H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Programului naţional privind

controlul alcoolului pe anii 2012-2020

nr. 360  din  06.06.2012

Monitorul Oficial nr.120-125/419 din 15.06.2012

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului:
- cuvintele „Ministerul Sănătăţii”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale”, la forma gramaticală corespunzătoare, cuvintele „Ministerul Educaţiei”, „Ministerul Culturii” se substituie cu textul „Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării”, cuvintele „Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare” se substituie cu textul „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului”, iar cuvintele „Ministerul Economiei” se substituie cu cuvintele „Ministerul Economiei şi Infrastructurii”;
- cuvintele „Ministerul Tineretului şi Sportului” şi „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei” se exclud, conform Hot.Guv. nr.246 din 21.03.2018, în vigoare 23.03.2018

În scopul realizării prevederilor Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind realizarea Planului European de acţiuni în domeniul reducerii consumului de alcool pentru perioada anilor 2012-2020: Realizarea Strategiilor Regionale şi Globale de Reducere a Consumului de Alcool, necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea a UE, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Programul naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020, conform anexei nr.1;

Componenţa nominală a Consiliului Naţional Coordonator pentru implementarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020, conform anexei nr.2;

Regulamentul Consiliului Naţional Coordonator pentru implementarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020, conform anexei nr.3.

2. Se stabileşte, că în caz de eliberare din funcţiile publice deţinute a unor membri ai Consiliului, atribuţiile lor în cadrul acestuia vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără a fi emisă o altă hotărîre de Guvern.

3. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale:

vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală şi în termenele stabilite a prevederilor Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020;

vor prevedea anual, în limitele mijloacelor aprobate, alocaţii pentru realizarea acţiunilor prevăzute de Programul naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020;

vor informa Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, anual, pînă la data de 31 martie, despre executarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020.

4. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale va prezenta pînă la data de 1 mai Guvernului raportul anual despre realizarea prevederilor Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020.

5. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale:

să întreprindă măsuri pentru elaborarea şi aprobarea planurilor teritoriale anuale de acţiuni pentru realizarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020;

să creeze comisii teritoriale privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020.

6. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Programul naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020 se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor bugetului public naţional şi din alte surse financiare care nu contravin legislaţiei.

7. Se recomandă mijloacelor de informare în masă să participe plenar la activităţile din cadrul Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020, cu reflectarea lor sistematică în reportaje, ştiri, informaţii, materiale etc.

8. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.360 din 6 iunie 2012

PROGRAMUL NAŢIONAL

privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020

I. INTRODUCERE

1. Programul Naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020 (în continuare – Programul) este un document de planificare strategică a politicilor publice de reducere a consumului nociv de alcool în Republica Moldova şi stabileşte obiectivele pe termen mediu ce necesită a fi realizate în vederea implementării politicii de stat în domeniul reducerii consumului de alcool şi a impactului alcoolismului asupra stării de sănătate a populaţiei.

2. Prezentul Program a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Politicii Naţionale de Sănătate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.886 din 6 august 2007, cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind realizarea Planului European de Acţiuni pentru Reducerea Consumului de Alcool pentru anii 2012-2020, în scopul realizării Strategiilor Regionale şi Globale de Reducere a Consumului de Alcool, luînd în considerare necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea a UE, alte documente internaţionale în domeniu şi avînd în vedere situaţia nefavorabilă privind consumul nociv de alcool în Republica Moldova.

3. Prezentul Program descrie situaţia curentă în domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru toţi actorii implicaţi în activităţile de control al consumului de alcool în Republica Moldova.

II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

4. Consumul excesiv de alcool constituie una din cele mai importante preocupări sociale şi de sănătate. Efectele nocive produse de consumul de alcool, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, provoacă anual moartea a 2,5 milioane de persoane şi ating cota de 4% din toate cazurile de decese la nivel mondial, făcînd mai multe victime decît SIDA sau tuberculoza. Anual, la nivel global, 320 de mii de persoane cu vîrsta între 15-29 ani mor din cauza alcoolului, ceea ce constituie 9% din toate cazurile de decese în această grupă de vîrstă. În plan regional 40% din bolile şi decesele timpurii sînt condiţionate de trei factori de risc ce pot fi preîntîmpinaţi: fumatul, alcoolul şi accidentele rutiere (care, la rîndul lor, în mare parte, sînt determinate de consumul de alcool). 7,4% din totalul cazurilor de boală sau de moarte prematură din Uniunea Europeană sînt cauzate de consumul nociv de alcool. Consecinţele acestor excese se soldează cu majorarea numărului de persoane afectate de alcoolism cronic, apariţia tuturor tipurilor de schilodire intenţionată şi traumelor neintenţionate, cu dereglări psihice, afecţiuni hepatice, cardiovasculare, cerebrovasculare etc. şi a decesului timpuriu.

Consumul excesiv de alcool agravează riscul problemelor de familie, sociale şi la locul de muncă, cum ar fi dependenţa alcoolică, violenţele, leziunile neintenţionate, numărul semnificativ de accidente rutiere mortale în urma conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate, comportamentul de huliganism şi criminal, infracţionalitatea, comportamentul sexual riscant, excluderea din societate, precum şi scăderea productivităţii muncii şi pierderile economice enorme.

Alcoolul aduce daune nu doar celor care consumă, dar şi altor persoane: sub aspect de violenţă în stradă sau violenţă în viaţa de familie, sub aspect de irosire a resurselor de stat, parţial, la acordarea ajutorului medical, la lupta împotriva criminalităţii şi încălcării ordinii publice. Prejudiciul ca urmare a consumului de alcool este cu mult mai mare decît de pe urma fumatului (inclusiv acţiunea repetată a fumului de ţigară asupra nefumătorilor), şi, totodată, depăşeşte cu mult urmările negative şi cheltuielile legate de consumul de droguri interzise. Consecinţele consumului excesiv de alcool se manifestă pe multiple planuri şi conduce la un impact economic şi social.

5. Cercetările ştiinţifice au demonstrat că utilizarea alcoolului este cauza principală a peste 60 de maladii şi stări morbide, inclusiv a unor maladii fatale. Pentru toate acestea riscul creşte odată cu cantitatea consumată. Nu există nivel de consum fără risc. Cirozele, cancerul de ficat şi pancreatitele acute constituie cauzele majore ale mortalităţii asociate consumului de alcool. Există suficiente studii ce demonstrează relaţia cauzală dintre alcool şi cancerul cavităţii bucale, faringelui, laringelui, esofagului, de ficat, colon, rect şi cancerul mamar la femei. Alcoolul este unul din factorii majori de risc pentru maladiile cardiovasculare şi acţiunile teratogene.

Consumul a 1-2 doze de alcool pe zi contribuie cu 5-7% la creşterea prevalenţei hipertensiunii arteriale. La consumarea cu regularitate a şase porţii convenţionale (60 gr alcool) pe zi de-a lungul întregii vieţi, şansa de a deceda din cauza alcoolului a unui om matur este de una la zece. Consumul cronic şi nociv de alcool este asociat cu adverse efecte cardiace, inclusiv boala ischemică, cardiomiopatiile, aritmiile cardiace şi accidentele vasculare cerebrale hemoragice. Alcoolul a fost identificat drept cauză a 30-60% de cazuri de pacienţi cu nou debut a fibrilării arteriale. Alcoolul este asociat cu diferite maladii hepatice, dar cele mai frecvent întîlnite sînt hepatitele alcoolice şi cirozele, probabilitatea de apariţie a cărora creşte în funcţie atît de durata, cît şi de cantitatea consumului de alcool. Persoanele cu probleme de sănătate mintală au un risc mai mare asociat de consumul de alcool şi viceversa.

Situaţia devine şi mai alarmantă constatînd că consumul de alcool se practică tot mai frecvent în rîndul copiilor şi persoanelor tinere, pe care-l iniţiază de la o vîrsta tot mai fragedă. De remarcat, cu cît vîrsta de iniţiere a consumului de alcool este mai timpurie, cu atît devin mai devastatoare consecinţele viciului, fiind cu mult mai grave decît la persoanele mature. La gravidele consumatoare de alcool se înregistrează subdezvoltarea fătului, creşte riscul de naştere prematură, greutate mică la naştere şi dezvoltarea anomaliilor şi/sau dizabilitate a nou-născutului, daune în dezvoltarea creierului la făt care corelează cu tulburările posibilităţilor intelectuale, care se manifestă la o vîrstă infantilă mai mare etc. La întreprinderi şi organizaţii consumul de alcool măreşte riscul de apariţie a unor probleme: lipse nemotivate, productivitatea muncii scăzută şi comportament inadmisibil, de asemenea, pot mări riscul dezvoltării tulburărilor de sănătate, legate de consumul de alcool şi dependenţei alcoolice. Alcoolul, de asemenea, este cauza deceselor rezultate în urma conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.592 din 24.07.2017, în vigoare 11.08.2017]

6. Prin Rezoluţia sa WHA63.13, elaborată în 2010, sesiunea 63-a a Adunării Generale Mondiale a Sănătăţii a aprobat Strategia Globală a reducerii consumului dăunător de alcool şi a chemat ţările-membre să preia şi să realizeze Strategia Globală în modul corespunzător. În contextul realizării Rezoluţiei a fost elaborat Planul european de acţiuni pentru reducerea consumului de alcool pe anii 2012-2020 care este strîns legat cu măsurile de implicare prevăzute în Planul de acţiuni cu privire la bolile neinfecţioase pentru perioada anilor 2012-2016 şi în noua politică europeană de ocrotire a sănătăţii – Sănătatea-2020, în care lupta cu bolile netransmisibile şi reducerea factorilor de risc sînt determinate ca unul din priorităţile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe perioada anilor 2012-2020.

Odată cu participarea la realizarea Strategiilor Regionale şi Globale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de reducere a consumului de alcool şi luînd în considerare necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu cea a UE şi cu alte documente internaţionale în domeniu, Republica Moldova s-a angajat să protejeze generaţiile prezente şi viitoare de consecinţele grave ale consumului de alcool, mediul social şi economic, prin implementarea unor măsuri de control al consumului de alcool, cu scopul de a reduce constant şi considerabil prevalenţa consumului nociv de alcool.

7. Republica Moldova dispune de un cadru legal ce conţine anumite aspecte legate de reducerea consumului de alcool, care prevăd, în condiţiile legii, stabilirea şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor şi ridicarea culturii consumului producţiei alcoolice; crearea condiţiilor adecvate de fabricare a alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice şi asigurarea calităţii acestora; intensificarea şi eficientizarea controlului asupra respectării condiţiilor de fabricare şi circulaţie a alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice; a volumului producţiei, a importului de băuturi alcoolice prevăzute pentru consum în ţară, precum şi a sortimentului lor; interzicerea conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate; interzicerea ofertei şi comercializării băuturilor alcoolice către persoane sub vîrsta de 18 ani; prevenirea consecinţelor consumului de alcool şi excluderea folosirii băuturilor tari la locul de muncă; susţinerea şi stimularea mişcărilor obşteşti, a activităţii organizaţiilor, instituţiilor şi fundaţiilor de reorientare a tradiţiilor şi obiceiurilor spre reducerea consumului de băuturi alcoolice; desfăşurarea activităţilor educaţionale şi de informare; asigurarea condiţiilor pentru activitatea organizaţiilor obşteşti de propagare a unui mod de viaţă sănătos fără alcool, de corijare a persoanelor care consumă nociv băuturi alcoolice şi de ajutorare a familiilor acestora; expunerea publicităţii băuturilor alcoolice numai în editorialele şi programele audiovizuale destinate populaţiei adulte; prevenirea şi eliminarea consecinţelor consumului nociv de alcool; crearea condiţiilor pentru acordarea asistenţei consultative, profilactice şi medicale persoanelor cu diferite forme de comportament dependent, generat de consumul nociv de alcool, de alcoolism cronic; crearea condiţiilor de acordare a asistenţei narcologice şi lansarea diferitelor forme organizatorice de asanare dispensarizată, în funcţie de gradul de dependenţă alcoolică pentru controlul şi coordonarea acţiunilor preconizate în acest scop; acordarea de asistenţă metodologică persoanelor juridice şi persoanelor fizice care participă la efectuarea măsurilor de reducere a consumului de alcool cu stabilirea structurii şi amplasamentelor instituţiilor narcologice, interacţiunea în elaborarea şi evaluarea proiectelor de acte normative şi a planurilor de activitate vizînd domeniul politicii statului faţă de problemele consumului de alcool.

Cu toate acestea, studiile recente au demonstrat insuficienţa politicilor publice şi a acţiunilor care să reducă constant şi considerabil consumul de alcool, precum şi faptul că există deficienţe în implementarea şi monitorizarea implementării cadrului legal existent şi că, acesta, nu este pe deplin armonizat cu legislaţia UE.

8. În Republica Moldova au fost create servicii de consiliere şi de asistenţă necesară care să contribuie la reducerea consumului nociv de alcool, de renunţare şi tratament. De asemenea, sînt stabilite cerinţe de inofensivitate pentru produsele de alcool. Pe lîngă aspectele de control al consumului, cantităţii şi calităţii de alcool, există prevederi referitor la producerea, precum şi la acordarea ajutorului din partea statului şi a altor facilităţi prevăzute de lege pentru agenţii economici care se ocupă de cultivarea şi de prelucrarea strugurilor. Totodată, nu sînt clar stipulate autorităţile responsabile de punerea în aplicare a reglementărilor legale şi responsabilităţile fiecăreia dintre autorităţi în domeniul alcoolului. Nu sînt create serviciile de consiliere, de acordare a asistenţei în volumul necesar pentru renunţarea şi tratamentul bolnavilor de alcoolism şi psihoze alcoolice, de promovare a sănătăţii, care să contribuie la reducerea constantă şi considerabilă a consumului nociv de alcool.

9. De asemenea, monitorizarea insuficientă a producerii, inclusiv în condiţii casnice şi în gospodării, a consumului de alcool, precum şi a publicităţii băuturilor alcoolice etc. este cauza colaborării insuficiente dintre autorităţile publice, agenţiile şi serviciile implicate în implementarea măsurilor complexe şi control asupra producerii băuturilor alcoolice şi consumului lor. Este insuficientă colaborarea dintre autorităţile publice centrale şi agenţiile guvernamentale, autorităţile administraţiei publice locale, comunităţile, organizaţiile nonguvernamentale şi mass-media în domeniul controlului alcoolului.

10. Populaţia este insuficient sensibilizată în privinţa culturii consumului producţiei alcoolice, pericolelor consumului nociv al alcoolului, consecinţelor pentru sănătate şi măsurilor şi metodelor de renunţare. Gradul înalt al consumului nociv de alcool şi agravarea stării de sănătate a populaţiei, rezultate de acest viciu, demonstrează că măsurile care se aplică sînt insuficiente şi conduc la necesitatea aprobării şi aplicării măsurilor suplimentare, crearea condiţiilor de îngrijire şi tratament a bolnavilor de alcoolism, psihoze alcoolice ş.a.

11. Accesul sporit la băuturi alcoolice a tuturor grupurilor de populaţie, inclusiv prin producerea masivă a băuturilor alcoolice în condiţii casnice, în gospodării la nivel rural, consumul mare al băuturilor alcoolice tari în condiţiile Republicii Moldova, ca producător de vinuri, accentuează faptul culturii joase a consumului producţiei alcoolice. Taxele şi preţurile mici la produsele alcoolice tari nu contribuie la renunţarea şi/sau la micşorarea considerabilă a consumului nociv de alcool. De asemenea, au fost implementate insuficiente activităţi care să reducă consumul nociv printre populaţie, cu accent special asupra tinerilor, femeilor şi categoriilor de populaţie cu venit mediu şi sub mediu, inclusiv prin impunerea interdicţiilor vaste în privinţa publicităţii şi promovării băuturilor alcoolice, educaţiei şi promovării modului sănătos de viaţă în conformitate cu legislaţia naţională, a UE şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Politica cu privire la alcool pînă în prezent nu reflectă toată greutatea daunei adusă sănătăţii, dezvoltării sociale şi economice de pe urma consumului de alcool: strategiile antialcoolice nu sînt integrate în măsura cuvenită în strategiile generale în domeniul ocrotirii sănătăţii şi dezvoltării social-economice şi nu creează un potenţial adecvat, care ar fi necesar pentru a asigura continuitatea politicii şi unificarea eforturilor diferitelor departamente de stat şi sectoare de toate nivelurile.

12. Controlul consumului de alcool nu a devenit realmente o problemă de sănătate publică intersectorială, care să asigure măsuri de control pentru mai multe grupuri-ţintă asemenea ca: consumătorii de alcool în volum nociv, grupurile supuse riscului de a începe consumul nociv de alcool (păturile social nefavorabile, lucrătorii de la întreprinderile vinicole, producătorii de alcool în condiţii casnice), copiii şi tinerii cu risc de a deveni consumători de alcool permanenţi, profesioniştii care pot oferi posibilităţi de intervenţie cu consumatorii de alcool, persoanele şi instituţiile responsabile de impunerea măsurilor legislative de control al producerii şi consumului de alcool la nivel de comunitate, autorităţile şi agenţiile cu experienţă în elucidarea problemelor de control asupra alcoolului, care pot asista la elaborarea programelor.

Republica Moldova se află printre ţările cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor, ceea ce contribuie la efectele nocive cu cotă ridicată de produse de alcool. Conform raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii “Global status report on alcohol and health”, publicat în 2011, consumul per capita în litri de alcool pur constituie în total 18,2 litri per capita de alcool pur anual a persoanelor de la 15 ani (în Europa media fiind de 12,18 litri per capita, la nivel mondial 6,13 litri per capita), astfel plasîndu-se pe primul loc la nivel mondial. Conform datelor studiului demografic şi de sănătate din Republica Moldova din 2005 consumul per capita în litri de alcool pur constituia în total 13,2 litri per capita de alcool pur anual a persoanelor de la 15 ani. La bărbaţi consumul de alcool creşte rapid, de la 69% la vîrsta de 15-19 ani pînă la 83% la grupa de vîrstă de 25-29 ani. La femei consumul creşte de la 42% la vîrsta de 15-19 ani pînă la 68% la 45-59 ani. Actualmente peste 17% din elevi consumă băuturi alcoolice permanent.

Studiul “Consumul şi abuzul de alcool în Republica Moldova: evaluarea situaţiei şi impactul lui” efectuat de Expert Grup din cadrul Centrului analitic independent cu suportul Institutului pentru o Societate Deschisă (Budapesta) în cadrul proiectului “Promovarea unor politici economice eficiente şi transparente în Republica Moldova”, publicat în 2008, a constatat estimativ că între 69% şi 73% dintre bărbaţi, şi între 62% si 66% dintre femei depăşesc limita zilnică maxim admisibilă de consum de alcool. (Limita zilnică maximă de consum de alcool – este volumul maximal de alcool pentru consum de către o persoană adultă sănătoasă care, posibil, să nu provoace agravarea sănătăţii. Acest normativ relativ este de 40 gr. alcool/ zilnic pur pentru bărbaţi şi femei 20 gr. alcool/ zilnic pur pentru femei). Cantitatea de alcool consumată peste această limită reprezintă consumul nociv de alcool.

13. În prezent sînt înregistrate peste 46813 persoane (1314,2 cazuri la 100 mii populaţie) afectate de alcoolism cronic, dintre care peste 7200 sînt femei.

Aceasta contribuie la pierderi economice enorme. Astfel, costurile totale ale societăţii legate de problema consumului de alcool sînt echivalente cu 1-3% din produsul naţional brut (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2001).

14. Situaţia în domeniu din Republica Moldova necesită elaborarea şi aplicarea în continuare a măsurilor concrete privind reducerea consumului nociv de alcool, dezvoltarea politicii cu privire la alcool în contextul bunăstării sociale, medico-sanitare şi economice a societăţii, inclusiv îmbunătăţirii situaţiei cu crearea infrastructurii pentru realizarea lor.

III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROGRAMULUI

15. Scopul prezentului Program este de a preveni şi a reduce efectele negative ale consumului nociv de alcool asupra sănătăţii publice, stării sociale şi economice prin politici eficiente şi măsuri intersectoriale la nivel naţional şi local.

16. În Program sînt trasate obiectivele generale, obiectivele specifice şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru realizarea acestor obiective.

17. Programul stabileşte următoarele obiective generale pentru anul 2020:

1) reducerea nivelului morbidităţii şi mortalităţii condiţionate de consumul nociv de alcool;

2) eficientizarea legislaţiei naţionale în reducerea consumului nociv de alcool;

3) estimarea situaţiei, colectarea şi analiza datelor de cercetare bazate pe dovezi pentru sporirea nivelului de cunoştinţe şi de conştientizare a populaţiei privind impactul consumului de alcool asupra sănătăţii şi stării sociale;

4) fortificarea colaborării intersectoriale în domeniul controlului alcoolului la nivel central şi la nivel de comunitate;

5) obţinerea asistenţei de consultanţă, finanţării externe şi suportului de asistenţă pentru măsurile de reducere a consumului de alcool.

18. Pe termen mediu, pînă în 2016, se prevede realizarea următoarelor obiective specifice:

1) Sistem naţional şi mecanisme de monitorizare în domeniul controlului alcoolului pus în aplicare;

2) Cuprinderea în programele de consiliere pînă la 30% a populaţiei cu risc de dependenţă de alcool identificate precoce;

3) Deţinerea şi aplicarea politicilor interne de promovare a locurilor de muncă libere de alcool pînă la 35% din instituţii, întreprinderi şi organizaţii;

4) Reducerea cu 30% a deceselor şi traumatismelor cauzate de accidentele legate de conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate;

5) Restricţii implementate privind accesul la băuturile alcoolice persoanelor pînă la 18 ani şi a persoanelor în stare de ebrietate;

6) Argumentarea creşterii accizelor pentru băuturile alcoolice tari şi vinuri, cu excepţia celor naturale şi bere cu 60%, precum şi pentru băuturile de tip “alcopop” cu 10% mai mult decît băuturile cu acelaşi conţinut de alcool şi pentru băuturile de tip “alcopop”, cu formularea de propuneri în adresa Ministerului Finanţelor, în contextul elaborării Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe termen mediu ca parte componentă a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu;

7) Sporirea ponderii populaţiei generale care posedă cunoştinţe privind riscurile consumului de alcool pentru sănătate pînă la 50%, copiilor şi tinerilor pînă la 75% către 2016 comparativ cu 2010;

19. Pe termen lung, pînă în 2020, vor fi realizate următoarele obiective specifice:

1) 100% legislaţia naţională în domeniul controlului alcoolului aliniată la legislaţia UE şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

2) Cuprinderea în programele de consiliere pînă la 60% a populaţiei cu risc de dependenţă de alcool identificate precoce;

3) Deţinerea şi aplicarea politicilor interne de promovare a locurilor de muncă libere de alcool pînă la 70% din instituţii, întreprinderi şi organizaţii, şi în 100% instituţii de învăţămînt;

4) Reducerea cu 40% a deceselor şi traumatismelor cauzate de accidentele legate de conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate;

5) Diminuarea cu 50% a numărului de copii şi tineri expuşi politicilor de marketing şi reclamă a băuturilor alcoolice;

6) Sporirea ponderii populaţiei generale care posedă cunoştinţe privind riscurile consumului de alcool pentru sănătate pînă la 60%, copiilor şi tinerilor pînă 90% către 2020 comparativ cu 2010;

7) Asigurarea evidenţei băuturilor alcoolice produse în condiţii casnice în 70% cazuri şi ilicit introduse în ţară în 100% cazuri depistate;

IV. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

20. Pînă în 2020 vor fi depuse eforturi pentru realizarea obiectivelor specifice, care vor asigura dezvoltarea capacităţilor necesare ale tuturor actorilor implicaţi în activităţile de control al consumului de alcool, prevăzînd următoarele acţiuni pe termen mediu:

1) elaborarea, coordonarea şi stabilirea sistemului, mecanismelor şi periodicităţii de colectare şi analiză a datelor privind producerea, consumul de alcool şi impactul consumului nociv de alcool asupra sănătăţii populaţiei.

Aplicarea sistemului de monitorizare a producerii, consumului de alcool şi impactul acestuia asupra sănătăţii populaţiei va da posibilitatea de a evalua eficacitatea strategiilor aplicate pentru reducerea consumului nociv de alcool, de a revedea şi elabora politici şi strategii de control al alcoolului;

2) fortificarea legislaţiei existente în vederea eficientizării acesteia privind controlul consumului de alcool prin includerea taxării berii şi altor băuturi alcoolice, interzicerea totală a publicităţii la băuturile alcoolice şi reducerea nivelului de alcoolemie la şoferi. De asemenea, se vor pune în aplicare penalităţi mai aspre pentru nerespectarea legislaţiei în domeniul controlului consumului de alcool, se vor aplica măsuri pentru sporirea credibilităţii şi eficacităţii autorităţilor de inspecţie.

Aplicarea acestor prevederi legislative vor reduce accesul populaţiei, în special a tinerilor la băuturile alcoolice;

3) identificarea precoce şi cuprinderea cu programe de consiliere a populaţiei cu risc sporit de dependenţă de alcool. Prin aplicarea acestei intervenţii populaţia cu risc va beneficia de consiliere oferită de către medicul de familie, pentru a reduce sau a preveni daunele asupra sănătăţii; va beneficia de programe de reabilitare sau tratament;

4) aplicarea politicilor interne privind consumul de alcool în instituţiile publice. Această acţiune are drept scop sporirea numărului de şcoli care deţin şi implementează intervenţii de promovare a modului sănătos de viaţă fără consumul de alcool; sporirea numărului de instituţii/organizaţii care deţin şi implementează politici/programe privind combaterea consumului de alcool la locul de muncă;

5) prezentarea propunerilor Ministerului Finanţelor privind impozitarea producţiei alcoolice, vinurilor şi berii, inclusiv revederea impozitării berii şi altor băuturi alcoolice, în conformitate cu conţinutul de alcool, şi majorarea impozitelor pentru băuturile de tip “alcopop”, pentru a fi examinate în cadrul elaborării Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe termen mediu ca parte componentă a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu;

6) informarea populaţiei privind riscurile asociate cu consumul de alcool. Această acţiune va include elaborarea şi implementarea campaniilor de comunicare direcţionate spre sporirea gradului de conştientizare a diferitor grupe de populaţie.

V. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE

21. Prezentul Program se preconizează să fie implementat în două etape:

1) etapa 1 – 2012-2016 – se va axa pe perfecţionarea şi armonizarea cadrului legal existent (sau elaborarea de politici publice, dacă unele dintre ele nu există) în domeniul reducerii consumului de alcool, în conformitate cu Directivele UE şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi pe dezvoltarea capacităţilor tuturor partenerilor implicaţi în activităţile de control în domeniul reducerii consumului de alcool;

2) etapa a 2-a – 2017-2020 – se va axa pe implementarea politicilor publice şi a acţiunilor în scopul reducerii consumului produselor de alcool printre toate grupurile de populaţie, reducerea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de alcool, ameliorarea accesului la serviciile de renunţare şi liniile fierbinţi de întrerupere, pentru a proteja şi a ameliora sănătatea populaţiei.

22. Termenele de realizare a măsurilor privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020 sînt stipulate în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional, conform anexei nr.1.

VI. RESPONSABILI PENTRU IMPLEMENTARE

23. Autorităţile responsabile de implementarea prezentului Program sînt Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal, Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi autorităţile administraţiei publice locale. Autorităţile responsabile pentru fiecare acţiune în parte sînt specificate în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020.

[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.229 din 04.05.2015, în vigoare 08.05.2015]

24. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi publice centrale şi locale, comunităţile, organizaţiile neguvernamentale, mass-media, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.

VII. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR DE REALIZARE A

ACŢIUNILOR PENTRU IMPLEMENTAREA Programului

25. Estimarea generală a costurilor privind implementarea Planului de acţiuni pentru implementarea prezentului Program a fost efectuată în baza activităţilor identificate şi formulate. La estimarea costurilor a fost utilizată metodologia cost-eficienţă, recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi a avut ca scop identificarea celor mai relevante măsuri şi activităţi din punctul de vedere al cost-beneficiului, pentru realizarea scopului şi obiectivelor prezentului Program.

26. Instrumentele şi sursele de finanţare a acţiunilor de implementare a prezentului Program sînt divizate în două mari categorii: surse de finanţare interne şi externe. Sursele interne de finanţare sînt reprezentate, în principal, de alocările pentru acest domeniu din bugetul de stat anual şi din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Finanţarea externă se constituie din asistenţa tehnică, inclusiv granturi, acordată de organismele financiare internaţionale şi donatorii.

27. Evaluarea suportului financiar pentru realizarea măsurilor incluse în Planul de acţiuni se va face anual, cu înaintarea propunerilor precizate în proiectul anual al bugetului public naţional pentru sănătate, respectînd limitele cadrului de cheltuieli în vigoare.

28. Costul estimativ al prezentului Program este de 41820,0 mii lei, este detaliat pentru fiecare an, în funcţie de sursa de finanţare în conformitate cu activităţile Programului, şi este specificat în anexa nr.2 la prezentul Program.

VIII. REZULTATELE SCONTATE

29. Implementarea prezentului Program va contribui, pe termen lung, la reducerea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de consumul de alcool, reducerea consumului de alcool în rîndurile populaţiei şi la valorificarea optimă a serviciilor de renunţare la consumul de alcool, precum şi la informare, în vederea prevenirii riscurilor şi înlăturării afecţiunilor determinate de consumul de alcool.

30. Rezultatele scontate către anul 2020 sînt:

1) legislaţia naţională referitor la consumul de alcool pe deplin armonizată cu legislaţia UE şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

2) reducerea cu 5% a numărului de persoane afectate de alcoolism cronic şi psihoze alcoolice, dereglări psihice, tulburări mintale şi de comportament legate de consumul de alcool;

3) reducerea cu 10% a morbidităţii şi mortalităţii premature prin boli hepatice (inclusiv ciroze hepatice), cardiovasculare, cerebrovasculare (atac cerebral etc.);

4) cazurile de violenţă, comportamentul de huliganism şi criminal, infracţionalitate, legate de consumul de alcool reduse;

5) sistem funcţional de supraveghere de stat pentru monitorizarea consumului de alcool, a tendinţelor privind afecţiunile legate de consumul de alcool şi a fondurilor de promovare a sănătăţii creat;

6) 70% din instituţii, întreprinderi, organizaţii şi 100% instituţii de învăţămînt cu politici interne de promovare a locurilor de muncă libere de alcool aplicate;

7) decesele şi traumatismele cauzate de accidentele legate de conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate reduse cu 40%;

8) prevalenţa consumului nociv de alcool printre adulţi cu 2% anual în perioada 2012-2020 redusă;

9) 60% din populaţia generală şi 90% de copii şi tineri cunosc consecinţele consumului nociv de alcool pentru sănătate şi economie comparativ cu 2010;

10) 60% a populaţiei cu risc de dependenţă de alcool identificate precoce sînt cuprinse în programele de consiliere;

11) 100% din produsele alcoolice plasate pe piaţă conţin avertismente combinate şi mesaje de sănătate rotative, conforme cu legislaţia în vigoare;

12) 8 campanii mass-media, care promovează prevenirea consumului de alcool de către copii şi adolescenţi, prevenirea şi renunţarea la consumul nociv de alcool, inclusiv 3 din contul publicităţii sociale gratuite implementate;

13) sistem de supraveghere, control şi inspecţie a măsurilor legate de controlul consumului de alcool funcţional;

14) accesibilitatea redusă la produsele de alcool pentru generaţia în creştere (copii, adolescenţi) şi conducătorii auto;

15) cunoştinţe şi practici de accesare a donaţiilor internaţionale şi creare a parteneriatelor îmbunătăţite;

16) nivelul admis de alcoolemie la şoferi redus pînă la 0,2 g/l şi testele la alcoolemie aplicate sistematic;

17) publicitatea la băuturile alcoolice totalmente interzisă;

18) 50% copii şi tineri nu sînt expuşi politicilor de marketing şi reclamă a băuturilor alcoolice.

IX. INDICATORI

31. Pentru evaluarea gradului de atingere a rezultatelor se vor utiliza următorii indicatori:

1) nivelul de cunoştinţe al populaţiei privind riscurile pentru sănătate legate de consumul nociv de alcool;

2) prevalenţa consumului de alcool printre copii şi adolescenţi;

3) rata morbidităţii şi a mortalităţii legate de consumul de alcool;

4) legislaţia naţională în domeniul controlului consumului de alcool, armonizată pe deplin cu legislaţia UE şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

5) incidenţa traumelor şi deceselor în urma accidentelor rutiere legate de conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate;

6) numărul de acţiuni de informare şi sensibilizare a populaţiei referitor la măsurile de control al consumului de alcool;

7) ponderea populaţiei cu risc de dependenţă de alcool identificate precoce cuprinsă în programele de consiliere;

8) ponderea instituţiilor, întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de învăţămînt care deţin şi aplică politici interne de promovare a locurilor de muncă libere de alcool;

9) ponderea copiilor şi tinerilor care nu sînt expuşi politicilor de marketing şi reclamă a băuturilor alcoolice.

10) accesibilitatea la produsele de alcool pentru generaţia în creştere (copii, adolescenţi) şi conducătorii auto interzisă;

11) mărimea impozitelor şi taxelor stabilite pentru producţia alcoolică;

12) numărul de cercetări ştiinţifice şi studii realizate;

13) numărul de rezultate ale cercetărilor ştiinţifice aplicate în practică;

14) numărul de rapoarte de monitorizare realizate de instituţia responsabilă de coordonarea implementării prezentului Program.

32. Rezultatele aşteptate în urma implementării prezentului Program vor fi corelate cu indicatorii din Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului care se referă la stoparea şi începerea reducerii incidenţei altor boli, precum cancerul, bolile cardiovasculare, bolile cerebrovasculare etc.

X. PROCEDURILE DE MONITORIZARE,

EVALUARE ŞI RAPORTARE

33. Coordonarea întregului proces de implementare, monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării prezentului Program vor fi efectuate de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

34. În cadrul procesului de monitorizare se va urmări cum se realizează activităţile formulate în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, odată pe an va elabora rapoarte de monitorizare, care de rînd cu activităţile întreprinse şi rezultatele obţinute vor conţine şi informaţia despre mijloacele consumate pentru implementarea acţiunilor, prezentîndu-le ulterior Guvernului.

35. La sfîrşitul termenului de realizare a primei etape a Programului (2012-2015), Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale va efectua evaluarea intermediară, iar la sfîrşitul termenului de realizare a celei de-a doua etape (2016-2020) va fi realizată evaluarea finală a implementării Programului. Evaluarea se face în baza informaţiei colectate în procesul de monitorizare, prin care se va stabili în ce măsură obiectivele specifice au fost realizate.

Anexa nr.1

la Programul naţional privind controlul

alcoolului pe anii 2012-2020

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.1049 din 23.12.2013, în vigoare 27.12.2013]

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.868 din 19.11.2012, în vigoare 23.11.2012]

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.360 din 6 iunie 2012

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Consiliului Naţional Coordonator pentru implementarea Programului

naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020

[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.246 din 21.03.2018, în vigoare 23.03.2018]

[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.641 din 17.09.2015, în vigoare 25.09.2015]

[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.229 din 04.05.2015, în vigoare 08.05.2015]

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului

nr.360 din 6 iunie 2012

REGULAMENTUL

Consiliului Naţional Coordonator pentru implementarea Programului

naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Consiliul Naţional Coordonator pentru implementarea Programului naţional privind controlul alcoolului (în continuare – Consiliu) este creat în calitate de organ consultativ, fără statut de persoană juridică, pentru coordonarea tuturor proceselor necesare organizării eficiente a acţiunilor în domeniul controlului consumului de alcool şi combaterea efectelor negative ale consumului de alcool asupra sănătăţii.

2. Misiunea Consiliului este de a eficientiza comunicarea şi colaborarea intersectorială în consolidarea cadrului legal în domeniul controlului consumului de alcool, conforme cu prevederile reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul consumului de alcool şi cu legislaţia UE, precum şi stabilirea unui mecanism de implementare eficientă a activităţilor în domeniul consumului de alcool.

3. Consiliul include în componenţa sa reprezentanţi ai ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, sindicatelor, societăţii civile, mass-media etc. şi se aprobă prin hotărîre de Guvern.

II. ATRIBUŢIILE DE BAZĂ ALE CONSILIULUI

4. Consiliul exercită următoarele atribuţii:

1) coordonează implementarea Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020;

2) asigură participarea părţilor interesate în procesul de elaborare, monitorizare şi implementare a activităţilor de control al consumului de alcool în Republica Moldova şi contribuie la stabilirea legăturilor durabile între toţi factorii-cheie de decizie, implicaţi în elaborarea, promovarea şi implementarea legislaţiei şi a politicilor publice în domeniul controlului consumului de alcool;

3) promovează parteneriatul intersectorial între instituţiile de stat, internaţionale şi neguvernamentale pentru un mai bun control al consumului de alcool şi asigură dialogul reciproc eficient între organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale din Moldova şi de peste hotare;

4) coordonează procesul de elaborare şi de pledoarie pentru ajustarea legislaţiei în domeniul controlului consumului de alcool la legislaţia UE şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi procesul de implementare a legislaţiei şi a documentelor de politici în domeniu;

5) facilitează colaborarea intersectorială pentru elaborarea politicilor publice destinate supravegherii şi controlului consumului de alcool şi prevenirii morbidităţii şi a mortalităţii legate de consumul de alcool, coordonînd punerea în aplicare a acestora.

5. În activitatea sa Consiliul se conduce de prevederile legislaţiei în vigoare şi prezentul Regulament.

III. ATRIBUŢIILE CONDUCERII ŞI MEMBRILOR CONSILIULUI

6. Consiliul este condus de viceprim-ministru al Republicii Moldova.

[Pct.6 modificat Hot.Guv. nr.641 din 17.09.2015, în vigoare 25.09.2015]

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.229 din 04.05.2015, în vigoare 08.05.2015]

7. Preşedintele Consiliului exercită următoarele atribuţii:

1) convoacă şedinţele Consiliului;

2) conduce activitatea Consiliului;

3) semnează deciziile Consiliului şi exercită controlul executării acestora;

4) exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul Regulament.

8. Vicepreşedinţii Consiliului exercită funcţiile preşedintelui în lipsa acestuia.

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.229 din 04.05.2015, în vigoare 08.05.2015]

9. Secretarul Consiliului, cu statut de membru al Consiliului, asigură:

1) pregătirea materialelor pentru şedinţele Consiliului;

2) difuzarea deciziilor Consiliului membrilor acestuia, ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi instituţii interesate;

3) generalizarea rezultatelor executării deciziilor adoptate şi informarea preşedintelui Consiliului despre aceasta;

4) elaborarea planurilor de activitate a Consiliului în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui), membrilor Consiliului şi autorităţilor publice, inclusiv prezentarea lor spre examinare la şedinţele Consiliului;

5) altă activitate a Consiliului sub aspect organizatoric, analitic şi informativ.

10. Membrii Consiliului sînt obligaţi:

1) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu prezentul Regulament;

2) să participe la şedinţele Consiliului;

3) să informeze conducerea instituţiilor pe care le reprezintă despre deciziile adoptate în cadrul şedinţelor.

IV. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CONSILIULUI

11. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare organizate, cel puţin, o dată în trimestru.

12. Şedinţele Consiliului sînt deliberative, dacă la ele participă majoritatea membrilor acestuia.

13. La şedinţele Consiliului pot participa ca invitaţi şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, întreprinderilor, organelor mass-media, organizaţiilor nonguvernamentale, organizaţiilor internaţionale şi ai altor beneficiari de informaţie, fără drept de vot.

14. Lucrările tehnice de secretariat se asigură de Centrul Naţional de Sănătate Publică.

15. Pentru realizarea misiunii sale, Consiliul instituie grupuri tehnice de lucru pe diferite domenii specifice, care întrunesc specialişti în domeniul controlului consumului de alcool din sectorul de stat, neguvernamental şi parteneri pentru dezvoltare.

16. Sarcinile grupurilor tehnice de lucru constau în:

1) oferirea suportului tehnic în procesul ajustării cadrului legal în domeniul controlului consumului de alcool la prevederile reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi la legislaţia UE;

2) realizarea activităţilor de pledoarie pentru consolidarea cadrului legal în domeniul controlului consumului de alcool, conforme cu prevederile recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi cu legislaţia UE;

3) asigurarea transparenţei activităţii Consiliului prin oferirea informaţiilor şi elaborarea materialelor pentru mass-media;

4) monitorizarea şi evaluarea situaţiei din domeniul controlului consumului de alcool şi a implementării legislaţiei şi a documentelor de politici, identificarea problemelor de sănătate şi participarea la elaborarea politicilor publice în domeniul controlului consumului de alcool.

V. ŞEDINŢELE CONSILIULUI

17. Şedinţele Consiliului sînt organizate la iniţiativa preşedintelui, vicepreşedintelui Consiliului, secretariatului Consiliului, sau la solicitarea a 1/3 din membrii acestuia, cu informarea secretariatului cu o lună înainte despre această intenţie.

18. Ordinea de zi a şedinţelor Consiliului se întocmeşte de către secretar, la propunerea preşedintelui, şi se propune membrilor Consiliului pentru completări şi modificări cu cel puţin 14 zile înainte de convocarea şedinţei, apoi se prezintă, spre aprobare, preşedintelui Consiliului cu cel puţin 7 zile înainte de convocarea şedinţei.

19. Ordinea de zi definitivată se aduce la cunoştinţa membrilor Consiliului şi, după caz, a persoanelor invitate cu cel puţin 5 zile înainte de convocarea şedinţei.

20. Şedinţele sînt prezidate de preşedintele Consiliului, în cazul absenţei acestuia – de vicepreşedinte.

21. Procesul-verbal al şedinţei Consiliului se întocmeşte de către secretarul acesteia, în termen de cel mult 2 zile de la data desfăşurării şedinţei şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Consiliului.

22. Anual, nu mai tîrziu de primul trimestru al anului ce urmează, se vor elabora rapoarte de monitorizare a activităţii Consiliului, cu examinarea în şedinţa Consiliului, privind activităţile întreprinse şi rezultatele obţinute şi aprobarea planurilor de activitate pe anul următor.

VI. DECIZIILE CONSILIULUI

23. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă decizii în problemele ce ţin de competenţa sa.

24. Deciziile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă. Membrii Consiliului sînt parteneri egali, cu drepturi depline de participare şi implicare în procesul de luare a deciziilor, şi cu dreptul de a delega votul său reprezentanţilor autorizaţi de ei.

25. Deciziile Consiliului sînt semnate de către preşedintele acestuia.

26. Deciziile Consiliului au un caracter consultativ pentru toate autorităţile publice privind asigurarea implementării Programului naţional privind controlul alcoolului în Republica Moldova pe anii 2012-2020, ajustarea cadrului legal în domeniul controlului consumului de alcool la prevederile reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi legislaţiei UE, precum şi la stabilirea unui mecanism de implementare eficientă a activităţilor în domeniul controlului consumului de alcool.