen mediu şi lung: ţara va beneficia pe deplin
de sprijinul instituţiilor financiare internaţionale (acest sprijin
fiind însă condiţionat de respectarea de către Moldova a
memorandumurilor încheiate cu FMI şi Banca Mondială). Se are în vedere,
în primul rînd, obţinerea tranşelor rămase din creditele EFF (FMI),
SAL-2 (BM), BERD şi altele, inclusiv continuarea plasării
Eurobond-urilor pe pieţele private de capital.
Rezervele valutare oficiale: pe piaţa valutară nu se aşteaptă
destabilizări şi B.N.M. va continua treptat să-şi consolideze rezervele
valutare brute, suma cărora va depăşi, în 2001,400 milioane USD.
Excepţie face doar perioada 1998-1999, cînd, după cum s-a menţionat
deja, se vor acutiza constrîngerile externe, rezervele valutare
micşorîndu-se cu cca 90 milioane USD în 1999 faţă de 1997.
Serviciul datoriei: maxima deservirii datoriei externe, care a
început în anul 1997, va continua şi în 1998-1999, fiind necesare în
acest scop (inclusiv pentru amortizări şi achitarea dobînzilor) peste
100 milioane de dolari S.U.A.
Bugetul
Volumul produsului intern brut prognozat, evoluţia inflaţiei,
integrarea economiei naţionale în relaţii economice internaţionale tot
mai vaste, optimizarea şi raţionalizarea infrastructurii publice,
reforma sistemului fiscal ne permit să presupunem o evoluţie stabilă în
sectorul bugetar-fiscal.
Ca rezultat al măsurilor întreprinse, deficitul bugetar se va reduce
în continuu pînă la cca 320 milioane lei în anul 2001, adică va alcătui
2,2% din PIB.
Veniturile: evoluţia încasărilor veniturilor demonstrează că
situaţia va fi încă destul de dificilă, în special în anul 1998.
Doar începînd cu anul 1999 se prevede o majorare treptată la acest
capitol, fapt determinat de creşterea economică stabilă în anii
1999-2001.
Cheltuielile: cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii nu vor suferi
schimbări esenţiale în sume absolute, deşi structura acestor cheltuieli
va fi modificată esenţial. Modificări neînsemnate vor suporta
cheltuielile pentru educaţie, cultură şi sport.
Cheltuielile pentru organele apărării, securităţii şi menţinerii
ordinii publice vor fi determinate de reformarea activităţii organelor
de forţă, care va contribui la optimizarea şi raţionalizarea
cheltuielilor la acest compartiment.
Cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat vor depinde de
evoluţia ei.
Deoarece nivelul deficitului bugetar va fi destul de semnificativ,
vor fi atrase noi credite, atît interne cît şi externe, pentru
finanţarea lui.
Concluzii: pronosticul efectuat presupune, în condiţiile unor
reforme consecvente şi adecvate, diminuarea treptată a tensiunii în
sectorul financiar, în special în sectorul bugetar.
Printre momentele-cheie urgente, necesare pentru asigurarea
realizării indicatorilor prognozei, pot fi următoarele:
diminuarea economiei tenebre şi corupţiei în economia naţională;
realizarea reformei fiscale în baza implementării Codului fiscal;
micşorarea poverii fiscale generale prin eliminarea facilităţilor
fiscale acordate unor ramuri ale economiei şi a facilităţilor
individuale; renunţarea la politica economică de degrevare de
obligaţiunile faţă de buget;
introducerea standardelor naţionale ale evidenţei contabile;
reformarea sistemului de protecţie socială, asistenţă medicală şi
învăţămînt;
introducerea elementului "plată" pentru prestarea unor servicii
publice;
optimizarea infrastructurii statului;
asigurarea transparenţei achiziţiilor publice.
Anexa nr.3
la Programul de activitate
a Guvernului Republicii Moldova
pentru anii 1998-2001
Măsuri prioritare în activitatea Guvernului
I. Ameliorarea situaţiei în sistemul bugetar
În scopul depăşirii situaţiei de criză în sistemul bugetar Guvernul
îşi va concentra eforturile asupra:
sporirii eficienţei colectării veniturilor la buget, în special,
prin reducerea şi eliminarea decontărilor reciproce, asigurînd cu
preponderenţă încasările în numerar;
drept cheltuieli prioritare se vor considera:
plata pensiilor, salariilor (inclusiv a restanţelor) şi
compensaţiilor populaţiei;
servirea datoriei de stat;
achitarea datoriei creditoare pentru resursele energetice;
achitarea plăţilor pentru medicamente şi hrană destinate
instituţiilor din sfera socială (spitale, serviciul de urgenţă, şcoli
speciale etc.).
II. Reforma sectorului energetic
Guvernul va întreprinde măsuri în vederea evitării falimentului
financiar al sectorului dat şi îl va face atractiv pentru investitori în
baza:
adoptării imediate a cadrului legislativ şi normativ privind
reglementarea activităţii sectorului energetic în condiţiile economiei
de piaţă;
demonopolizării, restructurării şi privatizării, creării unui mediu
competitiv în producerea, transportarea şi desfacerea resurselor
energetice;
perfecţionării mecanismului de calcul al tarifelor pentru energia
electrică, termică şi gaze;
modificării sistemului de înlesniri;
colectării mai complete a plăţilor în numerar pentru consumul de
resurse energetice de către populaţie şi agenţi economici, excluzînd
decontările reciproce şi achitările în natură.
III. Reforma agrară
Dată fiind importanţa primordială a sectorului agroindustrial în
economia naţională şi necesitatea majorării eficienţei reformelor în
acest domeniu, Guvernul va întreprinde măsuri pentru:
finalizarea reformei funciare;
crearea pieţei funciare în condiţiile legilor despre pămînt ca
obiect de vînzare-cumpărare şi altele;
curmarea <intereselor speciale>, generatoare de economie tenebră,
corupţie şi criminalitate.
IV. Privatizarea
Guvernul va elimina barierele, care împiedică realizarea procesului
de privatizare, accentul fiind pus nu doar pe interesele bugetului, dar
şi pe crearea unui proprietar real, precum şi pe atragerea investiţiilor.
V. Reforme în sfera socială
Reieşind din necesitatea diminuării afectării sociale, generate de
reforme, şi luînd în considerare posibilităţile financiare ale statului,
Guvernul prevede:
determinarea minimului de servicii sociale garantate de stat şi
acordarea lor păturilor devaforizate ale populaţiei;
realizarea reformei sistemului de pensionare în baza operării
modificărilor respective în legislaţie;
implementarea formelor alternative de finanţare a serviciilor
sociale (ocrotirea sănătăţii, învăţămînt etc.).
* * *
Avînd în vedere stringenţa acţiunilor stipulate şi importanţa lor
vitală pentru stat, Guvernul va asigura transparenţa privind activitatea
desfăşurată în vederea modificării cadrului legislativ al mecanismelor
economice şi măsurilor administrative.
INDICATORII MACROECONOMICI DE BAZĂ
-------------------------------------------------------------------------
| 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001
-------------------------------------------------------------------------
Rata de creş-
tere a PIB
real -30,9% -1,4% -7,8% 1,3% 3,0% 4,0% 4,5% 5,0%
PIB nominal
(excl.Trans-
nistria), mi-
lioane lei 4737 6480 7658 8655 9900 11200 12700 14330
PIB nominal,
milioane do-
lari SUA 1167 1443 1665 1873 2017 2145 2286 2451
Export (FOB),
milioane do-
lari 618 739 823 891 981 1089 1220 1354
Export, în
procente fa-
ţă de anul
precedent 119,5% 111,3% 108,3% 110,1% 111,0% 112,0% 111,0%
Import (FOB),
milioane do-
lari SUA -672 -809 -1075 -1235 -1284 -1323 -1376 -1458
Import, în
procente fa-
ţă de anul
precedent 120,4% 132,8% 114,9% 104,0% 103,0% 104,0% 106,0%
Balanţa co-
mercială,mi-
lioane do-
lari SUA -53,9 -70,2 -252,1 -344,0 -303,2 -233,8 -156,0 -104,4
Contul cu-
rent, mili-
oane dolari
SUA -82 -95 -188 -296 -294 -217 -143 -76
Investiţii
directe, mi-
lioane do-
lari SUA 12 64 24 60 80 100 100 110
Noi credi-
te**, mili-
oane dolari
SUA 239 189 180 160 170 189 135 110
Amortizarea+
deservirea
creditelor**,
milioane do-
lari SUA 18 67 53 161 194 235 128 117
Rezervele va-
lutare ale
BNM, milioa-
ne dolari
SUA 179,8 256,4 313,7 365,7 312,8 274,5 329,9 416,9
Venituri ale
bugetului
public naţi-
onal, inclu-
siv Fondul
Social* 1847 2556 2835 3473 3706 4100 4350 4580
în % din PIB 39,4% 37,0% 40,1% 37,4% 36,6% 34,3% 32,0%
Cheltuieli
ale bugetu-
lui public
naţional,in-
clusiv Fon-
dul Social* 2347 2993 3418 4165 4056 4480 4750 4900
în % din PIB 46,2% 44,6% 48,1% 41,0% 40,0% 37,4% 34,2%
Balanţa bu-
getului pub-
lic naţional,
milioane lei* -500 -437 -583 -692 -350 -380 -400 -320
Deficitul bu-
getului ca %
din PIB 10,6% 6,7% 7,6% 8,0% 3,5% 3,4% 3,1% 2,2%
Rata inflaţi-
ei (la sfîr-
şit de peri-
oadă) 104,6% 23,8% 15,1% 11,2% 9,0% 8,0% 8,0% 7,0%
Rata inflaţi-
ei (medie) 487,0% 30,0% 24,0% 12,0% 11,0% 9,0% 8,5% 7,5%
Cursul de
schimb mediu,
lei/1 dolar
SUA 4,06 4,50 4,60 4,61 4,91 5,22 5,56 5,85
Aprecierea
(+)/deprecie-
rea (-) anua-
lă nominală -9,8% -2,2% -0,3% -6,0% -6,0% -6,0% -5,0%
Aprecierea
(+)/depreci-
erea (-) anu-
ală reală +11,7% +12,6% +10,9% +2,5% +1,5% +1,5% +1,7%
-------------------------------------------------------------------------
* - Conform Statisticii Finanţelor Publice.
* * - Se includ creditele FMI, BM, BERD, CEE etc.@ emisiile de
Eurobonduri.
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀