H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor

şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor

 

nr. 165  din  21.03.2017

 

Monitorul Oficial nr.85-91/235 din 24.03.2017

 

* * *

În temeiul Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.42-44, art.247), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, conform anexei nr.1.

2. Începînd cu 1 aprilie 2017, Casa Naţională de Asigurări Sociale va valoriza, conform unui grafic prealabil, pensiile beneficiarilor de pensii stabilite în anii 2001-2008, conform prevederilor prezentei hotărîri.

3. Se stabileşte că valorizarea venitului mediu lunar asigurat pentru pensiile aflate în plată se va efectua conform următoarelor etape:

de la 1 noiembrie 2017 se vor valoriza pensiile beneficiarilor de pensii stabilite în anii 2009-2011;

de la 1 aprilie 2018 se vor valoriza pensiile beneficiarilor de pensii stabilite în anii 2012-2013;

de la 1 octombrie 2018 se vor valoriza pensiile beneficiarilor de pensii stabilite în perioada 1 ianuarie 2014-31 martie 2017.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.236 din 21.03.2018, în vigoare 23.03.2018]

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.801 din 11.10.2017, în vigoare 13.10.2017]

 

4. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2.

 

 

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.165 din 21 martie 2017

 

REGULAMENT

privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea

de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor

 

Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor (în continuare – Regulament), elaborat în temeiul Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.42–44, art.247), cu modificările şi completările ulterioare, reglementează modul de calculare a pensiilor în sistemul public de pensii şi de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Baza de calcul a pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat.

2. Cuantumul pensiei se calculează reieşind din următoarele criterii de asigurare:

1) vîrsta standard de pensionare;

2) stagiul de cotizare;

3) contribuţiile de asigurări sociale de stat.

3. În prezentul Regulament este determinat modul de calculare a pensiei:

1) pînă la 1 ianuarie 1999;

2) după 1 ianuarie 1999.

4. În sensul prezentului Regulament, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:

asigurat – persoană fizică aptă pentru muncă, domiciliată în Republica Moldova, care are obligaţia să plătească contribuţii de asigurări sociale ca să beneficieze de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale;

contribuţii de asigurări sociale de stat (în continuare – contribuţii) – contribuţii datorate de participanţii la sistemul public de asigurări sociale;

cont personal de asigurări sociale – cont atribuit fiecărui asigurat, prin care se ţine evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale;

indexare a pensiei – măsură luată periodic pentru actualizarea cuantumului pensiei în funcţie de creşterea indicelui preţurilor de consum;

pensie – drept bănesc acordat corelativ obligaţiilor privind plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat;

pensie minimă – sumă fixă garantată de stat persoanelor care confirmă un stagiu de cotizare complet;

vîrstă standard de pensionare – vîrstă pentru bărbaţi şi femei, stabilită de Legea privind sistemul public de pensii, la care aceştia pot obţine dreptul la pensie pentru limită de vîrstă, prevăzut la art.41 din aceeaşi lege;

stagiu minim de cotizare – perioadă minimă de activitate în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare prevăzut la art.15 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii pentru a putea beneficia de pensie la împlinirea vîrstei standard de pensionare;

stagiu total de cotizare – însumare a perioadelor de activitate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art.42 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii;

stagiu de cotizare în raport cu vîrsta – perioadă de activitate, în funcţie de vîrstă, în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru obţinerea unei pensii de dizabilitate;

perioade asimilate stagiului de cotizare – perioade pentru care nu s-au plătit contribuţii de asigurări sociale, dar care, potrivit Legii sistemului public de pensii, se includ în stagiul de cotizare;

venit asigurat – venit din care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale şi care constituie baza de calcul a pensiei în sistemul public;

valorizare a venitului asigurat – indexare a venitului mediu lunar asigurat realizat începînd cu 1 ianuarie 1999, reieşind din coeficientul de creştere a salariului mediu pe economie de la perioadele contributive pînă la anul precedent anului de stabilire a pensiei;

registru de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale (REVIND) – bază unică de date despre persoanele fizice şi juridice contribuabile la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi despre beneficiarii prestaţiilor de asigurări sociale.

 

Capitolul II

CALCULAREA PENSIEI PENTRU LIMITĂ DE VÎRSTĂ

 

Secţiunea 1

Calcularea pensiei pentru limită de vîrstă pentru asiguraţii care, începînd

cu 1 ianuarie 1999, nu au realizat stagiul de cotizare sau al căror stagiu

de cotizare realizat după această dată este mai mic de 5 ani

5. Pensia pentru limita de vîrstă pentru asiguraţii care, începînd cu 1 ianuarie 1999, nu au realizat stagiul de cotizare sau al căror stagiu de cotizare realizat după această dată este mai mic de 5 ani se calculează cu aplicarea formulei:

 

 

unde:

P – cuantumul pensiei;

P_min – pensia minimă pentru limita de vîrstă la data adresării pentru stabilirea pensiei;

T_t – stagiul total de cotizare, determinat în ani, cu o precizie de pînă la o unitate după virgulă;

T_min – stagiul minim care acordă dreptul la pensie (15 ani);

K_np – coeficientul nivelului profesional care este egal cu:

1,0 – pentru agricultori, muncitori necalificaţi (categoria 1-2 de calificare) şi personalul auxiliar necalificat;

1,2 – pentru muncitori cu calificare medie (categoria 3-4 de calificare);

1,5 – pentru muncitori cu calificare înaltă (categoria 5-8 de calificare) şi specialişti cu studii medii de specialitate;

1,8 – pentru specialişti cu studii superioare;

2,0 – pentru personalul de conducere la nivel de subdiviziune structurală;

3,0 – pentru conducătorii de unităţi şi locţiitorii lor.

6. Raportarea ocupaţiilor la coeficienţii nivelului profesional se efectuează potrivit Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM 006-14) (anexa nr.1 la prezentul Regulament).

7. În cazul în care persoana a prestat activităţi în funcţii cu nivel profesional diferit, coeficientul nivelului profesional se stabileşte corespunzător ocupaţiei raportate la nivelul profesional cel mai înalt dintre ocupaţiile prestate în ultimii 15 ani de activitate, dacă activitatea în funcţia indicată a durat mai mult de un an.

 

Secţiunea a 2-a

Calcularea pensiei pentru limita de vîrstă din venitul

asigurat realizat după 1 ianuarie 1999

8. Pentru asiguraţii care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani după 1 ianuarie 1999, cuantumul pensiei se determină în conformitate cu art.16 din Legea privind sistemul public de pensii din venitul mediu lunar asigurat, valorizat conform prevederilor art.8, confirmînd un stagiu total de cotizare de cel puţin 15 ani, aplicîndu-se formula:

 

P = 1,35% x T_t x V_av,

unde:

P – cuantumul pensiei;

1,35% – rata de acumulare pentru anii de cotizare realizaţi după 1 ianuarie 1999, calculată în procente;

V_av – venitul mediu lunar asigurat valorizat, determinat conform anexei nr.1 la Legea privind sistemul public de pensii, în modul prevăzut în capitolul V din prezentul Regulament;

T_t – stagiul total de cotizare, determinat în ani, cu o precizie de pînă la o unitate după virgulă.

9. În cazul în care cuantumul pensiei calculat pentru stagiul complet de cotizare nu atinge cuantumul minim, se stabileşte o pensie minimă.

10. În cazul în care pensia calculată în condiţiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decît pensia minimă diminuată proporţional stagiului de cotizare realizat, conform formulei:

 

 

unde:

P_min – cuantumul pensiei minime;

T_t – stagiul total de cotizare, dar nu mai puţin de 15 ani;

T_l – stagiul de cotizare complet necesar la data stabilirii pensiei;

– raportul dintre stagiul total de cotizare şi cel complet necesar, care se determină cu o precizie de pînă la trei unităţi după virgulă.

 

Secţiunea a 3-a

Calcularea pensiei anticipate pentru limită  de vîrstă

11. Cuantumul pensiei anticipate se calculează conform formulei:

 

P_a = 1,35% x T_as x V_av ,

unde:

P_a – pensia anticipată pentru limită de vîrstă;

T_as – stagiul de cotizare, care însumează doar perioadele contributive şi care nu poate fi mai mic decît stagiul complet de cotizare;

V_av – venitul mediu lunar asigurat valorizat.

12. Pensia anticipată pentru limită de vîrstă poate fi acordată, la solicitarea asiguratului, cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vîrstei standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbaţi şi femei, cu condiţia confirmării stagiului complet de cotizare prevăzut la art.42 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii.

 

Secţiunea a 4-a

Calcularea pensiei pentru limită de vîrstă pentru pensionarii care

activează în cîmpul muncii după realizarea dreptului la pensie

13. Pensionarii care activează sau au activat în cîmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decît o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată după reexaminare este mai mare decît pensia aflată în plată. Această prevedere se va aplica după finalizarea procesului de reexaminare a pensiilor stabilite pînă la 1 ianuarie 2019, conform eşalonării prevăzute la punctul 13¹.

Reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă se efectuează conform formulei prevăzute la punctul 5 sau punctul 8.

[Pct.13 în redacţia Hot.Guv. nr.1069 din 08.11.2018, în vigoare 01.01.2019]

 

13¹. Reexaminarea pensiilor pentru limită de vîrstă stabilite pînă la 1 ianuarie 2019 se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, conform eşalonării prevăzute în tabel.

 

[Pct.13¹ introdus prin Hot.Guv. nr.1069 din 08.11.2018, în vigoare 01.01.2019]

 

Capitolul III

CALCULAREA PENSIEI DE DIZABILITATE

 

Secţiunea 1

Calcularea pensiei de dizabilitate începînd cu 1 aprilie 2017

14. În cazul în care asiguratul încadrat într-un grad de dizabilitate confirmă condiţiile de stagiu de cotizare în raport cu vîrsta, conform art.20 din Legea privind sistemul public de pensii, cuantumul pensiei se determină în baza art.21 din venitul mediu lunar asigurat realizat după 1 ianuarie 1999 şi valorizat luînd în considerare stagiul total de cotizare.

15. Pensia de dizabilitate în raport cu gradul de dizabilitate se calculează după formulele:

 

unde:

P – cuantumul pensiei;

„0,42”, „0,35” şi „0,20” – partea pensiei calculate din venitul mediu lunar asigurat valorizat, în funcţie de gradul de dizabilitate;

V_av – venitul mediu lunar asigurat valorizat, dar care nu poate fi mai mare decît mărimea dublă a salariului mediu pe ţară pe anul precedent anului stabilirii pensiei;

T_t – stagiul total de cotizare realizat;

T_max – stagiul de cotizare maxim potenţial de la vîrsta de 18 ani pînă la vîrstele de pensionare stabilite la art.41 alin.(1), dar nu mai mare de 40 de ani.

16. În cazul în care cuantumul calculat al pensiei de dizabilitate este mai mic decît cuantumul pensiei minime, se acordă pensia minimă, care constituie:

1) 75% din cuantumul venitului lunar minim garantat stabilit prin lege – în cazul unei dizabilităţi severe;

2) 70% din cuantumul venitului lunar minim garantat stabilit prin lege – în cazul unei dizabilităţi accentuate;

3) 50% din cuantumul venitului lunar minim garantat stabilit prin lege – în cazul unei dizabilităţi medii.

17. Cuantumul pensiei de dizabilitate se calculează conform formulelor indicate în punctul 15 din prezentul Regulament doar în cazul în care asiguratul încadrat într-un grad de dizabilitate a realizat după 1 ianuarie 1999 un stagiu de cotizare de cel puţin 2 ani.

Persoanelor care, începînd cu 1 ianuarie 1999, nu au realizat un stagiu de cotizare sau al căror stagiu de cotizare realizat după această dată este mai mic de 2 ani li se acordă pensia minimă, în mărimile indicate în punctul 16 din prezentul Regulament.

 

Secţiunea a 2-a

Calcularea pensiei de dizabilitate stabilite pînă la 1 aprilie 2017

în cazul încadrării în alt grad de dizabilitate

18. În cazul în care, pînă la 1 aprilie 2017, asiguratul a fost încadrat într-un grad de dizabilitate, iar după această dată a fost încadrat în alt grad de dizabilitate, cuantumul pensiei pentru noul grad de dizabilitate se determină conform modului în vigoare la data stabilirii iniţiale a pensiei de dizabilitate, luîndu-se în considerare venitul mediu lunar asigurat şi stagiul de cotizare incluse în calculul iniţial al pensiei de dizabilitate.

Noua mărime a pensiei se determină prin indexarea rezultatului obţinut ţinînd cont de toate indexările (recalculările) efectuate de la anul stabilirii iniţiale a pensiei de dizabilitate pînă la anul stabilirii noului grad de dizabilitate.

 

Capitolul IV

CALCULAREA PENSIEI DE URMAŞ

19. Pensia de urmaş, în cazul în care întreţinătorul era beneficiar de pensie pentru limită de vîrstă sau de pensie de dizabilitate severă, se stabileşte procentual din pensia pentru limită de vîrstă sau din pensia de dizabilitate severă aflată în plată sau recalculată, după caz. Dacă întreţinătorul nu era beneficiar de pensie pentru limită de vîrstă sau era beneficiar de pensie de dizabilitate accentuată sau medie sau altă categorie de pensie, aceasta se stabileşte procentual din pensia potenţială calculată pentru dizabilitate severă.

20. Cuantumul pensiei de urmaş se calculează în mărime de 50% pentru fiecare urmaş.

21. Pensia potenţială de dizabilitate severă se calculează conform formulei prevăzute la punctul 15, ţinînd cont de condiţiile specificate în punctul 17 din prezentul Regulament:

 

 

22. În cazul în care, la data decesului, întreţinătorul era beneficiar de pensie de dizabilitate accentuată sau medie stabilită pînă la 1 aprilie 2017, pensia potenţială calculată pentru dizabilitate severă se determină din venitul mediu lunar asigurat luat în considerare la stabilirea iniţială a pensiei, în modul indicat la punctul 18 din prezentul Regulament.

23. Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească în urma decesului ambilor părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate pentru fiecare părinte.

24. În cazul modificării numărului de urmaşi a căror pensie a fost stabilită conform normelor în vigoare pînă la 1 ianuarie 2017, pensia pentru urmaş se stabileşte în mărime de 50% din baza de calcul (pensia pentru limită de vîrstă sau pensia potenţială de dizabilitate severă iniţial calculată cu indexările ulterioare) pentru fiecare urmaş.

 

Capitolul V

DETERMINAREA VENITULUI MEDIU LUNAR ASIGURAT VALORIZAT

25. Baza de calcul a pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate de după 1 ianuarie 1999, valorizat la momentul stabilirii pensiei.

26. Temei pentru determinarea venitului mediu lunar asigurat servesc:

1) contribuţiile de asigurări sociale de stat, conform contului personal de asigurări sociale din Registrul de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale;

2) salariul confirmat prin certificatele de salariu eliberate de arhiva de stat (raională, municipală, naţională), de primăria satului/comunei, în cazul în care unităţile economice/întreprinderile agricole au fost lichidate;

3) contribuţiile de asigurări sociale de stat în sumă fixă, stabilită anual prin Legea bugetului de asigurări sociale de stat;

4) salariul minim sau mediu lunar pe ţară, după caz, pentru perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare conform art.5 din Legea privind sistemul public de pensii.

27. Venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuţiilor plătite în perioadele contributive, cotele de contribuţii stabilite prin lege pentru aceste perioade şi numărul total de luni de cotizare.

28. Venitul mediu lunar asigurat valorizat se calculează după formula:

 

 

unde:

V_av – venitul mediu lunar asigurat valorizat;

CONi – suma contribuţiilor individuale plătite pentru perioada „i” de cotizare;

C_i – cota de contribuţie individuală stabilită în perioada „i” de cotizare;

K_vi – coeficientul de valorizare a venitului asigurat;

n – numărul de luni pentru care s-au calculat şi s-au achitat contribuţiile.

29. Venitul mediu lunar asigurat valorizat se determină în felul următor:

1) în baza datelor din evidenţa individuală pentru fiecare an se determină venitul anual asigurat prin împărţirea sumei contribuţiilor plătite (CONi) la cota de contribuţie individuală stabilită pentru anul respectiv prin lege. Cotele de contribuţie individuală pentru anii 1999-2017 sînt indicate în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

În cazul achitării contribuţiilor de asigurări sociale în taxă fixă, venitul anual asigurat se determină prin împărţirea contribuţiei anuale (taxei) la cota de contribuţie totală (29%);

2) se determină numărul de luni pentru care s-au calculat şi s-au achitat contribuţiile în anul respectiv (n). Lunile în care asiguratul a lucrat un număr incomplet de zile se includ în stagiul de cotizare dacă suma anuală a contribuţiilor achitate este mai mare decît suma anuală a contribuţiilor calculate din salariul minim lunar pe ţară stabilit de legislaţie;

3) venitul asigurat realizat în anul „i” se valorizează prin înmulţirea cu coeficientul de valorizare (K_vi), care reprezintă raportul dintre salariul mediu pe economie din anul precedent anului realizării dreptului la pensie şi salariul mediu pe economie din anul de cotizare „i”;

4) prin însumarea veniturilor anuale asigurate valorizate se determină venitul asigurat valorizat pentru toată perioada de cotizare începînd cu 1 ianuarie 1999;

5) prin împărţirea sumei venitului asigurat valorizat pentru toată perioada de cotizare la numărul total de luni pentru care s-au calculat şi achitat contribuţiile (n) se determină venitul mediu lunar asigurat valorizat (V_av).

30. Coeficienţii de valorizare a venitului asigurat pentru anii 1999-2016 sînt specificaţi în anexa nr.3 la prezentul Regulament. Pentru fiecare an ulterior, coeficienţii de valorizare se aprobă prin hotărîre de Guvern şi se aplică la calculul pensiilor începînd cu 1 aprilie.

31. În cazul stabilirii pensiei în perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 martie inclusiv, la valorizarea venitului mediu lunar asigurat se aplică coeficienţii de valorizare pentru anul anterior anului precedent celui de pensionare.

32. În cazul în care asiguratul, după 1 ianuarie 1999, pe lîngă perioadele contributive, confirmă şi perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, conform art.5 din Legea privind sistemul public de pensii, baza lunară de calcul a pensiei se determină conform formulei:

 

 

unde:

S_min – salariul minim lunar pe ţară la data calculării pensiei;

n_nc – numărul lunilor de aflare în situaţiile indicate în art.5 alin.(2) lit.a), d) şi e);

S_m – salariul mediu lunar pe ţară pentru anul precedent anului stabilirii pensiei;

n_m – numărul lunilor de aflare în perioadele necontributive specificate la art.5 alin.(2) lit.a¹), b) şi f);

n_b – numărul lunilor de aflare în perioadele necontributive prevăzute la art.5 alin.(2) lit.c). La solicitarea persoanei asigurate, perioadele necontributive indicate pot fi excluse din calcul la determinarea venitului mediu lunar asigurat, cu condiţia că sînt excluse şi din calculul stagiului de cotizare.

[Pct.32 modificat prin Hot.Guv. nr.706 din 27.12.2019, în vigoare 31.12.2019]

 

33. Venitul asigurat obţinut după 1 ianuarie 1999 în cadrul unităţilor economice lichidate, ale căror documente cu privire la salariul angajaţilor au fost transmise la arhiva de stat (raională, municipală, naţională), se confirmă prin certificate de salariu eliberate de arhivele în cauză.

În situaţiile în care întreprinderile agricole lichidate au transmis documentele cu privire la salariul angajaţilor la primăria satului/comunei, venitul asigurat se confirmă prin certificate de salariu eliberate de primărie, care vor conţine, în mod obligatoriu, denumirea unităţii la care a activat persoana în perioada indicată.

Venitul asigurat astfel confirmat se valorizează prin înmulţirea cu coeficientul de valorizare (Kvi), care reprezintă raportul dintre salariul mediu pe economie din anul precedent anului realizării dreptului la pensie şi salariul mediu pe economie din anul de cotizare „i”.

34. În cazul includerii în stagiul de cotizare a perioadei de activitate realizate pînă la 1 ianuarie 2007 de către persoanele asigurate în organizaţiile, întreprinderile şi instituţiile asupra cărora se extind prevederile Legii nr.111-XVI din 27 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, venitul asigurat în această perioadă se calculează din contribuţiile declarate de angajator, care se consideră achitate prin lege.

35. La calcularea venitului mediu lunar asigurat al persoanelor angajate în misiuni diplomatice, pentru perioada de la 1 ianuarie 1999 pînă la 1 ianuarie 2004 se vor aplica mărimile salariilor lunare indicate în anexa nr.4 la prezentul Regulament, valorizate prin înmulţirea cu coeficientul de valorizare (Kvi), care reprezintă raportul dintre salariul mediu pe economie din anul precedent anului realizării dreptului la pensie şi salariul mediu pe economie din anul de cotizare „i”.

 

Capitolul VI

VALORIZAREA VENITULUI MEDIU LUNAR ASIGURAT

PENTRU PENSIILE AFLATE ÎN PLATĂ

36. Venitul mediu lunar asigurat realizat cu începere de la 1 ianuarie 1999 şi inclus în calculul pensiilor pentru limită de vîrstă şi al pensiei de dizabilitate stabilite pînă la 1 aprilie 2017 se valorizează reieşind din creşterea salariului mediu pe economie în anul precedent anului stabilirii pensiei faţă de anul realizării venitului asigurat, cu determinarea diferenţei în mărimea pensiei.

37. Valorizarea venitului mediu lunar asigurat se efectuează în următoarea ordine:

1) venitul asigurat pentru fiecare dintre anii incluşi în calculul venitului mediu lunar asigurat se înmulţeşte cu coeficienţii de valorizare specificaţi în anexa nr.3 la prezentul Regulament pentru anul precedent anului stabilirii pensiei;

2) suma veniturilor valorizate pe ani se împarte la numărul de luni pentru care s-au calculat şi plătit contribuţiile şi se determină venitul mediu lunar asigurat valorizat.

În cazul valorizării pensiilor de dizabilitate, venitul mediu lunar asigurat valorizat astfel calculat se aplică în mărime nu mai mare decît mărimea dublă a salariului mediu pe ţară pe anul precedent anului stabilirii pensiei.

38. Pentru determinarea diferenţei în mărimea pensiei:

1) din pensia stabilită conform formulei

 

 

cuantumul pensiei pentru perioada de după 1 ianuarie 1999 (P_n), calculat conform uneia dintre formulele P_n = [1,4% x V_l + 2% (V_t – V_l)] x S_a sau P_n = 1,4% x V_t x S_a, se recalculează prin substituirea venitului mediu lunar asigurat (S_a) cu venitul mediu lunar asigurat valorizat (V_av), rezultatul obţinut constituind partea valorizată a pensiei (P_nv);

2) din cuantumul părţii valorizate a pensiei (P_nv) se scade cuantumul pensiei pentru perioada de după 1 ianuarie 1999 (P_n), iar rezultatul se ponderează cu raportul dintre stagiul de cotizare realizat după 1 ianuarie 1999 şi stagiul de cotizare total , rezultatul obţinut reprezentînd majorarea pensiei iniţial stabilite în urma valorizării venitului mediu lunar asigurat:

 

 

39. În cazul în care pensia calculată conform formulei este mai mică decît pensia minimă şi beneficiarului i s-a acordat pensia minimă, diferenţa de pensie în urma valorizării se va aprecia conform formulei:

 

 

unde:

P_min – pensia minimă acordată la momentul stabilirii pensiei.

În cazul unei diferenţe negative beneficiarului i se va plăti în continuare pensia minimă.

40. Diferenţa în mărimea pensiei în urma valorizării şi în cazul stabilirii pensiei de dizabilitate de gradul respectiv din venitul asigurat realizat înainte de şi după 1 ianuarie 1999 se determină conform modului de calculare indicat la punctele 38 şi 39, aplicînd formula:

 

 

În cazul în care cuantumul pensiei de dizabilitate a fost calculat numai din venitul realizat după 1 ianuarie 1999, diferenţa de pensie se va determina conform formulei:

 

 

dacă pensia iniţial calculată este mai mică decît pensia minimă.

41. Diferenţa în mărimea pensiei (∆P) determinată conform punctelor 38-40 din prezentul Regulament se indexează cu coeficientul cumulativ de indexare a pensiilor (K_ind) de la anul stabilirii pensiei pînă la anul valorizării venitului asigurat şi se adaugă la cuantumul pensiei în plată la data valorizării (P_st):

 

 

unde:

P_stv = mărimea pensiei în plată după valorizare.

42. Coeficienţii cumulativi de indexare a pensiilor pentru perioada anilor 1999-2017 sînt specificaţi în anexa nr.5 la prezentul Regulament. La fiecare dintre următoarele indexări, coeficienţii cumulativi de indexare se vor actualiza şi se vor aproba prin hotărîre de Guvern.

43. În cazul în care, după 1 ianuarie 1999, asiguratul a fost încadrat într-un grad de dizabilitate cu acordarea pensiei de dizabilitate respective, iar ulterior a fost încadrat (o dată sau repetat) în alt grad de dizabilitate, valorizarea venitului mediu lunar asigurat inclus în calculul pensiei corespunzătoare ultimului grad de dizabilitate acordat se va efectua cu aplicarea coeficienţilor de valorizare prevăzuţi pentru anul precedent anului stabilirii pensiei pentru gradul iniţial de dizabilitate, iar diferenţa de pensie se va determina conform formulei prevăzute pentru gradul de dizabilitate în vigoare la momentul valorizării.

Diferenţa de pensie astfel calculată se indexează cu coeficientul cumulativ de indexare a pensiilor de la anul stabilirii pensiei pentru gradul iniţial de dizabilitate pînă la anul valorizării venitului asigurat şi se adaugă la pensia în plată la data valorizării.

 

Capitolul VII

VALORIZAREA VENITULUI MEDIU LUNAR ASIGURAT INCLUS

ÎN CALCULUL PENSIILOR STABILITE ÎN PERIOADA 2001-2009

44. În cazul pensiilor stabilite în anii 2001-2009, pentru care datele privind suma contribuţiilor plătite pe ani nu sînt disponibile în sistemul informaţional, venitul mediu lunar asigurat luat în considerare la calcularea pensiei se valorizează în baza datelor din dosarele pensionarilor, în modul prevăzut în capitolul VI din prezentul Regulament.

 

Capitolul VIII

CALCULAREA PENSIEI UNOR CATEGORII DE ANGAJAŢI DIN AVIAŢIA CIVILĂ

45. Cuantumul pensiei angajaţilor din aviaţia civilă constituie 35% din venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimii cinci ani de activitate în funcţiile specificate la art.56 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii, care acordă dreptul la pensie.

46. Asiguraţii beneficiază de un spor la pensia integrală de 2% din venitul mediu lunar asigurat pentru fiecare an complet de stagiu de cotizare în plus în funcţiile prevăzute la art.56 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii, însă mărimea totală a pensiei nu poate depăşi 75% din venitul mediu lunar asigurat.

47. Venitul asigurat realizat pînă la 1 ianuarie 1999 se actualizează prin înmulţirea coeficientului individual al pensionarului determinat pentru perioada respectivă la salariul mediu lunar pe ţară pentru anul precedent anului de stabilire a pensiei.

48. Coeficientul individual reprezintă raportul dintre suma salariului pentru ultimele 60 de luni consecutive (indiferent de durata întreruperilor în muncă) de activitate, care acordă dreptul la această categorie de pensie, şi suma salariului mediu pe ţară pentru aceeaşi perioadă, dar care nu poate depăşi 5,0. Mărimile salariului mediu lunar pe ţară aplicate la determinarea coeficientului individual al salariului pensionarului sînt specificate în anexa nr.6 la prezentul Regulament.

49. Venitul asigurat realizat după 1 ianuarie 1999 se ia în considerare în valoarea sa reală.

 

Capitolul IX

CALCULAREA PENSIEI UNOR CATEGORII

DE ANGAJAŢI DIN DOMENIUL CULTURII

50. Se acordă pensie, în condiţiile încetării activităţii în funcţia respectivă, unor categorii de angajaţi din instituţiile de cultură şi artă naţionale de stat şi municipale:

1) artiştilor de balet, artiştilor din ansamblurile profesioniste de dansuri, atît bărbaţi, cît şi femei, dacă au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în funcţiile respective;

2) artiştilor de circ, instrumentiştilor suflători (instrumente aerofone), atît bărbaţi, cît şi femei, dacă au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani în funcţiile respective (se iau în considerare şi funcţiile prevăzute la supct.1)).

51. Pentru asiguratul care a activat în funcţiile menţionate la punctul 50, determinate conform Listei aprobate de Guvern, pensia se calculează conform capitolului II din prezentul Regulament.

52. La calcularea stagiului de cotizare ce acordă dreptul la pensie unor categorii de angajaţi din domeniul culturii, se iau în considerare numai perioadele de activitate efectivă în funcţiile din cadrul instituţiilor de cultură şi artă naţionale de stat şi municipale.

 

Capitolul X

CALCULAREA MĂRIMII PENSIEI PERSOANELOR

STRĂMUTATE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

53. Pentru persoanele strămutate de pe teritoriul unui stat cu care Republica Moldova are încheiat un acord în domeniul asigurării cu pensii pe teritoriul Republicii Moldova, care, după strămutare, au realizat pe teritoriul acesteia stagiul minim de cotizare necesar pentru calcularea venitului în scopul stabilirii pensiei, baza de calcul a pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat obţinut pe teritoriul Republicii Moldova după strămutare.

54. Pentru persoanele strămutate de pe teritoriul unui stat cu care Republica Moldova are încheiat un acord în domeniul asigurării cu pensii pe teritoriul Republicii Moldova, care, după strămutare, nu au activat şi nu au realizat pe teritoriul acesteia stagiul minim de cotizare necesar pentru calcularea venitului în scopul stabilirii pensiei, baza de calcul a pensiei o constituie salariul mediu lunar calculat unui lucrător de aceeaşi profesie (funcţie) şi calificare, antrenat într-o activitate similară în Republica Moldova, în baza condiţiilor de salarizare reglementate de stat în vigoare la momentul stabilirii pensiei. Confirmarea salariului mediu lunar se efectuează de către organul autorităţii publice centrale responsabil de politica în domeniul salarizării.

55. Pentru persoanele strămutate de pe teritoriul unui stat care a făcut parte din fosta URSS cu care Republica Moldova nu are încheiat un acord în domeniul asigurării cu pensii pe teritoriul Republicii Moldova, care, după strămutare, nu au activat şi nu au realizat pe teritoriul acesteia stagiul minim de cotizare necesar pentru calcularea venitului în scopul stabilirii pensiei, însă confirmă stagiul de cotizare realizat pînă la 31 decembrie 1991 pe teritoriul fostei URSS, pensia se stabileşte în modul prevăzut la punctele 5-7 din prezentul Regulament.

 

Capitolul XI

CALCULAREA STAGIULUI DE COTIZARE

56. Realizarea stagiului de cotizare reprezintă o condiţie necesară în vederea stabilirii pensiei pentru limită de vîrstă, a pensiei anticipate pentru limită de vîrstă, a pensiei de dizabilitate, a pensiei de urmaş, în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de pensii.

57. Stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei include perioade contributive şi perioade necontributive.

Perioadele contributive includ activităţile la desfăşurarea cărora persoana este supusă asigurărilor sociale.

Perioadele necontributive se consideră perioadele în care persoana nu este supusă asigurărilor sociale, dar, în temeiul legii, se includ în stagiul de cotizare.

58. În stagiul de cotizare se includ perioadele de absenţă forţată de la serviciu pentru care s-a plătit venitul asigurat şi au fost achitate contribuţiile de asigurări sociale, indiferent de durata lor.

59. La dorinţa solicitantului de pensie, lunile cu un număr incomplet de zile lucrate în legătură cu încadrarea în serviciu sau concediere pot fi considerate luni complete de lucru ori pot fi excluse din calculul pensiei.

60. În stagiul de cotizare se includ perioadele de activitate pe bază de contract individual de muncă sau activitate de muncă individuală, perioada activităţii în propriile gospodării ţărăneşti (de fermier) membrilor acestora, indiferent de caracterul şi durata activităţii, cu condiţia achitării contribuţiilor de asigurări sociale pentru aceste perioade.

61. Perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare sînt:

1) perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus;

2) perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia, dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993;

3) perioada de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de către tutore în caz de deces al ambilor părinţi;

4) perioada în care asiguratul a beneficiat de îndemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională;

5) perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vîrsta de 18 ani de către unul dintre părinţi, tutore, curator pînă la angajarea în funcţia de asistent personal, inclusiv:

a) de la 1 ianuarie 1999 pînă la 1 ianuarie 2008 – perioada de îngrijire a unui copil invalid cu gradul de severitate I (întîi) pînă la vîrsta de 16 ani;

b) de la 1 ianuarie 2008 pînă la 1 ianuarie 2013 – perioada de îngrijire a unui copil invalid cu gradul de severitate I (întîi) pînă la vîrsta de 18 ani;

c) de la 1 ianuarie 2013 – perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vîrsta de 18 ani;

6) perioada de rezidenţiat (internatura şi secundariatul clinic) în învăţămîntul postuniversitar obligatoriu;

7) perioadele de activitate necontributive în funcţia de judecător şi procuror de pînă la 31 decembrie 2005;

8) perioadele, pînă la 1 ianuarie 1999, în care au fost realizate activităţile specificate la art.50 alin.(1) lit.d) şi e) din Legea privind sistemul public de pensii.

62. Perioadele asimilate stagiului de cotizare prevăzute la punctul 61 din prezentul Regulament nu pot însuma în total mai mult de 8 ani, cu excepţia celor prevăzute la subpct.2), 3), 5) şi 7).

63. În stagiul de cotizare, pe lîngă perioadele specificate la pct.61 din prezentul Regulament, se includ următoarele activităţi şi perioade realizate pînă la 1 ianuarie 1999:

1) activitatea în calitate de membru de colhoz, indiferent de caracterul şi de durata programului de muncă. La calcularea vechimii în muncă în colhoz din perioada posterioară anului 1965, în cazul în care membrul de colhoz, nemotivat, nu a îndeplinit minimul stabilit, se ia în calcul perioada de prestare efectivă a activităţii;

2) activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie confirmată de către secretariatele consiliilor de administraţie ale uniunilor respective;

3) activitatea în calitate de slujitor şi lucrător al cultelor, începînd cu 1 aprilie 1992;

4) perioada îngrijirii unui invalid de gradul I;

5) perioada îngrijirii unui copil invalid sub vîrsta de 16 ani;

6) perioada îngrijirii unei persoane care a depăşit vîrsta de 75 de ani;

7) perioada de studii în instituţiile de învăţămînt universitar superior de zi (institute, universităţi, academii).

64. Stagiul de cotizare se exprimă în ani şi se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuţii în mărimile stabilite în Legea privind sistemul public de asigurări sociale şi împărţirea acestor sume la 12.

Rezultatul obţinut se rotunjeşte pînă la o unitate după virgulă.

65. Stagiul de cotizare al persoanelor angajate în baza contractului individual de muncă se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuţii în mărimile stabilite şi împărţirea acestei sume la 12. Rezultatul obţinut se rotunjeşte pînă la o unitate după virgulă. În cazul în care suma anuală a contribuţiilor achitate este mai mică decît suma anuală a contribuţiilor calculate din salariul minim lunar pe ţară stabilit de legislaţie, stagiul de cotizare se calculează proporţional sumei achitate.

Persoanelor angajate în sectorul agrar, în baza contractului individual de muncă, perioada de activitate cu caracter sezonier li se include în stagiul de cotizare, considerîndu-se un an de cotizare (calendaristic), cu condiţia ca suma anuală a contribuţiilor să nu fie mai mică decît suma anuală a contribuţiilor calculate din salariul minim pe ţară stabilit de legislaţie. În cazul în care suma anuală a contribuţiilor achitate este mai mică decît suma anuală a contribuţiilor calculate din salariul minim pe ţară stabilit de legislaţie, stagiul de cotizare se calculează proporţional sumei achitate.

66. Pentru persoanele care au desfăşurat activităţi peste hotarele republicii şi au fost supuse asigurărilor sociale în aceste state, perioada de lucru peste hotare li se include în stagiul de cotizare, dacă aceasta este prevăzut în acordurile încheiate între Republica Moldova şi aceste ţări sau în convenţiile internaţionale.

67. Munca prestată pe teritoriul fostei URSS pînă la 1 ianuarie 1992 se echivalează cu munca prestată în Republica Moldova.

Munca prestată după 1 ianuarie 1992 se include în stagiul de cotizare dacă au fost achitate contribuţii de asigurări sociale.

 

Capitolul XII

MODUL DE CONFIRMARE A STAGIULUI DE COTIZARE

68. Stagiul de cotizare se confirmă în baza documentelor eliberate de la locul de muncă, serviciu, studii sau alte activităţi care se includ în stagiul de cotizare ori a documentelor eliberate de organizaţiile ierarhic superioare, precum şi de instituţiile de arhivă.

69. Stagiul de cotizare realizat pînă la introducerea evidenţei individuale de asigurări sociale (pînă la 1 ianuarie 1999) se confirmă prin carnetul de muncă sau prin alte documente eliberate în modul stabilit.

În urma introducerii evidenţei individuale de asigurări sociale (după 1 ianuarie 1999), stagiul de cotizare se confirmă în baza datelor din contul personal de asigurări sociale al persoanei asigurate, gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

70. Actul de bază care confirmă stagiul de cotizare, conform pct.69 alineatul întîi, este carnetul de muncă. În lipsa carnetului de muncă sau în cazurile în care carnetul de muncă include înscrieri incorecte şi imprecise sau lipsesc înscrisurile respective despre anumite perioade de activitate, pentru confirmarea stagiului se iau în considerare adeverinţele, extrasele din ordine, contul personal al angajatului în care se reflectă salariul calculat lunar, schema de încadrare şi alte documente ce conţin informaţii referitoare la perioada de muncă.

71. Perioada de desfăşurare a muncii individuale realizată pînă la 1 ianuarie 1999 se include în stagiul de cotizare în baza documentelor privind plata contribuţiilor de asigurări sociale.

Avocaţii, auditorii, notarii, întreprinzătorii individuali se raportează la categoriile de persoane ce desfăşoară activitate independentă şi, la solicitarea pensiei, trebuie să confirme activitatea prin certificate privind plata contribuţiilor de asigurări sociale, eliberate de organele teritoriale de asigurări sociale.

72. Perioada de muncă realizată pînă la 1 ianuarie 1999 în propriile gospodării ţărăneşti (de fermier) a membrilor acestora şi a cetăţenilor a căror muncă a fost folosită în bază de contract se confirmă prin înscrierile din carnetul de muncă şi/sau documentele ce confirmă achitarea contribuţiilor de asigurări sociale.

73. Activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie realizată pînă la 1 ianuarie 1999 se confirmă prin adeverinţele privind perioada de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale.

Activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie desfăşurată pînă la introducerea obligativităţii privind plata contribuţiilor de asigurări sociale se confirmă prin adeverinţele (extrasele din hotărîri) eliberate de secretariatele comitetelor de direcţie ale uniunilor de creaţie.

74. Temei pentru includerea în stagiul de cotizare a perioadelor realizate pînă la 1 ianuarie 1999 în baza contractelor civile servesc certificatele, eliberate de patron, care confirmă achitarea contribuţiilor de asigurări sociale şi contractul cu menţiunea patronului despre îndeplinirea sarcinii.

75. Durata incapacităţii temporare de muncă survenită în perioada de muncă se stabileşte în baza documentelor eliberate de la locul de muncă respectiv sau de instituţia medicală.

76. Perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus se confirmă prin înscrierile respective în livretele militare sau adeverinţele de recrutare eliberate de centrele militare, statele majore şi instituţiile fostelor ministere de forţă unionale şi republicane, adeverinţele eliberate de instituţiile de arhivă şi curative militare, notiţele despre serviciul militar introduse în carnetul de muncă conform documentelor.

77. Perioada de rezidenţiat (internatura şi secundariatul clinic) în învăţămîntul postuniversitar obligatoriu se confirmă prin diploma de licenţă sau certificatul privind realizarea studiilor postuniversitare de rezidenţiat.

78. Perioada de studii în instituţiile de învăţămînt superior de zi de pînă la 1 ianuarie 1999 se confirmă prin diplomă sau prin certificat de arhivă cu privire la perioada şi absolvirea studiilor.

În stagiul de cotizare se ia în considerare întreaga perioadă de studii la secţia de zi, cu excepţia anilor în care a fost repetat acelaşi curs de studiu.

79. Perioada îngrijirii unui invalid de gradul I, a unui copil invalid sub vîrsta de 16 ani sau a unei persoane care a depăşit vîrsta de 75 de ani se confirmă de organele teritoriale de asigurări sociale de la domiciliul persoanei îngrijite în baza:

1) cererii şi buletinului de identitate ale persoanei care a efectuat îngrijirea. Pentru persoanele care locuiesc împreună cu persoana ce necesită îngrijire nu se solicită alte acte;

2) confirmării depuse de către persoana îngrijită, iar în caz de imposibilitate (deces, sănătate şubredă), de către membrii familiei acesteia sau a actului de constatare a circumstanţelor reale (pentru persoanele care locuiesc separat de persoana care necesită îngrijire);

3) documentelor ce confirmă faptul şi durata invalidităţii (pentru invalizii de gradul I şi copiii invalizi) şi vîrsta (pentru persoanele de vîrstă înaintată şi pentru copiii invalizi).

În calitate de documente ce confirmă invaliditatea pot fi acceptate: cotorul/ certificatul medical de încadrare în grad de invaliditate, eliberat de Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii (CEMV), iar în cazul copiilor invalizi – concluziile medicale eliberate de centrele medicale consultative sau alte documente de arhivă ce confirmă statutul de copil invalid.

80. Perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vîrsta de 18 ani de către unul dintre părinţi, tutore, curator pînă la angajarea în funcţia de asistent personal se confirmă prin documente ce confirmă încadrarea copilului în gradul de dizabilitate severă:

1) pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 1 ianuarie 2013 – certificatul medical eliberat de Consiliul (centrul) medical consultativ; sau

2) începînd cu 1 ianuarie 2013 – cotorul eliberat de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă (CNDCM) de încadrare în dizabilitate severă;

3) acte confirmative eliberate de către Direcţia de asistenţă socială de la locul de trai, prin care se confirmă faptul îngrijirii, precum şi angajarea în funcţia de asistent personal, adeverinţa de naştere a copilului şi, după caz, decizia de instituire a tutelei sau curatelei.

81. Perioada îngrijirii copiilor se stabileşte prin documentele care certifică naşterea copilului (adeverinţa de naştere) şi împlinirea de către copil a vîrstei de 3 sau 8 ani (adeverinţa de căsătorie, adeverinţa de deces, adeverinţa organelor fondului locativ etc.).

 

Capitolul XIII

REGLEMENTĂRI PRIVIND CONFIRMAREA STAGIULUI DE COTIZARE

82. Documentele prezentate pentru confirmarea stagiului de cotizare trebuie să fie confirmate prin semnătura conducătorilor şi ştampila întreprinderii, organizaţiei (secţiilor de cadre).

Înscrierile în carnetul de muncă trebuie să fie executate în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia privind completarea, păstrarea şi evidenţa carnetului de muncă în vigoare la momentul completării carnetului de muncă.

În cazul în care documentele prezentate pentru confirmarea stagiului de cotizare conţin devieri de la regulile stabilite, chestiunea privind posibilitatea utilizării lor în calitate de dovezi ale stagiului de cotizare este soluţionată de către organele teritoriale de asigurări sociale.

83. Pentru confirmarea stagiului de cotizare se iau în considerare numai datele referitoare la perioadele de lucru incluse în carnetele de muncă, conform documentelor. Adeverinţele ce confirmă perioadele de muncă trebuie să conţină, de asemenea, temeiul în baza cărora au fost eliberate.

84. Înscrierea sumară despre stagiul de cotizare inclus în carnetul de muncă în baza altor documente este considerată dovadă a stagiului de cotizare pentru activitatea realizată:

1) după 14 decembrie 1962, dacă în carnetul de muncă sînt făcute înscrieri concrete referitoare la locurile de muncă, perioadele de angajare şi funcţiile deţinute de solicitant înainte de angajarea acestuia la întreprinderea, instituţia sau organizaţia ce i-a eliberat carnetul de muncă;

2) înainte de 14 decembrie 1962, indiferent de faptul dacă în carnetul de muncă se conţin sau nu datele sus-menţionate.

Dacă pe lîngă carnetul de muncă solicitantul mai prezintă alte documente referitoare la activitatea sa de muncă înainte de completarea carnetului de muncă la care se referă înscrierea sumară, apoi stagiul de cotizare, înscris printr-o cifră totalizatoare, trebuie confirmat prin documente.

85. Dacă numele, prenumele sau patronimicul indicat în documentul ce confirmă stagiul de cotizare nu coincid cu numele, prenumele şi patronimicul persoanei indicate în buletinul de identitate sau adeverinţa de naştere, apartenenţa acestui document persoanei în cauză se stabileşte de către instanţa de judecată.

86. Perioadele activităţii de muncă, conform carnetului de muncă, se calculează de la data angajării pînă la data concedierii. Ziua concedierii se consideră ultima zi de muncă.

87. În cazurile în care în documentul prezentat sînt indicaţi numai anii de muncă, fără date concrete, drept dată se ia 1 iulie a anului respectiv, iar dacă nu este indicată ziua lunii, ca atare este considerată data de 15 a lunii respective.

88. Pentru confirmarea stagiului de cotizare se prezintă extrasul din carnetul de muncă. Organele teritoriale de asigurări sociale confruntă extrasul cu originalul, legiferează extrasul, carnetul de muncă fiind restituit titularului după stabilirea pensiei.

Alte documente ce confirmă stagiul de cotizare se primesc numai în original, exceptînd livretele militare, certificatele de naştere, diploma de studii/ rezidenţiat, din care se fac, de asemenea, extrase.

 

 

 

 

 

 

[Anexa nr.3 în redacţia Hot.Guv. nr.187 din 15.03.2019, în vigoare 01.04.2019]

[Anexa nr.3 în redacţia Hot.Guv. nr.236 din 21.03.2018, în vigoare 23.03.2018]

 

 

 

 

[Anexa nr.5 în redacţia Hot.Guv. nr.187 din 15.03.2019, în vigoare 01.04.2019]

[Anexa nr.5 în redacţia Hot.Guv. nr.236 din 21.03.2018, în vigoare 23.03.2018]

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.165 din 21 martie 2017

 

LISTA

hotărîrilor Guvernului care se abrogă

 

1. Hotărîrea  Guvernului nr.417 din 3 mai 2000 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare şi confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.54-56, art.499).

2. Punctul 6 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.363 din 8 aprilie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.61-63, art.499).

3. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1289 din 26 noiembrie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.188-191, art.1346);

4. Hotărîrea Guvernului nr.328 din 19 martie 2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.61-62, art.396).

5. Punctul 1 şi punctul 3 din din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.756 din 7 octombrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.170-175, art.831).

6. Punctul 30 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.928 din 12 decembrie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.263-269, art.1001).

7. Hotărîrea Guvernului nr.1026 din 29 decembrie 2014 „Pentru modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.400-403, art.1112).

8. Punctul 2 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1046 din 14 septembrie 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.306-313 art.1132).