marți, 11 ianuarie 2000
20/11.01.2000 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova "Legalitate, Consolidare şi Reforme - întru Bunăstarea Naţiunii"
                HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
          cu privire la aprobarea Programului de activitate al
  Guvernului Republicii Moldova "Legalitate, Consolidare şi Reforme -
                       întru Bunăstarea Naţiunii"

                         Nr.20  din  11.01.2000

        Monitorul Oficial al R.Moldova nr.5-7/100 din 13.01.2000

                                * * *
    Abrogat: 15.08.2001
    Hotărîrea Guvernului nr.854 din 16.08.2001

    Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă   Programul  de  activitate  al  Guvernului  Republicii
Moldova "Legalitate, Consolidare şi Reforme - întru Bunăstarea Naţiunii"
(se anexează).
    2. În scopul  realizării  programului  nominalizat,  ministerele  şi
departamentele:
    vor elabora, în termen de 5 zile, programe ramurale de activitate şi
vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea lor;
    vor prezenta  lunar, pînă la data de 5 a lunii ce urmează după  luna
gestionară,  Ministerului  Economiei  şi  Reformelor  informaţii  despre
mersul îndeplinirii acestui program.
    3. Se recomandă  autorităţilor publice locale, în termen de o  lună,
să  elaboreze şi să aprobe programele de măsuri concrete necesare pentru
realizarea integrală a programului nominalizat în teritoriile respective.
    4. Ministerul  Economiei  şi  Reformelor va  generaliza  materialele
prezentate  şi,  pînă  la  data  de 15 a  lunii  ce  urmează  după  luna
gestionară, va prezenta Guvernului darea de seamă respectivă.
    5. Ministerul  Economiei  şi Reformelor în comun cu  ministerele  şi
departamentele  de resort, vor elabora în termen de două luni un program
strategic  de dezvoltare a economiei naţionale pe o perioadă de 20-30 de
ani.
    6. Se abrogă  Hotărîrea  Guvernului Republicii Moldova nr.270 din  8
aprilie  1999  "Cu  privire  la aprobarea Programului  de  activitate  a
Guvernului  Republicii Moldova pentru anii 1999-2002 "Supremaţia  legii,
revitalizarea  economică, integrare europeană" (Monitorul Oficial, 1999,
nr.39-41, art.279).
    7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina
dlui   Eugeniu   Şlopac,  viceprim-ministru,  ministrul   economiei   şi
reformelor.

    PRIM-MINISTRU
    AL REPUBLICII MOLDOVA                           Dumitru BRAGHIŞ

    Contrasemnată:
    Viceprim-ministru, ministrul 
    economiei şi reformelor                         Eugeniu Şlopac

    Chişinău, 11 ianuarie 2000.
    Nr. 20.

                                                Aprobat
                                        prin Hotărîrea Guvernului
                                            Republicii Moldova
                                        nr.20 din 11 ianuarie 2000

                        Programul de activitate
                   al Guvernului Republicii Moldova
   "Legalitate, Consolidare şi Reforme - întru Bunăstarea Naţiunii"

    Guvernul se învesteşte  cu  împuterniciri pentru o perioadă de  timp
relativ  scurtă şi îşi propune ca obiectiv atenuarea crizei profunde  ce
paralizează activitatea economică şi socială.
    Programul Guvernului  este  orientat spre  asigurarea  continuităţii
reformelor economice şi sociale şi soluţionarea problemelor urgente.
    Guvernul, activînd  în baza Constituţiei şi legislaţiei în  vigoare,
îşi   va  mobiliza  eforturile  pentru  a  tempera  efectele  recesiunii
economice,  va  asigura ordinea de drept în ţară, va instaura  consensul
civil   în   societate,  va  diminua  tensiunile  sociale,  va   susţine
producătorul  intern  şi va spori eficienţa  activităţii  administraţiei
publice.
    În politica externă,  Guvernul va continua eforturile de integrare a
ţării  în comunitatea internaţională şi, în primul rînd, în  structurile
europene, păstrînd, totodată, relaţiile tradiţionale cu statele CSI.
    Guvernul va asigura   şi  pe  viitor  colaborarea  cu  organizaţiile
financiare  internaţionale  şi  cu structurile comunităţii  mondiale  în
scopul consolidării Republicii Moldova ca stat.

                   Situaţia social-economică actuală
    Condiţiile în care Guvernul îşi va începe activitatea sînt destul de
dificile.   Comparativ   cu  anul  trecut,   majoritatea   indicatorilor
social-economici  s-au  diminuat. Potrivit estimărilor, Produsul  Intern
Brut  va descreşte cu 4%, deficitul bugetar va fi mai mare decît în anul
precedent  (constituind mai mult de 5 %), inflaţia va atinge aproximativ
40 %, fiind cea mai ridicată din ultimii cinci ani.
    Sectorul real  al  economiei  naţionale continuă să se  afle  într-o
permanentă   degradare.   Economia   subterană   a   căpătat   proporţii
îngrijorătoare.     Administrarea    proprietăţii    de    stat     este
nesatisfăcătoare,  se  aprofundează inechitatea socială. Sporeşte şi  se
extinde  numărul  cetăţenilor  săraci. Statul nu  dispune  de  resursele
necesare   pentru  asigurarea  garanţiilor  sociale  ale  populaţiei  în
domeniul educaţiei, ocrotirii sănătăţii şi culturii.
    Unica realizare   este  majorarea  rezervelor  valutare  ale  Băncii
Naţionale  şi menţinerea cursului relativ stabil al leului  moldovenesc.
În  condiţiile  sistării susţinerii financiare a ţării  şi  insucceselor
înregistrate  în  sectorul de producţie, se va releva calitatea reală  a
sistemului  bancar  al  ţării.  Acţiunile  contradictorii  şi  deciziile
inconsecvente  în domeniul privatizării au ştirbit imaginea Moldovei  în
lume.  Investiţiile străine directe, cifrate la aproximativ 80 mil. dol.
SUA,  sînt  mai  mici  decît în anul precedent.  S-a  atestat  fenomenul
refluxului de capital din republică.
    Schimbările din   sectorul   instituţional  -  piaţa   de   capital,
instanţele judiciare, organele administraţiei publice centrale şi locale
etc.  -  au  fost  ineficiente. Inactivitatea organelor  de  stat  şi  a
instanţelor  judiciare şi corupţia din cadrul lor au determinat apariţia
neîncrederii şi scepticismului în societate.
    Dificultăţi suplimentare  apar în legătură cu Transnistria. Situaţia
creată  a  determinat  scindarea ţării în două  sisteme  coexistente  cu
diferite cadre legislative şi moduri de organizare economică.
    Problemele cu  care  se confruntă în prezent ţara au început  să  se
acumuleze încă la începutul anilor î90. Perioada de tranziţie necesită o
analiză  minuţioasă, o evaluare a costului social al reformelor,  precum
şi  a metodelor şi mecanismelor de realizare a acestora pentru ajustarea
lor la rigorile impuse de reformă.
    Un lucru este  clar: securitatea naţională a Republicii Moldova este
ameninţată  de  un  pericol serios, deoarece  majoritatea  indicatorilor
securităţii  umane, precum şi ai securităţii economice s-au apropiat  de
limita critică.
    Astfel, însăşi  viaţa ne-a obligat să dăm dovadă de voinţă  politică
şi de responsabilitate pentru transformările care au loc în societate.

                        Obiectivele Guvernului
    Organizîndu-şi  activitatea în strînsă colaborare cu Preşedinţia  şi
Parlamentul,   Guvernul   îşi  va  orienta  eforturile   la   realizarea
următoarelor obiective:
    - consolidarea   instituţiilor   de  stat,  în   scopul   garantării
democratizării  continue a societăţii, supremaţiei legii, a  drepturilor
şi  obligaţiunilor constituţionale ale cetăţenilor, sporirea  eficienţei
administraţiei publice, combaterea corupţiei şi crimei organizate;
    - creşterea gradului  de  responsabilitate  socială a  statului,  în
scopul  susţinerii categoriilor socialmente vulnerabile ale  populaţiei,
reformării  sectorului  social, reducerii ratei şomajului şi  diminuării
sărăciei;
    - plasarea în  prim  plan a sectorului real al economiei  naţionale,
prin   utilizarea  mecanismelor  de  stimulare  a  agenţilor  economici,
accelerarea    reformelor    structurale,   susţinerea   şi    protecţia
antreprenorilor,     îmbunătăţirea    managementului    corporativ    al
întreprinderilor,  prin crearea condiţiilor optime pentru investiţii  şi
export;
    - intensificarea    acţiunilor   de   soluţionare   a   diferendului
transnistrian şi asigurarea integrităţii statale a Republicii Moldova
    - ameliorarea  imaginii  externe  a Republicii Moldova  ca  partener
politic  şi economic viabil, integrarea în structurile internaţionale şi
regionale, ţinînd cont de interesele naţionale şi de securitatea ţării.

                     Măsuri urgente de stabilizare
                     a situaţiei social-economice
    Realizările pozitive,  obţinute după declararea independenţei ţării,
-  democratizarea  societăţii, libertatea cuvîntului şi  a  conştiinţei,
sistemul  electoral pluripartid, deschiderea ţării în plan internaţional
etc. - Guvernul îşi va orienta activitatea spre soluţionarea problemelor
stringente,  continuînd  cursul  reformelor  şi  avînd  drept  obiective
prioritare  asigurarea supremaţiei legii, asanarea sectorului financiar,
menţinerea securităţii energetice şi consolidarea statalităţii.

              Asigurarea legislativă a măsurilor urgente
    Guvernul consideră  că pentru stabilizarea social-economică a  ţării
trebuie  constituit, în primul rînd, cadrul legislativ adecvat, ceea  ce
presupune  crearea  suportului legislativ pentru funcţionarea  optimă  a
organelor  publice  centrale  şi  locale, precum  şi  pentru  relansarea
sectorului  real  al  economiei şi îmbunătăţirea stării de  lucruri  din
sfera socială.
    Lista completă  a  proiectelor  de  legi şi  hotărîri,  iniţiate  de
Guvern, va fi prezentată Parlamentului în decurs de o lună.
    Totodată, Guvernul  intenţionează  să pună în aplicare un pachet  de
acte  legislative  de importanţă majoră şi de maximă  urgenţă,  necesare
atît  pentru  stabilizarea  macroeconomică,  cît  şi  pentru  promovarea
reformelor structurale, în următoarele termene:
    - Legea bugetului pe anul 2000 - la 15 februarie 2000;
    - Legea cu privire   la   compensaţiile  nominative   pentru   unele
categorii de populaţie - la 1 februarie 2000;
    - Legea pentru  modificarea Legii telecomunicaţiilor - la 15  martie
2000;
    - Legea pentru  modificarea art.10 din Legea cu privire la proiectul
individual    de    privatizare   a   întreprinderilor   din    sectorul
electroenergetic - la 10 februarie 2000;
    Se impune, ca un imperativ, urgentarea adoptării Codului civil.

                     Măsuri în sectorul financiar
    Conştientizînd   importanţa   acţiunilor  echilibrate  în   domeniul
macroeconomic,   priorităţile  politicii  Guvernului  vor  fi  axate  pe
sectorul  bugetar,  fiscal  şi creditar, deoarece anume de  ele  depinde
relansarea economiei şi, respectiv, bunăstarea populaţiei.

                           Politica fiscală
    Pentru promovarea  unei  politici fiscale eficiente, Guvernul se  va
conduce  de următoarele principii: uniformizarea sistemului fiscal  prin
simplificarea  procedurilor  fiscale, extinderea bazei  impozabile  prin
anularea înlesnirilor fiscale nejustificate, asigurarea transparenţei şi
caracterului  stabil  al  politicii fiscale,  neadmiterea  modificărilor
legislaţiei  fiscale  şi  bugetare  pe  parcursul  anului  financiar  în
defavoarea  contribuabililor. În aceste scopuri, Guvernul va întreprinde
următoarele măsuri:
    - realizarea integrală a Concepţiei reformei fiscale;
    - adoptarea şi  implementarea  Codului  fiscal,  perfecţionarea  lui
permanentă;
    - finalizarea  procesului de introducere a standardelor naţionale de
evidenţă contabilă;
    - combaterea   fraudelor   financiare   şi  a   evaziunii   fiscale,
concomitent  cu ridicarea prestigiului şi stimularea colaboratorilor din
organele de control financiar şi fiscal;
    - eliminarea totală a achitărilor reciproce şi plăţilor în natură în
relaţiile cu sistemul bugetar şi Fondul Social;
    - reorganizarea  procesului  de inspectare şi control  al  agenţilor
economici de către autorităţile fiscale în scopul excluderii dublării şi
paralelismului  (periodicitatea  -  un control la doi ani în  termen  de
maximum o lună);
    - sistarea activităţii agenţilor economici prestatori de servicii şi
comercianţi, care nu dispun de aparate de casă cu memorie fiscală;
    - corelarea cuantumului bazei impozabile cu evoluţia ratei inflaţiei;
    - adaptarea cheltuielilor bugetare la veniturile reale.

                           Politica bugetară
    Scopul principal   al   politicii  bugetare  constă   în   obţinerea
stabilităţii  bugetare de lungă durată în baza racordării  cheltuielilor
la  posibilităţile reale ale economiei naţionale şi creşterii eficienţei
utilizării finanţelor publice.
    În domeniul cheltuielilor    publice,   Guvernul   va    întreprinde
următoarele măsuri:
    - va asigura   utilizarea   eficientă  şi  raţională  a   resurselor
financiare  publice  prin  aplicarea  unui regim de  control  rigid,  va
întreprinde  măsuri instituţionale pentru aplicarea integrală şi unitară
a   legislaţiei   privind  achiziţiile  publice,  inclusiv  la   nivelul
administraţiei publice locale; crearea trezoreriilor teritoriale;
    - în scopul asigurării  unei  stabilităţi  macroeconomice  reale  şi
durabile,  va  fi  promovată  o politică dură de  dirijare  a  nivelului
deficitului  bugetar  şi a datoriei publice. Necesitatea unei astfel  de
politici  este dictată de creşterea ameninţătoare a datoriei publice  în
raport  cu  PIB-ul  şi  de  diminuarea  lichidităţilor  disponibile  ale
statului  în  condiţiile deteriorării considerabile a balanţei  contului
curent;
    - bugetul şi  Fondul  Social  vor include  următoarele  articole  de
cheltuieli, în ordinea priorităţilor lor:
    - deservirea datoriilor externe şi interne;
    - salarii şi pensii;
    - compensaţii pentru categoriile social-vulnerabile;
    - energie;
    - medicamente - finanţarea minimului necesar;
    - asigurarea   efectivă   a  instituţiilor  bugetare   (instituţiile
preşcolare,  orfelinatele,  spitalele,  armata) cu  produse  alimentare,
conform legislaţiei în vigoare.
    Guvernul va asigura     transparenţa    tuturor    încasărilor    şi
cheltuielilor prin publicarea lor în mass-media.
    Promovarea consecventă a reformelor structurale va permite aplicarea
unei politici mai eficiente în domeniul finanţelor publice. Concomitent,
vor  fi examinate posibilităţile de reeşalonare a unor datorii, al căror
termen de rambursare este prevăzut pentru anii 2000 - 2002.

        Reducerea restanţelor la plata pensiilor şi salariilor
    Guvernul va elabora  urgent  un  plan de  măsuri  privind  achitarea
salariilor  angajaţilor  din  sfera bugetară şi a  pensiilor,  avînd  în
vedere: stingerea datoriilor la acest capitol; asigurarea plăţii la timp
a  pensiilor şi salariilor; elaborarea şi implementarea eşalonată a unui
mecanism   de  indexare  a  pensiilor,  luîndu-se  în  considerare  rata
inflaţiei.

                    Politica monetară şi creditară
    În scopul promovării  unei politici adecvate situaţiei din  economia
naţională,  Guvernul  va  conlucra  cu Banca  Naţională  a  Moldovei  în
domeniul  politicii monetar-creditare, finanţelor publice şi balanţei de
plăţi externe. Politicile de creditare şi monetară vor fi orientate spre
asigurarea  controlului  asupra inflaţiei şi a echilibrului balanţei  de
plăţi.   Precondiţiile  aplicării  acestor  politici  pentru   obţinerea
stabilităţii sînt:
    - programul de  stabilizare va fi însoţit de accelerarea  reformelor
economice   structurale  pentru  reducerea  pierderilor,  mai  ales   în
sectoarele agricol şi energetic;
    - se va întări  disciplina financiară şi va spori  responsabilitatea
agenţilor economici pentru onorarea obligaţiunilor lor;
    - Guvernul va  întreprinde  măsuri pentru  eliminarea  tranzacţiilor
barter  şi  diminuarea  plăţilor în numerar,  creînd  astfel  condiţiile
pentru efectuarea decontărilor prin virament între agenţii economici;
    - va continua  implementarea  instrumentelor  anti-inflaţioniste  de
politică monetară (operaţiuni de piaţă deschisă);
    Dată fiind sistarea  creditării  Guvernului de către BNM,  sarcinile
principale  ale  politicii  monetar-creditare  constau  în  stabilizarea
financiară  pe  termen  lung şi crearea condiţiilor  pentru  încurajarea
atragerii de capital în sectorul real al economiei.
    Guvernul va aplica  măsuri urgente pentru depăşirea situaţiei create
în  urma  unor  constrîngeri  externe,  pentru  gestionarea  prudentă  a
datoriei  externe  şi  a  fluxurilor de capital  străin.  De  aceea,  în
perspectiva apropiată, se va acţiona în vederea reglementării relaţiilor
prin  acţiuni  directe  şi  indirecte, pentru a  se  evita  o  eventuală
situaţie de criză privind obligaţiunile externe ale ţării.

                   Asigurarea cu resurse energetice
    În scopul asigurării ţării în perioada de iarnă 1999-2000 cu resurse
energetice, Guvernul va întreprinde următoarele acţiuni:
    - va aplica măsuri  urgente pentru ameliorarea situaţiei  financiare
în sectorul energetic;
    - va asigura  stingerea şi reeşalonarea datoriilor pentru  livrările
de gaze din Rusia şi a energiei electrice din România şi Ucraina;
    - îşi va concentra  eforturile  asupra identificării unor noi  forme
organizatorice  şi  mecanisme financiare de acoperire a  necesarului  de
resurse energetice;
    - va asigura  transparenţa şi controlul de stat asupra achiziţiilor,
livrărilor şi consumului de resurse energetice, va întreprinde măsuri de
combatere a traficului ilicit de carburanţi;
    - va întreprinde  măsuri  de  stimulare  a  consumului  raţional  de
resurse  energetice de către agenţii economici şi de către populaţie  şi
va intensifica acţiunile de contracarare a furturilor de energie;
    - va stabili responsabilităţile agenţilor economici - producători şi
distribuitori de resurse energetice şi va verifica respectarea lor.

                       Consolidarea statalităţii
    Bazîndu-se pe  legislaţia  în  vigoare,  Guvernul  intenţionează  să
menţină  ordinea, să întărească disciplina la toate nivelele puterii  de
stat,  începînd,  în primul rînd, cu Cabinetul de  Miniştri.  Disciplina
este mijlocul cel mai puţin costisitor de sporire a eficienţei muncii în
toate verigile puterii şi economiei naţionale.
    În sectorul public,   Guvernul   va  acorda  o   atenţie   deosebită
consolidării   şi  impulsionării  activităţii  organelor  administraţiei
publice, stabilirii unor relaţii funcţionale eficiente între autoritatea
centrală  şi autorităţile locale prin descentralizarea competenţelor  şi
responsabilităţilor tuturor factorilor de decizie.

                        Administraţia centrală
    Guvernul, în calitatea sa de organ executiv, va implementa prezentul
program politic, aprobat de către Parlament, prin:
    - iniţiative   legislative   de  aplicare  a  strategiei   politice,
ţinîndu-se  cont  de  necesităţile  şi de problemele ce  vor  apărea  pe
parcursul guvernării;
    - conlucrarea constructivă permanentă cu Parlamentul şi Preşedintele
ţării;
    - perfecţionarea   activităţii  Guvernului  în  vederea  optimizării
cheltuielilor bugetare, responsabilizării şi eficientizării funcţionării
organelor administrative;
    - reformarea  şi  susţinerea organelor de forţă în vederea  sporirii
profesionalismului   şi  eficienţei  acestor  structuri  în   protejarea
drepturilor  si  intereselor  legitime ale  cetăţenilor  şi  intereselor
generale ale statului;
    - garantarea   executării  întocmai  de  către  întregul  sistem  al
organelor administraţiei publice a actelor normative în vigoare;
    - controlul asupra   activităţii  autorităţilor  publice  la   toate
nivelele;
    - delegarea către autorităţile publice locale a competenţelor ce pot
fi realizate mai eficient la nivel local;
    - combaterea birocratizării organelor publice.

                         Administraţia locală
    Politica de stat  în  domeniul administraţiei publice locale  va  fi
întemeiată  pe  principiul  potrivit căruia  grupul  sau  colectivitatea
respectivă  îşi soluţionează în mod independent problemele, activînd  în
cadrul  unei  societăţi  democratice  pluraliste,  care  se  bazează  pe
respectul  faţă de lege şi drepturile universale ale omului. Activitatea
Guvernului în acest domeniu va fi orientată spre:
    - crearea cadrului  legislativ  şi a mecanismelor  specifice  pentru
asigurarea autonomiei organelor publice locale;
    - continuarea  şi  sporirea eficienţei procesului de implementare  a
reformei teritorial-administrative;
    - identificarea   şi  transmiterea  patrimoniului  public  local  în
administrarea organelor publice locale;
    - descentralizarea bugetului de stat;
    - asigurarea   unui  sistem  operant  de  instruire,  orientat  spre
sporirea gradului de profesionalism al funcţionarilor publici;
    - reevaluarea  întregului sistem de servicii publice şi transferarea
unor activităţi către sfera privată;
    - asigurarea   resurselor   financiare  adecvate  competenţelor   şi
responsabilităţilor ce revin consiliilor locale, municipale şi judeţene;
    - eliminarea  metodelor  administrative  de control  al  activităţii
organelor  administraţiei publice locale, limitîndu-se doar la controlul
respectării de către acestea a legislaţiei în vigoare.
    Pentru soluţionarea  diferendului transnistrean, Guvernul va  depune
eforturi susţinute în vederea elaborării şi realizării ulterioare a unei
politici   de  stat  multidimensionale,  care  va  include  componentele
economice,  politice, umane, precum şi sprijinul din exterior.  Guvernul
va  întreprinde  noi  acţiuni de perfecţionare a relaţiilor  cu  agenţii
economici  din stînga Nistrului, orientate spre reintegrarea economică a
părţilor.

                     Asigurarea ordinii de drept,
                combaterea criminalităţii şi corupţiei
    Acutizarea crizei  social-economice,  sporirea şomajului,  sărăcirea
populaţiei,  ignorarea procesului educativ în societate - toate  acestea
au  favorizat creşterea numărului de infracţiuni în ţară. În consecinţă,
crima  organizată,  corupţia  şi protecţionismul au  căpătat  dimensiuni
dramatice   şi  se  manifestă,  practic,  în  toate  ramurile  economiei
naţionale, inclusiv, în organele puterii de stat.
    În scopul stopării   tendinţelor  de  criminalizare  a   societăţii,
Guvernul îşi va concentra eforturile în mod prioritar asupra:
    - accelerării  reformei  judiciare  şi de drept  (baza  legislativă,
mecanismele instituţional şi funcţional);
    - înlăturării   barierelor  birocratice  în  procesul  reglementării
activităţilor economice şi de antreprenoriat prin protecţia prestigiului
funcţiei  şi  sporirea  responsabilităţii (administrative şi  penale)  a
funcţionarilor publici;
    - combaterii   crimei   organizate  şi  corupţiei,   depistării   şi
neutralizării grupărilor criminale;
    - combaterii  infracţiunilor  de  ordin economic  şi  a  fenomenului
economiei  subterane,  desfăşurînd  munca operativă de  investigaţie  în
sistemul  financiar-bancar,  energetic, pieţei de valori  imobiliare  şi
fondurilor  de  investiţii,  stopării evaziunii  fiscale,  contrabandei,
comercializării ilicite a mărfurilor supuse accizelor;
    - evaluării rezultatelor  procesului  de  privatizare  şi  aplicării
măsurilor  speciale  pentru  depistarea cazurilor  de  protecţionism  în
activitatea antreprenorială;
    - adoptării şi  implementării  programului naţional de  combatere  a
narcomaniei;
    - combaterii  infracţiunilor din sfera relaţiilor patrimoniale şi  a
celor îndreptate împotriva vieţii şi sănătăţii persoanei.

          Transformările structurale în contextul menţinerii
                        stabilităţii economice
    Guvernul va continua  realizarea  reformelor structurale,  orientate
spre eficientizarea economiei naţionale, stimularea utilizării raţionale
a  resurselor  şi dinamizarea sectorului privat. Aceste acţiuni  vor  fi
promovate  în strînsă legătură cu obiectivele şi politicile de menţinere
şi consolidare a stabilităţii macroeconomice.
    În domeniul reformării  proprietăţii  Guvernul va  promova  politici
direcţionate spre:
    - optimizarea  şi eficientizarea procesului de privatizare, inclusiv
prin   atragerea  investitorilor  străini,  înaintarea  propunerilor  de
extindere  a  numărului întreprinderilor publice supuse privatizării  şi
introducerea unor metodologii performante de privatizare;
    - eficientizarea gestionării proprietăţii de stat, responsabilizarea
personală  a  reprezentanţilor statului în societăţile pe acţiuni  şi  a
managerilor  întreprinderilor  de  stat pentru  rezultatele  activităţii
acestora;
    - crearea condiţiilor   pentru   dezvoltarea  unui   sector   privat
operaţional,   perfecţionarea  cadrului  legislativ  şi   instituţional,
optimizarea   managementului  corporativ,  care  să  permită   controlul
eficient  al  activităţii  manageriale din  întreprinderile  private  şi
publice,   delimitarea   strictă   a   drepturilor   şi   obligaţiunilor
acţionarilor, inclusiv a fondurilor de investiţii.
    Politica industrială a Guvernului va fi orientată spre formarea unui
complex industrial competitiv şi se va realiza prin:
    - restructurarea  întreprinderilor în scopul diminuării  costurilor,
vînzării   activelor   fixe  neutilizate,  stimularea  fondării   noilor
întreprinderi mici şi mijlocii şi crearea noilor locuri de muncă;
    - urgentarea  lichidării  întreprinderilor neviabile prin  aplicarea
procedurii  de faliment în scopul deblocării mijloacelor imobilizate  şi
recuperării creanţelor;
    - aplicarea mecanismelor   de  conciliere  reciprocă  cu  creditorii
întreprinderilor  aflate în stare de insolvabilitate temporară în cadrul
realizării procesului de restructurare;
    - promovarea    politicii   de   sporire   a   competitivităţii   şi
productivităţii,  certificarea întreprinderilor (ISO 9000), introducerea
managementului  ecologic,  a standardului ISO 14000 şi a  sistemului  de
dirijare a calităţii în procesul de producere şi comercializare;
    - stimularea  constituirii  parcurilor industriale,  tehnologice  şi
inovaţionale,  sprijinirea procesului de asociere a întreprinderilor  în
holdinguri   şi   grupuri  financiar-industriale,  ţinîndu-se  cont   de
experienţa acumulată în domeniu;
    - intensificarea   cooperării   cu  partenerii  străini   pentru   a
impulsiona  procesul formării structurilor de marketing şi  fortificarea
capacităţilor manageriale.
    O direcţie prioritară  a  politicii  economice  a  Guvernului  o  va
constitui  dezvoltarea antreprenoriatului şi a micului business, aceasta
constituind  o premisă importantă pentru creşterea gradului de utilizare
a  forţei  de muncă şi o pondere esenţială în  transformările  economice
structurale,   dezvoltarea   concurenţei,   implementarea   realizărilor
tehnico-ştiinţifice,  sporirea capacităţilor de export ale ţării. Pentru
stimularea  dezvoltării  micului  business se  vor  realiza  următoarele
măsuri:
    - perfecţionarea  cadrului legislativ şi normativ de reglementare  a
micului business;
    - consolidarea cadrului instituţional de elaborare şi implementare a
politicilor    pentru    dezvoltarea   întreprinderilor   mici   şi    a
microîntreprinderilor;
    - extinderea   posibilităţilor  administraţiei  publice  locale   de
elaborare şi implementare a politicilor eficiente în acest domeniu;
    - reformarea  sistemului  de  evidenţă  contabilă  şi  statistică  a
activităţii micului business;
    - stimularea  procesului  de  creare a asociaţiilor de  economie  şi
împrumut.
    Politica investiţională  va  constitui  un  reper  important  pentru
procesul de relansare a potenţialului de producţie. Circa 82 la sută din
parcul  de maşini şi utilaje tehnologice al Republicii Moldova a depăşit
termenul  normativ  de exploatare. Acest parc este uzat fizic şi  moral,
cauzează  mari pierderi de materii prime, consumă resurse energetice  de
1,5-3  ori mai mult decît cel modern şi nu asigură calitatea necesară  a
mărfurilor,  lucrărilor  şi  serviciilor. Creşterea economică  poate  fi
asigurată  prin  modernizarea  fondurilor  fixe  active,  care  necesită
importante investiţii.
    Guvernul va crea  condiţii  pentru majorarea fluxului de  investiţii
autohtone şi străine în ramurile prioritare ale economiei naţionale prin:
    - elaborarea  unui  proiect  de lege cu privire  la  încurajarea  şi
protecţia investiţiilor în Republica Moldova;
    - crearea unui climat investiţional favorabil;
    - elaborarea  programelor investiţionale ramurale, interramurale  şi
regionale,  în care vor fi incluse proiecte investiţionale concrete,  cu
indicarea surselor financiare necesare pentru realizarea lor;
    - crearea zonelor   antreprenoriatului  liber  cu  orientarea   spre
exportul de mărfuri şi servicii;
    - optimizarea  cadrului  instituţional de promovare şi  susţinere  a
investiţiilor   (perfecţionarea  personalului  din  organele  de   stat,
responsabil   de   promovarea  investiţiilor,  crearea   şi   susţinerea
financiară  a  unei  bănci investiţionale şi  instituirea  unei  agenţii
pentru  crearea  şi coordonarea activităţii  zonelor  antreprenoriatului
liber);
    - participarea    statului    (a   Guvernului    şi    autorităţilor
administraţiei  publice locale) la finanţarea proiectelor investiţionale
de  importanţă  majoră - prin contribuţii în natură din proprietatea  de
stat;
    - realizarea  măsurilor  de protecţie şi favorizare a  investiţiilor
(simplificarea  şi  liberalizarea  procedurilor de  eliberare  de  către
organele  de  stat a documentelor vizînd  activităţile  antreprenoriale,
modificarea sistemului fiscal referitor la activitatea investiţională).
    Promovarea reformei  agrare  va constitui o prioritate strategică  a
Guvernului.  Pentru  activitatea lui în domeniul sectorului  agrar  este
primordială  relansarea  producţiei  agricole,  consolidarea  unităţilor
agricole  şi  crearea pieţei funciare, obiective care vor  fi  realizate
prin:
    - finalizarea     Programului    Naţional    "Pămînt",    susţinerea
restructurării  întreprinderilor  agricole  în  proces  de  privatizare,
distribuirea cotelor valorice;
    - sprijinirea   tuturor  categoriilor  de  deţinători  de   terenuri
agricole pentru valorificarea optimă a potenţialului de resurse funciare;
    - dezvoltarea  infrastructurii de deservire a agenţilor economici la
etapa postprivatizare;
    - dezvoltarea  sistemului de finanţare a activităţilor economice din
mediul  rural,  inclusiv  prin crearea în continuare a  asociaţiilor  de
creditare  şi  împrumut  a cetăţenilor,  implementarea  altor  mecanisme
eficiente de finanţare şi susţinere a producătorilor agricoli;
    - promovarea  unei  politici  fiscale stimulative faţă  de  importul
mijloacelor de producţie şi al utilajelor agricole tehnologic avansate;
    - elaborarea   şi  adoptarea  legii  cu  privire  la  cooperarea  în
agricultură  ca mijloc viabil de activitate a formaţiunilor agricole  de
producere şi servicii;
    - intensificarea  controlului  (privind  licenţierea,  certificarea,
standardizarea  şi  impozitarea)  asupra fabricării  şi  comercializării
produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice.
    Reabilitarea  şi  dezvoltarea  infrastructurii în zonele  urbană  şi
rurală   vor  fi  susţinute  de  Guvern  prin  atragerea  creditelor  şi
investiţiilor  străine, prin finanţarea directă şi extinderea cooperării
internaţionale.
    Luînd în considerare   situaţia  critică  din  sectorul   energetic,
impactul  acestuia  asupra  economiei  naţionale şi  importanţa  lui  în
asigurarea securităţii energetice a statului, Guvernul va asigura:
    - elaborarea  şi adoptarea unui nou concept de dezvoltare durabilă a
sectorului energetic pe termen mediu;
    - crearea unui  mediu  competitiv în sfera producerii şi  furnizării
resurselor   energetice,   reducerea  cheltuielilor  şi   rentabilizarea
economică  a întreprinderilor energetice, optimizarea politicii tarifare
şi de preţuri în sectorul energetic;
    - privatizarea   întreprinderilor  de  producere  şi  distribuire  a
energiei   electrice,   finalizarea   procesului  de   reorganizare   şi
privatizare a sectorului de gaze şi combustibil;
    - reorganizarea  şi restructurarea întreprinderilor de producere  şi
distribuire  a  energiei  termice,  transferul  centrelor  şi  reţelelor
termice în proprietate municipală, cu privatizarea lor ulterioară;
    - diversificarea  surselor  de aprovizionare cu resurse  energetice,
inclusiv din import, promovarea politicii de modernizare şi dezvoltare a
propriilor  surse electroenergetice, inclusiv cu suportul investitorilor
străini;
    - promovarea   politicii   de  conservare  a  energiei,   realizarea
măsurilor  de  reducere  a  consumului şi  de  economisire  a  agenţilor
energetici, contorizarea integrală a consumului de resurse energetice.
    Transportul feroviar  va  fi restructurat în  scopul  eficientizării
lui,  creîndu-se  premise pentru privatizarea ulterioară  a  sectoarelor
auxiliare.
    Guvernul va continua  activităţile de îmbunătăţire a stării  tehnice
şi  de  dezvoltare a reţelei de drumuri auto, va  intensifica  acţiunile
pentru  includerea  Moldovei  în sistemul paneuropean de  transport,  va
recurge la restructurarea întreprinderilor auto, la promovarea politicii
de  concesiune  în  gestionarea gospodăriei drumurilor şi  la  aplicarea
sistemului de patente pentru transportarea pasagerilor.
    Pentru dezvoltarea  transportului aerian va fi asigurată finalizarea
reconstrucţiei  Aeroportului Chişinău, se vor întreprinde acţiuni pentru
integrarea  serviciilor  de  trafic  aerian  ale  Moldovei  în  sistemul
european de dirijare a circulaţiei aeriene.
    În domeniul telecomunicaţiilor  şi  informaticii se vor  întreprinde
acţiuni  de  modernizare  şi extindere a  reţelelor,  cu  intensificarea
procesului de informatizare a structurilor publice centrale şi locale, a
instituţiilor de învăţămînt etc.
    Guvernul va realiza  reforma  gospodăriei comunale şi locative  prin
descentralizarea serviciilor aferente, transmiterea lor în administrarea
autorităţilor publice locale şi atragerea agenţilor privaţi în prestarea
acestor servicii.
    Va fi adoptată    concepţia    restructurării    şi    reorganizării
întreprinderilor specializate de alimentare cu apă şi de canalizare şi a
unităţilor  de  termoficare, vor fi întreprinse măsuri de reabilitare  a
sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi căldură.
    O altă direcţie  de activitate o va constitui încheierea  procesului
de   privatizare  în  masă  a  fondului  locativ,  crearea  asociaţiilor
proprietarilor  de  locuinţe pivatizate şi a condominiurilor,  atragerea
investitorilor privaţi la finalizarea construcţiilor.

                           Politica socială
    Politica Guvernului în acest domeniu se va baza pe:
    în sistemul de  protecţie  socială: promovarea reformei în  sistemul
public  de  asigurări sociale; consolidarea bazei financiare a  Fondului
social;   redefinirea   sistemului  de  acordare  a  compensaţiilor   şi
înlesnirilor  prin implementarea exclusivă a compensaţiilor  nominative;
finalizarea elaborării şi adoptarea Codului muncii; dezvoltarea cadrului
legislativ  şi  instituţional necesar dezvoltării sectorului  privat  în
domeniul  asistenţei  sociale  şi pensionării;  formarea  sistemului  de
garanţii  sociale minime în scopul asigurării unui nivel decent de  trai
pentru cetăţenii nevoiaşi;
    în combaterea  şomajului  şi  dezvoltarea pieţei  forţei  de  muncă:
dezvoltarea  sistemului  informaţional  privind piaţa forţei  de  muncă;
antrenarea  autorităţilor publice locale în gestionarea pieţei forţei de
muncă   potrivit  programelor  de  dezvoltare  regională;  implementarea
programelor  de atragere a şomerilor în munca social-utilă;  facilitarea
instruirii, reciclării şi reintegrării resurselor umane în cîmpul muncii
prin    promovarea    programelor   speciale;   stimularea    antrenării
intermediarilor  pe piaţa forţei de muncă pentru formarea, recalificarea
şi reciclarea specialiştilor;
    în domeniul sănătăţii:   trecerea   la  medicina   prin   asigurare;
asigurarea   minimului   de  asistenţă  medicală  conform   prevederilor
legislaţiei  în  vigoare; consolidarea sistemului de asistenţă  medicală
primară,   favorizarea  sistemului  de  medici  de  familie;  stimularea
dezvoltării  sectorului  privat pentru acordarea  serviciilor  medicale;
promovarea  eficientă a politicii de asigurare cu medicamente accesibile
populaţiei;  acreditarea şi licenţierea instituţiilor medico-sanitare şi
farmaceutice;
    în domeniul educaţiei:     perfecţionarea    structurii    ierarhic-
organizaţionale şi instituţionale a sistemului de învăţămînt profesional
superior;   elaborarea  şi  aplicarea  pe  scară  largă  a  standardelor
educaţionale   naţionale   şi   ridicarea  nivelului  de   pregătire   a
specialiştilor  în  instituţiile de învăţămînt;  dezvoltarea  sectorului
privat  şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt privat în  condiţiile
respectării  standardelor naţionale; orientarea prioritară a  resurselor
financiare  publice  către  învăţămîntul  preşcolar,  primar,  secundar,
preuniversitar  şi  special şi către sistemul de pregătire  a  cadrelor,
ţinîndu-se cont de necesităţile statului;
    în domeniul culturii:  diversificarea  formelor  de  proprietate  şi
gestionare a activităţilor cultural-artistice, restructurarea sistemului
instituţional;  păstrarea şi ocrotirea patrimoniului cultural  naţional,
menţinerea  şi  dezvoltarea  potenţialului artistic şi  a  instituţiilor
culturale;   propagarea  pe  plan  internaţional  a  culturii  şi  artei
naţionale, stimularea dialogului cu alte culturi ale lumii;
    în domeniul tineretului:  crearea  condiţiilor  pentru  participarea
activă  a  tinerilor  în  cele mai diverse  domenii  de  activitate  ale
societăţii;  dezvoltarea  şi  propagarea  pe scară  largă  a  sportului;
pregătirea lotului naţional pentru Jocurile Olimpice 2000;
    în domeniul politicii  familiale: promovarea principiului  abordării
integrate   a  egalităţii  dintre  genuri  în  toate  domeniile   vieţii
economice,  sociale şi politice; asigurarea unui nivel corespunzător  de
protecţie  socială  a  familiilor  tinere şi a  copiilor  din  familiile
socialmente     vulnerabile;     examinarea    oportunităţii     creării
departamentului politici familiale şi şanse egale.

                Politica în sfera cercetare-dezvoltare
    Reformele economice   şi  sociale  în  Republica  Moldova  sînt   de
neconceput fără aportul substanţial al sferei cercetare-dezvoltare.
    Promovarea politicii  în  domeniul  ştiinţei şi  tehnologiei  se  va
realiza  în  baza  Legii  cu  privire  la  politica  de  stat  în  sfera
cercetare-dezvoltare care prevede:
    - dezvoltarea  instituţională  efectivă  care va  asigura  un  nivel
performant  al  cercetărilor  fundamentale şi aplicative  şi  transferul
tehnologiilor avansate în economia reală;
    - introducerea unui sistem competitiv de finanţare;
    - aplicarea unui sistem de remunerare a cercetătorilor în funcţie de
valoarea ştiinţifică a activităţilor şi a rezultatelor obţinute;
    - participarea  instituţiilor  de cercetare la realizarea  diferitor
programe  şi proiecte internaţionale, fapt ce va contribui la integrarea
lor în structurile mondiale şi la transferul internaţional de cunoştinţe
ştiinţifice.

                           Politica mediului
    În domeniul utilizării  resurselor  naturale şi protecţiei  mediului
Guvernul  îşi  va  concentra eforturile  asupra  definitivării  cadrului
aferent   legislativ,  organizaţional,  economic  şi  educativ,   scopul
prioritar  fiind  păstrarea şi regenerarea resurselor naturale  atît  în
prezent, cît pentru generaţiile viitoare.
    Pentru a atinge aceste obiective Guvernul:
    - va promova  Planul  Naţional  de Acţiuni  în  Domeniul  Protecţiei
Mediului;
    - va descentraliza   funcţiile  gestiunii  mediului,  va  reorganiza
structural  instituţiile  ce  gestionează resursele naturale  şi  mediul
ambiant şi le va revizui sferele de competenţe;
    - va delimita   clar  nivelul  competenţelor  autorităţilor  publice
locale în domeniu;
    - va elabora  mecanisme  de implementare a legilor adoptate  şi  noi
acte normative vizînd securitatea ecologică a populaţiei;
    - va promova  politici  de  prevenire  a poluării şi  de  asanare  a
mediului;
    - va acorda o   prioritate   majoră  prescripţiilor   ecologice   în
elaborarea strategiilor de dezvoltare a sectoarelor economiei;
    - va desfăşura  activităţi de conştientizare publică şi educative în
ceea ce priveşte obiectivele prioritare ale domeniului ecologic.

                         Politica în domeniul
                     relaţiilor economice externe
    Întru realizarea  obiectivului  fundamental de dezvoltare  economică
durabilă  a ţării, Guvernul îşi propune să promoveze rapid şi consecvent
reformele  de tranziţie la economia de piaţă şi o politică de deschidere
a economiei spre exterior.
    Guvernul va asigura  transparenţa  şi neutralitatea în relaţiile  cu
toţi agenţii economici, oferindu-le şanse egale de a concura în limitele
cadrului legal.
    Pentru a sprijini  pe  toate căile activitatea economică  externă  a
producătorilor  autohtoni, priorităţile Guvernului în acest domeniu  vor
urmări:
    - perfecţionarea  cadrului juridic al comerţului exterior în vederea
lărgirii  posibilităţilor  de export şi excluderii reglementărilor  care
frînează dezvoltarea exportului;
    - dezvoltarea  dinamică  şi echilibrată a  schimburilor  comerciale,
ridicarea  rolului  exportului  în stabilizarea situaţiei  din  economia
naţională şi reducerea deficitului balanţei comerciale;
    - orientarea  investiţiilor  atît a celor autohtone, cît şi a  celor
străine spre sectoarele producătoare de mărfuri pentru export.
    Guvernul va întreprinde  măsuri  în vederea creării  condiţiilor  de
acces  al mărfurilor în aspect zonal - prin negocierea unor noi acorduri
de  cooperare  economică  privind  evitarea  dublei  impuneri  şi  altor
acorduri.
    Guvernul va continua  politica  de aderare a Republicii  Moldova  la
Organizaţia  Mondială  a Comerţului. Cadrul juridic şi instituţional  al
Republicii  Moldova ce reglementează comerţul exterior va fi ajustat  şi
format în conformitate cu cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
    În cadrul colaborării  cu  instituţiile  financiare  internaţionale,
Guvernul  va  iniţia negocierile cu Fondul Monetar Internaţional  pentru
reorientarea  politicii  structurale  şi  financiare  a  programului  de
ajustare  prin  susţinerea  financiară a Republicii  Moldova  în  cadrul
noului  Mecanism  de  finanţare compensatorie şi de  urgenţă  (CCFF)  pe
termen   mediu,  pentru  optimizarea  implementării  proiectelor  Băncii
Mondiale  şi Băncii Europene, atragerea investiţiilor de capital  pentru
dezvoltarea   întreprinderilor   din   sectorul   privat,   aprofundarea
colaborării  cu  instituţiile  financiare  internaţionale  -  Corporaţia
Financiară  Internaţională  (IFC), Fondul Internaţional de Dezvoltare  a
Agriculturii (IFAD), Banca de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei -
şi identificarea noilor surse de finanţare externă concesionată.
    În domeniul cooperării  tehnice cu instituţiile şi ţările donatoare,
Guvernul  îşi  va  spori  eforturile asupra  valorificării  eficiente  a
fondurilor  deja alocate Republicii Moldova sau declarate de comunitatea
donatorilor  şi  asupra  atragerii surselor adiţionale  ale  donatorilor
tradiţionali  şi  ale  altor donatori în  scopul  susţinerii  reformelor
social-economice.
    Politica în domeniul  importului va fi orientată spre  contracararea
concurenţei neloiale prin măsuri antidumping şi taxe compensatorii, fapt
ce va fi realizat prin adoptarea unei legi în acest domeniu.
    Pentru a se conforma  cerinţelor de promovare a comerţului exterior,
Guvernul va abilita Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova să
urgenteze  crearea  unei baze informaţionale performante referitoare  la
conjunctura şi cerinţele pieţei externe.
    Se va proceda   la   restructurarea   şi   consolidarea   sistemului
controlului vamal.

                           Politica externă
    Orientările fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova,
formulate   în  Concepţia  politicii  externe,  derivă  din   interesele
naţionale vitale, urmînd să fie menţinute şi promovate consecvent.
    Totodată, priorităţile politicii externe vor fi nuanţate şi adaptate
în  funcţie  de evoluţiile internaţionale cu impact direct sau  indirect
asupra  Republicii  Moldova  şi în concordanţă cu  interesele  ţării  în
vederea edificării unui stat prosper şi democratic.
    Pentru consolidarea   independenţei   şi  suveranităţii   ţării   şi
menţinerea integrităţii ei teritoriale:
    - procesele interne  vor fi concertate cu cele externe, astfel încît
principiile  de bază ale independenţei şi suveranităţii ţării să nu  fie
prejudiciate;
    - se impune intensificarea  eforturilor  în  vederea  eficientizării
serviciilor  de mediere în soluţionarea problemei transnistrene  oferite
de   OSCE,   Federaţia   Rusă,   Ucraina,  alte   state   şi   organisme
internaţionale.  Guvernul  va  supraveghea ca acordarea  serviciilor  de
mediere   să  se  efectueze  în  strictă  conformitate  cu   principiile
fundamentale ale dreptului internaţional;
    - vor fi sporite  eforturile  în  vederea transpunerii  în  viaţă  a
deciziilor  OSCE referitoare la Republica Moldova, adoptate la Summit-ul
din 18-19 noiembrie 1999 de la Istanbul.

                         Integrarea europeană
    Urmărind obiectivul  strategic  de integrare europeană, Guvernul  va
acţiona pentru:
    - realizarea  întocmai  a prevederilor Acordului de  Parteneriat  şi
Cooperare;
    - demararea negocierilor privind crearea zonei de liber schimb între
Republica Moldova şi Uniunea Europeană;
    - intensificarea  demersurilor politico-diplomatice pentru demararea
negocierilor privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană;
    - adoptarea şi  realizarea  consecventă  a strategiei  naţionale  de
asociere la Uniunea Europeană.
    Pentru asigurarea  intereselor  economice  ale  ţării,  Guvernul  va
sprijini   eforturile  orientate  spre  aprofundarea  şi  diversificarea
relaţiilor  derulate  în  cadrul Comunităţii  Statelor  Independente  în
domeniul economico-comercial, în special, pe plan bilateral.

                 Cooperarea bilaterală va fi axată pe:
    - aprofundarea  şi  diversificarea  raporturilor de  parteneriat  cu
statele  vecine  -  România  şi  Ucraina,  inclusiv  prin  definitivarea
cadrului  juridic  bilateral. Va fi finalizată procedura de  aprobare  a
Tratatului  de bază cu România. Va fi aprofundată cooperarea trilaterală
dintre  Republica  Moldova, România şi Ucraina,  valorificîndu-se  activ
oportunităţile oferite de euroregiuni şi zonele libere;
    - dezvoltarea  în continuare a relaţiilor constructive cu  Federaţia
Rusă,  utilizarea  eficientă  a potenţialului de colaborare  cu  această
ţară, acordîndu-se o atenţie deosebită ratificării Tratatului de bază cu
Rusia;
    - aprofundarea  şi  diversificarea relaţiilor cu Statele  Unite  ale
Americii;
    - lărgirea şi    amplificarea   relaţiilor   cu   statele    Europei
Occidentale,  în  special cu Germania, Franţa, Olanda, Italia  şi  Marea
Britanie,  care  sprijină eficient reformele politice şi  economice  din
Republica Moldova şi integrarea ţării noastre în structurile europene;
    - diversificarea  şi permanentizarea raporturilor cu Ţările  Baltice
şi cele din Europa Centrală;
    - iniţierea colaborării  reciproc  avantajoase  cu ţările  din  Asia
(China,  Japonia,  Coreea  de  Sud etc.), Africa şi  America  Latină.  O
deosebită  atenţie se va acorda relaţiilor comercial-economice cu ţările
arabe;
    - intensificarea raporturilor cu statele din Caucaz şi Asia Centrală
şi aprofundarea cooperării cu acestea în domeniul economic şi comercial.

            Cooperarea multilaterală va fi orientată spre:
    - cooperarea  multilaterală  în  cadrul  organismelor  regionale  şi
subregionale,  care facilitează procesele de integrare europeană  (CEMN,
SECI, CEI Planul de acţiuni pentru Europa de Sud-Est etc.);
    - susţinerea eforturilor diplomatice în vederea includerii plenare a
ţării în Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est;
    - realizarea  măsurilor necesare pentru ca perioada actuală, în care
Republica Moldova deţine preşedinţia Organizaţiei Cooperării Economice a
Mării Negre, să fie valorificată cît mai eficient;
    - continuarea  acţiunilor  în vederea unei participări mai active  a
Republicii  Moldova  în  cadrul  ONU, OSCE  şi  Consiliului  Europei  şi
asumarea,  împreună  cu  alte  ţări,  a  statutului  de  "producător  de
securitate",   inclusiv  prin  diversificarea  participării  în   cadrul
Programului Parteneriatul pentru Pace;
    - finalizarea  negocierilor  de  aderare  a  Republicii  Moldova  la
Organizaţia   Mondială   a   Comerţului  şi   continuarea   demersurilor
politico-diplomatice în vederea aderării ţării la CEFTA.

                               * * * * *

    Asumîndu-şi responsabilitatea  guvernării, noul Cabinet de  Miniştri
este  conştient de faptul că în actuala situaţie posibilităţile politice
şi financiare de a-şi realiza programul de activitate sînt limitate.
    Stabilind drept  direcţie de bază asigurarea securităţii economice a
statului,   Guvernul  îşi  propune  ca  obiectiv  primordial   protecţia
intereselor  naţionale  supreme.  Urmează să găsim căile de  ieşire  din
criză de pe poziţiile realismului şi ale bunului simţ, eliminînd dogmele
şi  directivele  ideologice. Următorul an, anul 2000, va  fi,  probabil,
decisiv   pentru  ţară,  astfel  încît  o  deosebită  importanţă  revine
asigurării  unităţii în acţiunile puterilor legislativă şi executivă  şi
susţinerii măsurilor constructive ale Guvernului atît de către partidele
politice,  sindicate, organizaţiile neguvernamentale, cît şi de întreaga
societate.
    În actualele  condiţii  deosebit de dificile,  îndeplinirea  acestui
program  de  activitate va necesita o voinţă politică fermă şi  Guvernul
intenţionează să o manifeste din plin.