HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea
regimurilor vamale
Nr.207 din 26.02.2003
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.30-34/219 din 04.03.2003
* * *
Abrogat: 25.11.2005
Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005
În conformitate cu Legea cu privire la Guvern şi în scopul
executării prevederilor art.325 al Codului vamal, adoptat prin Legea
nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2000, nr.160-162, art.1201), Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă şi se pun în aplicare începînd cu data de 20 martie
2003:
Regulamentul privind regimul vamal de import (conform anexei nr.1);
Regulamentul privind regimul vamal de reimport (conform anexei nr.2);
Regulamentul privind regimul vamal de tranzit (conform anexei nr.3);
Regulamentul privind regimul vamal de depozit vamal (conform anexei
nr.4);
Regulamentul privind regimul vamal magazin duty-free (conform anexei
nr.5);
Regulamentul privind regimul vamal de perfecţionare activă (conform
anexei nr.6);
Regulamentul privind regimul vamal de transformare sub supraveghere
vamală (conform anexei nr.7);
Regulamentul privind regimul vamal de admitere temporară (conform
anexei nr.8);
Regulamentul privind regimul vamal de zonă liberă (zona
antreprenoriatului liber) (conform anexei nr.9);
Regulamentul privind regimul vamal de perfecţionare pasivă (conform
anexei nr.10);
Regulamentul privind regimul vamal de export (conform anexei nr.11);
Regulamentul privind regimul vamal de reexport (conform anexei
nr.12);
Regulamentul privind regimul vamal de nimicire (conform anexei
nr.13);
Regulamentul privind regimul vamal de renunţare în folosul statului
(conform anexei nr.14).
2. Controlul asupra îndeplinirii prevederilor prezentei hotărîri se
pune în sarcina Departamentului Vamal.
3. Se abrogă anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr.777 din 13 august 1997 "Privind perfecţionarea mecanismului de
reglementare a comerţului exterior" (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 1997, nr.59-60, art.635).
Prim-ministru
al Republicii Moldova Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Ştefan Odagiu
Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi
Ministrul justiţiei Vasile Dolghieru
Chişinău, 26 februarie 2003.
Nr.207.
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de import
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de import este regimul în care mărfurile introduse
în teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în circulaţie numai
după ce au fost plătite drepturile de import prevăzute de legislaţia în
vigoare şi după ce au fost perfectate toate actele vamale.
2. Importul mărfurilor se efectuează în conformitate cu prevederile
Codului vamal, Codului fiscal, Legii cu privire la tariful vamal, precum
şi cu alte acte normative în vigoare, de care se conduc organele vamale,
în condiţiile stabilite de prezentul regulament.
3. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de import mărfurile
specificate în anexa la prezentul regulament, introducerea cărora în
teritoriul vamal al Republicii Moldova este interzisă.
II. Condiţiile plasării mărfurilor în regimul vamal de import
4. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de import dacă:
a) au fost plătite drepturile de import prevăzute de Codul vamal,
prezentul regulament şi de alte acte normative;
b) sînt respectate măsurile de politică economică şi alte prohibiţii
sau restricţii prevăzute de legislaţie.
5. La plasarea mărfurilor în regimul vamal de import se aplică două
tipuri de reglementări:
a) tarifare;
b) netarifare.
6. Reglementarea tarifară a importului de mărfuri cuprinde aplicarea
drepturilor de import, achitarea cărora este o condiţie obligatorie
pentru plasarea mărfurilor în acest regim.
7. Masurile de bază ale reglementării netarifare includ restricţiile
cantitative (cotarea), licenţierea şi certificarea.
8. În cazul în care prevederile actelor normative nu permit plasarea
mărfurilor, deja intrate în zona de control vamal, sub regimul de
import, mărfurile respective urmează să fie returnate.
III. Unele particularităţi ale calculării
şi achitării drepturilor de import
9. În cazul contractului de leasing baza de calcul a drepturilor de
import o constituie suma totală a plăţilor de leasing din contract, în
dependenţă de plăţile concrete de leasing şi răscumpărarea anticipată a
mărfurilor.
10. Drepturile de import sînt plătite nemijlocit de către declarant
sau de altă persoană prevăzută de legislaţie.
IV. Stabilirea originii mărfurilor importate
11. Mărfurile pot fi exonerate de taxa vamală în cazul importului
acestora din ţările cu care Republica Moldova are încheiate acorduri
respective sau în cazul importului de mărfuri fără achitarea drepturilor
de import, în conformitate cu acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte, numai cu prezentarea certificatului de
origine a mărfurilor.
12. Biroul vamal poate solicita autorităţii emitente confirmarea
datelor din certificatul de origine a mărfurilor în următoarele cazuri:
a) cînd se constată neconcordanţe între datele înscrise în
certificatul de origine şi celelalte documente care însoţesc declaraţia
vamală. În acest caz regimul preferenţial se acordă numai după obţinerea
rezultatului verificării, care atesă conformitatea;
b) cînd autoritatea vamală are îndoieli privitor la autenticitatea
datelor din certificatul de origine. În aceste cazuri regimul
preferenţial se acordă numai după verificarea şi confirmarea datelor din
certificatul în cauză.
13. În toate cazurile în care, în urma verificării certificatelor de
origine, rezultă că regimul preferenţial a fost acordat neîntemeiat,
autoritatea vamală ia măsuri pentru încasarea drepturilor de import
neachitate prin întocmirea actelor de constatare.
14. Statutul mărfurilor străine introduse în teritoriul vamal al
Republicii Moldova în regim vamal de import se echivalează cu statutul
mărfurilor autohtone după acordarea "Liber de vamă". Certificatul de
origine în acest caz nu se eliberează.
V. Vămuirea mărfurilor plasate sub regimul vamal de import
15. Vămuirea mărfurilor importate se efectuează în biroul vamal, în
raza de activitate a căruia se află agentul economic (importatorul), sau
în alte locuri stabilite de legislaţia în vigoare.
16. La plasarea mărfurilor sub regimul vamal de import, agentul
economic trebuie să prezinte organului vamal următoarele documente:
declaraţia vamală întocmită conform Normelor privind completarea,
circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu;
certificatul de înregistrare a întreprinderii, eliberat de Camera
Înregistrării de Stat;
certificatul de înregistrare, eliberat de organele statistice
abilitate, cu indicarea codului de înregistrare;
certificatul de atribuire a codului fiscal, eliberat agentului
economic de către inspectoratul fiscal de stat teritorial;
contractul şi (sau) copia lui;
factura, invoice şi alte acte, cu indicarea cantităţii, valorii
mărfurilor şi altor informaţii privind mărfurile importate;
foaia de trăsură (CMR ş.a.), cu indicarea tipului de transport
(rutier, aerian, feroviar etc.);
declaraţia privind valoarea în vamă, în cazul cînd aceasta se
completează;
certificatele de origine şi de conformitate ale mărfurilor şi alte
certificate, după caz;
procura eliberată persoanei fizice împuternicite cu vămuirea
mărfurilor;
alte documente, necesare vămuirii, conform legislaţiei în vigoare.
17. După efectuarea controlului documentar şi controlului fizic al
mărfurilor importate, persoana responsabilă a organului vamal ia decizia
privind încheierea perfectării regimului de import.
Încheierea perfectării regimului de import se efectuează prin
aplicarea ştampilei "Liber de vamă" şi punerea lor în circulaţie liberă.
Anexă
la Regulamentul privind
regimul vamal de import
LISTA
mărfurilor prohibite plasării sub regimul vamal de import*
1. Armamente, cu excepţia armelor cu valoare artistică, tehnică
militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
2. Praf de puşcă, substanţe explozive şi mijloace detonante.
3. Materiale nucleare, utilaje tehnologice şi dispozitive nucleare,
surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
4. Substanţe otrăvitoare.
5. Stupefiante, substanţe psihotrope şi cu efect puternic, care nu
sînt preparate medicinale.
6. Mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)**.
7. Deşeuri industriale***.
----------------------------------
* Cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
** Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)
se subînţeleg mijloacele tehnice care conţin unul sau mai multe
radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale
acestora, precum şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele
de radionavigaţie, radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu şi
alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă
de peste 9 kiloherzi).
*** În conformitate cu Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal de reimport
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de reimport este regimul în care mărfurile
autohtone scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova în
conformitate cu regimul vamal de export se reintroduc în ţară în
termenul stabilit, în conformitate cu prezentul regulament şi alte acte
normative.
2. În regimul vamal de reimport nu pot fi plasate mărfurile
interzise pentru introducere în Republica Moldova.
3. Plasarea mărfurilor sub regimul vamal de reimport se admite cu
autorizarea birourilor vamale.
II. Condiţiile plasării mărfurilor
sub regimul vamal de reimport
4. Pentru a fi plasate sub regimul vamal de reimport, mărfurile
trebuie să întrunească următoarele condiţii:
a) să fi fost anterior scoase din teritoriul Republicii Moldova, în
conformitate cu regimul vamal de export;
b) la momentul exportului, să fi fost mărfuri autohtone;
c) să fie în starea în care au fost la data scoaterii, cu excepţia
uzurii lor normale şi a pierderilor naturale, aferente transportării şi
păstrării în condiţii bune, sau în starea specificată pentru cazurile
prevăzute în pct.8 şi 9 ale prezentului regulament;
d) să fie introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova în
decurs de trei ani din data scoaterii lor din acest teritoriu.
Data introducerii şi data scoaterii mărfurilor se consideră data
traversării frontierei de stat a Republicii Moldova.
5. Identitatea mărfurilor, care se plasează în regimul vamal de
reimport, cu cele scoase anterior în conformitate cu regimul vamal de
export, modul şi data scoaterii mărfurilor şi originea lor trebuie să
fie legal confirmate de către persoana interesată.
6. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de reimport numai de
către persoana care a efectuat exportul sau de reprezentantul ei.
7. În cazul deteriorării, avarierii, situaţiilor de forţă majoră sau
altor factori ce înrăutăţesc starea mărfurilor, ele pot fi reimportate
numai cu condiţia confirmării documentare a producerii unor asemenea
circumstanţe.
8. În cazul aflării mărfurilor în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, ele pot fi supuse unor operaţiuni de asigurare a
integrităţii şi unor reparaţii neînsemnate (inclusiv sortarea), cu
condiţia ca valoarea mărfurilor determinată la momentul scoaterii să nu
se majoreze în urma unor astfel de operaţiuni.
9. Determinarea valorii mărfurilor la momentul scoaterii şi
introducerii lor se efectuează în valută naţională. Dacă în contract sau
în alte documente preţurile sînt indicate în alte valute, acestea se
recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial de schimb al Băncii
Naţionale în ziua scoaterii sau introducerii mărfurilor respective.
III. Vămuirea mărfurilor plasate
sub regimul vamal de reimport
10. Vămuirea mărfurilor reimportate se efectuează la organul vamal,
în raza de activitate a căruia se află destinatarul lor (agentul
economic).
11. La plasarea mărfurilor sub regimul vamal de reimport, agentul
economic trebuie să prezinte organului vamal următoarele documente:
declaraţia vamală întocmită conform Normelor privind completarea,
circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu şi
addenda la ea, conform anexei;
autorizaţiile altor organe de stat, în cazul în care controlul
mărfurilor reimportate ţine de competenţele lor;
exemplarul declaraţiei vamale, în conformitate cu care mărfurile au
fost plasate în regimul vamal de export, sau alte documente de transport
şi comerciale, care confirmă data şi scoaterea lor de facto din ţară;
alte acte (după caz) prevăzute de legislaţia în vigoare, necesare
pentru vămuirea mărfurilor.
12. Decizia privind plasarea mărfurilor sub regimul vamal de
reimport o ia şeful biroului vamal sau persoana care îl înlocuieşte.
13. În cazul cînd importatorul nu dispune de informaţiile veridice
privind mărfurile reintroduse şi de documentele confirmătoare cuvenite,
regimul vamal de reimport nu se acordă.
14. Perceperea şi restituirea drepturilor de import/export se
efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Anexă
la Regulamentul privind
regimul vamal de reimport
(se completează în cazurile
în care mărfurile reimportate
au suferit modificări)
Addenda la declaraţia vamală
Este parte integrantă a declaraţiei vamale.
------------------------------------------------------------------------
Informaţii privind mărfurile scoase | Informaţii privind mărfurile
din teritoriul Republicii Moldova | plasate în regimul vamal de
în regimul vamal de export | reimport
------------------------------------------------------------------------
1. Numele, prenumele, patronimicul declarantului sau denumirea
organizaţiei - declarant.
------------------------------------------------------------------------
2. Data scoaterii, nr.DV sau nr. actu- |Nr. DV (completează colabora-
lui ce confirmă data scoaterii. |torul vamal la introducere).
------------------------------------------------------------------------
3. Identitatea mărfurilor, codul lor tarifar, denumirea şi
caracteristicile lor.*
------------------------------------------------------------------------
4. Valoarea în vamă a mărfurilor şi valuta estimării.
------------------------------------------------------------------------
5. Semnătura şi ştampila declarantului.
------------------------------------------------------------------------
6. Solicitaţi restituirea sumelor încasate anterior? (Se barează cu o
linie). DA NU
------------------------------------------------------------------------
7. Menţiunile birourilor vamale privind autorizarea plasării mărfurilor
în regimul vamal de reimport.
------------------------------------------------------------------------
Data, semnătura şi ştampila colaboratorului.
------------------------------------------------------------------------
------------------------
* Se va indica temeiul (actul), care confirmă natura uzurii sau
pierderii (condiţiile şi normele de păstrare şi de transportare) şi se
vor prezenta calculele, care să ateste că valoarea mărfurilor, inclusă
în declaraţia vamală la data scoaterii, nu s-a majorat în comparaţie cu
valoarea lor la reintroducerea în teritoriul naţional.
Anexa nr.3
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de tranzit
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de tranzit este regimul în care mărfurile sînt
transportate sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără
perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
2. La solicitarea proprietarului (posesorului) mărfurilor, regimul
vamal de tranzit poate fi schimbat într-un alt regim vamal, cu
permisiunea organului vamal şi cu respectarea măsurilor de politică
economică.
3. Transportarea mărfurilor în tranzit se efectuează sub
supraveghere vamală. Supravegherea vamală a mărfurilor, deplasate în
tranzit, se efectuează din momentul introducerii în şi pînă la scoaterea
lor definitivă din ţară sau pînă la plasarea acestor mărfuri sub un alt
regim vamal.
4. Termenii utilizaţi în prezentul regulament au următoarele
semnificaţii:
mărfuri tranzitate - mărfurile aflate în regim de tranzit şi
transportate sub supraveghere vamală de la organul vamal de expediere
pînă la organul vamal de destinaţie;
organul vamal de expediere - organul vamal de frontieră care
deschide regimul vamal de tranzit;
organul vamal de destinaţie - organul vamal de frontieră care
închide regimul vamal de tranzit;
organul vamal intermediar - organul (punctul) vamal sub
supravegherea căruia se efectuează operaţiunile autorizate de trafic cu
mărfurile aflate în regim de tranzit;
transportator - persoana care deplasează de facto bunurile sau este
responsabilă pentru folosirea mijlocului de transport.
II. Condiţiile de plasare a mărfurilor
în regimul vamal de tranzit
5. Pentru a fi plasate în regimul vamal de tranzit mărfurile trebuie
să întrunească următoarele condiţii:
- să fie intacte (cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor
naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune) şi să nu
fie folosite în alte scopuri (exceptînd cazurile prevăzute în pct.2 al
acestui rеgulament) decît în cel de tranzit;
- să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul
care nu va depăşi 72 de ore din momentul acordării regimului solicitat
de organul vamal de expediere, ţinînd cont de specificul mijlocului de
transport şi al rutei indicate, de condiţiile climaterice etc.
6. Tranzitul mărfurilor prin teritoriul ţării poate fi efectuat pe
orice cale şi în orice direcţie, dacă Departamentul Vamal nu stabileşte
altfel.
7. În conformitate cu legislaţia şi actele normative ale
Departamentului Vamal, pentru introducerea şi scoaterea unor categorii
de mărfuri tranzitate pot fi indicate puncte de trecere concrete şi
itinerarul tranzitului.
8. În cazul în care legislaţia interzice plasarea mărfurilor, deja
intrate în zona de control vamal, în regimul vamal de tranzit, scoaterea
lor din teritoriul vamal al Republicii Moldova va fi posibilă numai cu
aceleaşi mijloace de transport (de regulă) şi prin acelaşi punct de
trecere a frontierei vamale, prin care mărfurile în cauză au fost
transportate pînă în zona de control vamal.
9. Prevederile prezentului regulament nu se aplică mărfurilor
tranzitate prin conductele de gaze şi liniile electrice, tranzitul
acestora fiind reglementat aparte de legislaţia în vigoare.
III. Autorizarea tranzitului mărfurilor
10. Tranzitul mărfurilor se efectuează cu autorizarea organului
vamal de expediere, situat în locul intrării acestora în ţară.
11. Tranzitul de mărfuri se autorizează conform condiţiilor
stabilite în capitolul II al prezentului regulament în cazurile cînd:
- mărfurile nu sînt interzise introducerii în teritoriul Republicii
Moldova;
- sînt prezentate toate documentele necesare, prevăzute în capitolul
IV al prezentului regulament;
- a fost efectuat controlul mărfurilor de către serviciile
veterinar, fito-sanitar şi alte structuri ale controlului de stat, dacă
mărfurile sînt supuse unui asemenea control potrivit legislaţiei în
vigoare;
- este asigurată identificarea mijlocului de transport.
12. Plasarea în regimul vamal de tranzit a mărfurilor specificate în
anexa nr. 1 "Lista mărfurilor prohibite plasării sub regimul vamal de
tranzit" la prezentul regulament este interzisă.
IV. Actele necesare pentru autorizarea
plasării mărfurilor în regimul vamal de tranzit
13. Pentru a tranzita mărfurile prin teritoriul vamal al Republicii
Moldova, transportatorul (persoana împuternicită) depune la organul
vamal de expediere declaraţia vamală respectivă, tipizata căreia este
aprobată de Departamentul Vamal.
14. În cazul transportării mărfurilor în conformitate cu convenţiile
şi acordurile internaţionale privind tranzitul, la care Republica
Moldova este parte, se aplică procedura stipulată în aceste acte
internaţionale.
15. La declaraţia vamală nominalizată se ataşează:
- documentele de transport şi documentele de însoţire a mărfurilor;
- documentele ce confirmă statutul mărfurilor (certificatul de
origine, certificatul de calitate, certificatul de conformitate etc.),
după caz;
- documentele care servesc pentru identificarea mărfurilor
(descrierea mărfurilor, scheme, desene tehnice, fotografii, ilustraţii
etc.), după caz;
- alte documente necesare în scopuri vamale.
V. Modul de vămuire şi control vamal
al mărfurilor tranzitate
16. Organele vamale de expediere autorizează tranzitul mărfurilor
prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, cu condiţia respectării
prevederilor stipulate în capitolele III şi IV ale prezentului
regulament.
17. Organul vamal de expediere:
- verifică documentele însoţitoare ale mărfurilor şi documentele
mijlocului de transport;
- determină statutul mărfurilor;
- verifică, în caz de necesitate, starea tehnică a compartimentelor
mărfare ale mijlocului de transport;
- efectuează controlul fizic al mijlocului de transport, iar în caz
de necesitate - şi controlul detaliat al mărfurilor.
18. După verificările sus-menţionate, persoana cu funcţii de
răspundere a organului vamal ia decizia privind tranzitarea mărfurilor,
asigurînd identificarea mărfurilor şi stabilind ruta tranzitului.
19. La ieşirea din ţară, transportatorul (persoana împuternicită)
este obligat să prezinte organului vamal de destinaţie un exemplar al
declaraţiei vamale (în cazul perfectării ei).
VI. Măsurile de asigurare a respectării
legislaţiei vamale
20. În cazul în care organul vamal de expediere are suficiente
temeiuri de a considera că transportatorul sau mijlocul de transport
utilizat nu va putea satisface întocmai prevederile legale privind
tranzitul de mărfuri, el este în drept să decidă ca transportarea
ulterioară a mărfurilor şi perfectarea documentelor să se efectueze
numai cu condiţia utilării cuvenite a mijlocului de transport.
Cheltuielile în legătură cu utilarea corespunzătoare a mijlocului de
transport, aferente supravegherii vamale, sînt suportate de către
transportator sau persoana împuternicită să tranziteze mărfurile.
21. Mărfurile tranzitate vor fi identificate de către organul vamal
de expediere şi organul vamal de destinaţie.
22. Identificarea se înfăptuieşte prin aplicarea sigiliilor şi
ştampilelor, prin marcarea cu cifre sau litere şi simboluri de
identificare, prin executarea desenelor tehnice, confecţionarea
amprentelor de scară, a fotografiilor, ilustraţiilor, prin folosirea
documentelor însoţitoare ori de altă natură şi altor mijloace de
identificare.
23. Mijloacele de identificare pot fi modificate, scoase sau
nimicite numai de către organele vamale sau cu permisiunea acestora,
exceptînd cazurile apariţiei unui pericol real de distrugere, pierdere
irecuperabilă sau deteriorare esenţială a mărfurilor. Organelor vamale
respective li se va comunica imediat despre deteriorarea, lipsa sau
nimicirea mijloacelor de identificare şi li se vor prezenta dovezi care
vor confirma imposibilitatea de a evita schimbarea mijloacelor de
identificare.
VII. Operaţiunile de trafic cu mărfurile aflate
în regim de tranzit
24. Mijloacele de transport, utilizate pentru deplasarea mărfurilor
prin teritoriul Republicii Moldova, pot fi antrenate în operaţiuni de
încărcare suplimentară a mărfurilor de tranzit. În acest caz se
perfectează o nouă declaraţie vamală, care va reflecta schimbările
produse, iar mărfurile aflate în regim de tranzit pot fi transbordate în
alte mijloace de transport.
Operaţiunile de încărcare-descărcare a mărfurilor în timpul
tranzitării se desfăşoară sub supraveghere vamală.
25. Decizia de a încărca suplimentar mijlocul ce transportă mărfuri
în tranzit ţine de competenţa organului vamal, în raza de activitate a
căruia are loc încărcarea suplimentară, în conformitate cu regimul vamal
declarat.
26. Decizia despre descărcarea parţială a mărfurilor tranzitate (în
cazul schimbării regimului vamal de tranzit) este luată de Departamentul
Vamal. Mărfurile descărcate se declară în conformitate cu regimul vamal
acordat. Organul vamal care a efectuat vămuirea mărfurilor informează
despre aceasta organul vamal de expediere pentru a scoate mărfurile de
sub supravegherea vamală.
Restul mărfurilor urmează să fie transportate pînă la organul vamal
de destinaţie sub supraveghere vamală.
27. Decizia despre transbordarea mărfurilor tranzitate într-un alt
mijloc de transport este adoptată de organul vamal, în raza de
activitate a căruia se efectuează transbordarea.
Organul vamal în cauză informează despre această transbordare
organul vamal de expediere. Mărfurile transbordate urmează să fie
transportate pînă la organul vamal de destinaţie sub supraveghere vamală.
28. Dacă în urma unui accident sau a unor circumstanţe de forţă
majoră transportatorul mărfurilor tranzitate nu-şi poate îndeplini
obligaţiile prevăzute în prezentul regulament, el este dator să
întreprindă toate măsurile posibile pentru a asigura integritatea
mărfurilor tranzitate şi să nu admită folosirea lor neautorizată,
informînd imediat cel mai apropiat organ vamal despre evenimentul produs
şi indicînd locul aflării mărfurilor în cauză. În acest caz organul
vamal respectiv preia sus-numitele mărfuri de tranzit sub supravegherea
sa vamală.
După cercetarea circumstanţelor în care s-a produs evenimentul
inevitabil, organul vamal respectiv întocmeşte un proces-verbal în patru
exemplare: primul rămîne la organul vamal care l-a întocmit, al doilea
este trimis organului vamal de expediere pentru a scoate mărfurile de
sub supraveghere, iar al treilea şi al patrulea sînt înmînate
transportatorului, care este obligat să le prezinte organului vamal de
destinaţie.
29. Decizia privind ambalarea sau reambalarea mărfurilor este luată
de organul vamal care a întocmit procesul-verbal. Toate acţiunile
specificate în acest punct se desfăşoară sub supraveghere vamală.
VIII. Dispoziţii finale
30. Responsabilitatea pentru transportarea mărfurilor în regim de
tranzit o poartă transportatorul, în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
31. Transportatorul este degrevat de răspundere în cazurile cînd:
- mărfurile au fost distruse ori pierdute irecuperabil în rezultatul
unor accidente sau în circumstanţe de forţa majoră. Nimicirea sau
pierderea mărfurilor în rezultatul accidentelor sau în situaţii de forţă
majoră se confirmă printr-un proces-verbal, întocmit de către
reprezentanţii organului vamal în formă liberă, cu participarea
transportatorului (persoanei împuternicite) şi a reprezentantului
Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova;
- pierderile au fost cauzate în rezultatul uzurii naturale în
condiţii normale de transportare şi păstrare. Uzura naturală în condiţii
normale de transportare şi păstrare se evaluează conform standardelor şi
altor acte normative în vigoare referitoare la categoria respectivă de
mărfuri.
Anexă
la Regulamentul privind
regimul vamal de tranzit
LISTA
mărfurilor prohibite plasării sub regimul vamal de tranzit*
1. Armamente, cu excepţia armelor cu valoare artistică, tehnică
militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
2. Praf de puşcă, substanţe explozive şi mijloace detonante.
3. Materiale nucleare, utilaje tehnologice şi dispozitive nucleare,
surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
4. Substanţe otrăvitoare.
5. Stupefiante, substanţe psihotrope şi cu efect puternic, care nu
sînt preparate medicinale.
6. Mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)**.
7. Deşeuri industriale***.
----------------------------
* Cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
** Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)
se subînţeleg mijloacele tehnice care conţin unul sau mai multe
radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale
acestora, precum şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele
de radionavigaţie, radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu şi
alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă
de peste 9 kiloherzi).
*** În conformitate cu Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997.
Anexa nr.4
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de depozit vamal
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de depozit vamal este regimul ce constă în
depozitarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără perceperea
drepturilor de import şi/sau de export, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică în
perioada de depozitare. Mărfurile destinate exportului în conformitate
cu regimul vamal de export sînt depozitate sub supraveghere vamală,
beneficiind de facilităţile acordate de Codul vamal, de prezentul
regulament şi alte acte normative.
2. Deţinători de depozite vamale pot fi numai organele vamale şi
structurile subordonate Departamentului Vamal.
II. Condiţiile plasării
3. În regimul de depozit vamal pot fi plasate orice fel de mărfuri,
inclusiv produsele rezultate din prelucrarea mărfurilor plasate anterior
sub regimul vamal de perfecţionare activă sau de transformare sub
supraveghere vamală, precum şi deşeurile şi resturile ce s-au format
după nimicirea mărfurilor, cu excepţia celor prohibite introducerii în
sau scoaterii din teritoriul vamal al Republicii Moldova conform
legislaţiei.
4. Mărfurile periculoase, cele susceptibile să deterioreze alte
mărfuri sau care necesită să fie păstrate în condiţii speciale sînt
depozitate în încăperi special amenajate.
5. Sub regimul de depozit vamal nu pot fi plasate:
mărfurile prohibite introducerii în sau scoaterii din teritoriul
vamal naţional;
orice tip de energie şi mărfurile specificate în anexa nr.1 la
prezentul regulament;
mărfurile folosite pentru funcţionarea normală a depozitului vamal
(ca exemplu: utilajele de încărcare-descărcare, utilajele frigorifice,
calculatoarele, îmbrăcămintea specială etc.).
6. Poate solicita plasarea mărfurilor în regim de depozit vamal şi
le poate introduce spre păstrare în depozitul vamal transportatorul de
mărfuri, declarantul sau brokerul vamal, care declară mărfurile în
conformitate cu regimul de depozit vamal.
7. Păstrarea mărfurilor plasate în regim de depozit vamal este
asigurată prin folosirea încăperilor special amenajate sau altor locuri
destinate depozitării.
8. Depozitele vamale pot fi de tip deschis şi de tip închis.
9. Depozitul vamal de tip deschis este destinat depozitării de
mărfuri de către orice persoană, iar depozitul vamal de tip închis se
utilizează exclusiv pentru depozitarea mărfurilor anumitor persoane,
stabilite de către deţinătorul depozitului vamal cu acordul organului
vamal la fondarea depozitului vamal.
10. Depozitul vamal este considerat zonă de control vamal.
Teritoriul aferent depozitului vamal şi marcat conform cerinţelor
stabilite în pct.33 al prezentului regulament se consideră zonă de
supraveghere vamală.
11. În incinta depozitului vamal şi în teritoriul lui aferent nu se
admite efectuarea operaţiunilor de producere şi a celor comerciale cu
mărfurile, plasate sub regimul de depozit vamal, cu excepţia celor
indicate în pct.24 şi 25 ale prezentului regulament.
12. Depozitul vamal trebuie să fie creat şi să funcţioneze în
conformitate cu cerinţele legislaţiei privind protecţia mediului
înconjurător.
13. Mărfurile enumerate în anexa nr.2 la prezentul regulament,
plasate în regimul de depozit vamal, se vor păstra numai la depozitele
vamale de tip închis.
14. Responsabilitatea deţinătorului depozitului vamal începe din
momentul recepţionării mărfurilor spre păstrare la depozitul vamal, este
stabilită de legislaţia în vigoare şi se confirmă prin semnarea
documentelor de depozitare (certificatelor).
15. Certificatul de depozitare a mărfurilor reprezintă un contract
încheiat de titularul mărfurilor şi deţinătorul depozitului vamal.
Certificatul de depozitare a mărfurilor se întocmeşte în trei
exemplare. Primul exemplar se păstrează la depozitul vamal şi serveşte
drept temei pentru eliberarea mărfurilor. Al doilea exemplar este
înmînat titularului mărfurilor depozitate, iar al treilea se utilizează
în scopuri de evidenţă financiară.
Tipizata certificatului de depozitare este aprobată de Departamentul
Vamal.
III. Autorizaţia de activitate a depozitului vamal
16. Departamentul Vamal autorizează fondarea depozitelor vamale de
către organele vamale şi alte structuri din subordinea sa prin
eliberarea unei tipizate de autorizaţie.
17. Activitatea depozitului vamal se autorizează dacă sînt întrunite
următoarele condiţii:
Departamentului Vamal i-au fost prezentate argumente privind
necesitatea fondării depozitului vamal;
sînt respectate cerinţele privind amplasamentul şi dotarea tehnică a
depozitului vamal (inclusiv a teritoriului lui aferent);
încăperile sau alte locuri, declarate în calitate de depozit vamal,
se află la aceeaşi adresă poştală;
biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află depozitul
vamal, a elaborat şi aprobat schema tehnologică de lucru.
18. Termenul de valabilitate a autorizaţiei de activitate a
depozitului vamal este de trei ani.
19. Autorizaţia de activitate a depozitului vamal poate fi retrasă
sau suspendată de Departamentul Vamal în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
IV. Termenul de păstrare a mărfurilor în depozitul vamal
20. Mărfurile se pot afla sub regimul de depozit vamal în decursul a
trei ani. Acest termen poate fi limitat de Departamentul Vamal pentru
anumite categorii de mărfuri sau persoane. Termenul limitat de aflare a
mărfurilor sub regimul de depozit vamal nu poate fi mai mic de un an.
21. La expirarea termenului stabilit în pct.20 al prezentului
regulament, mărfurile urmează să fie plasate în alt regim vamal sau în
depozitele provizorii ale organului vamal. Statutul depozitului
provizoriu şi condiţiile de plasare a mărfurilor în acest depozit sînt
stabilite în secţiunea 24 a Codului vamal.
22. Mărfurile care au termen limitat de valabilitate pentru
păstrare, folosire sau comercializare trebuie plasate în alt regim vamal
şi scoase din depozitul vamal cu cel mult 90 de zile înainte de
expirarea termenului de valabilitate.
23. Durata păstrării mărfurilor la un depozit vamal este stabilită
de persoana care le-a plasat, de comun acord cu deţinătorul depozitului
vamal.
V. Operaţiunile efectuate
cu mărfurile plasate sub regimul de depozit vamal
24. Mărfurile plasate sub regimul de depozit vamal, în scopul
asigurării integrităţii lor, pot fi supuse următoarelor operaţiuni:
- curăţire;
- ventilare;
- uscare (inclusiv cu producerea căldurii);
- crearea unui regim al temperaturilor optime de păstrare
(refrigerare, congelare, climatizare);
- amplasarea în ambalaj protector;
- tratament cu lubrifianţi de protecţie sau conservanţi;
- vopsirea pentru protecţia împotriva coroziunii;
- introducerea aditivilor de siguranţă;
- aplicarea învelişului antioxidant înaintea transportării.
25. În afara operaţiunilor specificate la pct.24 al prezentului
regulament, mărfurile plasate în regimul de depozit vamal pot fi supuse
unor operaţiuni de pregătire pentru vînzare sau transportare, cum ar fi:
- divizarea în partide;
- formarea expediţiilor;
- sortarea;
- împachetarea şi reambalarea;
- marcarea;
- încărcarea/descărcarea;
- diferite operaţiuni simple legate de completarea sau de
conservarea mărfurilor;
- deplasarea mărfurilor în interiorul depozitului vamal în scopul
raţionalizării spaţiului;
- amplasarea mostrelor pe standurile de prezentare în incinta
depozitului vamal;
- testarea.
26. Operaţiunile efectuate cu mărfurile conform pct.24 şi 25 ale
prezentului regulament nu trebuie să modifice caracteristicile lor
tehnice, calitative şi cantitative în asemenea mod încît să comporte
schimbarea clasificării lor la nivelul primelor 4 cifre conform
Nomenclatorului de Mărfuri al Republicii Moldova.
27. Operaţiunile indicate în pct.24 şi 25 ale prezentului
regulament pot fi efectuate de către titularul mărfurilor numai cu
autorizarea organelor vamale.
VI. Vămuirea mărfurilor
conform regimului de depozit vamal
28. Regimul de depozit vamal se încheie cu plasarea mărfurilor sub
un alt regim vamal.
29. În cazul încetării regimului de depozit vamal prin punerea
mărfurilor în circulaţie liberă, perceperea drepturilor de import se
efectuează reieşind din valoarea în vamă a mărfurilor, care nu trebuie
să fie mai mică decît valoarea în vamă a mărfurilor în momentul
amplasării lor în depozitul vamal.
30. Responsabil de plata drepturilor de import şi de export este
titularul mărfurilor depozitate în depozitul vamal.
VII. Condiţiile pe care trebuie să le întrunească
depozitul vamal şi obligaţiile deţinătorului lui
31. În scopul asigurării controlului vamal, depozitul vamal trebuie
să fie astfel amenajat, încît să nu permită altor persoane accesul în
depozit fără autorizarea organelor vamale.
32. Teritoriul aferent depozitului vamal, fiind şi zonă de control
vamal, trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
- să fie special marcat (îngrădit) pe întreg perimetrul său;
- să nu aibă în interiorul său alte construcţii şi clădiri ce nu
aparţin depozitului vamal;
- să existe posibilităţi de manevrare a camioanelor mari;
- să aibă marcaje cu inscripţia "Zonă de control vamal" în limbile
de stat, rusă şi engleză.
33. Fiind o zonă de control vamal, depozitul vamal şi teritoriul lui
aferent trebuie să fie îngrădit cu un gard continuu şi să aibă puncte de
trecere şi control la toate ieşirile - intrările, marcate cu inscripţia
"Depozit vamal":
34. Depozitul vamal trebuie să fie echipat şi dotat cu:
- utilaje de descărcare-încărcare şi mijloace de transport;
- echipamente de depozitare;
- mijloace de cîntărire a mărfurilor;
- mijloace de comunicaţie;
- tehnică de birou;
- mobilier şi alte echipamente necesare pentru funcţionarea sa
normală.
VIII. Lichidarea depozitului vamal şi consecinţele ei
35. Depozitul vamal poate fi lichidat la expirarea termenului
autorizaţiei de activitate. Din data emiterii hotărîrii de lichidare,
depozitul vamal devine depozit provizoriu şi păstrarea mărfurilor în
depozitul provizoriu se efectuează în conformitate cu secţiunea XXIV al
Codului vamal.
36. Biroul vamal, în subordinea căruia se află depozitul vamal, este
obligat să informeze persoanele care au predat mărfuri despre intenţia
sa de a lichida depozitul vamal cu cel tîrziu trei luni înainte de data
lichidării.
37. Pe perioada de lichidare, în depozitul vamal este interzisă
plasarea altor mărfuri, iar scoaterea mărfurilor din el se efectuează în
conformitate cu actele normative în vigoare.
38. În termen de trei zile din data la care i-a fost înmînată
hotărîrea de lichidare a depozitului vamal, deţinătorul depozitului
prezintă Departamentului Vamal darea de seamă privind mărfurile
înmagazinate de modelul elaborat şi stabilit de Departamentul Vamal, iar
în termen de şapte zile face inventarierea mărfurilor păstrate în regim
de depozit vamal.
IX. Darea de seamă
39. Biroul vamal, în raza de activitate a căruia a fost creat
depozitul vamal, ţine evidenţa şi prezintă Departamentului Vamal în
modul stabilit informaţiile necesare despre activitatea depozitului în
cauză.
Anexa nr.1
la Regulamentul privind
regimul vamal de depozit vamal
Lista mărfurilor prohibite plasării
în regimul vamal de depozit vamal
1. Arme şi armament, cu excepţia celor cu valoare artistică, tehnică
militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
2. Praf de puşcă, substanţe explozive şi detonante.
3. Materiale nucleare, utilaje tehnologice şi dispozitive nucleare,
surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
4. Stupefiante, substanţe psihotrope, otrăvitoare şi cu efect
puternic, care nu sînt preparate medicinale (prevăzute în Listele I şi
II ale Convenţiei ONU privind combaterea traficului ilicit de substanţe
stupefiante din anul 1998).
5. Mijloace radioelectronice*.
6. Deşeuri indistriale.
----------------------------
* Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă) se
subînţeleg mijloacele tehnice ce conţin unul sau mai multe
radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale
acestora, precum şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele
de radionavigaţie, radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu şi
alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă
de peste 9 kiloherzi).
Anexa nr.2
la Regulamentul privind
regimul vamal de depozit vamal
Lista mărfurilor, a căror plasare sub regimul vamal de depozit
vamal se permite numai la depozitele vamale de tip închis
1. Substanţe chimice de protecţie a plantelor.
2. Materii prime de tutun şi deşeurile lor.
Anexa nr.5
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal magazin duty free
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal magazin duty free este regimul care constă în
comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri special
amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la bordul navelor
aeriene. În magazinele duty free mărfurile se vînd numai persoanelor
care pleacă în străinătate şi au trecut controlul vamal, controlul
actelor de identitate şi al biletelor de călătorie.
2. Magazinele duty free pot fi create şi pot funcţiona în
aeroporturi internaţionale şi la bordul navelor aeriene antrenate în
curse internaţionale de zbor.
3. Teritoriul magazinului duty free include spaţiile sălilor
comerciale, încăperilor auxiliare şi ale depozitelor.
4. Teritoriul magazinului duty free este zonă de control vamal.
5. Mărfurilor aflate în regimul vamal de magazin duty free li se
aplică măsurile de reglementare netarifară, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
6. Sub regimul vamal al magazinului duty free pot fi plasate orice
mărfuri (cu excepţia celor indicate în pct.7), inclusiv:
mărfurile introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi
plasate în alt regim vamal;
mărfurile de provenienţă autohtonă şi cele aflate în circulaţie
liberă pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
7. Sub regimul vamal al magazinului duty free nu pot fi plasate:
a) mărfurile prohibite introducerii în şi scoaterii din Republica
Moldova;
b) mărfurile interzise spre comercializare pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi mărfurile specificate în anexa nr.1 la prezentul
regulament.
8. Mărfurile aflate în regimul vamal magazin duty free se vînd cu
amănuntul nemijlocit în magazinele speciale (în continuare - magazinele
duty free) persoanelor fizice, care urmează şi trebuie să le scoată în
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Aceste mărfuri se vînd
persoanelor fizice la prezentarea documentelor, ce confirmă intenţia lor
de a părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova. Comercializarea
mărfurilor în magazinul duty free se efectuează în numerar, contra
valută străină sau prin carduri de credit. În cadrul magazinului duty
free nu se admite vînzarea mărfurilor cu ridiciata, cu mica ridicată,
inclusiv comercializarea mărfurilor după modele ori comenzi anticipate,
cu livrarea la domiciliu, cu eşalonarea plăţii, precum şi acordarea unor
servicii suplimentare (în afară de pregătirea înainte de vînzare,
ambalarea, demonstrarea, reambalarea lor şi alte operaţiuni analoge). De
asemenea, se interzice comercializarea mărfurilor din încăperi auxiliare
şi de la depozitul magazinului duty free.
9. Mărfurile, a căror comercializare este limitată pe teritoriul
Republicii Moldova, pot fi vîndute în regimul vamal de magazin duty free
numai cu condiţia respectării cerinţelor legale (inclusiv a legislaţiei
privind regulile de comerţ şi de efectuare a operaţiunilor de casă).
10. Pentru deservirea reprezentanţelor diplomatice şi a personalului
lor, pot fi înfiinţate magazine duty free diplomatice, al căror mod de
funcţionare este prevăzut de reglementările specifice în vigoare.
11. Responsabilitatea pentru respectarea condiţiilor de folosire a
regimului vamal magazin duty free o poartă deţinătorul magazinului duty
free.
II. Autorizaţia de activitate a magazinului duty free
12. Magazinul duty free poate fi înfiinţat de orice persoană
juridică ce deţine autorizaţia eliberată în acest scop de Ministerul
Economiei (cu acordul Departamentului Vamal), precum şi autorizaţia
Băncii Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor contra
valută străină.
13. Autorizaţia de activitate a magazinului duty free diplomatic se
eliberează de Ministerul Economiei, cu acordul Departamentului Vamal şi
cu avizul favorabil al Ministerului Afacerilor Externe privind
oportunitatea înfiinţării şi locul de amplasare a magazinului.
14. Autorizaţia de activitate a magazinului duty free se eliberează
persoanei juridice, care dispune de săli comerciale, încăperi auxiliare
şi depozite în conformitate cu cerinţele prezentului regulament, ce sînt
destinate utilizării în calitate de magazin duty free.
15. Deţinător al magazinului duty free este persoana juridică, ce a
obţinut autorizaţia de activitate a magazinului duty free.
16. Termenul de valabilitate al autorizaţiei de activitate a
magazinului duty free, amplasat la frontiera vamală sau la bordul unei
nave aeriene, este de cinci ani.
17. Autorizaţia de activitate a magazinului duty free nu poate fi
transmisă altei persoane.
18. Autorizaţia de activitate poate fi anulată, retrasă sau
suspendată de Ministerul Economiei în baza materialelor corespunzătoare
privind încălcarea dispoziţiilor Codului vamal şi a prezentului
regulament, depuse de Departamentul Vamal, precum şi în alte cazuri
prevăzute de lege.
III. Cerinţele faţă de locul de amplasare, amenajarea
şi utilarea magazinului duty free
19. Teritoriul magazinului duty free trebuie să fie compartimentat
în încăperi separate cu destinaţie specială, cum ar fi:
a) sălile comerciale;
b) încăperile auxiliare;
c) depozitele.
20. Suprafaţa fiecăreia dintre încăperile indicate în pct.19 trebuie
să fie suficientă pentru funcţionarea normală a magazinului, ţinînd cont
de cerinţele prevăzute în prezentul regulament.
21. Încăperile indicate în pct.19 trebuie să fie amplasate compact,
în vecinătate nemijlocită una de alta.
22. Dacă sălile comerciale, încăperile auxiliare şi depozitul
magazinului duty free sînt amplasate în alt mod decît cel indicat în
pct.21, la o anumită depărtare unele de altele, deplasarea mărfurilor de
la depozite în sălile comerciale sau încăperile auxiliare se efectuează
sub supraveghere vamală.
23. Amplasarea şi amenajarea sălilor comerciale, încăperilor
auxiliare şi a depozitului magazinului duty free trebuie să excludă
posibilitatea sustragerii mărfurilor prin eludarea controlului vamal, să
asigure integritatea mărfurilor şi imposibilitatea accesului la ele a
persoanelor neautorizate.
24. Sălile comerciale duty free trebuie să se afle dincolo de linia
controlului vamal (după limitele locului determinat pentru vămuirea
mărfurilor scoase de persoanele fizice la trecerea peste frontiera
vamală).
25. Sălile comerciale ale magazinului duty free trebuie să fie
situate în aşa mod, încît să se excludă posibilitatea accesului în ele a
persoanelor fizice, care intră în teritoriul Republicii Moldova.
26. Încăperile magazinului duty free trebuie să corespundă
cerinţelor tehnice, sanitare, antiincendiare şi altor condiţii,
stabilite de legislaţia în vigoare.
27. Biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află magazinul
duty free, are dreptul să stabilească cerinţe concrete faţă de locul
amplasării sau faţă de amenajarea şi utilarea încăperilor magazinului
duty free.
IV. Cerinţele faţă de deţinătorul magazinului duty free
28. Deţinătorul magazinului duty free este obligat să respecte
condiţiile autorizaţiei de activitate a magazinului duty free şi să
îndeplinească cerinţele stabilite de organele vamale.
29. Deţinătorul magazinului duty free este obligat să ţină evidenţa
zilnică a mărfurilor, introduse şi comercializate în magazinul duty
free, şi să prezinte birourilor vamale dările de seamă despre aceste
mărfuri în modul stabilit de compartimentul VI al prezentului regulament.
30. Deţinătorul magazinului duty free este obligat să respecte
regulile sanitare, normele de depozitare, regulile regimului de
păstrare, prescripţiile standardelor de stat şi să îndeplinească şi alte
cerinţe şi condiţii obligatorii, stabilite de actele normative ce
reglementează domeniul comerţului.
31. Deţinătorul magazinului duty free poate să efectueze
operaţiunile de import, export, păstrare, transportare sau alte
operaţiuni cu mărfurile destinate comercializării în magazinul duty free
numai în cazul cînd deţine autorizaţia pentru desfăşurarea tipurilor
respective de activitate, conform prevederilor legale.
32. Deţinătorul magazinului duty free efectuează marcarea specială a
mărfurilor în depozitul lui şi le comercializează în sălile comerciale
ale magazinului duty free numai după ce se asigură că ele au fost
marcate corespunzător.
33. În caz de necesitate, deţinătorul magazinului duty free trebuie
să pună la dispoziţia colaboratorilor împuterniciţi ai biroului vamal
încăperi, utilaje şi mijloace de comunicaţie ale magazinului duty free
pentru efectuarea controlului vamal şi vămuirea mărfurilor la depozitul
magazinului.
V. Vămuirea mărfurilor aflate în regimul
vamal magazin duty free
34. Locul vămuirii mărfurilor, care urmează să fie plasate în
regimul vamal magazin duty free, poate fi numai depozitul unui asemenea
magazin.
35. Mărfurile sînt stocate în depozitul magazinului duty free în
prezenţa colaboratorilor împuterniciţi ai biroului vamal respectiv.
36. Vămuirea mărfurilor în conformitate cu regimul vamal magazin
duty free este permisă numai pe parcursul termenului de acţiune al
autorizaţiei de activitate a magazinului duty free.
37. La vămuirea mărfurilor (inclusiv a celor autohtone), plasate în
regimul vamal magazin duty free, drepturile de import (export) prevăzute
de legislaţia în vigoare se percep în momentul plasării mărfurilor în
acest regim.
38. La plasarea mărfurilor în regimul vamal magazin duty free,
mărfurile urmează a fi declarate prin prezentarea la organul vamal a
declaraţiei vamale, completată în conformitate cu Normele privind
completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în
detaliu, şi declararea valorii în vamă (în cazurile cînd actele
normative ale Departamentului Vamal prevăd completarea acesteia).
Concomitent cu declaraţia vamală se prezintă următoarele documente:
documentele de însoţire pentru mărfurile importate (scrisori de
trăsură, conosamente, specificaţii, facturi etc.);
autorizările altor organe de stat, dacă controlul mărfurilor,
plasate în regimul vamal magazin duty free, constituie competenţa
acestor organe;
alte documente, prevăzute de prezentul regulament, necesare pentru
vămuire şi verificarea vamală.
39. Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de
export o poartă titularul autorizaţiei de activitate a magazinului duty
free.
40. La plasarea în regimul magazin duty free a producţiei importate
de origine vegetală şi animală, organele de stat corespunzătoare
efectuează controlul fitosanitar şi veterinar, dacă ea nu a fost supusă
acestor verificări la introducerea în teritoriul vamal al Republicii
Moldova.
41. Pentru plasarea în regimul vamal magazin duty free a mărfurilor,
supuse certificării la introducerea lor în teritoriul vamal al
Republicii Moldova, se va prezenta certificatul corespunzător.
42. Articolele de bijuterie şi articolele de uz casnic,
confecţionate din metale preţioase, pot fi plasate sub regimul vamal
magazin duty free, dacă acestea au fost marcate cu marcajele de stat.
VI. Controlul vamal şi dările de seamă privind mărfurile
comercializate în magazinul duty free
43. Controlul vamal şi evidenţa mărfurilor comercializate în
magazinul duty free este efectuat de biroul vamal, în raza de activitate
a căruia este înfiinţat magazinul duty free.
44. Mărfurile plasate sub regimul vamal magazin duty free pot fi
supuse operaţiunilor necesare pentru asigurarea integrităţii lor, precum
şi pregătirii pentru vînzare (deschiderea ambalajelor, scoaterea din
tare etc.).
Operaţiunile de asigurare a integrităţii se efectuează la depozitul
magazinului duty free, iar pregătirea mărfurilor pentru vînzare - la
depozitul sau în încăperile auxiliare ale acestuia. Sus-numitele
operaţiuni se efectuează sub supraveghere vamală.
45. În scopul controlului mărfurilor aflate în regimul vamal magazin
duty free, ele urmează să fie supuse unei marcări speciale. Forma şi
tipul marcării mărfurilor vor fi coordonate cu organul vamal.
46. Pentru efectuarea supravegherii vamale, biroul vamal, în raza de
activitate a căruia este înfiinţat magazinul duty free, aprobă modul de
funcţionare a magazinului duty free.
Procedura de elaborare şi de aprobare a modului de funcţionare a
magazinului duty free este stabilită în anexa nr.2 la prezentul
regulament.
47. Organele vamale controlează deplasarea de facto a mărfurilor la
introducerea în şi scoaterea lor din teritoriul vamal al Republicii
Moldova.
48. Deţinătorul prezintă darea de seamă privind mărfurile aflate în
regimul vamal magazin duty free şi comercializate într-un asemenea
magazin în conformitate cu anexa nr.3 la prezentul regulament.
49. O dată în lună deţinătorul magazinului duty free este obligat să
prezinte biroului vamal darea de seamă ordinară cu privire la mărfurile
aflate în regimul vamal magazin duty free şi comercializate într-un
asemenea magazin, precum şi cu privire la mărfurile al căror regim vamal
magazin duty free le-a fost schimbat în alt regim vamal conform anexei
nr.4.
50. În cazul în care există temeiuri suficiente pentru
intensificarea regimului de control, organul vamal este în drept să
oblige deţinătorul magazinului duty free să prezinte darea de seamă
înainte de termen. Darea de seamă trebuie să fie depusă în forma
stabilită de Departamentul Vamal în decurs de şapte zile din data
primirii notificării scrise de la şeful biroului vamal sau adjunctul său.
51. Biroul vamal este în drept să inventarieze mărfurile aflate în
sălile comerciale, încăperile auxiliare şi la depozitul magazinului duty
free.
VII. Suspendarea acţiunii autorizaţiei de activitate
a magazinului duty free
52. Decizia privind suspendarea acţiunii autorizaţiei de activitate
a magazinului duty free, precum şi restabilirea ei este luată de
Ministerul Economiei în coordonare cu Departamentul Vamal.
53. Începînd cu data luării deciziei privind suspendarea acţiunii
autorizaţiei, comercializarea mărfurilor la magazinul duty free este
interzisă. Plasarea mărfurilor în regimul vamal magazin duty free se
efectuează în modul prevăzut de prezentul regulament. Toate mărfurile
plasate în regimul vamal magazin duty free, inclusiv cele nevîndute şi
aflate în sălile comerciale şi încăperile auxiliare, urmează a fi
plasate şi păstrate numai la depozitul magazinului duty free.
VIII. Retragerea autorizaţiei de activitate
a magazinului duty free
54. Autorizaţia este retrasă dacă deţinătorul magazinului duty free
nu respectă reglementările Codului vamal, precum şi cerinţele stabilite
de Departamentul Vamal în conformitate cu legislaţia vamală a Republicii
Moldova.
55. Autorizaţia poate fi retrasă în calitate de măsură de pedeapsă
pentru încălcarea regulilor vamale în conformitate cu secţiunea VIII a
Codului vamal.
56. Decizia privind retragerea autorizaţiei de activitate a
magazinului duty free este luată de Ministerul Economiei, în coordonare
cu Departamentul Vamal.
57. Retragerea acţionează din data adoptării deciziei cu privire la
retragere, iar la retragerea autorizaţiei în calitate de măsură de
pedeapsă pentru încălcarea regulilor vamale - din data intrării în
vigoare a hotărîrii privind cazul respectiv.
58. La retragerea autorizaţiei de activitate, taxa achitată la
eliberarea ei nu se restituie, magazinul duty free se lichidează, iar
mărfurile care se află în magazin trebuie să fie vămuite din nou în alt
regim vamal, termenul curgînd din data emiterii hotărîrii de retragere.
59. Decizia despre retragerea autorizaţiei de activitate a
magazinului duty free poate fi atacată în modul stabilit.
IX. Anularea autorizaţiei de activitate a magazinului duty free
60. Autorizaţia de activitate a magazinului duty free se anulează în
baza deciziei de radiere a întreprinderii (titularului autorizaţiei în
cauză) din Registrul de stat, dacă au fost depistate date neautentice în
documentele, în baza cărora a fost eliberată autorizaţia, sau dacă pe
parcursul anului deţinătorul magazinului menţionat a încălcat în mod
repetat prevederile Codului vamal.
61. Decizia şi mecanismul de anulare a autorizaţiei de activitate a
magazinului duty free se adoptă de Ministerul Economiei, în coordonare
cu Departamentul Vamal.
62. În cazul anulării autorizaţiei, mărfurile străine comercializate
anterior se declară în regim vamal de import, iar mărfurile autohtone -
în regim vamal de export. Vămuirea se efectuează la data plasării
mărfurilor menţionate în regimul vamal duty free.
63. La anularea autorizaţiei de activitate, magazinul duty free se
lichidează.
X. Lichidarea magazinului duty free şi măsurile
întreprinse referitor la mărfuri
64. Magazinul duty free se lichidează în cazurile anulării sau
retragerii autorizaţiei de activitate, în baza cererii deţinătorului
magazinului sau la expirarea termenului de acţiune a autorizaţiei.
65. Decizia privind lichidarea magazinului duty free la expirarea
termenului de acţiune a autorizaţiei sau în baza cererii deţinătorului
este adoptată de Ministerul Economiei.
66. Din data adoptării deciziei cu privire la lichidarea magazinului
duty free, mărfurile necomercializate, aflate în sălile comerciale şi în
încăperile auxiliare, obţin statut de mărfuri depozitate provizoriu.
Depozitarea provizorie se efectuează conform Codului vamal, prezentului
regulament şi altor acte normative.
67. Pe perioada de lichidare a magazinului duty free şi de
suspendare, retragere sau anulare a autorizaţiei, este interzisă
comercializarea mărfurilor şi plasarea altor mărfuri în acest magazin.
68. În termen de trei zile din data primirii înştiinţării cu privire
la lichidarea magazinului duty free, deţinătorul lui este obligat să
prezinte la biroul vamal darea de seamă completă despre mărfurile aflate
în acest regim, de forma stabilită de Departamentul Vamal.
69. Biroul vamal, în raza de activitate a căruia este deschis
magazinul duty free, în termen de cel mult şapte zile din data luării
deciziei privind lichidarea magazinului efectuează inventarierea
mărfurilor aflate în acest regim.
70. În cazul lichidării magazinului duty free în legătură cu
anularea autorizaţiei, pentru mărfurile plasate în regimul vamal magazin
duty free şi comercializate în magazin (cu excepţia mărfurilor autohtone
şi a celor care, pînă la plasarea lor în regimul vamal magazin duty
free, se aflau în circulaţie liberă pe teritoriul Republicii Moldova) se
percep drepturile de import impuse mărfurilor care urmează să fie puse
în circulaţie liberă.
Pentru mărfurile autohtone plasate sub regim vamal magazin duty free
se percep drepturi de export ca pentru mărfurile scoase din teritoriul
vamal al Republicii Moldova, în conformitate cu regimul vamal de export.
Achitarea drepturilor de export se efectuează în modul stabilit de
legislaţia în vigoare.
71. În cazul lichidării magazinului duty free, deţinătorul achită
taxele de păstrare pe întreaga perioadă de aflare a mărfurilor la
depozit, după cum urmează:
la anularea autorizaţiei - din data intrării mărfurilor în magazin;
la retragerea autorizaţiei în calitate de măsură de pedeapsă pentru
încălcarea regulilor vamale - din data intrării în vigoare a hotărîrii
privind cazul respectiv;
în alte cazuri - din data adoptării hotărîrii cu privire la
lichidare.
72. Păstrarea provizorie a mărfurilor se efectuează potrivit Codului
vamal.
XI. Dispoziţii finale
73. Nu se permite folosirea sălilor comerciale, încăperilor
auxiliare şi depozitului magazinului duty free pentru păstrarea şi
comercializarea mărfurilor, ce nu au fost declarate sub regimul vamal
magazin duty free.
74. Prevederile prezentului regulament se extind şi asupra
magazinelor care deservesc misiunile diplomatice.
75. Schimbul şi restituirea mărfurilor, procurate în magazinul duty
free de către persoana fizică ce părăseşte teritoriul vamal al
Republicii Moldova, se efectuează în modul stabilit de legislaţia
Republicii Moldova. Totodată, dacă marfa procurată nu este scoasă din
teritoriul vamal al Republicii Moldova, introducerea ei este
condiţionată de plata drepturilor de import.
76. La vămuirea mărfurilor plasate sub regimul vamal magazin duty
free, valoarea în vamă este determinată în conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova.
77. Livrarea mărfurilor în magazinul duty free se efectuează în
conformitate cu regulile de transportare a mărfurilor sub supraveghere
vamală.
78. Persoanele care au încălcat modul de folosire şi dispunere de
mărfurile plasate sub regimul vamal magazin duty free sau care nu au
îndeplinit condiţiile de folosire a acestui regim poartă răspunderea
stabilită de legislaţie.
79. Biroul vamal, în raza de activitate a căruia este înfiinţat
magazinul duty free, ţine evidenţa şi prezintă Departamentului Vamal
dările de seamă privind mărfurile plasate sub regimul vamal magazin duty
free şi comercializate într-un asemenea magazin conform tipizatelor
dărilor de seamă statistice operative în modul şi termenele stabilite.
Anexa nr.1
la Regulamentul privind
regimul vamal magazin duty free
Lista mărfurilor interzise spre plasare
în regimul vamal magazin duty free
1. Mărfurile supuse controlului de către organele controlului de
stat, fără permisiunea acestor organe.
2. Mărfurile care nu sînt destinate pentru satisfacerea
necesităţilor personale.
3. Mărfurile a căror greutate depăşeşte 20 kg sau a căror lungime,
lăţime şi înălţime însumate este mai mare de 200 cm.
4. Mărfurile întrebuinţate pentru funcţionarea magazinului duty free
(cabine frigorifice, standuri, aparate de casă, material publicitar
etc.).
5. Mărfurile autohtone supuse licenţierii la export, cu excepţia
produselor alcoolice, de tutungerie, articolelor de bijuterie
confecţionate din metale şi pietre preţioase şi perlelor.
Anexa nr.2
la Regulamentul privind
regimul vamal magazin duty free
Procedura de elaborare şi aprobare a modului
de funcţionare a magazinului duty free
1. Persoana juridică ce deţine autorizaţia de activitate a
magazinului duty free, împreună cu reprezentantul biroului vamal, în
raza de activitate a căruia este amplasat magazinul, elaborează modul de
funcţionare a magazinului în regimul vamal magazin duty free.
2. În modul de funcţionare a magazinului în regimul vamal magazin
duty free se stipulează şi se concretizează următoarele aspecte:
amenajarea sălilor comerciale, încăperilor auxiliare, depozitelor,
iar în caz de necesitate - a încăperilor speciale pentru lucrătorii
vamali;
regimul de lucru al magazinului;
metodele şi formele de marcare a mărfurilor comercializate în
magazinele duty free;
modalitatea de transportare a mărfurilor de la depozit la magazin şi
invers;
tipizatele de evidenţă a mărfurilor;
termenele de prezentare a dărilor de seamă privind intrările de
mărfuri şi comercializarea lor în magazinele duty free;
procedura de schimb şi restituire a mărfurilor procurate în
magazinele duty free;
alte cerinţe.
3. Modul de funcţionare a magazinului duty free se aprobă de către
şeful biroului vamal.
Anexa nr.3
la Regulamentul privind
regimul vamal magazin duty free
Modalitatea de prezentare a dărilor de seamă
privind mărfurile plasate în regimul vamal
magazin duty free şi comercializate într-un
asemenea magazin
1. Deţinătorul magazinului duty free ţine evidenţa la zi şi prezintă
dări de seamă periodice despre mărfurile aflate în regimul vamal magazin
duty free (intrate în depozitul magazinului). Evidenţa se ţine în
registrul de evidenţă de modelul prezentat mai jos.
2. Registrul de evidenţă se completează pentru fiecare an
calendaristic.
3. Registrul trebuie să fie cusut şi sigilat, iar paginile
numerotate şi contrasemnate de şeful biroului vamal şi prin ştampila
biroului vamal.
4. După efectuarea ultimei înscrieri, registrul de evidenţă se
transmite pentru verificare în biroul vamal.
5. După verificare, registrul de evidenţă se înapoiază deţinătorului
magazinului duty free.
6. După verificarea lui de către autorităţile vamale, se interzice
efectuarea în registrul de evidenţă a unor careva înscrieri sau
corectări.
7. Registrul de evidenţă se completează chiar dacă deţinătorul
magazinului utilizează alte forme de evidenţă a mărfurilor, inclusiv
sistemul computerizat.
8. Registrul de evidenţă a mărfurilor se prezintă la cererea
colaboratorului serviciului vamal.
9. În afară de evidenţa mărfurilor conform pct.1-8 ale prezentei
anexe, deţinătorul magazinului duty free prezintă dări de seamă
suplimentare în forma şi în modul cerute de biroul vamal.
Model
Registrul de evidenţă
a mărfurilor plasate în regimul vamal magazin duty free
------------------------------------------------------------------------
Nr.|Nr.|Denumirea |Codul |Originea mărfu-| Cantitatea mărfurilor |No-
crt|DV |mărfurilor|mărfu-|rilor (străine/|conform declaraţiei vamale|te
| | |rilor | autohtone | |
---|---|----------|------|---------------|--------------------------|---
| | | | | Numărul de lo- |Unitatea|
| | | | |curi, masa brută | de |
| | | | | în kg | măsură |
---|---|----------|------|---------------|-----------------|--------|---
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8
------------------------------------------------------------------------
Anexa nr.4
la Regulamentul privind
regimul vamal magazin duty free
Darea de seamă privind mărfurile plasate
în regimul vamal magazin duty free şi comercializate
într-un asemenea magazin
-------------------------------------------------------------------------
La " " 200 /în perioada de la " " 200 pînă la " " 200
-------------------------------------------------------------------------
|
-------------------------------------------------------------------------------
Nr.|De- |Denu-|Ori- |Uni-|nr.de|Cantitatea| |Soldul măr-
crt|cla-|mirea|ginea|ta- |lo- |mărfurilor| |furilor pla-
|ra- |măr- |mărfu|tea |curi,|comercia- | |sate în re-
|ţia |furi-|rilor| de |masa |lizate la | Mărfurile al căror |gimul vamal
|va- |lor |(stră|mă- |brută|data pre- | regim vamal magazin |duty free la
|mală| |ine/ |sură|în kg|zentării | duty free a fost |data prezen-
| | |autoh| | |dării de | schimbat în alt re- |tării dării
| | |tone)| | |seamă (în | gim vamal |de seamă (în
| | | | | |unităţi de| |unităţi de
| | | | | |măsură) | |măsură)
---|----|-----|-----|----|-----|----------|-----------------------|------------
| | | | | | |cantitatea|regi-|nr.de-|
| | | | | | |mărfurilor|mul |clara-|
| | | | | | |în unităţi|vamal|ţiei |
| | | | | | |de măsură | |vamale|
---|----|-----|-----|----|-----|----------|----------|-----|------|------------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11
-------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------
Magazinul duty free |
-----------------------------------|-------------------------------------------
Numele, prenumele conducătorului | |
| |
Contabil-şef | Semnătura | L.Ş.
------------------------------------------------------------------------------ Anexa nr.6
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de perfecţionare activă
I. Principii generale
1. Regimul vamal de perfecţionare activă este regimul în care
mărfurile străine sînt supuse unor operaţiuni de transformare sau
prelucrare pe teritoriul vamal, fără aplicarea măsurilor de politică
economică şi cu restituirea drepturilor de import încasate, dacă
legislaţia nu prevede altfel, cu excepţia taxei pentru procedurile
vamale, dacă produsele rezultate sînt scoase din teritoriul vamal în
conformitate cu regimul vamal de export.
2. Termenii utilizaţi în prezentul regulament au următoarele
semnificaţii.
a) obiectul prelucrării - mărfurile străine destinate prelucrării şi
mărfurile autohtone, care urmează a fi supuse perfecţionării;
b) mărfuri destinate prelucrării - mărfurile străine introduse cu
scopul de a fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă pe
teritoriul vamal;
c) proces de perfecţionare - totalitatea acţiunilor persoanelor şi
uneltelor de muncă necesare pentru fabricarea producţiei-marfă;
d) proces tehnologic - partea procesului de perfecţionare constînd
din acţiunile orientate spre schimbarea şi determinarea ulterioară a
stării obiectului supus prelucrării;
e) mărfuri autohtone - mărfurile provenite din Republica Moldova;
f) mărfuri străine - mărfurile care nu sînt indicate la litera "e)"
a acestui punct;
g) producţie-marfă - mărfurile obţinute din obiectele prelucrării
(materia primă iniţială, materialele, semifabricatele etc. destinate
prelucrării, precum şi cele autohtone) în rezultatul procesului de
perfecţionare, utilizat de prelucrător, pentru transformarea lor
completă, suficientă pentru scoaterea lor din ţară în conformitate cu
regimul vamal de export;
h) deşeuri de producere - mărfurile (materiale, substanţe, produse
etc.) care rezultă în mod inevitabil în procesul de perfecţionare a
producţiei-marfă şi care nu sînt utilizate la solicitant;
i) resturi - partea rămasă din mărfurile introduse în teritoriul
vamal al Republicii Moldova pentru a fi prelucrate, care nu a fost
utilizată pentru fabricarea producţiei-marfă şi clasificată conform
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova la aceeaşi poziţie
tarifară de 9 semne ca şi mărfurile destinate prelucrării;
j) pierderi de producere - materiale, substanţe etc. ce se formează
şi/sau se pierd irevocabil în procesul de perfecţionare a
producţiei-marfă;
k) produse rezultate în procesul perfecţionării - mărfurile obţinute
în rezultatul perfecţionării mărfurilor introduse pentru a fi prelucrate
şi a mărfurilor autohtone utilizate, care includ producţia-marfă,
deşeurile şi pierderile de producere;
l) volumul produselor rezultate din perfecţionarea mărfurilor în
scopuri vamale - volumul produselor obţinute în urma perfecţionării
mărfurilor destinate prelucrării şi a mărfurilor autohtone utilizate în
procesul de perfecţionare indicat de solicitantul regimului;
m) solicitant - persoana juridică care solicită plasarea mărfurilor
sub regimul vamal de perfecţionare activă, care a obţinut autorizaţia de
perfecţionare activă şi care poartă răspundere deplină pentru executarea
corectă şi în termen a condiţiilor acestui regim şi pentru încheierea
lui;
n) prelucrător - persoana care utilizează nemijlocit obiectele
prelucrării în procesul de perfecţionare a lor pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova.
3. Mărfurilor străine şi produselor rezultate din perfecţionarea lor
activă nu li se aplică măsurile de politică economică şi drepturile de
export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă legislaţia nu
prevede altfel.
4. Sub regimul vamal de perfecţionare activă nu pot fi plasate
mărfurile străine prohibite introducerii în Republica Moldova.
Lista mărfurilor prohibite plasării în regimul vamal de
perfecţionare activă este stabilită în anexa la prezentul regulament.
5. Se interzice agenţilor economici rezidenţi ai Republicii Moldova
să plaseze mărfuri în regimul vamal de perfecţionare activă, dacă
acestea sînt livrate din zonele economice libere înregistrate pe
teritoriul Republicii Moldova.
6. Pentru producerea unei unităţi de producţie-marfă se utilizează
în mod obligatoriu mărfuri destinate prelucrării şi, suplimentar, pot fi
folosite mărfuri autohtone.
7. Deşeurile de producere pot fi plasate în regimul vamal de import
sau de export al mărfurilor.
8. Resturile mărfurilor vor fi vămuite şi supuse controlului vamal
în conformitate cu regimurile vamale prevăzute de legislaţia vamală în
vigoare.
9. Pierderile de producere vor rămîne pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova. Ele nu vor fi vămuite, însă vor fi supuse
controlului vamal.
10. Perfecţionarea urmează a fi realizată cu respectarea legislaţiei
Republicii Moldova cu privire la protecţia mediului ambiant.
11. Mărfurile marcate cu timbru de acciz nu pot fi plasate în regim
vamal de perfecţionare activă fără înlăturarea preliminară sau
deteriorarea timbrelor de acciz într-un mod care să excludă reutilizarea
lor. Timbrele deteriorate urmează a fi predate biroului vamal, care le-a
eliberat.
II. Autorizaţia de perfecţionare activă
12. Perfecţionarea obiectelor destinate prelucrării pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova se efectuează în baza autorizaţiei eliberate
de biroul vamal în raza de activitate a căruia activează agentul
economic.
Totodată, utilizarea mărfurilor destinate prelucrării în
conformitate cu regimul vamal de perfecţionare activă şi scoaterea
producţiei-marfă în conformitate cu regimul vamal de export, plasarea în
regimul vamal de export sau import a deşeurilor, precum şi scoaterea, în
conformitate cu regimul vamal de export, sau plasarea în alt regim vamal
a resturilor se efectuează în baza autorizaţiei de perfecţionare activă,
eliberată de biroul vamal, în termenul de valabilitate a acesteia.
III. Operaţiunile de perfecţionare activă a mărfurilor
13. Operaţiunile de perfecţionare activă a mărfurilor includ:
prelucrarea propriu-zisă şi transformarea obiectelor prelucrării.
Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - pierderea caracteristicilor
individuale ale mărfurilor prelucrate şi ale mărfurilor autohtone
utilizate şi păstrarea lor în producţia-marfă;
fabricarea producţiei-mărfă, inclusiv montarea, asamblarea şi
adaptarea lor la alte mărfuri. Criteriul distinctiv al acestei
operaţiuni - păstrarea caracteristicilor principale ale mărfurilor
prelucrate şi ale mărfurilor autohtone utilizate pentru fabricarea
producţiei-marfă;
restabilirea formei iniţiale. Criteriul distinctiv al acestei
operaţiuni - reînnoirea mărfurilor destinate prelucrării uzate şi
înlăturarea defectelor reclamate;
utilizarea unor mărfuri care contribuie la sau facilitează obţinerea
de produse, chiar dacă în procesul perfecţionării aceste mărfuri dispar
integral sau parţial. Semnul distinctiv al acestei operaţiuni -
utilizarea integrală sau parţială în procesul de perfecţionare a
mărfurilor străine, care contribuie la sau facilitează fabricarea
producţiei-marfă.
14. Nu se consideră operaţiuni de perfecţionare a mărfurilor:
- împachetarea, ambalarea sau sortarea mărfurilor;
- obţinerea prăsilei, creşterea şi îngrăşarea animalelor, păsărilor,
peştilor, crustaceelor şi moluştelor;
- cultivarea arborilor şi a plantelor;
- recoltarea ciupercilor şi a plantelor;
- asigurarea integrităţii mărfurilor în timpul păstrării sau
transportării;
- pregătirea mărfurilor pentru vînzare şi transportare;
- copierea şi multiplicarea informaţiei, a înregistrărilor audio- şi
video- pe orice fel de purtători de informaţie;
- obţinerea energiei electrice, termice şi altor tipuri de energie;
- utilizarea mărfurilor străine în calitate de mijloace auxiliare în
procesul tehnologic (de exemplu, echipamente, maşini-unelte, dispozitive
ş.a.).
15. Se limitează aplicarea operaţiunilor propriu-zise de
perfecţionare activă, de finisare şi de restabilire a formei iniţiale
următoarelor mărfuri:
- anvelope pneumatice de cauciuc, restabilite sau uzate, anvelope
compacte sau semipneumatice, protectoare de anvelope interschimbabile şi
benzi de obadă din cauciuc;
- insecticide, rodenticide, fungicide, erbicide şi mijloace de
reglare a creşterii plantelor, dezinfectanţi şi alte produse similare,
ambalate în forme sau pachete pentru vînzarea cu amănuntul sau în formă
de preparate finite sau produse (de exemplu, benzi prelucrate cu sulf,
fitiluri, lumînări, hîrtie lipicioasă pentru muşte).
Condiţiile de realizare a acestor operaţiuni sînt stabilite de
Departamentul Vamal de comun acord cu Ministerul Economiei pentru
fiecare caz aparte.
IV. Utilizarea mărfurilor autohtone la perfecţionarea activă
16. În procesul perfecţionării mărfurilor destinate prelucrării pot
fi folosite materiale şi materie primă autohtone (în proporţie de cel
mult 45% din valoarea producţiei-marfă).
V. Identificarea mărfurilor destinate prelucrării
în producţia-marfă
17. Identificarea în producţia-marfă a mărfurilor destinate
prelucrării reprezintă metodele de confirmare a faptului că anume
mărfurile destinate prelucrării au fost supuse operaţiilor de
perfecţionare activă în scopul obţinerii producţiei-marfă.
18. Metodele de identificare pot fi următoarele:
- aplicarea specimenelor vamale în formă de sigilii în încăperile
depozitului, pe segmentele de linii tehnologice, care execută anumite
operaţiuni tehnologice, în scopul neadmiterii utilizării lor în procesul
de perfecţionare a mărfurilor ce nu sînt specificate în autorizaţia de
perfecţionare activă;
- aplicarea de către solicitant, prelucrător sau persoanele
responsabile ale organelor vamale a ştampilelor, marcajelor cifrate
şi/sau altor marcaje pe mărfurile destinate prelucrării şi/sau pe
mărfurile autohtone;
- descrierea mărfurilor destinate prelucrării;
- fotografierea, reprezentarea în scară a mărfurilor destinate
prelucrării;
- compararea probelor şi a mostrelor mărfurilor destinate
prelucrării, luate anterior, cu producţia-marfă;
- utilizarea marcajelor mărfurilor destinate prelucrării în formă de
numere de fabricare (nr. motorului, al părţilor caroseriei etc.).
În cazul în care metodele de identificare specificate mai sus nu pot
fi utilizate, solicitantul are dreptul să prezinte concluziile
organizaţiilor de expertiză independente şi/sau ale laboratorului vamal
pentru stabilirea unei metode adecvate de identificare a mărfurilor
destinate prelucrării în producţia-marfă.
În scopul identificării sus-numitelor mărfuri în producţia-marfă,
persoanele responsabile ale organelor vamale au dreptul să asiste la
procesul de perfecţionare.
19. În cazul în care operaţiunea de perfecţionare are loc în cîteva
etape, cu utilizarea unor diverse procese tehnologice la unul sau la
diferiţi prelucrători, în scopul identificării mărfurilor destinate
prelucrării iniţiale pentru obţinerea producţiei-marfă, metodele
menţionate mai sus pot fi aplicate la fiecare etapă în parte.
20. Identificarea mărfurilor destinate prelucrării în
producţia-marfă nu este necesară în următoarele cazuri:
- prelucrătorul utilizează unul din procesele tehnologice cu ciclu
neîntrerupt de producere;
- prelucrătorul utilizează un proces tehnologic unic, care exclude
fabricarea în teritoriul vamal al Republicii Moldova a producţiei-marfă
similare şi/sau identice.
21. Metoda de identificare a mărfurilor destinate prelucrării în
producţia-marfă se stabileşte de organul vamal de comun acord cu
prelucrătorul.
VI. Stabilirea volumului produselor rezultate
la perfecţionarea activă a mărfurilor
22. Volumul produselor rezultate la perfecţionarea activă a
mărfurilor destinate prelucrării este stabilit de solicitant cu
prezentarea actului de expertiză eliberat de unul dintre organele
abilitate prin lege.
23. Pentru stabilirea volumului produselor rezultate, solicitantul
va prezenta la biroul vamal calculul volumului produselor rezultate,
efectuat conform normelor de consum sau normelor de producere a acestor
produse.
Totodată, normele de consum se stabilesc ca volum al mărfurilor
destinate prelucrării şi al mărfurilor autohtone utilizate în procesul
de perfecţionare pentru obţinerea unei unităţi de producţie-marfă în
valoare absolută. Norma de producere reprezintă volumul de produse
rezultate în procesul perfecţionării unei unităţi din cantitatea
mărfurilor destinate prelucrării şi a mărfurilor autohtone, exprimată în
valoare absolută sau în raport procentual.
Aplicarea normei de producere a produselor rezultate sau a normei de
consum la calcularea volumului produselor rezultate în procesul
perfecţionării active se stabileşte doar pentru a-i facilita
solicitantului efectuarea calculului respectiv.
24. La utilizarea normelor de producere, volumul fiecărui produs
rezultat în procesul de perfecţionare se calculează prin înmulţirea
volumului mărfurilor destinate prelucrării cu norma de producere a
produsului rezultat.
25. La utilizarea normelor de consum, volumul fiecărui produs
obţinut în rezultatul procesului de perfecţionare se calculează prin
împărţirea volumului mărfurilor destinate prelucrării la norma de consum
al mărfurilor utilizate pentru producerea unei unităţi de
producţie-marfă.
26. Normele de producere pentru produsele rezultate sau normele de
consum utilizate la fabricarea mărfurilor pentru o unitate de
producţie-marfă sînt stabilite de solicitant în baza actului de
expertiză. Aceste norme trebuie să fie stabilite atît pentru mărfurile
destinate prelucrării, cît şi pentru mărfurile autohtone.
27. La stabilirea normelor de producere (de consum) se indică
volumul deşeurilor şi pierderilor de producere rezultate în procesul de
perfecţionare.
28. Verificarea şi aprobarea de către organul vamal a normelor de
producţie (de consum) se efectuează în modul stabilit de Departamentul
Vamal.
29. În unele cazuri, organul vamal poate stabili norme de producţie
sau norme de consum obligatorii.
30. Avînd motive să considere neîntemeiate normele de producere (de
consum), prezentate de solicitant, organul vamal poate, în scopuri
vamale, să stabilească norme de producere (de consum) obligatorii, luînd
în considerare concluziile Camerei de Comerţ şi Industrie şi/sau ale
laboratoarelor vamale, precum şi concluziile întreprinderilor care
produc mărfuri similare şi/sau identice.
31. Normele de producere (de consum) stabilite sînt indicate în
autorizaţia de perfecţionare activă.
VII. Stabilirea şi prelungirea termenelor de perfecţionare
şi de valabilitate a autorizaţiei
32. Perfecţionarea obiectelor prelucrării pe teritoriul vamal se
efectuează în termenele stabilite de birourile vamale care eliberează
autorizaţia de perfecţionare, ţinîndu-se cont de durata procesului de
fabricare a producţiei-marfă.
33. Termenul de perfecţionare indicat în autorizaţie reprezintă
termenul de valabilitate a autorizaţiei şi include perioada necesară
pentru:
- vămuirea mărfurilor destinate prelucrării;
- determinarea şi includerea obiectelor prelucrării în procesul de
perfecţionare pînă la fabricarea producţiei-marfă finite;
- scoaterea de facto, în conformitate cu regimul vamal de export, a
tuturor produselor rezultate şi a resturilor sau scoaterea de facto, în
conformitate cu regimul vamal de export, a producţiei-marfă, plasarea
sub regim vamal de import a deşeurilor de producere, precum şi plasarea
sub alt regim vamal a resturilor.
34. Pentru stabilirea termenului de valabilitate a autorizaţiei,
solicitantul prezintă la biroul vamal descrierea procesului de
perfecţionare a obiectelor prelucrării (pentru unul sau mai mulţi
prelucrători), indicînd durata proceselor tehnologice principale şi
volumul prezumtiv al mărfurilor destinate prelucrării, cu argumentarea
în formă scrisă a termenelor de perfecţionare a volumului prezumtiv de
mărfuri destinate prelucrării.
35. Biroul vamal verifică informaţiile prezentate în scopul
excluderii cazurilor de mărire nejustificată a termenelor de
perfecţionare şi stabileşte termenul de valabilitate a autorizaţiei şi
volumul mărfurilor care pot fi prelucrate în acest termen cu utilizarea
procesului de perfecţionare declarat.
36. Termenul de valabilitate a autorizaţiei, stabilit de biroul
vamal, nu poate depăşi termenul-limită de perfecţionare activă.
37. Termenele-limită de perfecţionare activă a oricărui tip de marfă
se calculează luînd în considerare durata procesului de perfecţionare
plus două luni după finalizarea acestuia.
38. În cazul în care operaţia de perfecţionare nu poate fi realizată
în termenele stabilite, care nu depăşesc termenul-limită fixat, termenul
de valabilitate a autorizaţiei poate fi prelungit la cererea motivată în
scris a solicitantului.
39. Departamentul Vamal stabileşte procedura şi prelungeşte termenul
de perfecţionare activă a mărfurilor.
VIII. Acordarea autorizaţiei de perfecţionare activă
şi introducerea modificărilor în autorizaţia eliberată
40. Autorizaţia pentru plasarea mărfurilor sub regimul vamal de
perfecţionare activă şi scoaterea, în conformitate cu regimul vamal de
export, a tuturor produselor şi resturilor sau scoaterea, în
conformitate cu regimul vamal de export, a producţiei-marfă, plasarea
sub regim vamal de import a deşeurilor, precum şi plasarea resturilor
sub alte regimuri vamale se acordă solicitantului în baza cererii scrise.
41. Autorizaţia se eliberează solicitantului dacă:
- pentru producerea unei unităţi de producţie-marfă se utilizează
mărfuri destinate prelucrării şi dacă, suplimentar, pot fi utilizate
mărfuri autohtone;
- mărfurile destinate prelucrării pot fi identificate în produsele
rezultate, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul regulament;
- prelucrarea facilitează exportul produselor rezultate şi
utilizarea capacităţilor industriale ale Republicii Moldova.
42. Autorizaţia nu poate fi acordată dacă:
- la data depunerii cererii solicitantul deţinea deja o autorizaţie
de perfecţionare şi dacă:
a) termenul ei de valabilitate a expirat;
b) codul producţiei-marfă, indicat în autorizaţie conform
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, coincide cu codul
producţiei-marfă, indicat în cerere, la nivelul primelor patru cifre;
c) produsele obţinute în cadrul acestor autorizaţii (producţia-marfă
şi deşeurile), precum şi resturile în volumul corespunzător mărfurilor
destinate prelucrării, reieşind din normele de producere (de consum) ale
produselor rezultate, nu au fost prezentate pentru vămuire sau vămuirea
lor nu a fost încheiată;
- în rezultatul perfecţionării se formează, sub formă de pierderi de
producere, substanţe interzise pentru importul în teritoriul vamal al
Republicii Moldova;
- nu sînt respectate condiţiile stipulate în prezentul regulament.
43. Autorizaţia biroului vamal este valabilă un anumit termen,
indicat în mod obligatoriu în ea.
44. În autorizaţie trebuie indicate (în conformitate cu codurile
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova), de asemenea:
- mărfurile destinate prelucrării*;
- mărfurile autohtone utilizate*;
- produsele rezultate: producţia-marfă scoasă în conformitate cu
regimul vamal de export, deşeurile, cu indicarea regimului vamal în
conformitate cu care ele for fi vămuite, şi pierderile de producere*;
- resturile, cu indicarea regimului vamal în conformitate cu care
ele vor fi vămuite*;
- normele de consum sau normele de producere a producţiei-marfă;
- descrierea procesului de perfecţionare a producţiei-marfă;
- organul vamal în care urmează a fi vămuite mărfurile destinate
prelucrării, produsele rezultate şi resturile.
La poziţiile marcate cu asterisc se indică codul mărfii conform
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova şi se prezintă
descrierea mărfurilor în conformitate cu regulile stabilite de
completare a rubricii 31 a declaraţiei vamale.
Dacă deşeurile nu sînt scoase din teritoriul vamal al Republicii
Moldova, în autorizaţie se menţionează că ele sînt plasate sub regim
vamal de import. Dacă deşeurile obţinute la prelucrare sînt atribuite la
mărfurile interzise pentru importul în teritoriul vamal al Republicii
Moldova, autorizaţia poate fi acordată cu condiţia ca solicitantul să-şi
asume obligaţia de a scoate aceste deşeuri din teritoriul vamal naţional
în conformitate cu regimul vamal de export.
45. Autorizaţia este eliberată în două exemplare, dintre care unul
este înmînat solicitantului regimului în persoana reprezentantului său,
iar celălalt se păstrează la biroul vamal. O copie a autorizaţiei este
expediată organului vamal, în a cărui rază de activitate se va efectua
controlul executării ei.
Modul de eliberare a autorizaţiei de perfecţionare activă se
stabileşte de Departamentul Vamal.
46. În autorizaţie pot fi introduse modificări, dar numai în
interiorul perioadei ei de valabilitate, la cererea scrisă a
solicitantului, depusă la biroul vamal, în cazul în care acestea nu
contravin prezentului regulament.
La schimbarea datelor din autorizaţie, modificările se introduc în
exemplarul eliberat solicitantului şi în cel de la organul vamal şi se
autentifică prin semnătura persoanei responsabile şi ştampila organului
vamal.
În cazul în care introducerea modificărilor în termenul de
valabilitate a autorizaţiei este imposibilă, biroul vamal expediază
solicitantului un refuz motivat.
47. Biroul vamal poate refuza acordarea autorizaţiei, dacă datele
prezentate sînt incomplete şi/sau neautentice, precum şi în alte cazuri
în care nu se respectă condiţiile prezentului regulament.
Refuzul de a acorda autorizaţia poate fi atacat în conformitate cu
capitolul XI al Codului vamal.
48. Birourile vamale ţin evidenţa autorizaţiilor eliberate.
49. La eliberarea autorizaţiei, în funcţie de circumstanţele,
scopurile şi volumul mărfurilor prelucrate, se percepe o taxă în
cuantumul prevăzut de legislaţia în vigoare.
IX. Vămuirea mărfurilor destinate prelucrării
şi a produselor rezultate
50. Vămuirea mărfurilor destinate prelucrării, a produselor
rezultate şi a resturilor trebuie efectuată în perioada de valabilitate
a autorizaţiei şi numai la biroul vamal indicat în ea.
51. Mărfurile autohtone utilizate la perfecţionarea activă nu sînt
supuse vămuirii.
Vămuirea mărfurilor destinate prelucrării
52. Vămuirea mărfurilor destinate prelucrării, plasate în regimul
vamal de perfecţionare activă, se efectuează la biroul vamal, în raza de
activitate a căruia se află destinatarul, sau la o subdiviziune
structurală a acestuia şi se desfăşoară dacă sînt respectate concomitent
următoarele condiţii:
- prezenţa autorizaţiei de perfecţionare activă a acestor mărfuri;
- achitarea drepturilor de import/export în mărimea echivalentă
sumei de plată în cazul în care aceste mărfuri ar fi fost impozitate la
momentul plasării lor în regim de import, dacă legislaţia nu prevede
altfel;
- respectarea măsurilor de reglementare netarifară.
În cazul plasării mărfurilor destinate prelucrării în regimul vamal
de perfecţionare activă, la biroul vamal se vor prezenta următoarele
documente:
- declaraţia vamală, completată în conformitate cu Normele privind
completarea, circulaţia şi utilizarea formularelor declaraţiei vamale în
detaliu - la plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare
activă, şi declaraţia valorii în vamă - în cazurile cînd actele
normative în vigoare prevăd completarea ei;
- actele de expediere şi de însoţire a mărfurilor destinate
prelucrării (acordurile în conformitate cu care are loc deplasarea
mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova şi prelucrarea
lor: contractul de perfecţionare activă sau alt act ce confirmă
intenţiile părţilor, precum şi facturile de expediţie, conosamentele,
specificaţiile, facturile, facturile-proformă ş.a.);
- autorizaţiile emise de alte organe de stat, dacă mărfurile
destinate prelucrării sînt supuse controlului acestor organe;
- alte documente prevăzute de prezentul regulament sau care derivă
din el, precum şi actele necesare pentru vămuire, prevăzute de alte acte
legislative ale Republicii Moldova, care stabilesc condiţiile aplicării
regimului vamal de perfecţionare activă.
53. La plasarea în regimul vamal de perfecţionare activă a
mărfurilor destinate prelucrării de origine vegetală sau animală,
importate de peste hotare, organele de stat abilitate vor efectua
controlul lor fitosanitar şi veterinar.
Vămuirea produselor rezultate şi a resturilor
54. Vămuirea producţiei-marfă, a deşeurilor şi a resturilor se
efectuează în modul stabilit în actele normative ale Departamentului
Vamal pentru regimurile vamale respective, dacă sînt îndeplinite
concomitent următoarele condiţii:
- prezenţa copiei autorizaţiei de perfecţionare activă;
- achitarea drepturilor de import/export, prevăzute în conformitate
cu regimul solicitat, dacă legislaţia nu prevede altfel;
- respectarea măsurilor de reglementare netarifară.
La plasarea în regim vamal a mărfurilor menţionate în primul alineat
al prezentului punct, în conformitate cu prezentul regulament la organul
vamal se prezintă următoarele documente:
- declaraţia vamală, completată în conformitate cu Normele privind
completarea, circulaţia şi utilizarea formularelor declaraţiei vamale în
detaliu - la plasarea mărfurilor în regim vamal de perfecţionare activă
şi la expirarea termenului acestui regim, şi declaraţia valorii în vamă
- în cazurile cînd actele normative în vigoare prevăd completarea ei;
- actele de expediere şi de însoţire a produselor rezultate şi a
resturilor - la scoaterea lor din teritoriul vamal al Republicii Moldova
(acordurile în conformitate cu care are loc plasarea produselor
rezultate şi a resturilor sub regimul solicitat: contractul de
perfecţionare activă ce confirmă intenţiile părţilor, precum şi
facturile de expediţie, conosamentele, specificaţiile, facturile ş.a.);
- autorizaţiile emise de alte organe de stat, dacă produsele
rezultate şi resturile sînt supuse controlului acestor organe;
- alte documente prevăzute de prezentul regulament sau care derivă
din el, precum şi actele necesare pentru vămuire, prevăzute de alte acte
legislative ale Republicii Moldova, care stabilesc condiţiile aplicării
regimului vamal de perfecţionare activă.
În timp de trei zile, biroul vamal de frontieră trebuie să expedieze
în mod obligatoriu biroului vamal, care efectuează vămuirea
producţiei-marfă exportate, a deşeurilor şi resturilor, actul ce
confirmă scoaterea de facto din ţară a acestor mărfuri în modul stabilit.
X. Restituirea şi scutirea de drepturile de import/export
a mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor rezultate
55. La scoaterea în conformitate cu legislaţia în vigoare, a
producţiei-marfă sau a deşeurilor obţinute la fabricarea
producţiei-marfă din teritoriul vamal naţional, în temeiul autorizaţiei
eliberate pentru perfecţionare activă sînt restituite drepturile de
import (cu excepţia taxei pentru procedurile vamale), plătite de facto
pentru mărfurile destinate prelucrării la plasarea lor în regimul vamal
de perfecţionare activă, doar pentru acea parte din ele, în expresie
cantitativă, care a fost utilizată pentru fabricarea acestei
producţii-marfă şi pentru deşeurile obţinute în procesul de
perfecţionare. Sumele plătite de facto sînt restituite în cazul în care
au fost îndeplinite, concomitent, condiţiile de scoatere efectivă a
producţiei-marfă în conformitate cu regimul vamal de export, precum şi
de importare sau exportare a deşeurilor în conformitate cu regimul vamal
de export şi dacă aceste acţiuni au fost realizate:
în limitele termenului de valabilitate a autorizaţiei;
cel mult peste doi ani din data trecerii mărfurilor destinate
prelucrării peste frontiera vamală a Republicii Moldova (această zi este
considerată ziua traversării reale a frontierei vamale a Republicii
Moldova).
Procedura restituirii mijloacelor băneşti, stabilită mai sus, se
aplică la scoaterea fiecărei partide de producţie-marfă, precum şi la
plasarea în regim vamal de import a deşeurilor, obţinute în procesul
fabricării acestei partide de producţie-marfă, sau la scoaterea lor din
ţară în conformitate cu regimul vamal de export.
56. La exportul resturilor din teritoriul vamal naţional în
conformitate cu regimul vamal de export, se restituie taxele şi
impozitele de import plătite anterior, dacă au fost îndeplinite
următoarele condiţii şi dacă un astfel de export are loc:
În limitele termenului de valabilitate a autorizaţiei;
cel mult peste doi ani din data deplasării mărfurilor destinate
prelucrării peste frontiera vamală a Republicii Moldova (această zi este
considerată ziua traversării reale a frontierei vamale a Republicii
Moldova).
În cazul plasării resturilor în alte regimuri vamale, sumele
drepturilor de import, plătite la plasarea în regimul vamal de
perfecţionare activă a mărfurilor destinate prelucrării, se compensează
în funcţie de cantităţile corespunzătoare de resturi, în contul plăţii
drepturilor de import/export în conformitate cu regimul solicitat. Suma
drepturilor de import plătite anterior, care depăşeşte suma drepturilor
de import/export în conformitate cu regimul solicitat, recalculată
pentru cantitatea corespunzătoare de resturi, se restituie dacă plasarea
resturilor în alt regim vamal are loc în limitele termenului
autorizaţiei, dar cel mult peste doi ani din data deplasării mărfurilor
destinate prelucrării peste frontiera vamală a Republicii Moldova
(această zi este considerată ziua traversării reale a frontierei vamale
a Republicii Moldova).
57. Restituirea TVA şi accizei plătite la importare se efectuează de
organele fiscale conform legislaţiei în vigoare.
Restituirea taxei vamale se efectuează de către birourile vamale, pe
contul cărora au fost virate iniţial aceste mijloace băneşti, în modul
stabilit de Departamentul Vamal.
58. Biroul vamal care a restituit mijloacele băneşti sau le-a trecut
în contul plăţilor viitoare întocmeşte în mod obligatoriu un act de
restituire a lor. Modelul formularului actului de restituire a
mijloacelor băneşti se stabileşte de către Departamentul Vamal.
El trebuie să indice, de asemenea, în coloana "C" a primului
exemplar al declaraţiei vamale, conform căreia s-a efectuat vămuirea
mărfurilor destinate prelucrării, plasate în regim vamal de
perfecţionare activă şi pentru care s-au restituit mijloacele băneşti,
cantitatea mărfurilor destinate prelucrării, pentru care s-au restituit
drepturile de import, sumele restituite, separat pentru fiecare tip de
impozit şi taxă, precum şi numărul şi data eliberării actului de
restituire a mijloacelor băneşti. Această inscripţie trebuie
autentificată cu semnătura şi ştampila personală a factorului de decizie
al biroului vamal.
XI. Modul de efectuare a controlului vamal şi de evidenţă
a mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor rezultate
în conformitate cu autorizaţia eliberată
59. Controlul general al mărfurilor destinate prelucrării, al
mărfurilor autohtone utilizate, produselor rezultate şi resturilor se
efectuează de către organul vamal în raza de activitate a căruia are loc
vămuirea lor. În aceste scopuri se întocmeşte un dosar pentru fiecare
autorizaţie eliberată, la care se anexează:
- copiile cererii de acordare a autorizaţiei şi altor acte, în baza
cărora a fost eliberată autorizaţia;
- copia autorizaţiei eliberate, care se află la biroul vamal;
- copiile declaraţiilor vamale, declaraţiilor valorii în vamă,
conform cărora s-a efectuat vămuirea mărfurilor destinate prelucrării, a
produselor rezultate şi a resturilor;
- copiile concluziilor de restituire a mijloacelor băneşti conform
acestei autorizaţii;
- toate celelalte documente referitoare la autorizaţia respectivă,
prezentate la biroul vamal;
- copiile ordinelor şi altor documente referitoare la autorizaţia
eliberată, emise de Departamentul Vamal.
60. Dacă există motive suficiente de a presupune că mărfurile
destinate prelucrării nu vor fi utilizate în conformitate cu regimul
vamal solicitat, biroul vamal are dreptul de a obliga solicitantul să
prezinte în termenul de valabilitate a autorizaţiei darea de seamă
periodică necesară pentru realizarea controlului vamal.
61. Persoanele responsabile ale birourilor vamale, în raza cărora se
află prelucrătorii ce realizează operaţiunile de perfecţionare activă în
conformitate cu autorizaţia eliberată, au dreptul să efectueze, în
termenul de valabilitate a autorizaţiei, controlul vamal al utilizării
mărfurilor destinate prelucrării în scopul perfecţionării şi fabricării
produselor rezultate indicate în autorizaţie.
62. Controlul şi evidenţa mărfurilor destinate prelucrării, a
produselor rezultate şi resturilor se efectuează în temeiul formularului
de control şi evidenţă, prezentat de solicitant pentru fiecare
autorizaţie, al cărei termen de valabilitate a expirat, şi al copiilor
declaraţiilor vamale şi declaraţiilor valorii în vamă depuse.
63. În aceste scopuri solicitantul va prezenta, pînă la data
expirării termenului de valabilitate a autorizaţiei, formularul de
control şi evidenţă la biroul vamal. Formularul trebuie să conţină
informaţii despre mărfurile destinate prelucrării şi produsele
rezultate, vămuite în conformitate cu autorizaţia, a cărei termen de
valabilitate a expirat, şi să includă patru tabele:
tabelul 1 - Mărfurile destinate prelucrării;
tabelul 2 - Mărfurile autohtone (utilizate de facto la
perfecţionare);
tabelul 3 - Produsele rezultate;
tabelul 4 - Bilanţul (corespunderea volumului mărfurilor destinate
prelucrării, plasate de facto în regimul vamal de perfecţionare activă,
cu volumele produselor rezultate şi resturilor vămuite în modul
stabilit).
Modelele tabelelor incluse în formularul de control şi evidenţă
conform autorizaţiei, precum şi modul de completare a lor se stabilesc
de Departamentul Vamal.
64. În termen de cincisprezece zile din data prezentării
formularului de control şi evidenţă de către solicitant, biroul vamal
verifică conformitatea datelor din autorizaţia de perfecţionare activă
cu datele din formularul de control şi evidenţă, declaraţiile vamale,
declaraţiile valorii în vamă, precum şi calculul din formularul de
control şi evidenţă.
65. Procedura de verificare a formularului de control şi evidenţă se
stabileşte în mod autonom de birourile vamale.
La verificarea formularului de control şi evidenţă, datele din
tabelele formularului trebuie să corespundă cu datele din declaraţiile
vamale, prezentate de organele vamale.
Verificarea trebuie să stabilească dacă:
- vămuirea mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor
rezultate s-a efectuat în biroul vamal indicat în autorizaţie;
- codurile mărfurilor destinate prelucrării conform Nomenclatorului
Mărfurilor al Republicii Moldova, indicate în declaraţiile vamale,
corespund codurilor indicate în autorizaţie;
- volumul mărfurilor destinate prelucrării, plasate de facto în
regimul vamal de perfecţionare activă, nu depăşeşte volumul stabilit în
autorizaţie;
- codurile producţiei-marfă şi ale deşeurilor conform
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova corespund codurilor
indicate în autorizaţie;
- volumul producţiei-marfă, scoasă de facto din teritoriul vamal în
conformitate cu regimul vamal de export, corespunde, ţinînd cont de
normele de producere (de consum), cu volumul mărfii destinate
prelucrării, vămuite de facto;
- volumul mărfurilor autohtone utilizate de facto corespunde, ţinînd
cont de normele de producere (de consum), cu volumul producţiei-marfă
efectiv exportată;
- deşeurile şi resturile sînt plasate în regimul vamal prevăzut în
autorizaţie;
- volumul deşeurilor şi resturilor vămuite de facto corespunde
cantităţii de deşeuri şi resturi care trebuie să fie obţinute la
prelucrarea unei cantităţi reale de mărfuri destinate prelucrării şi de
mărfuri autohtone, ţinînd cont de normele de producere (de consum)
stabilite în autorizaţie;
- în cazul refuzului perfecţionării active, resturile, producţia-
marfă şi deşeurile obţinute în rezultatul prelucrării au fost scoase din
teritoriul vamal în cantităţile corespunzătoare volumelor de mărfuri
destinate prelucrării plasate de facto în regimul vamal de perfecţionare
activă pe teritoriul vamal;
- valoarea în vamă totală a producţiei-marfă, a deşeurilor şi
resturilor depăşeşte suma valorii în vamă a mărfurilor destinate
prelucrării utilizate şi a valorii mărfurilor autohtone.
66. Dacă la verificarea formularului de control şi evidenţă nu s-au
depistat încălcări, în colţul din dreapta de sus al formularului de
control şi evidenţă verificat se face inscripţia: "Verificat. Încălcări
nu s-au depistat. "_____"___________ 20____", autentificată prin
semnătura şi ştampila personală a persoanei responsabile a biroului
vamal. Formularul de control şi evidenţă verificat se anexează la
dosarul autorizaţiei verificate.
În cazul depistării unor încălcări, în colţul de sus din dreapta al
formularului de control şi evidenţă a autorizaţiei se face inscripţia:
"Verificat. Sau depistat încălcări. "_____"___________ 20____",
autentificată prin semnătura şi ştampila personală a persoanei
responsabile a biroului vamal. Se întocmeşte o listă de încălcări, în
care se enumeră în mod arbitrar toate încălcările depistate în cadrul
verificării formularului de control şi evidenţă a autorizaţiei
verificate. Lista încălcărilor de asemenea se autentifică prin semnătura
şi ştampila personală a persoanei responsabile a biroului vamal.
Formularul de control şi evidenţă verificat şi lista încălcărilor se
anexează la dosarul autorizaţiei verificate.
67. După efectuarea controlului conform formularului de control şi
evidenţă, prezentat de solicitant, se realizează controlul mijloacelor
băneşti. În acest scop biroul vamal completează tabelul "Controlul
mijloacelor băneşti". Tipizata acestui tabel şi modul de completare a
lui se stabileşte de Departamentul Vamal.
Tabelul verificat "Controlul mijloacelor băneşti" şi "Lista
încălcărilor. Mijloace băneşti" se anexează la dosarul autorizaţiei
verificate.
68. Dacă nu au fost depistate încălcări în ceea ce priveşte
respectarea autorizaţiei, în colţul din dreapta de sus al exemplarului
autorizaţiei aflat la biroul vamal se face inscripţia: "Închisă
"___"______ 20__", autentificată cu semnătura şi ştampila personală a
factorului de decizie responsabil al biroului vamal. Autorizaţia închisă
cu documentele anexate, în baza cărora a fost eliberată, formularul de
control şi evidenţă, tabelul "Controlul mijloacelor băneşti", copiile
tuturor declaraţiilor vamale, perfectate în conformitate cu autorizaţia,
şi alte documente din dosar se transmit în arhivă pentru a fi păstrate
timp de patru ani.
69. În cazul în care la verificarea respectării regimului vamal de
perfecţionare activă au fost depistate încălcări ce constau în primirea
nejustificată de mijloace băneşti sau neachitarea drepturilor de import
pentru plasarea mărfurilor destinate prelucrării în regimul vamal de
perfecţionare activă, biroul vamal care efectuează verificarea trebuie
să perceapă de la solicitant aceste mijloace băneşti în modul stabilit
de legislaţia naţională în vigoare.
70. Dacă în perioada utilizării autorizaţiei eliberate solicitantul
a încălcat regulile vamale, el trebuie să ia măsuri privind înlăturarea
încălcărilor şi să prezinte suplimentar documentele necesare pentru
închiderea autorizaţiei în termenele stabilite de biroul vamal.
XII. Procedura de anulare, suspendare a acţiunii
şi/sau de retragere a autorizaţiei
71. Autorizaţia poate fi anulată, dacă după eliberarea ei biroul
vamal primeşte informaţii veridice cu privire la faptul că a fost
eliberată în baza unor date incomplete sau neautentice, care au avut o
importanţă esenţială la adoptarea deciziei de acordare a autorizaţiei.
72. La primirea informaţiei care implică examinarea chestiunii
privind suspendarea acţiunii autorizaţiei, biroul vamal decide printr-un
ordin, expunînd motivele şi, în mod obligatoriu, în termen de trei zile
din data emiterii ordinului, expediază solicitantului o copie a deciziei
cu aviz de primire. Dacă solicitantul, în termenele stabilite de biroul
vamal, nu întreprinde măsuri pentru înlăturarea motivelor care au
determinat suspendarea acţiunii autorizaţiei, aceasta este retrasă.
73. Din data emiterii ordinului privind suspendarea acţiunii
autorizaţiei, biroul vamal sistează vămuirea mărfurilor destinate
prelucrării şi a produselor rezultate în cadrul acestei autorizaţii.
74. Decizia privind suspendarea acţiunii autorizaţiei poate fi
atacată în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
75. Autorizaţia este retrasă dacă titularul ei nu respectă cerinţele
Codului vamal sau nu a îndeplinit condiţiile stipulate, în conformitate
cu care solicitantului i-a fost eliberată respectiva autorizaţie.
76. În cazul depistării unor încălcări ale regimului de
perfecţionare activă, se întocmeşte un proces-verbal de încălcare a
regulilor vamale.
77. Decizia privind anularea sau retragerea autorizaţiei se ia prin
ordinul biroului vamal, cu indicarea obligatorie a cauzelor care au
determinat luarea acestei decizii şi, în termen de trei zile din data
emiterii ordinului, se expediază solicitantului indicat în autorizaţia
retrasă, cu aviz de primire.
78. Din data emiterii ordinului de anulare sau de retragere a
autorizaţiei, biroul vamal sistează vămuirea mărfurilor destinate
prelucrării şi a produselor rezultate în cadrul autorizaţiei retrase.
79. Decizia privind anularea sau retragerea autorizaţiei poate fi
atacată în conformitate cu prevederile capitolului XI al Codului vamal.
80. Anularea sau retragerea autorizaţiei poate fi aplicată şi ca
măsură suplimentară de sancţionare pentru încălcarea regulilor vamale,
în conformitate cu prevederile capitolului X al Codului vamal. În acest
caz hotărîrea de anulare sau de retragere se perfectează în formă de
decizie pentru aplicarea sancţiunii în dosarul de încălcare a regulilor
vamale, iar retragerea se realizează din data emiterii deciziei privind
executarea.
XIII. Dispunerea de mărfurile destinate prelucrării şi de produsele
rezultate, după anularea sau retragerea autorizaţiei
81. În termen de zece zile din data emiterii deciziei de anulare sau
de retragere a autorizaţiei, solicitantul trebuie:
- să asigure, începînd cu data anulării sau retragerii autorizaţiei,
schimbarea regimului vamal de perfecţionare activă a mărfurilor
destinate prelucrării, care au fost deja folosite la fabricarea
producţiei-marfă sau care se află în proces de perfecţionare, în alt
regim vamal conform ordinii stabilite.
În cazul schimbării regimului vamal al mărfurilor destinate
prelucrării în regim vamal de import, drepturile de import, plătite
anterior, sînt trecute în contul achitării taxelor aferente plasării
mărfurilor în regimul vamal de import. Pentru mărfurile destinate
prelucrării, din care s-a produs deja şi, începînd din data anulării sau
retragerii autorizaţiei, s-a exportat producţie-marfă, iar drepturile de
import au fost restituite, aceste drepturi de import se percep din ziua
solicitării noului regim vamal;
- să prezinte formularul de control şi evidenţă a mărfurilor
destinate prelucrării şi a produselor rezultate, care au fost deplasate,
în conformitate cu autorizaţia anulată sau retrasă, pînă la data
emiterii ordinului de anulare sau de retragere a autorizaţiei sau a
deciziei în dosarul de încălcare a regulilor vamale.
82. La anularea sau retragerea autorizaţiei, în termen de douăzeci
de zile din data emiterii ordinului de anulare sau de retragere, biroul
vamal efectuează controlul gestiunii mărfurilor destinate prelucrării şi
a produselor rezultate.
83. Dacă cerinţele prevăzute de prezentul regulament privind
autorizaţia anulată sau retrasă sînt respectate, în colţul de sus din
dreapta al exemplarului (copiei) autorizaţiei biroului vamal se face
inscripţia: "Anulată. (Retrasă.) "___"_____ 20__", autentificată prin
semnătura persoanei responsabile şi ştampila biroului vamal. Autorizaţia
anulată sau retrasă cu documentele anexate, în baza cărora a fost
eliberată, copia ordinului de anulare sau de retragere, formularul de
control şi evidenţă, tabelul "Controlul mijloacelor băneşti", copiile
tuturor declaraţiilor vamale perfectate în conformitate cu prevederile
autorizaţiei şi ale celor perfectate în legătură cu anularea sau
retragerea acesteia, precum şi alte documente din dosar se transmit la
arhiva biroului vamal pentru a fi păstrate timp de patru ani.
84. În cazul nerespectării de către solicitant a cerinţelor
menţionate mai sus, se întocmeşte un proces-verbal de încălcare a
regulilor vamale.
XIV. Dispoziţii finale
85. Biroul vamal eliberează autorizaţia de perfecţionare activă,
ţine evidenţa şi prezintă la Departamentul Vamal darea de seamă
referitor la mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă
şi la produsele rezultate conform tipizatelor de evidenţă statistică
operativă în modul şi termenele stabilite de Departamentul Vamal.
86. Autorizaţia de perfecţionare activă a mărfurilor nu poate fi
transmisă altei persoane.
87. La vămuirea mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor
rezultate se aplică metodele de determinare a valorii în vamă în
conformitate cu legislaţia naţională.
88. Introducerea mărfurilor destinate prelucrării şi exportul
producţiei-marfă, a deşeurilor şi resturilor se efectuează sub
supraveghere vamală.
89. Persoanele care au comis încălcări ale regimului de
perfecţionare activă a mărfurilor sau au efectuat operaţii ilicite cu
mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, sau care nu
au îndeplinit condiţiile de utilizare a regimului vamal sînt trase la
răspundere în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
Anexă
la Regulamentul privind regimul
vamal de perfecţionare activă
LISTA
mărfurilor prohibite plasării
sub regimul vamal de perfecţionare activă
Armamente, cu excepţia armelor cu valoare artistică, tehnică
militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
Praf de puşcă, substanţe explozive şi mijloace detonante.
Materiale nucleare, utilaj tehnologic şi dispozitive nucleare, surse
radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
Metale preţioase, aliaje şi articole din ele, minerale concentrate
şi deşeuri de metale preţioase.
Pietre preţioase naturale şi articole confecţionate din acestea,
deşeurile lor, praful din ele, perle şi articole confecţionate din
acestea.
Stupefiante, substanţe psihotrope, otrăvitoare, cu efect puternic,
care nu sînt preparate medicinale.
Deşeuri industriale*.
Mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)**.
---------------------------
* În conformitate cu Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997.
** Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)
se subînţeleg mijloacele tehnice care conţin unul sau mai multe
radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale
acestora, precum şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele
de radionavigaţie, radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu şi
alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă
de peste 9 kiloherzi).
Anexa nr.7
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală
I. Principii generale
1. Regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală este
regimul în care mărfurile străine sînt supuse în modul stabilit, sub
supraveghere vamală, pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le
transformă felul sau starea iniţială, fiind exonerate de drepturile de
import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, precum şi de
aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede
altfel. Produsele rezultate la transformarea sub supraveghere vamală se
plasează în alt regim vamal.
2. Termenii utilizaţi în prezentul regulament au următoarele
semnificaţii:
a) obiectul transformării - mărfurile destinate transformării cu sau
fără utilizarea mărfurilor autohtone, care urmează a fi supuse
transformării;
b) mărfuri destinate transformării - mărfurile străine introduse cu
scopul de a fi plasate în regimul vamal de transformare sub supraveghere
vamală;
c) proces de producere - totalitatea acţiunilor forţelor de
producţie şi uneltelor de producere, necesare pentru fabricarea
producţiei-marfă;
d) proces tehnologic - partea procesului de producere constînd din
acţiunile orientate spre modificarea şi determinarea ulterioară a stării
obiectului transformării;
e) mărfuri autohtone - mărfurile provenite din Republica Moldova;
f) mărfuri străine - mărfurile care nu sînt indicate la litera e) al
acestui punct;
g) producţie-marfă - mărfurile obţinute din obiectele transformării
(materie primă iniţială, materialele, semifabricatele etc. destinate
transformării, precum şi cele autohtone) în rezultatul realizării
depline a procesului de producere, utilizat de întreprinderea
prelucrătoare;
h) deşeuri de producere - mărfurile (materiale, substanţe, produse
etc.) care rezultă în mod inevitabil în procesul de producere a
producţiei-marfă şi care nu sînt utilizate de întreprinderea
prelucrătoare;
i) resturi - partea rămasă din mărfurile destinate transformării,
introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova, care nu a fost
utilizată pentru fabricarea producţiei-marfă, clasificată conform
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova la aceeaşi poziţie
tarifară din 9 cifre ca şi mărfurile destinate transformării;
j) pierderi de producere - materiale, substanţe etc. ce se formează
şi/sau se pierd irevocabil în rezultatul procesului de fabricare a
producţiei-marfă;
k) produse rezultate - mărfurile obţinute în rezultatul
transformării mărfurilor introduse pentru a fi transformate cu sau fără
utilizarea mărfurilor autohtone, care includ producţia-marfă, deşeurile
şi pierderile de producere;
l) volumul produselor rezultate - expresia cantitativă a produselor
obţinute în urma transformării mărfurilor destinate transformării şi a
mărfurilor autohtone utilizate în procesul de producere indicat de
întreprinderea prelucrătoare;
m) întreprindere prelucrătoare - persoana juridică ce utilizează
nemijlocit obiectele transformării în procesul de producere sub
supravegherea vamală a Republicii Moldova.
3. Mărfurile străine, a căror introducere în Republica Moldova este
interzisă, precum şi mărfurile accizate, plasarea cărora în regimul
nominalizat este prohibită, dacă aceasta e prevăzută de legislaţia în
vigoare, nu pot fi plasate în regimul vamal de transformare sub
supraveghere vamală.
4. Nu pot fi plasate în regimul vamal de transformare sub
supraveghere vamală energia electrică, termică şi alte tipuri de
energie, precum şi mărfurile, ale căror produse rezultate reprezintă
energia electrică, termică şi alte tipuri de energie, întrucît aceste
mărfuri nu pot fi identificate.
5. Se interzice agenţilor economici rezidenţi ai Republicii Moldova
să plaseze în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală
mărfurile livrate din zonele economice libere aflate în teritoriul
Republicii Moldova.
6. Pentru fabricarea oricărei unităţi de producţie-marfă se
utilizează în mod obligatoriu mărfuri destinate transformării şi,
suplimentar, pot fi folosite mărfuri autohtone.
7. Deşeurile de producere pot fi plasate în alt regim vamal.
8. Resturile mărfurilor vor fi vămuite şi supuse supravegherii în
conformitate cu regimurile vamale prevăzute de legislaţia vamală în
vigoare.
9. Pierderile de producere vor rămîne sub supravegherea vamală a
Republicii Moldova. Ele nu vor fi vămuite, însă vor fi supuse
controlului vamal.
10. Transformarea sub supraveghere vamală urmează a fi realizată cu
respectarea legislaţiei Republicii Moldova cu privire la protecţia
mediului ambiant.
11. Responsabilitatea pentru încălcarea regimului de transformare a
obiectelor transformării, operarea ilicită cu mărfurile plasate în regim
vamal de transformare sub supraveghere vamală şi pentru respectarea
condiţiilor de utilizare a acestui regim şi-o asumă întreprinderea
prelucrătoare.
II. Autorizaţia pentru transformarea sub supraveghere vamală
12. Transformarea obiectelor transformării sub supravegherea vamală
a Republicii Moldova se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de
unul din birourile vamale.
Totodată, utilizarea mărfurilor destinate transformării în
conformitate cu regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală şi
plasarea producţiei-marfă, resturilor şi deşeurilor în alt regim vamal
se efectuează în baza autorizaţiei de transformare sub supraveghere
vamală, eliberată de biroul vamal, în termenul de valabilitate a
acesteia.
13. Autorizaţia se acordă întreprinderii prelucrătoare, dacă:
- mărfurile se introduc în Republica Moldova pentru transformare
nemijlocit de către întreprinderea-prelucrătoare, care efectuează
operaţiunile de transformare;
- întreprinderea care introduce mărfuri spre transformare are statut
de persoană juridică;
- pentru producerea unei unităţi de producţie-marfă se utilizează
mărfuri destinate transformării cu sau fără utilizarea suplimentară a
mărfurilor autohtone;
- pentru produsele rezultate, puse în circulaţie liberă după
plasarea lor în regim vamal de import, se percep taxe vamale, care nu
trebuie să fie mai mici decît cele pentru importul mărfurilor în scopul
transformării;
- operaţiunile de transformare se execută în conformitate cu
procesul tehnologic ordinar al întreprinderii;
- mărfurile destinate transformării pot fi identificate în produsele
rezultate, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul regulament.
Lista mărfurilor prohibite plasării în regimul vamal de transformare
sub supraveghere vamală este stabilită în anexa nr.1 la prezentul
regulament.
III. Operaţiunile de transformare sub supraveghere
vamală a mărfurilor
14. Operaţiunile de transformare sub supraveghere vamală a
mărfurilor includ:
- producerea propriu-zisă şi transformarea obiectelor transformării.
Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - pierderea caracteristicilor
individuale ale mărfurilor destinate transformării cu sau fără
utilizarea mărfurilor autohtone şi păstrarea lor în producţia-marfă;
- fabricarea producţiei-marfă, inclusiv montarea, asamblarea şi
adaptarea la alte mărfuri. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni -
păstrarea caracteristicilor principale ale mărfurilor destinate
transformării cu sau fără utilizarea mărfurilor autohtone în
producţia-marfă;
- restabilirea formei iniţiale. Criteriul distinctiv al acestei
operaţiuni - repararea uzurii mărfurilor destinate transformării şi
înlăturarea defectelor reclamate;
- utilizarea unor mărfuri care contribuie la sau facilitează
obţinerea de produse chiar dacă în procesul transformării aceste mărfuri
sînt utilizate integral sau parţial. Criteriul distinctiv al acestei
operaţiuni - utilizarea integrală sau parţială în procesul de
transformare a mărfurilor străine care contribuie la sau facilitează
fabricarea producţiei-marfă.
15. Nu se consideră operaţiuni de transformare a mărfurilor:
- împachetarea, ambalarea sau sortarea mărfurilor;
- obţinerea prăsilei, creşterea şi îngrăşarea animalelor, păsărilor,
peştilor, crustaceelor şi moluştelor;
- cultivarea arborilor şi a plantelor;
- asigurarea integrităţii mărfurilor în timpul păstrării sau
transportării;
- pregătirea mărfurilor pentru vînzare şi transportare;
- copierea şi multiplicarea informaţiei, a înregistrărilor audio- şi
video- pe orice fel de purtători de informaţie;
- obţinerea energiei electrice, termice şi altor tipuri de energie;
- utilizarea mărfurilor străine în calitate de mijloace auxiliare în
procesul tehnologic (de exemplu, echipamente, maşini-unelte, dispozitive
etc.).
16. Se limitează aplicarea operaţiunilor propriu-zise de
transformare, finisare şi de restabilire a formei iniţiale a
următoarelor mărfuri:
- anvelope pneumatice din cauciuc, restabilite sau uzate, anvelope
compacte sau semipneumatice, protectoare interschimbabile pentru
anvelope şi benzi de obadă din cauciuc;
- insecticide, rodenticide, fungicide, erbicide, mijloace de
stimulare a creşterii plantelor, dezinfectanţi şi alte produse similare,
ambalate în forme sau pachete pentru vînzarea cu amănuntul sau în formă
de preparate finite sau produse (de exemplu, benzi prelucrate cu sulf,
fitiluri, lumînări, hîrtie lipicioasă pentru muşte).
Condiţiile de realizare a acestor operaţiuni sînt stabilite de
Departamentul Vamal de comun acord cu Ministerul Economiei pentru
fiecare caz aparte şi se indică în autorizaţia eliberată de
Departamentul Vamal.
IV. Utilizarea mărfurilor autohtone la transformarea
sub supraveghere vamală
17. În procesul transformării mărfurilor pot fi folosite şi
mărfurile autohtone (în proporţie de cel mult 45% din valoarea
producţiei-marfă).
V. Identificarea mărfurilor destinate
transformării în producţia-marfă
18. Identificarea în producţia-marfă a mărfurilor destinate
transformării reprezintă metodele de confirmare a faptului că anume
mărfurile destinate transformării au fost supuse operaţiunilor de
transformare în scopul obţinerii producţiei-marfă.
19. Metodele de identificare pot fi următoarele:
- aplicarea specimenelor vamale în formă de sigilii în încăperile
depozitului, pe segmentele de linii tehnologice, care execută anumite
operaţiuni tehnologice, în scopul neadmiterii utilizării lor în procesul
de producere a mărfurilor ce nu sînt menţionate în autorizaţia de
transformare sub supraveghere vamală;
- aplicarea de către întreprinderea prelucrătoare sau de către
colaboratorii vamali a ştampilelor, marcajelor cifrate şi/sau altor
marcaje pe mărfurile destinate transformării şi/sau pe mărfurile
autohtone;
- descrierea mărfurilor destinate transformării;
- fotografierea, reprezentarea la scară a mărfurilor destinate
transformării;
- compararea probelor şi a mostrelor mărfurilor destinate
transformării, luate anterior, cu producţia-marfă;
- utilizarea marcajelor mărfurilor destinate transformării în formă
de numere de fabricare (nr. motorului, al părţilor caroseriei etc.).
În cazul în care metodele de identificare specificate mai sus nu pot
fi utilizate, întreprinderea prelucrătoare are dreptul să prezinte
concluziile organizaţiilor de expertiză independente şi ale
laboratoarelor vamale pentru stabilirea unei metode adecvate de
identificare a mărfurilor destinate transformării în producţia-marfă.
În scopul identificării sus-numitelor mărfuri în producţia-marfă,
persoanele responsabile ale organelor vamale au dreptul să asiste la
procesul de producere.
20. Identificarea mărfurilor destinate transformării în
producţia-marfă nu este necesară în următoarele cazuri:
- întreprinderea prelucrătoare utilizează unul dintre procesele
tehnologice cu ciclu neîntrerupt de producere;
- întreprinderea prelucrătoare utilizează un proces tehnologic unic,
care exclude fabricarea în Republica Moldova a producţiei-marfă similare
şi/sau identice.
VI. Stabilirea volumului produselor rezultate
la transformarea mărfurilor în scopuri vamale
21. Volumul produselor rezultate la transformarea sub supraveghere
vamală a mărfurilor destinate transformării este stabilit de
întreprinderea prelucrătoare cu prezentarea actului de expertiză
eliberat de unul dintre organele abilitate prin lege.
22. Pentru stabilirea, în scopuri vamale, a volumului produselor
rezultate, întreprinderea prelucrătoare va prezenta la biroul vamal
calculul volumului produselor rezultate, efectuat conform normelor de
consum sau normelor de producere a acestor produse.
Totodată, normele de consum se stabilesc ca volum al mărfurilor
destinate transformării şi al mărfurilor autohtone utilizate în procesul
de producere pentru obţinerea unei unităţi de producţie-marfă în valoare
absolută. Norma de producere reprezintă volumul produselor rezultate în
procesul de producere dintr-o unitate de volum al mărfurilor destinate
transformării cu sau fără utilizarea mărfurilor autohtone, în valoare
absolută sau în raport procentual.
Aplicarea normei de producere a produselor rezultate sau a normei de
consum la calcularea volumului produselor rezultate se stabileşte
exclusiv pentru a-i facilita întreprinderii prelucrătoare efectuarea
calculului respectiv.
23. La utilizarea normelor de producere, volumul fiecărui produs
rezultat în procesul de producere se calculează prin înmulţirea
volumului mărfurilor destinate transformării cu norma de producere a
produsului rezultat.
24. La utilizarea normelor de consum, volumul fiecărui produs
obţinut în rezultatul procesului de transformare se calculează prin
împărţirea volumului mărfurilor destinate transformării la norma de
consum al mărfurilor utilizate la producerea unei unităţi de
producţie-marfă.
25. Normele de producere a produselor rezultate sau normele de
consum utilizate la fabricarea mărfurilor pentru o unitate de
producţie-marfă sînt stabilite de întreprinderea prelucrătoare. Aceste
norme trebuie să fie stabilite atît pentru mărfurile destinate
transformării, cît şi pentru mărfurile autohtone.
26. La stabilirea normelor de producere (de consum) se indică
volumul deşeurilor şi pierderilor de producere rezultate în procesul de
transformare.
27. Stabilirea de către biroul vamal a normelor de producere (de
consum) se efectuează în modul stabilit de Departamentul Vamal.
28. Avînd motive să considere neîntemeiate normele de producere (de
consum) prezentate de întreprinderea prelucrătoare, biroul vamal care
autorizează regimul nominalizat poate, în scopuri vamale, să stabilească
norme de producere (de consum) obligatorii, luînd în considerare
concluziile Ministerului Economiei, expertizele şi investigaţiile
laboratoarelor vamale, precum şi informaţia referitor la normele de
producere (de consum) a unor organizaţii de cercetări ştiinţifice
imparţiale din ţară şi din străinătate şi a întreprinderilor care produc
mărfuri similare şi/sau identice.
29. Normele de producere (de consum) stabilite sînt indicate în
autorizaţia de transformare sub supraveghere vamală.
VII. Stabilirea şi prelungirea termenelor de transformare
sub supraveghere vamală şi de valabilitate a autorizaţiei
30. Prelucrarea obiectelor transformării sub supraveghere vamală se
efectuează în termenele stabilite de birourile vamale care eliberează
autorizaţia de transformare, ţinînd cont de durata procesului de
fabricare a producţiei-marfă.
31. Termenul de transformare indicat în autorizaţie reprezintă
termenul de valabilitate a autorizaţiei şi include perioada necesară
pentru:
- vămuirea mărfurilor destinare transformării;
- determinarea şi includerea obiectelor transformării în procesul de
producere pînă la fabricarea producţiei-marfă finite;
- plasarea în alt regim vamal a tuturor produselor rezultate şi
resturilor.
32. Pentru stabilirea termenului de valabilitate a autorizaţiei,
întreprinderea prelucrătoare prezintă la biroul vamal descrierea
procesului de producere a obiectelor transformării, indicînd durata
proceselor tehnologice principale şi volumul prezumtiv al mărfurilor
destinate transformării, cu argumentarea în formă scrisă a termenelor de
transformare a volumului prezumtiv de mărfuri destinate transformării.
33. Biroul vamal verifică informaţiile prezentate în scopul
excluderii cazurilor de mărire nejustificată a termenelor de
transformare şi stabileşte termenul de valabilitate a autorizaţiei şi
volumul mărfurilor care pot fi transformate în acest termen cu
utilizarea procesului de producere declarat.
34. Termenul de valabilitate al autorizaţiei, stabilit de biroul
vamal, nu poate depăşi termenul-limită de transformare sub supraveghere
vamală.
35. Termenul-limită de transformare sub supraveghere vamală a
oricărui tip de marfă se stabileşte în funcţie de durata ciclului de
producere plus două luni după finalizarea acestuia, şi nu poate depăşi
şase luni.
36. În cazul în care operaţia de transformare nu poate fi realizată
în termenele stabilite, care nu depăşesc termenul-limită fixat, termenul
de valabilitate a autorizaţiei poate fi prelungit la cererea motivată în
scris a întreprinderii prelucrătoare.
Procedura de prelungire a termenului de transformare sub
supraveghere vamală este stabilită în anexa nr.2 la prezentul regulament.
VIII. Acordarea autorizaţiei de transformare sub supraveghere
vamală şi introducerea modificărilor în autorizaţia eliberată
37. Autorizaţia pentru plasarea mărfurilor destinate transformării
în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală şi plasarea în
alt regim vamal a producţiei-marfă, a deşeurilor şi resturilor se acordă
întreprinderii prelucrătoare în baza cererii scrise.
38. Autorizaţia nu poate fi acordată dacă:
- la data depunerii cererii întreprinderea prelucrătoare deţinea
deja o autorizaţie de transformare sub supraveghere vamală şi dacă:
a) termenul ei de valabilitate a expirat;
b) codul producţiei-marfă, indicat în autorizaţie conform
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, coincide cu codul
producţiei-marfă, indicat în cerere, la nivelul primelor patru cifre;
c) produsele obţinute în cadrul acestei autorizaţii (producţia-marfă
şi deşeurile), precum şi resturile în volumul corespunzător volumului
mărfurilor destinate transformării, reieşind din normele de producere
(de consum) ale produselor rezultate, nu au fost prezentate pentru
vămuire sau vămuirea lor nu a fost încheiată;
- colaboratorii biroului vamal nu dispun de posibilităţi reale
pentru a efectua de facto controlul vizual şi documentar al procesului
de producere şi de păstrare a mărfurilor amplasate în regimul vamal de
transformare sub supraveghere vamală şi a produselor rezultate din
acestea;
- întreprinderea prelucrătoare nu este în stare să evite cazurile de
sustragere, eludînd controlul vamal al mărfurilor, plasate în regimul
vamal de transformare sub supraveghere vamală;
- termenul de transformare solicitat depăşeşte considerabil durata
justificată economic de transformare a mărfurilor şi de scoatere a
produselor rezultate;
- în rezultatul transformării se formează, sub formă de pierderi de
producere, substanţe interzise pentru importul în teritoriul vamal al
Republicii Moldova.
39. Autorizaţia se eliberează pe un anumit termen, care trebuie să
fie indicat în mod obligatoriu în ea.
40. În autorizaţie trebuie indicate (în conformitate cu codurile
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova), de asemenea:
- mărfurile destinate transformării*;
- mărfurile autohtone utilizate*;
- produsele rezultate: producţia-marfă, deşeurile, cu indicarea
regimului vamal în conformitate cu care ele vor fi vămuite, şi
pierderile de producere;
- resturile, cu indicarea regimului vamal în conformitate cu care
ele vor fi vămuite;
- normele de consum sau normele de producere a producţiei-marfă;
- organul vamal în care urmează a fi vămuite mărfurile destinate
transformării sub supraveghere vamală, produsele rezultate şi resturile.
La poziţiile marcate cu asterisc se indică codul mărfii conform
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova şi se prezintă
descrierea mărfurilor în conformitate cu regulile stabilite de
completare a rubricii 31 a declaraţiei vamale.
Dacă deşeurile obţinute în urma transformării sînt atribuite la
mărfurile prohibite introducerii în teritoriul vamal al Republicii
Moldova, autorizaţia poate fi acordată cu condiţia ca întreprinderea
prelucrătoare să-şi asume obligaţia de a scoate aceste deşeuri din
teritoriul vamal naţional în conformitate cu regimul vamal de export şi
să prezinte, în scris, garanţia partenerului străin privind
disponibilitatea acestuia de a primi deşeurile în cauză.
41. Autorizaţia este eliberată în două exemplare, dintre care unul
este înmînat întreprinderii prelucrătoare în persoana reprezentantului
său, iar celălalt se păstrează la biroul vamal. O copie a autorizaţiei
este expediată organului vamal, în a cărui rază de activitate se va
efectua controlul asupra executării ei.
Modul de eliberare a autorizaţiei de transformare sub supraveghere
vamală este expus în anexa nr.3 la prezentul regulament.
42. În autorizaţie pot fi introduse modificări, dar numai în
perioada ei de valabilitate, la cererea scrisă a întreprinderii
prelucrătoare, depusă la biroul vamal, în cazul în care acestea nu
contravin prezentului regulament.
La schimbarea datelor din autorizaţie, modificările se introduc în
toate exemplarele autorizaţiei eliberate şi se legalizează prin
aplicarea semnăturii persoanei responsabile şi ştampilei biroului vamal.
În cazul refuzului de a introduce modificări în autorizaţia
eliberată, biroul vamal informează întreprinderea prelucrătoare asupra
motivelor refuzului.
43. Biroul vamal poate refuza acordarea autorizaţiei dacă datele
prezentate sînt incomplete şi/sau neautentice, precum şi în alte cazuri
în care nu se respectă condiţiile prezentului regulament.
Refuzul de a acorda autorizaţia şi(sau) de a introduce modificări în
autorizaţia eliberată poate fi atacat în conformitate cu capitolul XI al
Codului vamal.
44. Birourile vamale ţin evidenţa autorizaţiilor eliberate.
45. La eliberarea autorizaţiei se percepe taxa prevăzută de
legislaţia în vigoare.
IX. Vămuirea mărfurilor destinate transformării
şi a produselor rezultate
46. Vămuirea mărfurilor destinate transformării sub supraveghere
vamală, a produselor rezultate şi resturilor trebuie efectuată în
perioada de valabilitate a autorizaţiei.
47. Mărfurile autohtone utilizate la transformare nu sînt supuse
vămuirii.
Vămuirea mărfurilor destinate transformării sub supraveghere vamală
48. Vămuirea mărfurilor destinate transformării, plasate in regimul
vamal de transformare sub supraveghere vamală, se efectuează la biroul
vamal în raza de activitate a căruia se află întreprinderea
prelucrătoare, şi se desfăşoară dacă sînt respectate concomitent
următoarele condiţii:
- prezenţa copiei exemplarului autentificat de biroul vamal al
autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală a acestor mărfuri
şi în conformitate cu aceasta;
- achitarea taxei pentru procedurile vamale în mărimea stabilită de
legislaţia vamală a Republicii Moldova;
- respectarea măsurilor de reglementare netarifară.
49. În cazul plasării mărfurilor destinate transformării în regimul
vamal de transformare sub supraveghere vamală, la organul vamal se vor
prezenta următoarele documente:
- declaraţia vamală, completată în conformitate cu Normele privind
completarea, circulaţia şi utilizarea formularelor declaraţiei vamale în
detaliu - la plasarea mărfurilor în regimul vamal de transformare sub
supraveghere vamală, şi declaraţia valorii în vamă - în cazurile cînd
completarea ei este prevăzută de actele normative în vigoare;
- actele de expediere şi de însoţire a mărfurilor destinate
transformării (acordurile în conformitate cu care are loc trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova şi transformarea
lor: contractul de transformare sau alt act ce confirmă intenţiile
părţilor, precum şi facturile de expediţie, conosamentele,
specificaţiile, facturile, facturile-proformă etc.);
- autorizaţiile emise de alte organe de stat, dacă mărfurile
destinate transformării sînt supuse controlului acestor organe;
- alte documente prevăzute de prezentul regulament, precum şi actele
necesare pentru vămuire, prevăzute de alte acte normative ale Republicii
Moldova, care stabilesc condiţiile aplicării regimului vamal de
transformare sub supraveghere vamală.
50. La plasarea în regimul vamal de transformare sub supraveghere
vamală a mărfurilor destinate transformării de origine vegetală sau
animală, importate de peste hotare, organele de stat abilitate vor
efectua controlul lor fitosanitar şi veterinar.
Vămuirea produselor rezultate şi a resturilor
51. Vămuirea producţiei-marfă, deşeurilor şi a resturilor se
efectuează în modul stabilit de Departamentul Vamal pentru regimurile
vamale respective, dacă sînt îndeplinite concomitent următoarele
condiţii:
- prezenţa autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală şi
în conformitate cu ea;
- achitarea drepturilor de import la vămuire în mărimea stabilită de
legislaţia vamală a Republicii Moldova;
- respectarea măsurilor de reglementare netarifară.
La plasarea în regim vamal a mărfurilor nominalizate, în
conformitate cu prezentul regulament, la organul vamal se prezintă
următoarele documente:
- declaraţia vamală, completată în conformitate cu Normele privind
completarea, circulaţia şi utilizarea formularelor declaraţiei vamale în
detaliu, şi declaraţia valorii în vamă - în cazurile cînd completarea ei
este prevăzută de actele normative în vigoare;
- actele de expediere şi de însoţire a produselor rezultate şi a
resturilor - la plasarea lor în alt regim vamal (acordurile în
conformitate cu care are loc plasarea produselor rezultate şi a
resturilor în regimul solicitat: contractul de transformare sau alt
document ce confirmă intenţiile părţilor, precum şi facturile de
expediţie, conosamentele, specificaţiile, facturile etc.);
- autorizaţiile emise de alte organe de stat, dacă produsele
rezultate şi resturile sînt supuse controlului acestor organe;
- alte documente prevăzute de prezentul regulament, precum şi actele
necesare pentru vămuire, prevăzute de alte acte normative ale Republicii
Moldova, care stabilesc condiţiile aplicării regimului vamal de
transformare sub supraveghere vamală.
X. Supunerea mărfurilor destinate transformării şi
a produselor rezultate drepturilor de import/export
52. La plasarea în regim vamal de transformare sub supraveghere
vamală, mărfurile sînt exonerate de drepturile de import, cu excepţia
taxei pentru procedurile vamale.
La plasarea producţiei-marfă, deşeurilor de producere şi resturilor
în alte regimuri vamale se achită toate drepturile de import/export
aplicate produselor rezultate plasate în regimul solicitat, conform
legislaţiei vamale în vigoare.
53. Mărfurile care au fost plasate în regimul vamal de transformare
sub supraveghere vamală şi nu au fost supuse transformării pot fi
plasate în regim de import cu achitarea drepturilor de import cuvenite
şi a cotei procentuale din aceste plăţi în mărimea stabilită de Banca
Naţională a Moldovei. La calcularea sumelor indicate se utilizează
cursul Băncii Naţionale a Moldovei în ziua înregistrării declaraţiei
vamale la solicitarea regimului vamal de import.
XI. Modul de efectuare a controlului vamal
şi de evidenţă a mărfurilor destinate transformării
şi a produselor rezultate în conformitate cu autorizaţia eliberată
54. Controlul general al mărfurilor destinate transformării, al
mărfurilor autohtone utilizate, produselor rezultate şi resturilor se
efectuează de către organul vamal în raza de activitate a căruia se
desfăşoară transformarea. În acest scop biroul vamal întocmeşte un dosar
pentru fiecare autorizaţie eliberată, la care se anexează:
- copiile cererii de acordare a autorizaţiei şi altor acte, în baza
cărora a fost eliberată autorizaţia;
- copia autorizaţiei eliberate, care se află la biroul vamal;
- copiile declaraţiilor vamale, declaraţiilor valorii în vamă,
conform cărora s-a efectuat vămuirea mărfurilor destinate transformării,
a produselor rezultate şi a resturilor;
- toate celelalte documente referitoare la autorizaţia respectivă,
prezentate la biroul vamal;
- copiile altor documente referitoare la modificările ulterioare ale
autorizaţiei eliberate.
55. Dacă există motive suficiente de a presupune că mărfurile
destinate transformării nu vor fi utilizate în conformitate cu regimul
vamal solicitat, biroul vamal are dreptul de a obliga întreprinderea
prelucrătoare să prezinte în termenul de valabilitate a autorizaţiei
dări de seamă periodice şi/sau inopinate necesare pentru realizarea
controlului vamal.
56. Persoanele responsabile ale birourilor vamale, în raza cărora se
află întreprinderea prelucrătoare care realizează operaţiunile de
transformare în conformitate cu autorizaţia eliberată, au dreptul să
efectueze, în termenul de valabilitate a autorizaţiei, controlul vamal
asupra utilizării mărfurilor destinate transformării în scopul
transformării şi fabricării produselor rezultate indicate în autorizaţie.
57. Controlul şi evidenţa mărfurilor destinate transformării, a
produselor rezultate, deşeurilor şi resturilor se efectuează în temeiul
formularului de control şi evidenţă, prezentat de întreprinderea
prelucrătoare pentru fiecare autorizaţie, şi al copiilor declaraţiilor
vamale şi declaraţiilor valorii în vamă depuse.
58. În scopul realizării evidenţei şi controlului, întreprinderea
prelucrătoare va prezenta, pînă la data expirării termenului de
valabilitate a autorizaţiei, formularul de control şi evidenţă la biroul
vamal. Formularul trebuie să conţină informaţii despre mărfurile
destinate transformării şi produsele rezultate, vămuite în conformitate
cu autorizaţia, a cărei termen de valabilitate a expirat, şi să includă
patru tabele:
tabelul 1 - Mărfurile destinate transformării;
tabelul 2 - Mărfurile autohtone (utilizate de facto la transformare);
tabelul 3 - Produsele rezultate;
tabelul 4 - Bilanţul (corespunderea volumului de mărfuri destinate
transformării, plasate de facto în regimul vamal de transformare sub
supraveghere vamală, cu volumele produselor rezultate, resturilor şi
deşeurilor vămuite).
Modelele tabelelor, incluse în formularul de control şi evidenţă
conform autorizaţiei, precum şi modul de completare a lor se stabilesc
de Departamentul Vamal.
59. În termen de cincisprezece zile din data prezentării
formularului de control şi evidenţă de către întreprinderea
prelucrătoare, biroul vamal verifică conformitatea datelor din
autorizaţia de transformare sub supraveghere vamală cu datele din
formularul de control şi evidenţă, declaraţiile vamale, declaraţiile
valorii în vamă, precum şi calculul din formularul de control şi
evidenţă.
60. Procedura de verificare a formularului de control şi evidenţă se
stabileşte de Departamentul Vamal.
La verificarea formularului de control şi evidenţă, datele din
tabele trebuie să corespundă cu datele din declaraţiile vamale.
Verificarea trebuie să stabilească dacă:
- vămuirea mărfurilor destinate transformării sub supraveghere
vamală şi a produselor rezultate s-a efectuat în biroul vamal indicat în
autorizaţie;
- codurile mărfurilor destinate transformării conform
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, indicate în
declaraţiile vamale, corespund codurilor indicate în autorizaţie;
- volumul mărfurilor destinate transformării, plasate de facto în
regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală, nu depăşeşte
volumul stabilit în autorizaţie;
- codurile producţiei-marfă şi ale deşeurilor conform
Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova corespund codurilor
indicate în autorizaţie;
- volumul producţiei-marfă, plasate de facto în alt regim vamal,
corespunde ţinînd cont de normele de producere (de consum), volumului
mărfii destinate transformării vămuite de facto;
- volumul mărfurilor autohtone utilizate de facto corespunde, ţinînd
cont de normele de producere (de consum), cu volumul producţiei-marfă
vămuite de facto;
- deşeurile şi resturile sînt plasate în regimul vamal prevăzut în
autorizaţie;
- volumul deşeurilor şi resturilor vămuite de facto corespunde
acelei cantităţi de deşeuri şi resturi care trebuie să fie obţinute la
transformarea unei cantităţii reale de mărfuri destinate transformării
şi de mărfuri autohtone, ţinînd cont de normele de producere (de consum)
stabilite în autorizaţie;
- valoarea în vamă totală a producţiei-marfă, a deşeurilor şi
resturilor depăşeşte suma valorii în vamă a mărfurilor destinate
transformării utilizate şi a valorii mărfurilor autohtone.
61. Dacă la verificarea formularului de control şi evidenţă nu s-au
depistat încălcări, în colţul din dreapta de sus al formularului de
control şi evidenţă verificat se face inscripţia: "Verificat. Încălcări
nu s-au depistat. " ___ " ___20___ ", autentificată prin semnătura şi
ştampila personală a persoanei responsabile a biroului vamal. Formularul
de control şi evidenţă verificat se anexează la dosarul autorizaţiei
verificate.
În cazul depistării unor încălcări în colţul din dreapta de sus al
formularului de control şi evidenţă se face inscripţia: "Verificat. S-au
depistat încălcări. " ___ " ___20___ ", autentificată prin semnătura şi
ştampila personală a persoanei responsabile a biroului vamal. Se
întocmeşte o listă de încălcări, în care se enumeră în mod arbitrar
toate încălcările depistate la verificarea formularului de control şi
evidenţă. Lista încălcărilor de asemenea se autentifică prin semnătura
şi ştampila personală a persoanei responsabile a biroului vamal.
Formularul de control şi evidenţă verificat şi lista încălcărilor se
anexează la dosarul autorizaţiei verificate.
62. Dacă în cadrul verificării autorizaţiei nu au fost depistate
încălcări, în colţul din dreapta de sus al exemplarului ei aflat la
biroul vamal se face inscripţia: "Scoasă de la control. "__ " ___20__",
autentificată prin semnătura şi ştampila personală a persoanei
responsabile a biroului vamal. Autorizaţia închisă cu documentele
anexate, în baza cărora a fost eliberată, formularul de control şi
evidenţă, copiile tuturor declaraţiilor vamale, perfectate în
conformitate cu autorizaţia, şi alte documente din dosar se transmit în
arhivă pentru a fi păstrate timp de cinci ani.
63. În cazul în care la verificarea respectării regimului vamal de
transformare sub supravghere vamală au fost depistate încălcări privind
neachitarea drepturilor de import/export, biroul vamal care efectuează
verificarea trebuie să perceapă de la întreprinderea prelucrătoare
aceste mijloace băneşti (drepturi de import, penalităţi) în modul
stabilit de legislaţia naţională în vigoare.
64. Dacă în perioada utilizării autorizaţiei eliberate
întreprinderea prelucrătoare a încălcat regulile vamale, ea trebuie să
înlăture încălcările şi să prezinte suplimentar documentele necesare
pentru scoaterea de la control a autorizaţiei în termenele stabilite de
biroul vamal.
XII. Procedura de anulare, suspendare a acţiunii
şi (sau) de retragere a autorizaţiei
65. Autorizaţia poate fi anulată, dacă după eliberarea ei biroul
vamal primeşte informaţii veridice cu privire la faptul că autorizaţia a
fost eliberată în baza unor date incomplete sau neautentice.
66. La primirea informaţiei care implică examinarea chestiunii
privind suspendarea acţiunii autorizaţiei, biroul vamal decide printr-un
ordin, expunînd motivele, şi în mod obligatoriu, în termen de trei zile
din data emiterii ordinului, expediază o copie a deciziei, cu aviz de
primire, întreprinderii prelucrătoare şi organului vamal indicat în
autorizaţia eliberată. Dacă întreprinderea prelucrătoare în termenele
stabilite de biroul vamal (pînă la 15 zile) nu întreprinde măsuri pentru
înlăturarea motivelor care au determinat suspendarea acţiunii
autorizaţiei, aceasta este retrasă sau anulată.
67. Din data emiterii ordinului privind suspendarea acţiunii
autorizaţiei biroul vamal sistează vămuirea mărfurilor destinate
transformării sub supraveghere vamală şi a produselor rezultate în
cadrul acestei autorizaţii.
68. Decizia privind suspendarea acţiunii autorizaţiei poate fi
atacată în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
69. Autorizaţia este retrasă dacă întreprinderea prelucrătoare nu
respectă cerinţele Codului vamal sau nu a îndeplinit condiţiile
stipulate, în conformitate cu care solicitantului i-a fost eliberată
autorizaţia.
70. În cazul depistării unor încălcări ale regimului de transformare
sub supraveghere vamală, se întocmeşte un proces-verbal de încălcare a
regulilor vamale.
71. Decizia privind anularea sau retragerea autorizaţiei se ia prin
ordinul biroului vamal cu indicarea obligatorie a cauzelor care au
determinat luarea acestei decizii şi, în termen de trei zile din data
emiterii ordinului, se expediază cu aviz de primire întreprinderii
prelucrătoare şi biroului vamal indicat în autorizaţia retrasă sau
anulată.
72. Din data emiterii ordinului de anulare sau retragere, biroul
vamal sistează vămuirea mărfurilor destinate transformării sub
supraveghere vamală şi a produselor rezultate în cadrul autorizaţiei
retrase.
73. Decizia privind anularea sau retragerea autorizaţiei poate fi
atacată în conformitate cu capitolul XI al Codului vamal.
74. Anularea sau retragerea autorizaţiei poate fi aplicată şi ca
măsură suplimentară de sancţionare pentru încălcarea regulilor vamale,
în conformitate cu prevederile capitolului X al Codului vamal. În acest
caz hotărîrea de anulare sau de retragere se perfectează în formă de
decizie pentru aplicarea sancţiunii în dosarul de încălcare a regulilor
vamale, iar retragerea sau anularea se realizează din data emiterii
deciziei privind executarea.
XIII. Dispunerea de mărfurile destinate transformării şi de
produsele rezultate, după anularea sau retragerea autorizaţiei
75. În termen de zece zile din data emiterii deciziei biroului vamal
privind anularea sau retragerea autorizaţiei, întreprinderea
prelucrătoare trebuie:
- să asigure, începînd cu data anulării sau retragerii autorizaţiei,
schimbarea regimului vamal al mărfurilor destinate transformării,
plasate anterior în regimul vamal de transformare sub supraveghere
vamală, care au fost deja folosite la fabricarea producţiei-marfă sau
care se află în proces de producere, în alt regim vamal conform modului
stabilit;
- să prezinte formularul de control şi evidenţă a mărfurilor
destinate transformării şi a produselor rezultate, care au fost
deplasate, în conformitate cu autorizaţia anuală sau retrasă, pînă la
data emiterii ordinului cu privire la anularea sau retragerea
autorizaţiei sau a deciziei în dosarul de încălcare a regulilor vamale.
76. La anularea sau retragerea autorizaţiei, în termen de douăzeci
de zile din data emiterii ordinului de anulare sau retragere, biroul
vamal efectuează controlul gestiunii mărfurilor destinate transformării
şi a produselor rezultate.
77. Dacă cerinţele prevăzute de prezentul regulament privind
anularea sau retragerea autorizaţiei sînt respectate, în colţul din
dreapta de sus al exemplarului (copiei) autorizaţiei de transformare sub
supraveghere vamală se face inscripţia "Anulată (Retrasă). "____"
______20___", autentificată prin semnătura persoanei responsabile şi
ştampila biroului vamal. Autorizaţia anulată sau retrasă cu documentele
anexate, în baza cărora a fost eliberată, copia ordinului de anulare sau
de retragere, formularul de control şi evidenţă, copiile tuturor
declaraţiilor vamale perfectate în conformitate cu autorizaţia
nominalizată şi ale celor perfectate în legătură cu anularea sau
retragerea acesteia, precum şi alte documente din dosar se transmit la
arhiva biroului vamal pentru a fi păstrate timp de patru ani.
78. În cazul nerespectării de către întreprinderea prelucrătoare a
cerinţelor menţionate mai sus, se întocmeşte un proces-verbal de
încălcare a regulilor vamale.
XIV. Evidenţa
79. Birourile vamale ţin evidenţa şi prezintă Departamentului Vamal,
în modul şi termenele stabilite, dări de seamă privind mărfurile plasate
în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală şi produsele
rezultate în conformitate cu modelele rapoartelor statistice operative.
XV. Dispoziţii finale
80. Autorizaţia de transformare sub supraveghere vamală a mărfurilor
nu poate fi transmisă altei persoane.
81. La vămuirea mărfurilor destinate transformării şi a produselor
rezultate se aplică metodele de determinare a valorii în vamă în
conformitate cu legislaţia naţională.
82. Introducerea mărfurilor destinate transformării şi exportul
producţiei-marfă, a deşeurilor şi resturilor se efectuează sub
supraveghere vamală.
83. Dacă există motive suficiente de a presupune că transformarea
poate cauza daune substanţiale mediului ambiant, biroul vamal are
dreptul să oblige întreprinderea prelucrătoare să prezinte concluzia
organelor controlului ecologic special autorizate în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova privind protecţia mediului ambiant.
84. Persoanele care au comis încălcări ale regimului de transformare
sub supraveghere vamală a mărfurilor sau au efectuat operaţii ilicite cu
mărfurile plasate sub regimul vamal de transformare sub supraveghere
vamală, sau care nu au îndeplinit condiţiile de utilizare a regimului
vamal sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia Republicii
Moldova.
Anexa nr.1
la Regulamentul privind regimul vamal
de transformare sub supraveghere vamală
LISTA
mărfurilor prohibite plasării în regimul vamal de transformare
sub supraveghere vamală
Armamente, cu excepţia armelor de valoare artistică, tehnică
militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
Praf de puşcă, substanţe explozive şi mijloace detonante.
Materiale nucleare, utilaj tehnologic şi dispozitive nucleare, surse
radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
Metale preţioase, aliaje, articole confecţionate din acestea,
minerale şi deşeuri din metale preţioase.
Stupefiante, substanţe psihotrope, otrăvitoare, cu efect puternic,
care nu sînt preparate medicinale.
Mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)*.
Deşeuri industriale** .
Mărfuri accizate.
Mărfuri cu destinaţie dublă.
----------------------------------
* Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă) se
subînţeleg mijloacele tehnice care conţin unul sau mai multe
radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale
acestora, precum şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele
de radionavigaţie, de radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu
şi alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o
frecvenţă de peste 9 kiloherzi) .
** În conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.1347-XIII din 9
octombrie 1997.
Anexa nr.2
la Regulamentul privind regimul vamal
de transformare sub supraveghere vamală
PROCEDURA
de prelungire a termenului de transformare
sub supraveghere vamală
1. Pentru prelungirea termenului de transformare sub supraveghere
vamală, întreprinderea prelucrătoare va depune la Departamentul Vamal o
cerere în formă scrisă, indicînd motivele care impun prelungirea şi
durata termenului solicitat suplimentar, şi concluzia de modelul
stabilit a biroului vamal care realizează controlul asupra regimului în
cauză privind oportunitatea prelungirii ulterioare a termenului de
transformare sub supraveghere vamală a mărfurilor.
Cererea trebuie să fie depusă la Departamentul Vamal cu cel puţin 20
de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei,
cu prezentarea concomitentă a tuturor actelor necesare prelungirii
autorizaţiei.
Cererea întreprinderii prelucrătoare se examinează în termen de 15
zile.
În caz de necesitate, Departamentul Vamal poate solicita acte şi
informaţii suplimentare (documentaţia tehnică, motivele prelungirii
termenului de transformare sub supraveghere vamală etc.). În acest caz
termenul de examinare a cererii începe să curgă din ziua prezentării
actelor şi informaţiilor menţionate.
Departamentul Vamal poate să primească cererea spre examinare şi în
cazul depăşirii termenelor de depunere a ei, dacă există motive
întemeiate.
Faptul depunerii la Departamentul Vamal a cererii, în care
întreprinderea prelucrătoare solicită prelungirea termenului de
transformare sub supraveghere vamală, nu întrerupe şi nici nu suspendă
termenul de transformare a mărfurilor, indicat în autorizaţia de
transformare sub supraveghere vamală.
2. În cazul încălcării termenului de transformare sub supraveghere
vamală, prelungirea lui se efectuează numai după adoptarea şi executarea
deciziei de sancţionare a întreprinderii prelucrătoare pentru încălcarea
regulilor vamale.
3. Departamentul Vamal, după examinarea cererii, ia decizia de
prelungire a termenului de transformare sub supraveghere vamală în formă
scrisă şi stabileşte un nou termen, dacă termenul general de
transformare sub supraveghere vamală (luînd în calcul şi durata
prelungirii) nu depăşeşte termenul-limită.
Decizia cu privire la prelungirea termenului de transformare sub
supraveghere vamală se aduce la cunoştinţa întreprinderii prelucrătoare
prin modificarea autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală.
4. În cazul în care Departamentul Vamal acceptă cererea şi ia
decizia privind prelungirea termenului de transformare sub supraveghere
vamală, în exemplarul autorizaţiei aflat la întreprinderea prelucrătoare
se face inscripţia: "Prelungit pînă la "___" ______20___", autentificată
prin semnătura factorului de decizie şi ştampila Departamentului Vamal,
cu înştiinţarea biroului vamal în cauză despre modificările efectuate.
Actele în baza cărora se prelungeşte termenul de transformare sub
supraveghere vamală şi decizia de prelungire se păstrează la
Departamentul Vamal.
5. În cazul în care Departamentul Vamal refuză cererea de prelungire
a termenului de transformare sub supraveghere vamală, întreprinderea
prelucrătoare poate ataca acest refuz în modul stabilit de legislaţia în
vigoare.
Anexa nr.3
la Regulamentul privind regimul vamal
de transformare sub supraveghere vamală
MODUL
de eliberare a autorizaţiei de transformare
sub supraveghere vamală
1. Pentru obţinerea autorizaţiei de transformare sub supraveghere
vamală, întreprinderea prelucrătoare trebuie să depună la biroul vamal o
cerere, în care se indică:
- denumirea mărfurilor destinate transformării;
- mărfurile autohtone utilizate;
- producţia-marfă, deşeurile şi pierderile de producere rezultate în
urma transformării;
- descrierea procesului de producere a producţiei-marfă cu indicarea
principalelor procese tehnologice;
- calculul termenelor de transformare sub supraveghere vamală;
- calculul normelor de producere (de consum);
- metodele de identificare;
- dispunerea de producţia-marfă, deşeurile de producere şi resturile
obţinute;
- denumirea biroului vamal, în a cărui rază de activitate se
realizează vămuirea mărfurilor destinate transformării, a produselor
rezultate şi a resturilor.
Biroul vamal are dreptul să solicite de la organele de stat, bănci
şi alte organizaţii acte suplimentare care confirmă informaţiile
cuprinse în cerere.
La examinarea actelor prezentate, în caz de necorespundere a datelor
din documente, biroul vamal este în drept să solicite informaţii
suplimentare.
Biroul vamal trebuie să ia decizia privind acordarea sau refuzul de
a acorda autorizaţia şi să o aducă la cunoştinţa întreprinderii
prelucrătoare, în scris, în termen de 30 de zile din data primirii
tuturor actelor necesare pentru adoptarea deciziei. Termenul general de
examinare a cererii nu trebuie să depăşească două luni.
La luarea de către biroul vamal a unei decizii favorabile, primul
exemplar al autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală a
mărfurilor pe teritoriul vamal, de modelul stabilit de Departamentul
Vamal, se transmite întreprinderii prelucrătoare, al doilea exemplar
împreună cu actele anexate, în baza cărora a fost eliberată această
autorizaţie, se păstrează la biroul vamal şi se foloseşte pentru control.
În cazul refuzului de a acorda autorizaţia, biroul vamal informează
întreprinderea prelucrătoare despre aceasta în scris, explicînd motivele
refuzului. Întreprinderea prelucrătoare poate ataca acest refuz în modul
stabilit de legislaţia în vigoare.
Evidenţa autorizaţiilor eliberate se ţine în Registrul biroului
vamal de evidenţă a autorizaţiilor de transformare sub supraveghere
vamală eliberate, de modelul stabilit de Departamentul Vamal.
Modul de completare a autorizaţiei este stabilit de Departamentul
Vamal.
Anexa nr.8
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de admitere temporară
I. Dispoziţii generale
1. Prin regim vamal de admitere temporară, definit în art.68 al
Codului vamal, se subînţelege regimul de introducere/scoatere temporară,
în care se permite utilizarea mărfurilor pe teritoriul vamal sau în
afara lui cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import şi
de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi fără
aplicarea măsurilor de politică economică.
2. Mărfurile plasate în regimul vamal de admitere temporară se află
sub supraveghere vamală şi nu pot fi înstrăinate, vîndute, cesionate sau
gajate fără permisiunea organelor vamale.
3. Nu pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară
mărfurile prevăzute în anexa la prezentul regulament.
4. Autorizaţia de plasare a mărfurilor în regimul vamal de admitere
temporară este acordată de birourile vamale.
II. Condiţiile de plasare a mărfurilor în
regimul vamal de admitere temporară
5. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară
cu condiţia ca ele pe toată durata regimului să rămînă în aceeaşi stare,
cu excepţia uzurii şi a pierderilor naturale aferente transportării şi
păstrării în condiţii bune, şi ca plasatorul lor să prezinte organului
vamal obligaţia de returnare a mărfurilor în termenele stabilite.
6. Mărfurile plasate de agenţi economici în regimul vamal de
admitere temporară pe teritoriul Republicii Moldova:
- pe toată durata regimului trebuie să rămînă în proprietatea
persoanei juridice din străinătate, care este constituită şi
înregistrată în conformitate cu legislaţia în vigoare a statului său,
sau a persoanei fizice cetăţean străin cu domiciliul permanent peste
hotare;
- trebuie să fie identificabile.
7. Pentru plasarea mărfurilor în regimul vamal de admitere temporară
se prezintă următoarele acte:
persoanele juridice:
a) cererea, care va cuprinde:
- denumirea întreprinderii;
- adresa juridică şi codul fiscal ale întreprinderii;
- denumirea, cantitatea şi codul mărfurilor, în conformitate cu
Nomenclatorul Mărfurilor al Republicii Moldova;
- scopul şi locul în care urmează a fi utilizată marfa;
- termenul pentru care se solicită acordarea regimului vamal;
- criteriile de identificare a mărfurilor.
b) actele de constituire a întreprinderii;
c) certificatul de înregistrare a întreprinderii;
d) contractul, invitaţia oficială sau alt document, care confirmă
intenţiile oficiale ale părţilor privind plasarea mărfurilor sub regimul
vamal respectiv;
e) documentele de transport (după caz);
f) documentele de însoţire a mărfurilor (după caz);
g) documentaţia tehnică a mărfurilor (după caz);
persoanele fizice:
a) cererea;
b) permisul de şedere în Republica Moldova;
c) autorizaţia de muncă, contractul de muncă, contractul de studii
sau foaia de tratament pe teritoriul Republicii Moldova;
d) documentele de transport, documentele de însoţire, documentaţia
tehnică a mărfurilor (în caz de necesitate).
8. Este permisă admiterea temporară a următoarelor mărfuri, fără
autorizaţia organelor vamale şi fără depunerea declaraţiei vamale:
a) mijloace de transport în trafic internaţional, înmatriculate
permanent în străinătate, inclusiv containere şi alte instalaţii de
transport;
b) prelate şi rechizite de vagon, înscrise în documentele de
însoţire a mijloacelor de transport;
c) stelaje, grătare, separaţii, obloane şi alte amenajări aflate pe
mijlocul de transport;
d) mărfuri şi obiecte folosite de persoanele fizice nerezidente în
scop turistic, sportiv sau de odihnă, la scoaterea acestora din sau
introducerea în Republica Moldova.
III. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul
vamal de admitere temporară
9. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară
numai cu autorizaţia birourilor vamale. Pînă la eliberarea acestei
autorizaţii, mărfurile trecute peste frontiera vamală a Republicii
Moldova pot fi plasate în depozitele provizorii. Statutul depozitelor
provizorii şi condiţiile de plasare a mărfurilor în ele sînt stipulate
în secţiunea a 24-a a Codului vamal.
10. La acordarea regimului vamal de admitere temporară se
perfectează declaraţia vamală şi se percep drepturile de import sau de
export prevăzute de legislaţie.
11. Pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară mărfurile
ce aparţin misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum şi
personalului acestora, fiind exonerate de drepturile de import şi de
export, cu condiţia declarării lor la organele vamale. Astfel de mărfuri
pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară pe întreaga
perioadă de acreditare a acestor persoane.
12. Birourile vamale ţin evidenţa strictă a mărfurilor plasate în
regimul de admitere temporară şi sancţionează persoanele care încalcă
prevederile acestui regim.
13. Birourile vamale şi participanţii la tranzacţia de admitere
temporară sînt obligaţi să păstreze documentele, în baza cărora a fost
acordat regimul vamal de admitere temporară, pe parcursul perioadei
stabilite de actele normative în vigoare.
14. Termenul de aflare a mărfurilor în regimul de admitere temporară
este stabilit de organul vamal în funcţie de scopul, de stipulările din
contract, circumstanţele şi condiţiile acceptării acestui regim şi nu
poate depăşi termenul maxim stabilit de Codul vamal.
Cererea de prelungire a termenului iniţial solicitat trebuie să fie
prezentată la organul vamal cu cel mult o lună înainte de expirarea lui.
15. Termenul de aflare sub regim de admitere temporară a utilajului
pentru producerea mărfurilor destinate în exclusivitate exportului poate
fi prelungit, pe o perioadă mai mare de trei ani, de Comisia
guvernamentală.
Cererea de prelungire a acestui termen se înaintează comisiei de
către agentul economic respectiv cu două luni înainte de expirarea lui.
Comisia va examina materialele şi va infroma solicitantul despre
decizia adoptată сu cel puţin 10 zile înainte de expirarea termenului
stabilit în primul alineat.
IV. Încheierea regimului vamal de admitere temporară
16. Mărfurile admise temporar trebuie să fie scoase/returnate în
aceeaşi stare, cu excepţia uzurii normale şi a pierderilor naturale
aferente transportării şi păstrării lor în condiţii bune.
17. Pînă la data expirării termenului de aflare sub regimul de
admitere temporară, mărfurile, care nu au fost returnate, trebuie să fie
plasate sub alt regim vamal sau transmise pentru păstrare la depozitul
provizoriu al organului vamal.
18. Mărfurile plasate în regimul vamal de admitere temporară pot fi
vîndute, închiriate, împrumutate sau date în comodat altor persoane
numai după achitarea drepturilor de import/export, în urma obţinerii
autorizării biroului vamal, care a acordat regimul de admitere temporară.
19. Încheierea regimului vamal de admitere temporară se efectuează
prin declararea mărfurilor la reîntoarcerea lor în sau din teritoriul
vamal al Republicii Moldova, cu indicarea în prima casetă a rubricii 37
"Regim" a declaraţiei vamale în detaliu a codurilor pentru prima pereche
de cifre - "31", pentru a doua "Regim precedent" - "31" şi în caseta a
doua - specificul regimului vamal respectiv.
În rubrica 40 "Document precedent" a declaraţiei vamale în detaliu
se indică numărul declaraţiei prin care a fost acordat regimul
nominalizat.
20. Persoana care a importat/exportat temporar mărfuri şi nu le-a
scos/returnat în termenele stabilite nu va purta răspundere în faţa
organelor vamale doar în cazul în care faptul deteriorării, nimicirii
sau pierderii irecuperabile a mărfurilor în urma unui caz de forţă
majoră va fi confirmată de Camera de Comerţ şi Industrie şi alte organe
abilitate ale statului respectiv.
Anexă
la Regulamentul privind regimul
vamal de admitere temporară
Mărfurile care nu pot fi plasate în regimul
vamal de admitere temporară
Nu pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară mărfurile
prohibite importului în sau exportului din teritoriul vamal al
Republicii Moldova, precum şi mărfurile specificate mai jos (cu excepţia
celor ce urmează să fie prezentate la expoziţii, iarmaroace, reuniuni
internaţionale şi în cadrul altor acţiuni de acest gen):
mărfurile sînt neidentificabile;
mărfurile scoase din uzul civil;
materialele consumabile;
produsele alimentare, băuturile, inclusiv alcoolice, produsele din
tutun;
deşeurile industriale;
anvelopele.
Anexa nr.9
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal de zonă liberă
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de zonă liberă este regimul în care mărfurile
străine sînt plasate şi utilizate într-un teritoriu anumit al Republicii
Moldova fără plata drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică,
în modul stabilit de Codul vamal, de prezentul regulament şi de alte
acte normative, dacă legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile
autohtone sînt introduse şi utilizate în acel teritoriu cu respectarea
condiţiilor stabilite pentru regimul de export.
2. Zonele libere sînt părţi ale teritoriului Republicii Moldova,
separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe întreg
perimetrul lor şi pot fi alcătuite din subzone - părţi izolate
teritorial de restul zonelor libere.
3. În teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de
subdiviziunile birourilor vamale create conform legislaţiei în vigoare
şi subordonate Departamentului Vamal, a căror activitate privind
asigurarea regimului de trecere în zone este coordonată sub aspect
organizatoric cu administraţia zonelor libere respective.
4. În teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare
obligatorie în vamă a mărfurilor, introduse în şi scoase din teritoriul
respectiv.
5. În zonele libere mărfurile străine sînt considerate, din punct de
vedere al aplicării drepturilor de import şi a măsurilor de politică
economică, mărfuri care nu se află în teritoriul ţării.
6. Se interzice introducerea în teritoriul zonelor libere a
mărfurilor şi altor obiecte în cazul în care comercializarea lor este
interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul
în care acestea:
- prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;
- pun în pericol morala şi securitatea publică;
- nu corespund normelor şi regulilor ecologice, sanitare şi
epidemiologice prevăzute de legislaţia în vigoare;
- nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţia în
vigoare.
II. Aflarea mărfurilor în zona liberă
7. Mărfurile aflate în zona liberă, pînă în momentul traversării
frontierelor ei, au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un
rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale.
8. Termenul aflării mărfurilor în zonele libere poate fi condiţionat
de termenul lor de păstrare, luîndu-se în calcul particularităţile
mărfurilor. În acest caz, în scopul evitării consecinţelor grave pentru
sănătatea oamenilor şi a încălcării normelor ecologice şi de altă
natură, organele vamale şi celelalte organe abilitate pot cere
persoanelor responsabile de păstrarea mărfurilor să ia măsurile ce se
impun, inclusiv privind nimicirea lor.
9. Mărfurile destinate exportului, introduse în perimetrul zonelor
libere din cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova, în
conformitate cu regimul vamal de export se pot afla în teritoriul
zonelor libere cel mult şase luni.
10. Mărfurile străine plasate în zonele libere nu pot fi abandonate
sau distruse decît în condiţiile legii.
III. Operaţiunile cu mărfurile introduse în zona liberă
11. În zona liberă pot fi desfăşurate următoarele genuri de
activitate:
a) producerea industrială a mărfurilor destinate exportului, cu
excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rectificat, alcoolului
etilic cu tăria mai mare de 80% vol., alcoolului tehnic, alcoolului
denaturat, distilatelor de vin noi şi mature, altor derivaţi ai
alcoolului etilic) şi a producţiei alcoolice;
b) sortarea, ambalarea, marcarea şi alte operaţiuni similare
efectuate cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii
Moldova;
c) alte genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile
comunale, de depozitare, de construcţie, de alimentaţie publică etc.,
necesare desfăşurării activităţilor indicate la literele a) şi b).
12. Mărfurile aflate în zona liberă, pe lîngă operaţiunile de
încărcare, descărcare, transportare şi depozitare, pot fi supuse
operaţiunilor necesare pentru asigurarea păstrării şi circulaţiei lor,
ameliorarea calităţilor lor marfare, precum şi de ambalare în scopul
pregătirii lor pentru transportare.
13. În teritoriul zonelor libere sînt admise orice lucrări de
construcţie a clădirilor, obiectelor administrative şi cu menire
gospodărească în strictă concordanţă cu prevederile art.79 (3) al
Codului vamal, precum şi introducerea materialelor de construcţie,
utilajului, mecanismelor, elementelor de construcţie şi materialelor
consumabile în scopuri de construcţie şi deservire.
14. Se permite introducerea în teritoriul zonelor libere a
mărfurilor străine şi autohtone în scopuri de producere, prelucrare şi
transformare, cu plasarea lor ulterioară în alte regimuri vamale.
IV. Vămuirea mărfurilor introduse
în sau scoase din zonele libere
15. Vămuirea mărfurilor introduse în sau scoase din teritoriul
zonelor libere se efectuează în baza declaraţiei vamale de modelul
stabilit.
16. Controlul vamal al mărfurilor şi unităţilor de transport, sosite
pe adresa întreprinderii rezident al zonei libere, nu se admite în afara
teritoriului zonelor libere, ci numai în locurile stabilite de organul
vamal, de comun acord cu administraţiile zonelor libere respective.
17. Mărfurile străine, care se află sub supraveghere vamală în
teritoriul vamal al Republicii Moldova şi care urmează să fie introduse
în teritoriul zonelor libere din cealaltă parte a teritoriului vamal al
Republicii Moldova, transportate pînă la punctul de trecere a frontierei
zonei libere sub supraveghere vamală şi pot fi plasate în zona liberă
numai după încheierea, în modul stabilit, a regimului vamal în care
mărfurile au fost plasate anterior.
18. Organul vamal autorizează trecerea mărfurilor şi a mijloacelor
de transport peste frontiera zonei libere numai după:
a) controlul documentelor vamale, ce confirmă dreptul de deplasare a
mărfurilor peste frontiera zonei libere, precum şi a altor documente de
însoţire a mărfurilor;
b) controlul vamal al mijloacelor de transport şi valorilor
materiale, pentru a nu admite încălcarea regulilor de trecere a
frontierei, precum şi pentru a depista cazurile de tăinuire a
substanţelor şi mărfurilor prohibite introducerii în teritoriul vamal al
Republicii Moldova.
19. Vămuirea mărfurilor, scoase din teritoriul zonei libere peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, se efectuează la solicitarea
rezidentului, în conformitate cu regimurile vamale de export şi reexport.
20. Livrările de mărfuri în zonele libere din cealaltă parte a
teritoriului vamal al Republicii Moldova echivalează cu exportul, iar
livrările de mărfuri din zonele libere în cealaltă parte a teritoriului
vamal al Republicii Moldova - cu importul şi se reglementează în
conformitate cu legislaţia.
21. Se admite depunerea declaraţiei vamale periodice în cazurile
introducerii sistematice în teritoriul zonelor libere a mărfurilor,
destinate utilizării în procesul de fabricare a producţiei-marfă, cu
excepţia mărfurilor accizate.
O astfel de declarare periodică se va efectua cel puţin o dată în
lună pentru mărfurile autohtone introduse în teritoriul zonelor libere
şi de două ori pe lună - în celelalte cazuri.
22. La cererea rezidentului, biroul vamal determină de sine stătător
cazurile şi mărfurile pentru care se admite depunerea declaraţiei vamale
periodice. Cererea, prezentată în formă liberă, trebuie să conţină lista
mărfurilor şi argumentele întemeiate privind oportunitatea depunerii
declaraţiei periodice pentru astfel de mărfuri.
23. Punerea în circulaţie a mărfurilor, plasate în regimul vamal de
zonă liberă prin depunerea declaraţiei vamale periodice, se efectuează
în baza actelor însoţitoare de transport. În aceste cazuri, în
declaraţia vamală periodică se vor face trimiteri la toate actele
însoţitoare de transport, în baza cărora s-a livrat marfa.
V. Cerinţele faţă de teritoriu,
amenajarea şi utilarea zonelor libere
24. Perimetrele zonelor libere, punctele de trecere, precum şi
persoanele şi mijloacele de transport, care introduc şi scot mărfuri,
sînt supuse controlului vamal.
Trecerea frontierei zonei libere se efectuează numai prin posturile
de control vamal, care reprezintă locuri special amenajate pentru
efectuarea controlului la trecerea peste frontiera zonei libere a
mijloacelor de transport, a valorilor materiale şi a persoanelor fizice.
25. Teritoriul zonelor libere este delimitat de restul teritoriului
ţării printr-o îngrădire sigură, capitală, neîntreruptă, impenetrabilă
pentru mijloacele de transport şi persoanele fizice, care trebuie să fie
bine luminată şi vizibilă. Lăţimea spaţiului liber din faţa ei nu poate
fi mai mică de un metru.
26. Posturile de control vamal trebuie să aibă porţi sigure,
iluminare adecvată, platforme de observare amenajate, cu înveliş dur şi
să dispună de condiţiile tehnice necesare pentru controlul mijloacelor
de transport, a valorilor materiale, care sînt transportate peste
frontiera zonei libere, de încăperi bine amenajate pentru colaboratorii
vamali, precum şi de mijloace de telecomunicaţii şi alte dispozitive
pentru activitate stabilă.
27. Infrastructura zonelor libere trebuie să cuprindă, în mod
obligatoriu, şi terenuri speciale destinate staţionării camioanelor care
se află sub controlul serviciului vamal şi a celui de pază. Mijloacele
de transport staţionează pe aceste terenuri pînă la finalizarea
controlului vamal, după care părăsesc teritoriul zonei libere.
28. Mărfurile periculoase, a căror deţinere sau circulaţie este
stabilită prin reglementări speciale, mărfurile uşor alterabile, precum
şi cele care necesită încăperi speciale de depozitare sînt admise în
zonele libere numai dacă acestea dispun de spaţii sau incinte special
utilate pentru plasarea şi depozitarea lor.
VI. Drepturile de import/export şi responsabilitatea
pentru achitarea lor
29. În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona
liberă nu se percep drepturile de import, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale, şi nu se aplică măsuri de politică economică, dacă
legislaţia nu prevede altfel.
Dacă mărfurile sînt scoase din zona liberă şi introduse în cealaltă
parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova în circulaţie liberă,
se percep drepturi de import conform legislaţiei şi se aplică măsuri de
politică economică.
Dacă mărfurile sînt scoase din zona liberă în afara teritoriului
vamal al Republicii Moldova, nu se percep drepturi de import şi de
export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi nu se aplică
măsuri de politică economică.
30. Persoana care deplasează mărfurile peste frontiera zonei libere
este responsabilă de plata drepturilor de import şi de export.
31. Asupra mărfurilor care nu au fost prelucrate suficient în zona
liberă, la scoaterea lor din această zonă în cealaltă parte a
teritoriului vamal al Republicii Moldova, se extind prevederile
legislaţiei vamale, în partea ce se referă la conţinutul în ele a
componenţilor importaţi.
VII. Rapoartele şi evidenţa
32. Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona
liberă este obligată să ţină evidenţa operativă a mărfurilor, de modelul
aprobat de autoritatea vamală, şi să o pună la dispoziţia acesteia
pentru control. Mărfurile se înregistrează în evidenţe în momentul în
care sînt introduse în locurile sau în încăperile deţinute de persoana
în cauză.
33. Rezidenţii zonei libere sînt obligaţi să ţină evidenţa la zi a
mărfurilor introduse sau scoase, precum şi a mărfurilor fabricate,
prelucrate, transformate, stocate, cumpărate sau comercializate în zonă
şi să prezinte organului vamal raportul privind aceste mărfuri, în
conformitate cu procedura stabilită de Departamentul Vamal.
34. Rezidenţii zonelor libere, care efectuează operaţiuni cu
mărfurile plasate în aceste zone, prezintă cel puţin o dată în lună un
raport amplu despre aceste mărfuri, luînd în considerare datele din
registrele de evidenţă şi din alte acte prevăzute de legislaţie.
În cazul în care există date contradictorii sau dacă aceste date nu
coincid, organul vamal este în drept să oblige rezidentul zonei libere
să prezinte un raport extraordinar şi să efectueze inventarierea
mărfurilor.
35. Biroul vamal care ţine evidenţa activităţii rezidenţilor zonei
libere acumulează şi prezintă Departamentului Vamal rapoarte lunare cu
informaţii despre traficul de mărfuri prin zona liberă respectivă
conform modului stabilit.
VIII. Dispoziţii finale
36. În zonele libere este interzisă activitatea agenţilor economici,
care nu au statut de rezidenţi ai acestor zone, precum şi păstrarea,
stocarea şi comercializarea de către ei a mărfurilor şi prestarea
serviciilor.
37. La vămuirea mărfurilor, plasate în regim vamal de zonă liberă,
valoarea în vamă a acestora este determinată în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova.
38. Deplasarea mărfurilor de la birourile vamale de frontieră în
zonele libere şi invers se efectuează în conformitate cu regulile de
deplasare a mărfurilor sub supraveghere vamală.
Anexa nr.10
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal de perfecţionare pasivă
I. Principii generale
1. Regimul vamal de perfecţionare pasivă este regimul vamal în care
mărfurile autohtone sînt prelucrate sau transformate în afara
teritoriului Republicii Moldova fără aplicarea măsurilor de politică
economică, iar produsele rezultate sînt importate cu exonerarea totală
sau parţială de drepturile de import, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale, dacă legislaţia nu prevede altfel.
II. Operaţiunile de perfecţionare pasivă a mărfurilor
2. Operaţiunile de perfecţionare pasivă includ:
- fabricarea produsului - inclusiv montarea, asamblarea şi adaptarea
la alte mărfuri. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - fabricarea
unui produs nou din materie primă şi articole de completare, cu
utilizarea unor operaţiuni complexe;
- prelucrarea propriu-zisă şi transformarea obiectelor prelucrării.
Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - pierderea caracterului
individual al mărfurilor destinate prelucrării şi păstrarea lor în
producţia-marfă;
- fabricarea producţiei-marfă, inclusiv montarea, asamblarea şi
adaptarea la alte mărfuri. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni -
păstrarea caracteristicilor principale ale mărfurilor destinate
prelucrării utilizate în producţia-marfă;
- restabilirea formei iniţiale. Criteriul distinctiv al acestei
operaţiuni - restabilirea mărfurilor destinate prelucrării, care sînt
uzate, şi înlăturarea defectelor;
- utilizarea unor mărfuri care contribuie sau facilitează fabricarea
produselor rezultate, chiar dacă în procesul perfecţionării aceste
mărfuri sînt utilizate integral sau parţial. Criteriul distinctiv al
acestei operaţiuni - utilizarea integrală sau parţială în procesul de
perfecţionare a mărfurilor care contribuie la sau facilitează fabricarea
producţiei-marfă.
Pentru unele operaţiuni de perfecţionare pasivă a mărfurilor
Departamentul Vamal şi Ministerul Economiei şi Reformelor pot stabili
restricţii.
3. Regimul vamal de perfecţionare pasivă nu poate fi aplicat în
următoarele cazuri:
a) dacă la scoaterea mărfurilor din teritoriul vamal există temeiuri
pentru a solicita exonerarea lor de drepturile de import sau restituirea
drepturilor încasate;
b) dacă mărfurile ce urmează să fie scoase din teritoriul vamal la
importare au fost exonerate de toate drepturile de import - pînă la
expirarea termenelor de exonerare.
4. Nu se consideră operaţiuni de perfecţionare pasivă a mărfurilor:
- împachetarea, ambalarea sau sortarea mărfurilor;
- obţinerea prăsilei, creşterea şi îngrăşarea animalelor, păsărilor,
peştilor, crustaceelor şi moluştelor;
- cultivarea arborilor şi a plantelor;
- asigurarea integrităţii mărfurilor în timpul păstrării sau
transportării;
- pregătirea mărfurilor pentru vînzare şi transportare;
- copierea şi multiplicarea informaţiei, a înregistrărilor audio- şi
video- pe orice fel de purtători de informaţie;
- obţinerea energiei electrice, termice şi altor tipuri de energie.
III. Autorizaţia de perfecţionare pasivă a mărfurilor
5. Perfecţionarea pasivă a mărfurilor poate fi efectuată în bază de
autorizaţie, eliberată de biroul vamal din raza de activitate a
agentului economic în termen de 30 de zile din data depunerii cererii.
6. Ţara, în care va avea loc perfecţionarea pasivă, nu poate servi
drept pretext pentru a refuza acordarea autorizaţiei pentru scoaterea
mărfurilor autohtone în scopul prelucrării lor.
7. Acordarea autorizaţiei pentru scoaterea mărfurilor autohtone în
scopul prelucrării poate fi refuzată persoanelor interesate în cazul în
care identificarea produselor destinate prelucrării este imposibilă.
IV. Termenul de perfecţionare pasivă a mărfurilor
8. Termenul de perfecţionare pasivă se stabileşte în funcţie de
durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de
vedere economic.
9. Produsele rezultate la perfecţionarea pasivă trebuie să fie
returnate în teritoriul vamal al Republicii Moldova în cel mult 12 luni
din ziua autorizării scoaterii mărfurilor autohtone peste hotare pentru
prelucrare.
10. Organul vamal poate prelungi acest termen, la prezentarea de
către persoanele interesate a cererii motivate, în caz de forţă majoră.
V. Volumul produselor rezultate la perfecţionarea
pasivă a mărfurilor
11. Biroul vamal poate stabili în scopuri vamale, conform
legislaţiei în vigoare, volumul obligatoriu al produselor rezultate la
perfecţionarea pasivă a mărfurilor.
12. Pentru fiecare operaţiune de prelucrare a mărfurilor scoase
temporar din teritoriul vamal al Republicii Moldova, organul vamal
stabileşte norme de producere (de consum). Totodată, dacă apar
divergenţe, concluziile finale privind normele de producere (consum)
sînt formulate luîndu-se în considerare expertizele şi cercetările
experţilor independenţi şi ale laboratoarelor vamale, precum şi
informaţia referitor la normele de producere (de consum) de care dispun
organizaţiile de cercetări ştiinţifice neutre străine sau autohtone şi
întreprinderile care produc mărfuri similare şi/sau identice.
VI. Identificarea mărfurilor destinate prelucrării
în producţia-marfă
13. Identificarea în producţia-marfă a mărfurilor destinate
prelucrării reprezintă metodele de confirmare a faptului că anume
mărfurile destinate prelucrării au fost supuse operaţiilor de prelucrare
în scopul obţinerii producţiei-marfă.
14. Metodele de identificare pot fi următoarele:
- aplicarea specimenelor vamale în formă de sigilii, ştampile,
amprente, semne, marcaje cifrice sau alte marcaje pe mărfurile iniţiale
destinate prelucrării;
- descrierea mărfurilor pentru prelucrare;
- fotografierea, reprezentarea în scară a mărfurilor destinate
prelucrării;
- compararea probelor şi a mostrelor mărfurilor destinate
prelucrării, luate anterior, cu producţia-marfă;
- utilizarea marcajelor mărfurilor destinate prelucrării în formă de
numere de fabricare (nr. motorului, al părţilor caroseriei etc.).
15. În scopul identificării sus-numitelor mărfuri în producţia-
marfă, organele vamale pot folosi certificatele de origine a mărfurilor,
precum şi documentele comerciale referitoare la operaţiunile de
prelucrare a mărfurilor peste hotare.
16. Din cauza imposibilităţii identificării mărfurilor autohtone în
produsele rezultate, nu pot fi plasate în regimul vamal de perfecţionare
pasivă următoarele mărfuri:
- grîu, melasă, scoase în afara teritoriului vamal al ţării în
scopul producerii spirtului sau băuturilor alcoolice;
- tutun - pentru producerea ţigărilor sau altor articole de
tutungerie;
- mobilă;
- material forestier;
- alcool etilic;
- băuturi alcoolice;
- articole de tutungerie;
- bere;
- ciocolată;
- bomboane;
- zahăr;
- piei de animale prelucrate;
- articole din piele naturală, inclusiv încălţăminte;
- articole de bijuterie.
VII. Perceperea drepturilor de import/export
17. Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt
supuse drepturilor de export cu restituirea ulterioară a acestor
drepturi, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă produsele
rezultate la perfecţionarea pasivă sînt introduse în teritoriul vamal şi
dacă se respectă prevederile Codului vamal şi ale altor acte normative.
18. Drepturile de export se transferă la contul organului vamal,
care a vămuit mărfurile autohtone, scoase din teritoriul vamal al
Republicii Moldova în regim de perfecţionare pasivă.
19. Restituirea drepturilor de export se efectuează după
introducerea produselor rezultate şi vămuirea lor, dacă sînt respectate
condiţiile stipulate în autorizaţia de perfecţionare pasivă.
20. În cazul în care mărfurile autohtone nu au fost supuse
prelucrării în afara teritoriului vamal, la cererea posesorului
mărfurilor sau persoanei responsabile, organul vamal autorizează
introducerea acestor mărfuri cu restituirea drepturilor de export
achitate anterior, dacă aceste drepturi au fost percepute în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
21. Termenul maxim de restituire a drepturilor de export este de un
an.
22. Produsele rezultate la prelucrarea pasivă pot fi exonerate,
integral sau parţial, de drepturile de import, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale.
Exonerarea integrală sau parţială de drepturile de import a
produselor rezultate la prelucrare se acordă în cazul în care aceste
produse sînt importate în Republica Moldova de către un titular de
autorizaţie sau de brokerul lui vamal.
VIII. Responsabilitatea faţă de organul vamal
23. Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor nu
este răspunzător faţă de organul vamal pentru nereturnarea mărfurilor
ori produselor rezultate din perfecţionarea pasivă, sau importul lor cu
încălcarea termenului stabilit, numai în cazul în care acest fapt a fost
cauzat de o avarie sau de un caz de forţă majoră, confirmat de
autoritatea de resort a ţării respective în modul stabilit.
IX. Vămuirea mărfurilor destinate prelucrării
şi a produselor rezultate
24. Vămuirea mărfurilor autohtone, scoase în scopul prelucrării, se
efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia funcţionează
agentul economic deţinător de autorizaţie, cu condiţia prezentării:
- contractului pentru perfecţionare pasivă;
- autorizaţiei de perfecţionare pasivă;
- declaraţiei vamale completate în modul stabilit;
- actelor de însoţire a mărfii;
- documentului bancar ce confirmă transferul drepturilor de export,
în cazul în care aceste plăţi au fost percepute;
- mărfurilor destinate perfecţionării pasive - pentru control şi
identificare.
25. Transportarea mărfurilor, plasate sub regimul de perfecţionare
pasivă, pînă la punctul de trecere a frontierei se efectuează sub
supraveghere vamală.
26. Produsele rezultate în procesul prelucrării în afara
teritoriului vamal se transportă sub supraveghere vamală la biroul vamal
de destinaţie pentru a fi puse în circulaţie liberă sau plasate în alt
regim.
27. Produsele rezultate sînt puse în circulaţie liberă numai la
prezentarea:
- copiilor declaraţiei vamale de export, autentificate de biroul
vamal care a vămuit mărfurile la scoaterea lor în afara teritoriului
vamal naţional;
- declaraţiei vamale de import, completată în modul stabilit;
- contractului de perfecţionare pasivă, înregistrat la organul vamal;
- autorizaţiei de perfecţionare pasivă;
- actelor de însoţire a mărfurilor;
- produselor rezultate la perfecţionarea pasivă - pentru verificare,
identificare şi controlul respectării condiţiilor autorizaţiei pentru
scoaterea mărfurilor destinate prelucrării în afara teritoriului vamal;
- actelor ce confirmă plata drepturilor de import şi a impozitelor
din costul prelucrării, dacă ele sînt stabilite;
- actele ce confirmă plata taxei pentru procedurile vamale;
- altor acte şi informaţii necesare pentru vămuire.
28. În cazul în care posesorul mărfurilor destinate prelucrării nu
respectă condiţiile autorizaţiei de perfecţionare pasivă, declaraţia
vamală de import se perfectează condiţionat şi se întocmeşte un
proces-verbal de încălcare a regulilor vamale. Decizia în temeiul
procesului-verbal este luată de biroul vamal care a vămuit marfa plasată
în regimul de perfecţionare pasivă.
29. În cazul retragerii sau anulării autorizaţiei de perfecţionare
pasivă de către organul care a eliberat-o, vămuirea obiectelor
prelucrării şi produselor rezultate este sistată din ziua informării
organului vamal despre retragerea sau anularea autorizaţiei.
30. În cazul retragerii sau anulării autorizaţiei, pentru produsele
rezultate, introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi puse
în circulaţie liberă, se achită integral toate drepturile de import.
Dacă la introducerea lor pe teritoriul vamal produsele rezultate au fost
exonerate parţial de plata drepturilor de import, se încasează suma
drepturilor de import echivalentă cu suma neachitată.
31. În cazul în care titularul autorizaţiei refuză plasarea în
continuare a mărfurilor sub regimul de perfecţionare pasivă, la data
prezentării refuzului se solicită autorizarea pentru plasarea mărfurilor
în alt regim vamal. Drepturile de import se percep în modul stabilit din
ziua anunţării noului regim vamal.
Anexa nr.11
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.207 din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal de export
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de export este regimul în care mărfurile sînt
scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova fără obligaţia
returnării lor în acest teritoriu (inclusiv mărfurile scoase de
rezidenţii Republicii Moldova pentru a fi depuse ca aporturi în
capitalul statutar al întreprinderilor fondate de ei în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile scoase în
baza contractului de leasing).
2. Nu pot fi plasate în regimul vamal de export mărfurile prohibite
exportului sau mărfurile supuse unor restricţii la scoaterea din
teritoriul vamal al Republicii Moldova.
3. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de export numai cu
permisiunea organului vamal.
II. Condiţiile plasării mărfurilor
în regimul vamal de export
4. Mărfurile pot fi plasate în regimul de export dacă:
- au fost achitate drepturile de export;
- sînt respectate măsurile de politică economică;
- sînt respectate alte condiţii prevăzute de Codul vamal, prezentul
regulament şi alte acte normative.
5. La plasarea mărfurilor sub regimul vamal de export se aplică
reglementările tarifare şi netarifare.
6. Reglementarea tarifară a exportului de mărfuri cuprinde aplicarea
drepturilor de export, altor plăţi, achitarea cărora este o condiţie
obligatorie pentru plasarea mărfurilor în acest regim.
7. Măsurile de bază ale reglementării netarifare sînt: aplicarea
cotelor, licenţierea şi certificarea.
8. Exportatorii (responsabili financiar) de mărfuri sînt obligaţi să
repatrieze valuta (în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare).[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.230 din 24.02.05, în vigoare 04.03.05] 9. Pentru plasarea mărfurilor în regimul vamal de export, la organul vamal trebuie să se prezinte următoarele acte: - declaraţia vamală întocmită conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu; - certificatul de înregistrare a întreprinderii eliberat de Camera Înregistrării de Stat; - certificatul de înregistrare eliberat de organele de statistică abilitate, cu indicarea codului de înregistrare; - certificatul de atribuire a codului fiscal eliberat agentului economic de către inspectoratul fiscal de stat teritorial; - contractul; - licenţă, dacă marfa este supusă licenţierii la export; - factura, invoice; - foaia de trăsură (CMR sau altele) cu indicarea tipului de transport (rutier, aerian, feroviar etc.); - declaraţia valorii în vamă, după caz; - certificatele de origine, de conformitate a mărfurilor şi alte certificate, după caz; - procura (contractul) eliberată persoanei care efectuează vămuirea mărfurilor în numele agentului economic; - alte documente, necesare vămuirii, conform legislaţiei în vigoare.
[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.230 din 24.02.05, în vigoare 04.03.05] III. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul vamal de export 10. Declarantul mărfurilor este obligat să depună declaraţia vamală de export la organul vamal, în raza de activitate a căruia este situat exportatorul, sau, cu autorizarea organului nominalizat, la alt organ vamal la locul ambalării sau încărcării mărfurilor destinate exportului. 11. La vămuirea mărfurilor în regimul vamal de export se percep drepturile de export în conformitate cu legislaţia în vigoare. 12. Secţiile marfare ale mijloacelor de transport, încărcate cu mărfuri destinate exportului, a căror vămuire se efectuează la organele vamale interne, se sigilează imediat după efectuarea controlului fizic al mărfii. Pe declaraţia vamală de export se aplică ştampila "Supraveghere vamală" şi " Export-Import-Tranzit" şi ştampila personală a factorului de decizie, cu indicarea numărului sigiliului aplicat, iar în cazul în care mărfurile nu sînt sigilate din motive întemeiate se face inscripţia "Sub asigurarea expeditorului". 13. Mijloacele de transport, încărcate cu mărfuri pentru export vămuite la organele vamale interne, care sosesc la frontieră fără sigilii, cu sigilii deteriorate, aplicate incorect sau ale căror numere nu corespund celor menţionate în documentele de însoţire, sau mijloacele de transport sigilate, dar care nu corespund cerinţelor pentru sigilare, sînt verificate în mod obligatoriu la organul vamal de frontieră. Controlul fizic al mărfurilor se efectuează şi atunci cînd există temeiuri să se suspecteze că în mijloacele de transport se află şi alte mărfuri decît cele declarate în documentele de însoţire. 14. Scoaterea mărfurilor din teritoriul vamal al Republicii Moldova se autorizează de către organul vamal de frontieră numai dacă mărfurile sînt scoase în aceeaşi stare în care se aflau în momentul primirii declaraţiei vamale, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării lor în condiţii bune. 15. Regimul vamal de export se consideră încheiat din data în care organul vamal de frontieră a aplicat ştampila "Liber de vamă" pe declaraţia vamală de export şi pe documentele de însoţire a mărfurilor şi mărfurile au fost scoase din teritoriul frontierei vamale. Anexa nr.12 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.207 din 26 februarie 2003 REGULAMENTUL privind regimul vamal de reexport I. Dispoziţii generale 1. Regimul vamal de reexport este regimul în care mărfurile străine sînt scoase din teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, sau cu restituirea drepturilor de import încasate şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, în conformitate cu Codul vamal şi cu alte acte normative. 2. În regimul vamal de reexport nu pot fi plasate mărfurile prohibite introducerii în/scoaterii din Republica Moldova, mărfurile de origine autohtonă, precum şi mărfurile străine introduse anterior în teritoriul vamal al Republicii Moldova în conformitate cu regimul vamal de tranzit. 3. Plasarea mărfurilor sub regimul vamal de reexport se admite cu autorizarea birourilor vamale. II. Condiţiile plasării mărfurilor în regimul vamal de reexport 4. Anterior plasării în regimul vamal de reexport, mărfurile trebuie plasate în orice alt regim, cu excepţia celor indicate în pct.2 al prezentului regulament. 5. La scoaterea mărfurilor reexportate, sumele drepturilor de import percepute se restituie, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă: a) mărfurile reexportate sînt în starea în care se aflau la data importării, cu excepţia uzurii normale şi a pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării lor în condiţii bune; b) mărfurile sînt reexportate pe parcursul a doi ani din ziua introducerii lor; c) mărfurile reexportate nu au fost folosite pentru obţinerea de venit. 6. În timpul aflării în teritoriul vamal al Republicii Moldova mărfurile trebuie să fie supuse în mod obligatoriu supravegherii vamale permanente. 7. Identitatea mărfurilor, care se plasează în regimul vamal de reexport, cu cele anterior introduse şi originea lor trebuie să fie confirmate legal de către persoana interesată. 8. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de reexport numai de persoana care le-a introdus sau de reprezentantul ei. 9. În cazul deteriorării, avarierii, situaţiilor de forţă majoră sau altor factori ce înrăutăţesc starea mărfurilor, ele pot fi plasate în regimul vamal de reexport numai cu condiţia confirmării documentare a acestor cazuri. 10. În perioada aflării în teritoriul vamal al Republicii Moldova mărfurile pot fi supuse unor operaţiuni pentru asigurarea integrităţii lor, de reparaţie neînsemnată, inclusiv sortarea şi alte acţiuni. III. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul vamal de reexport 11. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul vamal de reexport se efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află agentul economic care a introdus aceste mărfuri în teritoriul vamal al Republicii Moldova. 12. La plasarea mărfurilor în regimul vamal de reexport, agentul economic prezintă următoarele acre: - declaraţia vamală, întocmită conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu; - autorizaţiile şi certificatele emise de alte organe de stat, în cazul în care mărfurile reexportate sînt supuse unui astfel de control; - exemplarul declaraţiei vamale, în conformitate cu care mărfurile au fost introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasate în unul din regimurile vamale respective; - documentele de transport şi comerciale; - contractul; - certificatul de înregistrare a întreprinderii; - certificatul de atribuire a codului fiscal; - actul ce confirmă că mărfurile destinate reexportului au suferit modificări; - alte documente prevăzute de legislaţia în vigoare, necesare pentru vămuirea mărfurilor. 13. În lipsa unor informaţii veridice, confirmate prin actele corespunzătoare, privind respectarea cerinţelor prezentului regulament, plasarea mărfurilor în regimul vamal de reexport este interzisă. 14. La reexportul mărfurilor nu se percep drepturile de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi nu se aplică măsurile de politică economică, dacă legislaţia în vigoare nu prevede altfel. 15. În cazul reexportului de mărfuri, drepturile de import percepute se restituie, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă sînt respectate prevederile pct.5 al prezentului regulament. 16. Biroul vamal de frontieră confirmă în modul stabilit scoaterea din teritoriul vamal a mărfurilor reexportate, informînd despre aceasta biroul vamal intern în scopul încheierii regimului. Anexa nr.13 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.207 din 26 februarie 2003 Regulamentul privind regimul vamal de nimicire I. Principii generale 1. Regimul vamal de nimicire este regimul în care mărfurile străine sînt nimicite sub supraveghere vamală sau sînt făcute inutilizabile, fără perceperea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi fără aplicarea masurilor de politică economică. 2. Nimicirea mărfurilor se efectuează de agentul economic din cont propriu şi nu comportă nici un fel de cheltuieli din partea statului. 3. Nu se permite nimicirea mărfurilor dacă această acţiune nu corespunde cerinţelor legislaţiei Republicii Moldova privind protecţia mediului înconjurător. 4. Persoana care a solicitat regimul de nimicire a mărfurilor poartă răspundere pentru: - legalitatea cererii depuse pentru acordarea regimului vamal de nimicire; - angajamentele asumate faţă de terţi la anunţarea regimului vamal de nimicire. Organele vamale nu satisfac careva cerinţe patrimoniale referitoare la mărfurile nimicite. 5. Responsabilitatea pentru respectarea regulilor de utilizare şi dispunere de mărfurile plasate în regimul vamal de nimicire, inclusiv achitarea taxei pentru procedurile vamale, precum şi pentru operaţiunile ilicite cu aceste mărfuri şi deşeuri la nimicire revine persoanei care declară mărfurile sub acest regim vamal. II. Condiţiile utilizării regimului vamal de nimicire 6. În regimul vamal de nimicire pot fi plasate mărfurile străine introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasate în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, magazin duty free, perfecţionare activă, transformare sub supraveghere vamală, admitere temporară, de zonă liberă şi de reexport, precum şi alte mărfuri introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi aflate sub supraveghere vamală. 7. Plasarea mărfurilor în regimul vamal de nimicire se permite dacă la utilizarea metodei de nimicire aceste mărfuri îşi pierd complet calitatea şi valoarea de întrebuinţare iniţială. 8. Nu pot fi plasate în regimul vamal de nimicire: - mărfurile prohibite importului în teritoriul Republicii Moldova; - mărfurile sechestrate în cazurile intentate pentru fapte de contrabandă şi de încălcare a regulilor vamale sau pentru comiterea altor infracţiuni şi contravenţii; - mărfurile sechestrate sau confiscate de organele abilitate; - substanţele radioactive şi deşeurile nocive; - valorile culturale. 9. Departamentul Vamal este în drept să refuze plasarea mărfurilor în regimul vamal de nimicire în cazul în care: a) nimicirea lor poate cauza prejudicii oamenilor şi mediului înconjurător; b) nimicirea comportă cheltuieli din partea statului; c) serviciul vamal nu are posibilitate să controleze dacă mărfurile au fost realmente nimicite; d) în alte cazuri, cînd serviciul vamal are motive întemeiate pentru refuz. III. Plasarea mărfurilor în regimul vamal de nimicire 10. Plasarea mărfurilor în regimul vamal de nimicire se autorizează numai de către Departamentul Vamal. 11. În cazul în care există posibilitatea ca mărfurile destinate nimicirii să fie plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului, Departamentul Vamal este obligat să propună agentului economic utilizarea acestui regim vamal. Departamentul Vamal autorizează în acest caz plasarea mărfurilor sub regimul vamal de nimicire la prezentarea de către solicitant a motivelor întemeiate pentru excluderea mărfurilor din circulaţie. 12. Nimicirea mărfurilor se efectuează cu condiţia îndeplinirii stricte a prevederilor legislaţiei Republicii Moldova cu privire la ocrotirea mediului înconjurător. Responsabilitatea pentru respectarea prevederilor legislaţiei naţionale cu privire la ocrotirea mediului înconjurător o poartă agentul economic care plasează mărfurile în regimul vamal de nimicire. 13. Nimicirea se poate efectua prin următoarele metode: a) termice, chimice, mecanice sau prin alte procedee (ardere, distrugere, îngropare etc.), în urma cărora mărfurile se nimicesc definitiv; b) demontării, desfacerii, deteriorării mecanice, inclusiv prin găurire, rupere, pricinuirea deteriorărilor prin alte metode, cu condiţia ca aceste deteriorări să excludă posibilitatea restabilirii şi folosirii ulterioare a mărfurilor. IV. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul vamal de nimicire 14. Mărfurile plasate în regimul vamal de nimicire se declară prin prezentarea la organul vamal, în raza de activitate a căruia funcţionează agentul economic, a declaraţiei vamale şi a cererii de modelul stabilit în anexa nr.1 la prezentul regulament. 15. Concomitent cu declaraţia vamală şi cu cererea se prezintă: - toate documentele de însoţire a mărfurilor (scrisorile de trăsură, conosamentele, facturile etc.); - autorizaţiile altor organe de stat în cazurile cînd mărfurile se introduc în teritoriul vamal şi este obligatoriu controlul lor de către aceste organe (fitosanitar şi altele). Autorizaţia pentru nimicirea mărfurilor se prezintă în scris, fiind semnată de conducătorul organului de stat respectiv sau de altă persoană abilitată şi autentificată prin ştampilă; - descrierea metodei de nimicire a mărfurilor, cu declararea valorii în vamă a deşeurilor constituite în urma nimicirii, confirmată de conducătorul şi contabilul şef ai întreprinderii solicitante. Tehnologia prezentată este aprobată de factorul de decizie al organului vamal; - alte documente necesare pentru executarea controlului vamal. 16. În cazul în care există suspiciuni că nimicirea mărfurilor ar putea cauza prejudicii mediului înconjurător, organul vamal este în drept să solicite permisiunea organelor competente conform legislaţiei naţionale în vigoare. V. Încheierea regimului vamal de nimicire 17. Nimicirea mărfurilor se efectuează cu participarea reprezentanţilor Departamentului Vamal şi a factorului de decizie al organului vamal în care au fost declarate mărfurile. 18. După nimicirea mărfurilor se întocmeşte un act de modelul stabilit în anexa nr.2 la prezentul regulament. 19. Pentru facilitarea operaţiunii de nimicire, mărfurile plasate în regim vamal de nimicire în baza aceleiaşi declaraţii vamale pot fi divizate în partide. În acest caz, pentru fiecare partidă de mărfuri se întocmeşte cîte un act prevăzut în pct.18. 20. Actul este semnat de: - reprezentantul Departamentului Vamal; - factorul de decizie al biroului vamal teritorial; - agentul economic care a plasat mărfurile în regimul vamal de nimicire; - reprezentantul organului de stat în domeniul ocrotirii mediului înconjurător, reprezentantul organului sanitaro-epidemiologic sau reprezentanţii altor organe de stat, dacă natura mărfurilor supuse nimicirii impune prezenţa lor. 21. Actul de nimicire împreună cu cererea se anexează la exemplarul declaraţiei vamale, care se păstrează conform legislaţiei Republicii Moldova la organul vamal respectiv. 22. Toate deşeurile apărute în urma nimicirii mărfurilor trebuie să fie plasate în regimul vamal respectiv ca mărfuri străine, introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova în această stare, cu achitarea drepturilor de import conform legislaţiei în vigoare. 23. Biroul vamal, care permite agentului economic să utilizeze acest regim vamal, determină locul vămuirii deşeurilor în coordonare cu organul abilitat cu ocrotirea mediului înconjurător. 24. Biroul vamal este în drept să decidă dacă deşeurile vor fi depuse la depozitul vamal sau la depozitul provizoriu pentru a fi păstrate pînă la plasarea lor în alt regim vamal. 25. Deşeurile a căror utilizare pe viitor este imposibilă (au fost îngropate sau scufundate) nu se declară vămii. 26. Declaraţia vamală referitoare la deşeuri trebuie să fie completată cel mult peste trei zile din data nimicirii mărfurilor. Anexa nr.1 la Regulamentul privind regimul vamal de nimicire Directorului general al Departamentului Vamal _____________________________________________ din partea___________________________________ (numele, prenumele şi patronimicul sau denumirea agentului economic şi adresa juridică) CERERE Solicit autorizarea nimicirii_______________________________________ (denumirea, codul, volumul, valoarea şi ________________________________________________________________________ locul aflării mărfurilor) ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova conform declaraţiei vamale nr._____________ din "__" _______ 200_ . Cauza scoaterii din circulaţie _____________________________________ Metoda nimicirii ___________________________________________________ Locul nimicirii ____________________________________________________ Data nimicirii "_" ________ 200_. Deşeurile ce se vor constitui în urma nimicirii ____________________ ________________________________________________________________________ (denumirea, codul, costul, volumul şi locul aflării lor) Mă oblig să prezint actele de nimicire a mărfurilor pînă la data de "___"_________________ 200__. L.Ş. "____"_____________200____ (Semnătura, numele, prenumele şi patronimicul persoanei responsabile sau semnătura, numele, prenumele şi patronimicul persoanei fizice) Anexa nr.2 la Regulamentul privind regimul vamal de nimicire __________________________ (denumirea organului vamal) ACT DE NIMICIRE A MĂRFURILOR din "___" _____________200_ Prin prezentul act se confirmă nimicirea ___________________________ ________________________________________________________________________ (denumirea, codul, volumul, valoarea ş.a.) Au fost utilizate următoarele metode de nimicire: __________________ ________________________________________________________________________ Locul nimicirii ____________________________________________________ Declaraţia vamală nr. ______________________________________________ În urma nimicirii s-au constituit deşeuri ________________________ ________________________________________________________________________ (denumirea, codul, volumul, valoarea şi locul aflării lor) La nimicire au fost prezenţi: ________________________________________ _______________________ (funcţia, numele, prenumele şi patro- (semnătura) nimicul reprezentantului împuternicit, care deplasează mărfurile, iar pentru mijloacele de transport - ale tran- sportatorului) ________________________________________ ______________________ (funcţia, locul de muncă, numele, (semnătura) prenumele şi patronimicul celor prezenţi) ________________________________________ ______________________ (semnătura) ________________________________________ ______________________ (semnătura) ________________________________________ ______________________ (funcţia, numele, prenumele şi patro- (semnătura) nimicul colaboratorului vamal) Anexa nr.14 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.207 din 26 februarie 2003 Regulamentul privind regimul vamal de renunţare în folosul statului I. Dispoziţii generale 1. Regimul vamal de renunţare în folosul statului este regimul în care o persoană renunţă la mărfuri în folosul statului fără perceperea drepturilor de import sau de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. 2. Renunţarea în folosul statului se efectuează de persoana interesată (proprietarul) din cont propriu şi nu comportă careva cheltuieli din partea statului. 3. În regimul vamal de renunţare în folosul statului pot fi plasate: - mărfurile introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova, mărfurile rezultate la perfecţionarea activă, transformarea sub supraveghere vamală, precum şi deşeurile constituite în urma nimicirii mărfurilor; - mărfurile introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasate în orice alt regim vamal, inclusiv cele puse în circulaţie liberă condiţionat. 4. În regimul vamal de renunţare în folosul statului nu pot fi plasate: - mărfurile prohibite importului în teritoriul vamal al Republicii Moldova; - mărfurile aflate în circulaţie liberă. 5. La vămuirea mărfurilor conform regimului vamal de renunţare în folosul statului, drepturile de import achitate nu se restituie. 6. Responsabilitatea pentru corectitudinea alegerii regimului vamal de renunţare în folosul statului faţă de terţe persoane o poartă solicitantul. În cazul plasării mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului organul vamal nu poartă nici un fel de răspundere materială faţă de terţe persoane. Gestionarea mărfurilor plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului se efectuează în conformitate cu actele normative ale Republicii Moldova. 8. Mărfurile plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului conform prezentului regulament se consideră puse în circulaţie liberă. II. Autorizarea renunţării la mărfuri în folosul statului 9. Plasarea mărfurilor în regimul de renunţare în folosul statului se efectuează numai cu acordul biroului vamal. 10. Autorizaţia pentru plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului se acordă de către biroul vamal în baza cererii depuse de solicitant de modelul stabilit în anexa nr.1 la prezentul regulament. 11. Cererea se depune în două exemplare, se înregistrează la biroul vamal şi se examinează în decursul a cinci zile lucrătoare din data înaintării. În timpul examinării cererii, autorităţile vamale sînt în drept să solicite informaţii şi documente suplimentare, necesare pentru scopuri vamale. În acest caz, termenele de examinare a cererii încep să curgă din data depunerii ultimului document solicitat. 12. Decizia de acordare a autorizaţiei pentru plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului o ia şeful biroului vamal sau persoana care îl înlocuieşte. 13. Autorizaţia de renunţare la mărfuri în folosul statului nu se acordă: - dacă plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului comportă cheltuieli din partea statului; - dacă comercializarea mărfurilor plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului este limitată din cauză că ele reprezintă echipamente unice sau termenul lor de păstrare a expirat (termenul de comercializare este de pînă la trei luni); - în alte cazuri, cînd organul vamal are motive întemeiate pentru a respinge cererea. III. Vămuirea mărfurilor în conformitate cu regimul vamal de renunţare în folosul statului 14. Vămuirea mărfurilor în conformitate cu regimul vamal de renunţare în folosul statului se efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află mărfurile, conform regulilor stabilite. 15. La plasarea mărfurilor în regimul de renunţare în folosul statului, mărfurile de provenienţă vegetală sau animală sînt supuse controlului fitosanitar sau veterinar de către organele abilitate, dacă un astfel de control nu a fost efectuat la introducerea lor în teritoriul vamal al Republicii Moldova sau dacă acest control este obligatoriu în conformitate cu legislaţia. În cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, vămuirea mărfurilor poate fi încheiată numai după efectuarea controalelor respective de către serviciile de stat abilitate cu funcţii de control. 16. La plasarea în regimul vamal de renunţare în folosul statului a mărfurilor pasibile de certificare la introducerea lor în Republica Moldova, se prezintă în mod obligatoriu certificatele corespunzătoare. 17. La plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului se întocmeşte o declaraţie vamală conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiilor vamale în detaliu. Împreună cu declaraţia la organul vamal se depun următoarele documente: - cererea de plasare a mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului, cu autorizaţia biroului vamal; - documentele de transport şi comerciale (contracte, invoice, specificaţii, certificate, conosamente etc.); - autorizaţiile altor organe, dacă mărfurile introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova sînt supuse controlului acestor organe; - alte documente necesare în scopuri vamale. 18. După finalizarea vămuirii mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului şi dacă se respectă toate cerinţele prezentului regulament, mărfurile se transmit în proprietatea statului conform prevederilor capitolului IV al prezentului regulament. 19. Mărfurile declarate pentru plasarea în regimul vamal de renunţare în folosul statului se află sub supraveghere vamală în locurile de păstrare, stabilite de organul vamal. 20. Controlul vamal al mărfurilor plasate în regimul de renunţare în folosul statului se încheie odată cu trecerea mărfurilor în posesia statului. IV. Trecerea în posesia statului a mărfurilor plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului 21. La plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului se efectuează inventarierea mărfurilor declarate pentru a fi plasate în acest regim. 22. Mărfurile plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului se transmit biroului vamal în baza actului de predare-preluare a mărfurilor declarate în regimul vamal de renunţare în folosul statului. Forma actului de predare-preluare a mărfurilor şi modul de întocmire a lui se stabilesc în anexele nr.2 şi 3 la prezentul regulament. 23. La finalizarea vămuirii mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului, colaboratorul serviciului vamal înscrie în rubrica "C" a declaraţiei vamale, conform căreia a fost efectuată vămuirea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului, numărul şi data actului de predare-preluare a mărfurilor, aplică ştampila "Liber de vamă" şi ştampila personală. 24. Data finalizării vămuirii mărfurilor conform regimului vamal de renunţare în folosul statului se consideră data trecerii mărfurilor în proprietatea statului. 25. Mărfurile trecute în proprietatea statului sînt luate la evidenţă de biroul vamal şi transmise în folosul statului în conformitate cu actele normative în vigoare. Evidenţa mărfurilor se ţine în baza actului de predare-preluare a mărfurilor şi a exemplarului al patrulea al declaraţiei vamale, conform căreia au fost vămuite mărfurile în regimul vamal de renunţare în folosul statului. V. Evidenţa Biroul vamal care a vămuit mărfurile conform regimului vamal de renunţare în folosul statului ţine evidenţa şi prezintă la Departamentul Vamal darea de seamă privind mărfurile plasate în acest regim, de modelul stabilit. VI. Dispoziţii finale 26. Autorităţile vamale nu restituie transportatorului, deţinătorului depozitului provizoriu, depozitului vamal sau altor persoane cheltuielile legate de transportare, depozitare, transbordare sau pentru alte operaţiuni ce ţin de vămuirea şi controlul mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului. 27. Persoana care a ales regimul vamal de renunţare în folosul statului asigură prezentarea mărfurilor în locul stabilit de autorităţile vamale pînă la începerea vămuirii mărfurilor şi achită toate cheltuielile de transportare, depozitare, transbordare sau pentru alte operaţiuni prevăzute de regimul vamal de renunţare în folosul statului. 28. În cadrul regimului vamal de renunţare în folosul statului valoarea în vamă se stabileşte conform prevederilor Legii cu privire la tariful vamal şi alte acte normative. 29. Transportarea mărfurilor plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului se efectuează în conformitate cu regulile de deplasare a mărfurilor sub supraveghere vamală. Anexa nr.1 la Regulamentul privind regimul vamal de renunţare în folosul statului Biroul vamal______________________ dlui _____________________________ din partea _______________________ Cerere de plasare a mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului Solicit plasarea mărfurilor ________________________________________ (denumirea, volumul, valoarea) ________________________________________________________________________ în regim vamal de renunţare în folosul statului. Mărfurile (unităţile de transport) se află ________________________. (se indică locul) Motivele plasării mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului ______________________________________________________. Mă oblig să achit toate cheltuielile de transportare, păstrare, transbordare şi pentru alte operaţiuni cu mărfurile plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului pînă la transferul lor în posesia statului. "_____"__________________ Semnătura: _______________ Rechizitele:_______________ (*) ________________________________________________________________________ ____________ (semnătura şefului biroului vamal) "____" ___________200__ --------------------------------- (*) - Se indică decizia biroului vamal privind posibilitatea plasării mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului. Anexa nr.2 la Regulamentul privind regimul vamal de renunţare în folosul statului Modul de întocmire a actului de predare-preluare a mărfurilor plasate sub regimul vamal de renunţare în folosul statului 1. După finalizarea inventarierii mărfurilor declarate în regimul vamal de renunţare în folosul statului şi în baza listelor de inventariere se întocmeşte un act de predare-preluare a mărfurilor. Actul de predare-preluare a mărfurilor se vizează de către colaboratorul biroului vamal care a efectuat vămuirea mărfurilor, persoana care a renunţat la mărfuri în folosul statului sau persoana împuternicită, precum şi de persoana responsabilă care a recepţionat aceste mărfuri spre păstrare. Actul de predare-preluare a mărfurilor este aprobat de şeful organului vamal care efectuează vămuirea în conformitate cu regimul vamal de renunţare în folosul statului. 2. Actul de predare-preluare a mărfurilor se întocmeşte în trei exemplare şi se distribuie după cum urmează: - primul exemplar se anexează la primul exemplar al declaraţiei vamale în conformitate cu care mărfurile au fost plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului; - al doilea exemplar se anexează la exemplarul al patrulea al declaraţiei vamale în conformitate cu care mărfurile au fost plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului şi se transmite secţiei de evidenţă şi control financiar; - al treilea exemplar se transmite persoanei care a renunţat la mărfuri în folosul statului sau persoanei împuternicite. Anexa nr.3 la Regulamentul privind regimul vamal de renunţare în folosul statului Act de predare-preluare a mărfurilor plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului Biroul vamal _______________________________________________________ (denumirea) Prin prezentul act, întocmit la "______" 20_____, confirmăm că _____ ________________________________________________________________________ (numele şi prenumele sau denumirea) a transmis biroului vamal ___________________ pentru plasare în regimul vamal de renunţare în folosul statului următoarele mărfuri, conform declaraţiei vamale nr.______________________ din "___"_______200____. ------------------------------------------------------------------------ Nr.|Denumirea mărfurilor|Unitatea |Volumul|Valoarea în vamă| Note d/o| |de măsură| | (lei) | ---|--------------------|---------|-------|----------------|------------ 1 | | | | | ---|--------------------|---------|-------|----------------|------------ 2 | | | | | ---|--------------------|---------|-------|----------------|------------ 3 | | | | | ------------------------------------------------------------------------ A predat __________________________ ____________________________ (funcţia, numele şi (semnătura autentificată prenumele) prin ştampilă) A preluat _________________________ ____________________________ (funcţia, numele şi (semnătura autentificată prenumele) prin ştampilă) Predarea-preluarea mărfurilor este autorizată de ________________________ __________________________ (funcţia, numele şi pre- (semnătura autentificată numele colaboratorului prin ştampilă) vamal) în prezenţa __________________________ ________________________ (funcţia, numele şi pre- (semnătura) numele)
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀