H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează

în Hotărîrea Guvernului nr.998 din 20 august 2003

nr. 21  din  05.01.2006

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.16-19/88 din 27.01.2006

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă modificările şi completările ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.998 din 20 august 2003 “Privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei” (se anexează).

2. Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura, în termen de 30 de zile, ajustarea regulamentelor proprii în conformitate cu modificările operate prin prezenta hotărîre.

Aprobate

prin Hotărîrea Guvernului

nr.21 din 5 ianuarie 2006

MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE

ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.998 din 20 august 2003

Regulamentul-tip privind serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei şi Instrucţiunea privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.998 din 20 august 2003 “Privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.191-195, art.1059) vor avea următorul cuprins:

“Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.998 din 20 august 2003

REGULAMENTUL-TIP

privind serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament-tip este elaborat în temeiul prevederilor art.160 al Titlului V, Titlului VI şi Titlului VII ale Codului fiscal, Legii nr.1056-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI al Codului fiscal, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, Legii nr.123-XV din 18 martie 2003 privind administraţia publică locală şi Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale.

2. Noţiunile utilizate corespund noţiunilor definite prin actele normative în baza cărora a fost elaborat prezentul Regulament-tip.

3. Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei (în continuare – SCITL) este un organ cu atribuţii de administrare fiscală. Funcţiile SCITL sînt exercitate prin intermediul perceptorilor fiscali. Ca excepţie, aceste funcţii pot fi exercitate de secretarul sau de un alt funcţionar al primăriei, care nu este învestit cu dreptul de a semna documente de casă.

4. SCITL, în cazul în care este abilitat, va administra următoarele impozite şi taxe locale, stabilite prin actele legislative specificate la pct.1 al prezentului Regulament:

impozitul funciar de la persoanele fizice (cetăţeni) şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier);

impozitul pe bunurile imobiliare de la persoanele fizice (cetăţeni);

taxa pentru amenajarea teritoriului, percepută de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier);

taxa de la posesorii de cîini;

taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale;

contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii de la persoanele fizice.

5. Asigurarea SCITL cu documentele necesare pentru ţinerea evidenţei obligaţiilor fiscale, cu blanchete ale dărilor de seamă fiscale, cu avize de plată şi chitanţe de recepţie a plăţilor fiscale, precum şi cu alte documente pentru administrarea impozitelor şi taxelor locale, specificate la pct.4 al prezentului Regulament, este pusă în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale. Blanchetele de strictă evidenţă se vor utiliza în modul stabilit.

6. Serviciul Fiscal de Stat exercită controlul asupra respectării de către SCITL a legislaţiei fiscale.

7. Reviziile documentare de casă la primării privind exercitarea funcţiilor SCITL de percepere şi transferare a mijloacelor băneşti în buget se efectuează de către direcţiile generale finanţe teritoriale, precum şi de către alte organe abilitate cu acest drept, cu întocmirea actelor respective.

La concedierea perceptorului fiscal sau a persoanei care exercită funcţiile acestuia, se efectuează, în mod obligatoriu, revizia documentară a casei de încasări a impozitelor, taxelor şi altor plăţi şi transmiterea la contabilitatea primăriei a chitanţelor şi altor documente de care persoanele menţionate poartă răspundere. Respectiv, înainte de concedierea acestor persoane, primăriile sînt obligate să informeze oficial organele financiare teritoriale pentru a efectua reviziile stabilite.

La încadrarea altor persoane în funcţia de perceptor fiscal sau la delegarea acestor funcţii altei persoane din cadrul primăriei, contabilitatea acesteia urmează să le transmită chitanţierele şi alte documente necesare pentru exercitarea funcţiilor respective, cu întocmirea actului de transmitere.

În lipsa temporară a perceptorilor fiscali, reviziile documentare de casă la primării privind exercitarea funcţiilor SCITL de percepere şi transferare a mijloacelor băneşti în buget le efectuează contabilitatea primăriei.

II. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SCITL

8. Organizarea şi funcţionarea SCITL sînt stabilite printr-un regulament, aprobat de consiliul local. Regulamentul se elaborează în baza prezentului Regulament-tip. În termen de 30 de zile după publicarea prezentului Regulament-tip, autorităţile executive ale satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor vor elabora proiectul regulamentului de funcţionare a SCITL şi îl vor înainta consiliilor locale, care urmează să-l adopte în termen de 10 zile din data prezentării.

După adoptarea de către consiliul local, regulamentul se prezintă, în termen de 10 zile, organului fiscal teritorial.

9. SCITL este o structură publică locală condusă de primarul localităţii respective. Perceptorul fiscal activează în baza contractului de răspundere materială şi este încadrat în SCITL de primarul localităţii respective, în conformitate cu legislaţia privind serviciul public şi legislaţia muncii, cu avizul organului fiscal teritorial.

În scopul majorării acumulărilor impozitelor şi taxelor locale şi reducerii nivelului restanţelor, conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale sînt în drept să stabilească lunar perceptorilor fiscali adaosuri la salarii, prevăzute prin Hotărîrea Guvernului nr.139 din 9 februarie 1998 “Cu privire la salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice în baza Reţelei tarifare unice”, în funcţie de nivelul de executare a părţii de venituri a bugetului, repartizate pentru luna gestionară, conform sarcinilor ce le revin, pentru fiecare procent de îndeplinire. În acest scop, poate fi utilizat mecanismul propus în tabelul ce urmează.

10. Organul fiscal este obligat să asigure testarea perceptorului fiscal pînă la angajare, să asigure instruirea lui şi să-i acorde asistenţă în exercitarea atribuţiilor.

Atestarea periodică (o dată în trei ani) a perceptorilor fiscali se efectuează cu participarea organului fiscal teritorial.

11. SCITL, în procesul exercitării atribuţiilor sale, conlucrează cu celelalte organe cu atribuţii de administrare fiscală şi colaborează cu alte autorităţi ale administraţiei publice. El are dreptul să colaboreze cu organe competente din alte ţări şi să fie membru al organizaţiilor internaţionale de specialitate în baza acordurilor (convenţiilor) internaţionale. În cazul desfăşurării unor acţiuni în baza înţelegerilor reciproce cu alte organe de administrare fiscală, SCITL informează şi este informat despre măsurile întreprinse şi rezultatele lor, face schimb de informaţii în scopul exercitării atribuţiilor ce îi revin.

1. Atribuţiile SCITL

12. SCITL exercită, corespunzător domeniului de activitate, următoarele atribuţii:

a) asigură evidenţa integrală şi conformă a contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sînt calculate de SCITL şi evidenţa acestor obligaţii, cu excepţia celor administrate de alte organe;

b) întreprinde măsuri pentru asigurarea stingerii obligaţiilor fiscale;

c) popularizează legislaţia fiscală şi examinează scrisorile, cererile şi reclamaţiile contribuabililor;

d) efectuează controale fiscale, în limitele competenţei sale. Metodele şi operaţiunile concrete utilizate la organizarea şi exercitarea controlului fiscal sînt determinate în baza Codului fiscal şi instrucţiunilor cu caracter intern ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat;

e) compensează sau restituie sumele plătite în plus şi sumele care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite;

f) exercită executarea silită a obligaţiilor fiscale;

g) contribuie la tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale;

h) exercită alte atribuţii prevăzute expres de legislaţia fiscală.

13. Atribuţiile prevăzute la lit.e), f) şi g) din pct.12 al prezentului Regulament sînt exercitate, conform prevederilor Codului fiscal, în comun cu organul fiscal.

2. Drepturile SCITL

14. SCITL este învestit cu următoarele drepturi privind plăţile administrate:

a) să efectueze controale asupra modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală;

b) să ceară explicaţiile şi informaţiile de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului;

c) să încaseze în numerar impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi) şi/sau amenzi;

d) să solicite în procesul controalelor fiscale şi să obţină gratuit de la orice persoană informaţii, date, documente, necesare în executarea atribuţiilor sale, cu excepţia informaţiilor care constituie secret de stat, precum şi copii de pe ele, dacă acestea se anexează la actul de control;

e) să deschidă şi să examineze, să sigileze, după caz, indiferent de locul aflării lor, încăperile de producţie, depozitele, spaţiile comerciale şi alte locuri, cu excepţia domiciliului şi reşedinţei, folosite pentru obţinerea de venituri sau pentru întreţinerea obiectelor impozabile, altor obiecte şi documentelor;

f) să controleze autenticitatea datelor din documentele de evidenţă şi din dările de seamă fiscale ale contribuabilului;

g) să aibă acces la sistemul electronic de evidenţă contabilă al contribuabilului;

h) să utilizeze dări de seamă fiscale, date cuprinse în corespondenţa cu contribuabilii şi informaţii ale autorităţilor administraţiei publice pe suporţi electronici şi de alt fel, perfectaţi şi protejaţi conform legislaţiei în domeniu;

i) cu alte drepturi prevăzute expres în legislaţia fiscală.

15. Suplimentar la drepturile specificate în pct.14 al prezentului Regulament, SCITL, în comun cu organul fiscal, este în drept:

a) să ridice de la contribuabil documente în cazurile şi în modul prevăzut de Titlul V al Codului fiscal;

b) să constate încălcările legislaţiei fiscale şi să aplice măsurile prevăzute de legislaţie;

c) să intenteze în instanţele judecătoreşti competente acţiuni contra contribuabililor privind:

- anularea unor tranzacţii şi încasarea la buget a mijloacelor obţinute din aceste tranzacţii;

- anularea înregistrării întreprinderii sau organizaţiei în cazul încălcării modului stabilit de fondare a acestora sau al necorespunderii actelor de constituire prevederilor legislaţiei şi încasarea veniturilor obţinute de acestea;

- lichidarea întreprinderii sau organizaţiei în temeiurile stabilite de legislaţie şi încasarea veniturilor obţinute de acestea;

- alte acţiuni în conformitate cu legislaţia;

d) să ceară şi să verifice lichidarea încălcării legislaţiei fiscale, să aplice, după caz, măsuri de constrîngere;

e) la estimarea obiectelor impozabile şi la calcularea impozitelor şi taxelor, să utilizeze metode şi surse directe şi indirecte;

f) să efectueze executarea silită a obligaţiilor fiscale în modul stabilit de legislaţia fiscală;

g) să sechestreze, în modul stabilit de lege, orice bun, cu excepţia celui care, în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte legislative, nu este sechestrabil;

h) să citeze la organul fiscal contribuabilul, persoana presupusă a fi subiectul impozitării, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului, inclusiv responsabilul de evidenţa documentelor referitoare la persoana presupusă a fi subiectul impozitării pentru a depune mărturii, a prezenta documente şi informaţii în problema de interes pentru autoritatea fiscală, cu excepţia documentelor şi informaţiilor care, potrivit legii, constituie secret de stat;

i) să prezinte organelor competente din alte state informaţii despre relaţiile contribuabililor străini cu cei autohtoni fără acordul sau înştiinţarea acestora din urmă.

3. Obligaţiile SCITL

16. În corespundere cu domeniul său de activitate, SCITL este obligat:

a) să acţioneze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, Codul fiscal şi alte acte normative;

b) să trateze cu respect şi corect contribuabilul, reprezentantul acestuia, alţi participanţi la raporturile fiscale;

c) să popularizeze legislaţia fiscală;

d) să informeze contribuabilul, în cazurile prevăzute de legislaţia fiscală sau la solicitarea acestuia, despre drepturile şi obligaţiile lui;

e) să informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele şi taxele în vigoare, despre modul şi termenele lor de achitare şi despre actele normative respective;

f) să primească şi să înregistreze cereri, comunicări şi alte informaţii despre încălcările fiscale şi să le verifice, după caz;

g) să examineze petiţiile, cererile şi reclamaţiile, în modul stabilit de legislaţie;

h) să efectueze controale fiscale şi să întocmească actele de rigoare;

i) să verifice, în timpul controalelor fiscale, documentele de evidenţă şi dările de seamă fiscale ale contribuabilului;

j) la cererea scrisă a contribuabilului, în care se indică destinaţia certificatului, să elibereze certificate ce atestă lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget la plăţile administrate;

l) să ţină evidenţa contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sînt calculate de SCITL, precum şi evidenţa acestor obligaţii fiscale, inclusiv a restanţelor, să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi), amenzi, conform legislaţiei fiscale şi în modul stabilit de Guvern;

m) să întocmească, cu concursul organului fiscal, avizele de plată a obligaţiilor fiscale, să distribuie gratuit contribuabililor formularele tipizate de dări de seamă fiscale;

n) să remită contribuabililor, conform legislaţiei fiscale, avizele de plată a obligaţiilor fiscale, precum şi deciziile emise;

o) să prezinte lunar, nu mai tîrziu de data de 3 a fiecărei luni, în modul stabilit de Guvern, organului fiscal dările de seamă fiscale privind impozitele şi taxele administrate;

p) să efectueze, la cererea contribuabilului, compensarea sau perfectarea materialelor pentru restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite;

r) în cazul depistării unei încălcări fiscale şi neîndeplinirii cerinţelor legale ale funcţionarului fiscal şi/sau perceptorului fiscal, să emită decizii privind aplicarea de sancţiuni;

s) să exercite alte obligaţii prevăzute expres de legislaţia fiscală.

17. Obligaţiile prevăzute la lit.p) şi r) din pct.16 al prezentului Regulament sînt executate de SCITL în comun cu organul fiscal. Deciziile privind aplicarea de sancţiuni în cazurile prevăzute la lit.r) a pct.16 se adoptă de conducerea organului fiscal după coordonarea prealabilă cu primarul (pretorul).

4. Actele SCITL

18. Decizia privind executarea atribuţiilor SCITL este emisă prin dispoziţia primarului (pretorului). Prin derogare de la prevederile Titlului V al Codului fiscal, dispoziţiile primarului (pretorului) şi acţiunile perceptorului pot fi contestate în modul stabilit de lege.

19. În cazul atribuţiilor exercitate în comun cu organul fiscal, decizia este emisă de conducerea organului fiscal după ce a fost coordonată cu primarul (pretorul).

Dacă primarul (pretorul) refuză să semneze decizia, aceasta capătă putere juridică din momentul semnării de către conducerea organului fiscal, care face înscrierea despre refuzul primarului (pretorului) de a o semna.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.998 din 20 august 2003

INSTRUCŢIUNEA

privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor

şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a

impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei

În conformitate cu prevederile alin.(2) al art.156 şi lit.b) a art.158 din Titlul V al Codului fiscal, serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei (în continuare – SCITL) este obligat să ţină evidenţa contribuabililor, ale căror obligaţii fiscale sînt calculate de SCITL, a obligaţiunilor lor fiscale, inclusiv a restanţelor, să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi), amenzi.

Pentru a supraveghea modul de utilizare şi păstrare a documentelor de strictă evidenţă, ce ţin de administrarea fiscală, autorităţile administraţiei publice locale, după asigurarea SCITL cu documentele în cauză, trebuie să informeze, în mod obligatoriu, organul fiscal despre cantitatea, numărul şi seria acestora.

I. EVIDENŢA CONTRIBUABILILOR ŞI A OBLIGAŢIILOR FISCALE

ALE ACESTORA LA PLATA IMPOZITULUI FUNCIAR ŞI

IMPOZITULUI PE BUNURILE IMOBILIARE

1. SCITL ţine evidenţa impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare pentru fiecare contribuabil în parte în Registrul de evidenţă a contribuabililor la impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare, în care se reflectă datele ce ţin de impozitele menţionate atît pentru persoanele fizice (cetăţeni), cît şi pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (anexa nr.1 la prezenta Instrucţiune). Evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale ale acestora la plata impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare poate fi asigurată şi electronic, în modul stabilit de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

1. Registrul de evidenţă a contribuabililor la impozitele

funciar şi pe bunurile imobiliare

2. Evidenţa contribuabililor în Registrul de evidenţă a contribuabililor la impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare (în continuare – Registru) începe cu atribuirea numărului de rînd fiecărui contribuabil din unitatea administrativ-teritorială (primărie) în cauză. Numerotarea se efectuează în creştere şi trebuie să coincidă cu numerotarea conturilor personale din Registrul de evidenţă a gospodăriilor populaţiei din localitatea respectivă (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1358 din 7 decembrie 2001). Registrul se completează în modul următor:

“Nr. din Registrul de evidenţă a gospodăriilor populaţiei” şi “adresa contribuabilului” – se completează din Registrul de evidenţă a gospodăriilor populaţiei din localitatea respectivă.

La “Nr. din Registrul cadastrului funciar” se înscrie numărul corespunzător din Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, care se ţine de către primăria respectivă.

În cazul în care persoana se manifestă şi în calitate de subiect al impunerii cu impozitul funciar ca fondator al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), se completează şi partea dreaptă din partea de sus a Registrului, utilizînd informaţia din fişa de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti (de fermier) – forma nr.1 din Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.977 din 14 septembrie 2001.

Indicatorul “Suprafaţa terenului (ha)” se completează astfel:

- la poziţia “suprafaţa lotului de pe lîngă casă” se înscrie suprafaţa terenului indicată în Registrul de evidenţă a gospodăriilor la pct.2 “Terenurile gospodăriei”, care în prealabil se verifică cu suprafaţa terenului menţionată în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri;

- la poziţiile “suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă altele decît cele ale GŢ”, “suprafaţa terenurilor cu o altă destinaţie altele decît cele ale GŢ” şi “suprafaţa terenului privatizat din întovărăşirea pomicolă” se înscriu suprafeţele respective ale terenurilor indicate în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri atribuite contribuabilului în cauză. Indicele “suprafaţa terenului privatizat din întovărăşirea pomicolă” se completează numai în cazurile în care contribuabilul a privatizat lotul pomicol şi este înregistrat în registrul menţionat din primăria respectivă ca proprietar al lotului respectiv;

- la poziţiile “suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă ale GŢ” şi “suprafaţa terenurilor cu o altă destinaţie ale GŢ” se indică suprafeţele acestor terenuri din Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

Indicatorii din rubricile “Valoarea bunurilor imobiliare” şi “Suprafaţa bunurilor imobiliare” se completează cu datele privind aceşti indicatori, conform situaţiei de la 1 ianuarie a anului gestionar, iar în lipsa lor – conform situaţiei de la o altă dată, indicată în documentele de care dispune primăria privind valoarea şi suprafaţa acestor bunuri. Este vorba de informaţiile şi documentele organelor cadastrale, iar în lipsa lor – de registrele vechi de evidenţă a contribuabililor – persoane fizice privind impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare transmise primăriei de către organele fiscale teritoriale, precum şi de actele de evaluare provizorie a clădirilor, întocmite de comisia în componenţa căreia sînt incluşi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, organului fiscal şi organului cadastral teritorial.

3. După completarea indicatorilor privind subiectul şi obiectul impunerii, se efectuează calcularea impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare.

Impozitul funciar se calculează prin înmulţirea cotelor concrete, stabilite la acest impozit de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetului pe anul respectiv, la suprafaţa terenului. La calcularea impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă este necesar de a ţine cont de faptul că unele din aceste terenuri au indici cadastrali. Pentru terenurile menţionate impozitul funciar se calculează ca produsul dintre cota concretă, suprafaţă şi indicele cadastral, modul de determinare al căruia este menţionat în partea de jos a Registrului.

Rezultatul se indică în rubrica “Calculat impozit funciar (lei)”, inclusiv pentru fiecare categorie de teren în parte.

La poziţia “Suma înlesnirilor la impozitul funciar (lei)” se indică suma înlesnirilor de care beneficiază contribuabilul în conformitate cu legislaţia în vigoare. Suma indicatorului în cauză va coincide cu suma calculată a impozitului, în cazul în care contribuabilul întruneşte cerinţele pentru a beneficia de scutire integrală la plata impozitului.

Suma impozitului funciar către plată se evoluează ca diferenţa dintre suma impozitului calculată şi a sumei înlesnirilor acordate. În cazul în care suma înlesnirii acordate coincide cu suma impozitului calculată în rubrica “Suma impozitului funciar către plată (lei)” se indică cratimă (“–”).

Indicatorul “Calculat impozit pe bunurile imobiliare (lei)” se completează cu suma impozitului care se obţine ca produsul dintre valoarea bunului imobiliar şi cota concretă la impozitul respectiv, stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale. Modul de completare a indicatorilor “Suma înlesnirii la impozitul pe bunurile imobiliare (lei)” şi “Suma impozitului pe bunurile imobiliare către plată (lei)” este analogic celui stabilit pentru completarea indicatorilor la impozitul funciar.

4. În rubrica “Date de care urmează să se ţină cont la acordarea înlesnirilor la impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare” se fac înscrieri referitor la numărul şi data documentului care confirmă dreptul la scutire şi altor documente care sînt utilizate la determinarea subiecţilor şi obiectelor impozitării.

5. După calcularea impozitelor pentru toţi contribuabilii, pe ultima foaie a Registrului se înscrie suma totală a impozitelor calculate, a înlesnirilor acordate şi a sumei impozitelor către plată, precum şi numele, prenumele perceptorului fiscal care a efectuat calcularea impozitelor.

6. Sumele calculate ale impozitelor se trec în Registrul conturilor personale la impozitele şi taxele locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei, separat pentru fiecare contribuabil.

2. Registrul conturilor personale la impozitele şi taxele locale

administrate de SCITL

7. Registrul conturilor personale la impozitele şi taxele locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei (anexa nr.2 la prezenta Instrucţiune) se ţine în baza datelor din Registrul de evidenţă a contribuabililor la impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare.

În Registrul conturilor personale evidenţa încasării plăţilor se ţine separat pentru fiecare contribuabil.

Pînă la deschiderea conturilor personale perceptorul fiscal este obligat să verifice conturile personale ale plătitorilor pe anul precedent şi să evidenţieze restanţa sau plata în plus.

8. Conturile personale trebuie să fie numerotate în modul în care sînt înregistraţi contribuabilii în Registrul conturilor gospodăriilor din cadrul primăriei. Conturile personale pentru aceste impozite se deschid de către perceptorul fiscal, iar controlul asupra completării şi sigilării lor se efectuează de către organul fiscal teritorial.

9. La indicarea numărului contului care urmează a fi înregistrat în Registrul conturilor personale se utilizează numărul atribuit contribuabilului persoană fizică-cetăţean în Registrul de evidenţă a gospodăriilor populaţiei din primăria respectivă.

La numărul din Registrul gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) (în cazul în care ea este înregistrată ca astfel de gospodărie) se indică numărul atribuit în registrul respectiv.

10. În cazul în care în aceeaşi familie numele şi prenumele contribuabilului – deţinător al terenului de pe lîngă casă şi ale bunurilor imobiliare nu coincide cu numele şi prenumele conducătorului gospodăriei ţărăneşti (de fermier) în Registru, se înscriu şi numele şi prenumele conducătorului gospodăriei ţărăneşti (de fermier).

11. Dacă, pe parcursul anului fiscal, apar unele modificări ce ţin de calcularea obligaţiei fiscale la impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare, recalcularea, în funcţie de caz, se efectuează în baza deciziei adoptate de primărie, altor documente ce confirmă apariţia sau stingerea obligaţiei fiscale (de exemplu: certificatul de moştenire, contractul de vînzare-cumpărare etc.).

12. În cazul completării tuturor rîndurilor prevăzute pentru înscrierea sumelor plăţilor, contul personal se trece pe o altă pagină, la sfîrşitul aceluiaşi Registru, cu păstrarea numărului contului. Totodată, pe pagină nouă se trec sumele plăţilor rămase de la ultima înscriere. Pe pagina precedentă se face inscripţia: “Trecut pe pagina nr....”, iar pe noua pagină se face inscripţia “Trecut de pe pagina nr....”.

13. La expirarea anului calendaristic perceptorul fiscal trebuie să închidă conturile personale la care a fost stinsă obligaţia fiscală, au fost achitate sau restituite plăţile în plus după efectuarea ultimei verificări şi să verifice înscrierile în conturile personale pe care se enumeră restanţe sau plăţi în plus.

14. Conturile personale se închid la finele anului gestionar, inclusiv în cazurile în care contribuabilul beneficiază de reducere în mărime de 15 la sută pentru achitarea anticipată a impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare, deoarece pe parcursul anului, şi anume după 30 iunie a anului în curs, pot surveni careva modificări care ar genera apariţia obligaţiei fiscale.

15. Închiderea conturilor personale, la care sînt achitate toate plăţile calculate şi restanţele, se efectuează de către perceptorul fiscal.

La închiderea conturilor personale, în cont se efectuează următoarea înscriere: “Contul închis, perceptorul fiscal (familia) şi data înscrierii”.

Conturile personale la care, la sfîrşitul anului calendaristic, se enumeră restanţă se închid doar după deschiderea noilor conturi personale şi trecerea restanţelor pe anii precedenţi în conturile nou deschise. În cazul în care se deschid noi registre de conturi personale, închiderea conturilor personale în registrele vechi se efectuează doar după trecerea restanţelor din aceste registre în conturile nou deschise.

Închiderea conturilor se perfectează cu înscrierea “Contul închis. Restanţa e trecută în contul personal Nr.___ pe anul 200__, după care urmează semnătura perceptorului fiscal, care a închis contul personal şi data înscrierii.

16. Toate conturile personale închise se controlează de către funcţionarii fiscali şi rezultatele se confirmă prin întocmirea actului respectiv.

17. În cazul în care contribuabilul achită obligaţiile fiscale pe părţi, în rubrica din coloana “Denumirea operaţiei”, în rîndurile libere, se înscrie cuvîntul “achitat”, iar în coloanele respective categoriei de plată “Data achitării” şi “Nr. chitanţei” – data şi numărul chitanţei.

3. Avizele de plată

18. După trecerea din Registrul de evidenţă a contribuabililor la impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare în contul personal al contribuabililor a sumelor calculate pentru anul fiscal în curs, se completează avizele de plată, în care se indică datele despre contribuabil, sumele restanţei pentru anii precedenţi, majorarea de întîrziere (penalitatea) la aceste restanţe, plăţile anului în curs, cu divizarea lor în două părţi egale, precum şi suma plăţii – în cazul achitării anticipate.

19. La perfectarea avizelor de plată pentru persoanele fizice-cetăţeni şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) este necesar de a se ţine cont de reducerea la plata impozitelor de care beneficiază acestea în conformitate cu prevederile alineatelor (6) şi (7) ale art.4 din Legea nr.1056-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal.

20. Avizele de plată urmează a fi înmînate cît mai devreme posibil, pentru a crea condiţii contribuabililor să beneficieze de reducerea menţionată, dar nu mai tîrziu de 60 de zile pînă la expirarea primului termen de plată a impozitului.

21. Înmînarea avizelor de plată se confirmă prin semnătura contribuabilului şi data înmînării avizului.

În cazul în care contribuabilul refuză să primească avizul de plată, perceptorul notează acest fapt pe aviz, indicînd data, şi semnează, solicitînd şi semnătura contribuabilului. Dacă contribuabilul nu confirmă prin semnătură refuzul, el urmează a fi chemat la sediul autorităţii administraţiei publice locale în termenul stabilit pentru înmînarea avizului de plată, pentru a depune lămurire referitoare la refuz.

22. Dacă avizul de plată nu a fost înmînat contribuabilului în termen, majorarea de întîrziere (penalitatea) şi/sau amenda pentru nestingerea în termen a obligaţiei fiscale se aplică după expirarea a 10 zile calendaristice de la data la care contribuabilul a primit avizul de plată.

4. Dările de seamă privind sumele calculate şi încasate la

impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare

23. După calcularea impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare şi înmînarea avizelor de plată, se perfectează şi se prezintă organului fiscal teritorial, pînă la data de 15 iulie a anului în curs, Darea de seamă privind sumele impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare calculate persoanelor fizice (cetăţeni) şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) – Forma BIPF – 1, conform modelului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. La perfectarea dării de seamă în cauză se utilizează datele din Registrul de evidenţă a contribuabililor la impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare, precum şi datele din Registrul conturilor personale.

24. Darea de seamă privind sumele impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare încasate de la persoanele fizice (cetăţeni) şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – Forma SI – SCITL, conform modelului aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, se prezintă de către SCITL organului fiscal teritorial lunar, în termenele stabilite.

II. MODUL DE CALCULARE ŞI ACHITARE LA BUGET A TAXEI PENTRU

AMENAJAREA TERITORIULUI, PERCEPUTĂ DE LA GOSPODĂRIILE

ŢĂRĂNEŞTI (DE FERMIER), ŞI EVIDENŢA CONTRIBUABILILOR

ŞI A OBLIGAŢIILOR FISCALE AFERENTE ACESTEI TAXE

25. SCITL ţine evidenţa obligaţiilor fiscale aferente taxei pentru amenajarea teritoriului, percepută de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier), conform anexei nr.2 la prezenta Instrucţiune, iar obligaţiile fiscale aferente taxei pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale – conform anexei nr.7 la prezenta Instrucţiune. Evidenţa obligaţiilor fiscale aferente taxei de la posesorii de cîini este ţinută în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

III. STINGEREA OBLIGAŢIEI FISCALE ŞI RESTITUIREA SUMEI PLĂTITE

ÎN PLUS ŞI A SUMEI CARE, CONFORM LEGISLAŢIEI FISCALE,

URMEAZĂ A FI RESTITUITĂ

26. Stingerea obligaţiei fiscale se face prin achitare, anulare, prescripţie, scădere sau executare silită.

27. Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în monedă naţională. Perceperea mijloacelor băneşti în contul stingerii obligaţiei fiscale a contribuabililor se efectuează de către perceptorul fiscal sau aceste mijloace pot fi achitate de contribuabili prin intermediul instituţiilor financiare. În anumite cazuri, pentru perceperea mijloacelor băneşti pot fi antrenaţi şi alţi funcţionari ai primăriilor, care nu sînt învestiţi cu dreptul de a semna documente de casă.

Autorităţile administraţiei publice locale pot stabili încasarea impozitelor şi taxelor locale şi prin intermediul altor persoane.

28. În cazul în care autorităţile administrativ-teritoriale optează pentru achitarea obligaţiilor fiscale şi prin intermediul instituţiilor financiare, este necesar de a aduce la cunoştinţa contribuabililor numărul contului primăriei.

29. În cazul neachitării, în termenele stabilite, a impozitelor, perceptorul fiscal este obligat să se deplaseze nemijlocit la contribuabili pentru a încasa mijloacele băneşti în contul stingerii restanţelor.

30. SCITL stabileşte regimul de primire a plăţilor de la populaţie în localul primăriei.

31. La încasarea plăţilor în baza avizului de plată şi înscrierilor în contul personal al plătitorului, se efectuează distribuirea sumei încasate pentru restanţă, penalitate şi plăţile curente în următoarea ordine:

a) restanţa anilor precedenţi;

b) penalitatea la restanţa în cauză;

c) restanţa pe primul termen de plată al anului curent;

d) penalitatea la restanţa în cauză etc.

După aceasta se sting plăţile curente.

Calculul efectuat urmează a fi adus la cunoştinţa plătitorului.

32. În cazul depăşirii termenului de plată, perceptorul fiscal calculează penalitatea în mărimea stabilită de legislaţie pentru perioada respectivă.

Penalitatea se calculează pentru fiecare zi de întîrziere, începînd cu ziua următoare de la expirarea termenului de plată, inclusiv ziua achitării plăţilor.

33. Dacă termenul stabilit pentru plată cade în zi de odihnă (de sărbătoare), penalitatea se calculează începînd cu ziua care urmează după ziua de odihnă (de sărbătoare).

34. Pentru confirmarea primirii banilor în contul achitării impozitelor şi taxelor administrate, plătitorilor li se eliberează chitanţe de Forma 2SF.

Pentru perceperea plăţilor fiscale, fiecărui tip de plată i se distribuie diferite seturi de chitanţe.

35. Se interzice perceperea plăţilor fără eliberarea chitanţelor de strictă evidenţă, eliberarea unor chitanţe de altă formă decît cea în vigoare, precum şi eliberarea unei singure chitanţe pentru perceperea plăţilor la diferite impozite şi taxe.

36. Înscrierile în chitanţe, în două exemplare, urmează a fi efectuate cu pix, fără corectări. Primul exemplar al chitanţei se înmînează plătitorului, iar al doilea (copia) rămîne în setul de chitanţe ca document justificativ.

Completarea separată a originalului de chitanţă şi a copiei acesteia se interzice.

37. Chitanţa şi copia acesteia sînt semnate de perceptorul fiscal şi de plătitor la momentul achitării.

38. Înscrierile în chitanţe se efectuează cu acurateţe, clar, cu indicarea tuturor datelor prevăzute în formular, iar amprentele pe copiile chitanţelor trebuie să fie clare.

Pe chitanţă, în rîndul “Plata în contul ____”, se înscrie denumirea impozitului sau taxei achitate.

În rîndul prevăzut pentru înscrierea cu litere a sumei percepute locurile rămase libere după înscriere se completează cu inscripţia “Z”.

39. Chitanţele îndeplinite incorect se consideră nevalabile şi, în acest caz, se eliberează alte chitanţe. Chitanţele deteriorate şi copiile acestora se anulează, cu aplicarea pe ele a menţiunii “Deteriorat” şi cu semnătura persoanei care a eliberat chitanţa.

Chitanţele deteriorate şi copiile acestora trebuie sa rămînă în setul de chitanţe.

40. În caz de pierdere sau furt al chitanţelor, cel tîrziu în ziua următoare, perceptorul fiscal este obligat să comunice despre aceasta în scris consiliului unităţii administrativ-teritoriale şi autorităţii fiscale, cu indicarea cantităţii, seriilor şi numerelor chitanţelor pierdute sau furate, precum şi a explicaţiilor de rigoare asupra acestui fapt. Persoanele vinovate urmează a fi trase la răspundere conform legislaţiei în vigoare.

41. Stingerea obligaţiei fiscale prin anulare se efectuează prin acte cu caracter general sau individual, adoptate conform legislaţiei în vigoare.

42. Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în temeiul unei decizii a consiliului local, inclusiv în cazul în care stingerea ei prin executare silită este imposibilă. Situaţiile de stingere a obligaţiei fiscale prin scădere sînt specificate la art.174 al Titlului V din Codul fiscal.

43. Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.

Compensarea se face din iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale, organului fiscal sau la cererea contribuabilului, dacă legislaţia nu prevede altfel.

44. Stingerea obligaţiei fiscale prin executare silită se efectuează de către SCITL, în comun cu organul fiscal, în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

45. Data stingerii obligaţiei fiscale în funcţie de modul de stingere este specificată la art.178 al Titlului V din Codul fiscal.

IV. RESTITUIREA SUMELOR ACHITATE ÎN PLUS ŞI ELIBERAREA

CERTIFICATULUI PRIVIND LIPSA SAU EXISTENŢA

RESTANŢELOR FAŢĂ DE BUGET LA IMPOZITELE

ŞI TAXELE ADMINISTRATE DE SCITL

46. Restituirea sumelor achitate în plus se efectuează în comun cu organul fiscal teritorial. Sumele achitate în plus pot fi restituite în cazul în care cererea de restituire, înaintată de plătitor, a fost primită de primărie în termen de cel mult 6 ani din ziua achitării lor.

Depunerea cererii sistează curgerea termenului indicat.

47. În cazurile în care plata în plus nu se trece în contul altor plăţi (toate impozitele calculate au fost achitate de către plătitor), aceasta, conform cererii înaintate, trebuie să fie restituită plătitorului din încasările la tipul de plată la care s-a constituit plata în plus.

Restituirea plăţii în plus se efectuează în termenele stabilite prin prevederile art.176 al Titlului V din Codul fiscal – 37 de zile din data depunerii cererii.

Pentru restituirea sumei achitate în plus de plătitor perceptorul fiscal întocmeşte, în 2 exemplare, calculul pentru restituirea plăţilor în plus (anexa nr.3 la prezenta Instrucţiune). După verificare de către organul fiscal teritorial, calculul se aprobă de primar.

După restituirea plăţii în plus, primăria prezintă organului fiscal exemplarul doi al calculului şi copia documentelor care confirmă restituirea mijloacelor băneşti.

În cazurile în care în casa primăriei lipsesc bani la plăţile la care s-a constituit plata în plus, restituirea acesteia se efectuează de organul fiscal din contul bugetului localităţii respective, în modul stabilit la art.175 al Titlului V din Codul fiscal, în temeiul calculului pe care există menţiunea primăriei că restituirea nu a fost efectuată. Organul fiscal comunică primăriei faptul restituirii plăţii în plus.

48. La cererea scrisă a contribuabilului, SCITL este obligat să-i elibereze un certificat privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget la impozitele şi taxele administrate de el.

49. Formularul-tip al certificatului este specificat în anexa nr.4 la prezenta Instrucţiune.

50. Pentru eliberarea certificatului, contribuabilul depune o cerere, pe numele primarului, cu indicarea obligatorie a codului fiscal şi a informaţiei solicitate (privind existenţa sau lipsa restanţelor).

51. Certificatul va fi eliberat în termen de cel mult două zile. Data eliberării certificatului va corespunde cu data la care au fost analizate conturile personale ale solicitantului. În funcţie de solicitarea expusă în cerere, se va examina faptul existenţei restanţei la data eliberării certificatului. În corespundere cu art.129 pct.13 al Titlului V din Codul fiscal nr.407-XV din 26 iulie 2001, restanţa reprezintă suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă, dar pe care nu a plătit-o în termen. În scopul eliberării certificatului, se va lua în considerare restanţa aferentă tuturor plăţilor la buget, administrate de SCITL.

În cazul în care solicitantul nu are restanţă, în certificat se subliniază textul de la lit.a).

În cazul în care solicitantul are restanţă, în certificat se subliniază textul de la lit.b), cu indicarea în cifre a mărimii restanţei şi descifrarea ei (impozite, taxe, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă).

52. Certificatul va fi emis în două exemplare: primul – pentru solicitant, al doilea – pentru a fi cusut în dosarul contribuabilului sau în alt dosar conform nomenclatorului dosarelor lucrărilor de secretariat din primărie. La exemplarul cusut în dosar se va anexa cererea depusă de solicitant. Certificatele eliberate se vor înscrie în registrul de ieşire a corespondenţei al primăriei. Primul exemplar va fi eliberat solicitantului contra semnătură în registrul indicat. Numărul certificatului eliberat va fi cel de înscriere a acestuia în registrul menţionat. Data certificatului este data eliberării lui.

V. EVIDENŢA ÎNCASĂRILOR ŞI TRANSFERAREA SUMELOR BĂNEŞTI

53. Evidenţa încasărilor zilnice şi predarea sumelor impozitelor şi taxelor primite se ţine în Registrul de evidenţă a încasărilor impozitelor şi taxelor locale şi de predare a mijloacelor băneşti în buget, de modelul specificat în anexa nr.5 la prezenta Instrucţiune.

Pentru fiecare tip de impozite şi taxe în registru se atribuie numărul necesar de foi, cu indicarea plăţii respective.

54. Înscrierile încasărilor se efectuează în baza calculelor, conform copiilor chitanţelor de recepţionare a sumelor timp de o zi. Nu se permite înscrierea în registru a încasărilor pentru cîteva zile într-o singură sumă.

Pentru fiecare tip de plată se calculează la început suma totală a încasărilor pe o zi, apoi, separat, suma încasărilor restanţelor din anii precedenţi, a plăţilor pe anul curent şi a penalităţilor. După aceasta se verifică faptul dacă numitele calcule au fost efectuate corect.

După verificarea corectitudinii calculării, totalurile obţinute se înscriu în registru.

55. După transferul mijloacelor băneşti în buget, în baza copiei borderoului de însoţire, în registrul sus-menţionat se înscrie suma transferată, cu indicarea datei, numărului borderoului de însoţire şi numărului chitanţei instituţiei prin intermediul căreia a fost efectuat transferul.

56. În ultima zi a fiecărei luni, în baza înscrierilor încasărilor zilnice, în registru se face totalul încasărilor şi transferurilor lunare ale mijloacelor băneşti în buget şi totalul cumulativ de la începutul anului. Concomitent, în registru se evidenţiază soldul de bani în casă.

57. Restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la Titlul V al Codului fiscal.

VI. MODUL DE PREDARE A SUMELOR ÎNCASATE ÎN BUGET

58. Pînă la transferarea în buget, mijloacele băneşti se păstrează în safeuri (neinflamabile) sau lăzi pentru bani.

59. SCITL care a încasat bani în numerar de la contribuabil este obligat să verse la buget, în numele acestuia, în aceeaşi zi sau în următoarea zi lucrătoare sumele încasate. Autorităţile administraţiei publice locale din satele şi comunele în care nu există instituţii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru SCITL o altă periodicitate de vărsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai rar de o dată pe săptămînă.

60. Pentru fiecare operaţiune de transferare a banilor în buget se întocmesc borderouri de însoţire de forma stabilită, separat pentru fiecare impozit şi taxă, de modelul specificat în anexa nr.6 la prezenta Instrucţiune.

61. Borderourile de însoţire trebuie să fie completate clar, fără corectări, ştersături, în trei exemplare, cu pix şi prin indigo. După înscrierea sumei predate, locurile libere în rîndul respectiv al borderoului de însoţire se completează cu inscripţia “Z”.

62. Borderourile de însoţire se numerotează pe parcursul anului, începînd cu numărul 1.

63. Borderourile de însoţire se întocmesc în baza înscrierilor din Registrul de evidenţă a încasărilor impozitelor şi taxelor locale şi de predare a lor în buget şi se semnează de primar (în lipsa lui – de persoana care îl înlocuieşte) şi de perceptorul fiscal.

64. La predarea sumelor încasate prin intermediul instituţiilor financiare sau al oficiilor poştale, borderourile de însoţire se întocmesc în trei exemplare, dintre care două exemplare se predau împreună cu banii, iar al treilea rămîne la SCITL.

65. Drept document de justificare a predării mijloacelor băneşti serveşte chitanţa, care, împreună cu exemplarul trei al borderoului de însoţire, trebuie să se păstreze în dosarele SCITL ca document financiar.

VII. MODUL DE PĂSTRARE A DOCUMENTELOR DE PERCEPERE

ŞI TRANSFERARE A MIJLOACELOR BĂNEŞTI

66. Toate documentele de percepere şi transferare a mijloacelor băneşti provenite din impozite şi taxe urmează a fi îndeplinite cu acurateţe şi păstrate cu stricteţe.

67. Documentele privind predarea mijloacelor băneşti în buget (copiile borderourilor de însoţire, chitanţele instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează transferul) separat pentru fiecare impozit şi taxă, precum şi chitanţierele neutilizate se păstrează în safeuri (dulapuri neinflamabile).

68. Toate registrele de evidenţă a contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale ale acestora, registrele de evidenţă a încasărilor şi de transferare a mijloacelor băneşti, copiile chitanţelor eliberate, precum şi alte documente ce ţin de administrarea fiscală se păstrează în dulapuri încuiate.

69. Scindarea (descoaserea) seturilor de chitanţe nu se permite.

70. Registrele de evidenţă a contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale ale acestora, registrele de evidenţă a încasărilor şi de transferare a mijloacelor băneşti, precum şi alte registre utilizate în activitatea SCITL trebuie să fie numerotate, şnuruite, semnate de perceptor, primar şi şeful autorităţii fiscale şi confirmate prin aplicarea ştampilei cu stema Republicii Moldova.

71. Registrele conturilor personale îndeplinite, documentele pentru sumele calculate în plus sau anulate, încasarea şi restituirea plăţilor în plus, documentele privind transferarea mijloacelor băneşti, precum şi copiile de pe chitanţele de recepţie a impozitelor şi taxelor locale se păstrează pe parcursul a 5 ani, apoi se nimicesc în baza actului, întocmit de comisia de experţi a primăriei, în modul stabilit de organul de arhivă respectiv.