H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Listei indicatorilor şi a Şablonului
Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova
nr. 634 din 24.08.2012
Monitorul Oficial nr.186-189/699 din 07.09.2012
* * *
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Lista indicatorilor Profilului Migraţional Extins, conform anexei nr.1;
Şablonul Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova, conform anexei nr.2.
2. Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne, pînă la 25 decembrie al anului de referinţă, începînd cu anul 2013 pentru anul analizat 2012, va asigura producerea şi actualizarea anuală a indicatorilor Profilului Migraţional Extins şi va elabora, o dată la trei ani, Raportul analitic în baza Listei indicatorilor şi a Şablonului Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova, iar începînd cu anul 2016, va elabora anual Compendiul Statistic al Profilului Migraţional Extins.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.824 din 04.07.2016, în vigoare 08.07.2016]
3. Ministerul Afacerilor Interne va crea şi va asigura în cadrul Biroului migraţie şi azil o unitate specializată responsabilă de actualizarea şi elaborarea Profilului Migraţional Extins, din contul şi în limita numărului de unităţi de personal stabilit şi a cheltuielilor de personal prevăzute anual acestuia.
4. Ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale vor prezenta, conform competenţelor, Ministerului Afacerilor Interne, pînă la 1 iunie al fiecărui an, informaţia conform Listei indicatorilor Profilului Migraţional Extins şi definiţiilor incluse.
| PRIM-MINISTRU | Vladimir FILAT |
Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, ministrul afacerilor | |
| externe şi integrării europene | Iurie Leancă |
| Viceprim-ministru | Mihail Moldovanu |
| Ministrul afacerilor interne | Dorin Recean |
| Ministrul finanţelor | Veaceslav Negruţa |
| Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei | Valentina Buliga |
| Ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor | Pavel Filip |
Chişinău, 24 august 2012. | |
| Nr.634. |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
nr.634 din 24 august 2012
LISTA
indicatorilor Profilului Migraţional Extins
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Definiţia, formula sau metoda de calculare | Surse de date şi responsabilitatea pentru calculare-furnizare |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
1. POPULAŢIA ŞI DEZVOLTAREA | |||
1.1. INDICATORI DEMOGRAFICI GENERALI | |||
| 1.1.1. Numărul total de populaţie | Stoc (cifra la data de raportare) | Cifra absolută cu privire la populaţia stabilă la 1 ianuarie*. Populaţie – toţi locuitorii unei ţări sau ai unui teritoriu (provincie, oraş, mediu urban etc.); numărul locuitorilor unei ţări sau ai unui teritoriu; de facto, populaţia dintr-un stat, teritoriu sau regiune (în baza glosarului ONU cu privire la populaţie). Eurostat se referă la conceputul de populaţie obişnuit rezidentă şi include toţi locuitorii dintr-un areal anumit la 1 ianuarie al anului de referinţă (sau, în unele cazuri, la 31 decembrie al anului precedent). Reşedinţă obişnuită – locul în care o persoană îşi petrece în mod normal perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios, sau, în absenţa informaţiilor, locul de reşedinţă legal sau înregistrat (Regulamentul (CE) nr.862/2007 din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie |
| 1.1.2. Rata de creştere a populaţiei | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Creşterea anuală a numărului populaţiei împărţită la numărul mediu anual al populaţiei. Numărul mediu anual al populaţiei P este: P = (P1 + P2)/2, unde: P1 – numărul populaţiei la începutul anului; P2 – numărul populaţiei la sfîrşitul anului | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie plus statisticile vitale şi cele cu privire la migraţiune |
| 1.1.3. Rata de natalitate | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual de naşteri împărţit la numărul mediu anual al populaţiei (per 1000 de locuitori), conform formulei: n = (N/P) × 1000, unde: N – numărul naşterilor; P – numărul mediu anual al populaţiei | Biroul Naţional de Statistică, statistică vitală |
| 1.1.4. Rata de mortalitate | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual de decese raportat la numărul mediu anual al populaţiei (per 1000 de locuitori) | Biroul Naţional de Statistică, statistică vitală |
| 1.1.5. Sporul natural | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Diferenţa dintre numărul de născuţi vii şi numărul decedaţilor pe parcursul anului (per 1000 de locuitori) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie şi statistică vitală |
| 1.1.6. Rata brută de imigrare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual de imigrări, împărţit la numărul mediu anual al populaţiei (per 1000 de locuitori).
Imigrant – persoana care imigrează (implicată în procesul de imigraţie) (Regulamentul (CE) nr.862/2007). Imigraţie – acţiunea prin care o persoană îşi stabileşte reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui alt stat pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni, după ce, în prealabil, a avut reşedinţa obişnuită într-un alt stat (Regulamentul (CE) nr.862/2007 din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie şi statistica migraţiei |
| 1.1.7. Rata brută de emigrare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual de emigrări, împărţit la numărul mediu anual al populaţiei (per 1000 de locuitori).
Emigrant – persoana care emigrează (implicată în procesul de emigraţie) (Regulamentul (CE) nr.862/2007). Emigraţie – acţiunea prin care o persoană care a avut anterior reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat încetează să mai aibă reşedinţa obişnuită pe teritoriul statului în cauză pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni (Regulamentul (CE) nr.862/2007) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie şi statistica migraţiei |
| 1.1.8. Rata netă a migraţiei | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Diferenţa dintre rata brută de imigrare şi rata brută de emigrare (per 1000 de populaţie).
Migraţie netă – diferenţa dintre numărul persoanelor care intră pe teritoriul unui stat şi numărul persoanelor care părăsesc teritoriul statului respectiv în aceeaşi perioadă. Este denumită şi “bilanţ migratoriu” (IOM. International Migration Law 25, Glossary on Migration) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie şi statistica migraţiei |
| 1.1.9. Numărul de intrări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al intrărilor înregistrate la frontiera de stat ale persoanelor care dispun de cetăţenie moldovenească, pe parcursul anului de referinţă.
Cetăţenie – legătură juridică specială între o persoană şi statul său, dobîndită prin naştere sau prin naturalizare, indiferent că este prin declaraţie, opţiune, căsătorie ori alte mijloace, în conformitate cu legislaţia naţională. | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.10. Numărul de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al intrărilor înregistrate la frontiera de stat ale persoanelor care nu dispun de cetăţenie moldovenească, pe parcursul anului de referinţă
Străin – persoană dintr-o anumită ţară care nu este cetăţean/nu deţine cetăţenia acestei ţări (UE) | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.11. Rata creşterii numărului de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat pe parcursul anului de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.12. Numărul de plecări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al plecărilor înregistrate la frontiera de stat ale persoanelor care dispun de cetăţenie moldovenească, pe parcursul anului de referinţă | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.13. Numărul de plecări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al plecărilor înregistrate la frontiera de stat ale persoanelor care nu dispun de cetăţenie moldovenească, pe parcursul anului de referinţă | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.14. Rata de creştere a numărului de plecări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al plecărilor înregistrate la frontiera de stat ale cetăţenilor moldoveni, pe parcursul anului de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
1.2. COMPONENŢA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI | |||
| 1.2.1. Proporţia persoanelor cu vîrsta sub 15 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta sub 15 ani, raportat la numărul total al populaţiei stabile | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.2. Proporţia persoanelor în vîrstă de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta de 65 de ani şi peste, raportat la numărul total al populaţiei stabile | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.3. Raportul de dependenţă demografică | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie | |
| 1.2.3.1. Raportul de dependenţă demografică (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta sub 16 ani şi al celor cu vîrsta de peste 56/61 de ani, raportat la numărul populaţiei de 16-56/61 de ani. Numărul populaţiei sub vîrsta aptă de muncă şi peste vîrsta aptă de muncă, raportat la numărul populaţiei în vîrsta aptă de muncă (VAM). VAM este 16-61 de ani pentru bărbaţi şi 16-56 de ani pentru femei | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.3.2. Raportul de dependenţă demografică (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul persoanelor cu vîrsta sub 15 ani şi de 65 de ani şi peste, raportat la populaţia cu vîrsta de 15-64 de ani | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.4. Raportul de vîrstă înaintată | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta de 80 de ani şi peste, raportat la numărul populaţiei cu vîrsta de 65 de ani şi peste | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.5. Proporţia bărbaţilor în vîrstă de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de bărbaţi cu vîrsta de 65 de ani şi peste, raportat la numărul total de bărbaţi | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.6. Proporţia femeilor în vîrstă de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de femei cu vîrsta de 65 de ani şi peste, raportat la numărul total de femei | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.7. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vîrsta de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de femei cu vîrsta de 65 de ani şi peste, la 100 de bărbaţi de aceeaşi vîrstă | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.8. Piramida pe vîrste şi sexe a totalului populaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Structura de vîrstă şi sex, pe grupuri de vîrstă de 5 ani | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
1.3. POPULAŢIA URBANĂ versus cea RURALĂ | |||
| 1.3.1. Numărul total al populaţiei urbane | Stoc (cifra la data de raportare) | Cifra absolută pentru totalul populaţiei urbane la 31 decembrie al anului de referinţă.
Oraş – unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul din punct de vedere economic şi social-cultural, care cuprinde populaţia urbană, cu structuri edilitar-gospodăreşti, industriale şi comerciale corespunzătoare, a cărei populaţie în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice şi în diferite domenii de activitate intelectuală, în viaţa culturală şi politică (Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.2. Rata de urbanizare | Stoc (cifra la data de raportare) | Proporţia populaţiei stabile care locuieşte în mediul urban în totalul populaţiei stabile | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.3. Rata de creştere a populaţiei urbane | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul persoanelor care locuiesc în mediul urban la 3l decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.4. Proporţia persoanelor cu vîrsta sub 15 ani în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta sub 15 ani în mediul urban, raportat la numărul total de populaţie urbană | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.5. Proporţia persoanelor cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul urban, raportat la numărul total de populaţie urbană | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.6. Proporţia persoanelor cu vîrsta sub 15 ani în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta sub 15 ani în mediul rural, raportat la numărul total de populaţie rurală | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.7. Proporţia de persoane cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul rural, raportat la numărul total de populaţie rurală | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.8. Raportul de dependenţă în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane în mediul urban cu vîrsta sub 15 ani şi de 65 de ani şi peste, raportat la numărul de populaţie urbană cu vîrsta de 15-64 de ani | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.9. Raportul de vîrstă înaintată în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane în mediul urban cu vîrsta de 80 de ani şi peste, raportat la numărul de populaţie urbană cu vîrsta de 65 de ani şi peste | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.10. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de femei în mediul urban cu vîrsta de 65 de ani şi peste, la 100 de bărbaţi de aceeaşi vîrstă în mediul urban | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.11. Raportul de dependenţă în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane în mediul rural cu vîrsta sub 15 ani şi de 65 de ani şi peste, raportat la numărul de populaţie rurală cu vîrsta de 15-64 ani | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.12. Raportul de vîrstă înaintată în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane în mediul rural cu vîrsta de 80 de ani şi peste, raportat la numărul de populaţie rurală cu vîrsta de 65 de ani şi peste | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.13. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de femei în mediul rural cu vîrsta de 65 de ani şi peste, la 100 de bărbaţi de aceeaşi vîrstă în mediul rural | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
1.4. POPULAŢIA ÎN VÎRSTĂ APTĂ DE MUNCĂ | |||
| 1.4.1. Proporţia populaţiei în vîrstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie | |
| 1.4.1.1. Proporţia populaţiei în vîrstă aptă de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta de 16-56/61 de ani, raportat la numărul total de populaţie, la 31 decembrie al anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.1.2. Proporţia populaţiei în vîrstă aptă de muncă (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta de 15-64 de ani, raportat la numărul total de populaţie, la 31 decembrie al anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.2. Rata de creştere a populaţiei în vîrstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie | |
| 1.4.2.1. Rata de creştere a populaţiei în vîrstă aptă de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Populaţia în vîrstă aptă de muncă (16-56/61 de ani), la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.2.2. Rata de creştere a populaţiei în vîrstă aptă de muncă (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Populaţia în vîrstă aptă de muncă (15-64 de ani), la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.3. Indicele presiunii demografice de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta de 5-14 ani, raportat la numărul de persoane cu vîrsta de 55-64 de ani | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.4. Indicele structurii de vîrstă pentru populaţia aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vîrsta de 40-64 de ani, raportat la numărul de persoane cu vîrsta de 15-39 de ani | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.5. Raportul de feminitate pentru populaţia în vîrstă de 15-39 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de femei cu vîrsta de 15-39 de ani, la 100 de bărbaţi de aceeaşi vîrstă | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.6. Raportul de feminitate pentru populaţia în vîrstă de 40-64 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de femei cu vîrsta de 40-64 ani, la 100 de bărbaţi de aceeaşi vîrstă | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
1.5. INDICATORII FORŢEI DE MUNCĂ | |||
| 1.5.1. Rata de participare la forţa de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă | |
| 1.5.1.1. Rata de participare la forţa de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Ponderea populaţiei active (ocupate şi în şomaj) în vîrstă de muncă (16-56 de ani (femei)/61 de ani (bărbaţi) în totalul populaţiei în vîrstă de muncă (16-56 de ani (femei)/61 ani (bărbaţi) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.1.2 Rata de participare la forţa de muncă (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul persoanelor active în forţa de muncă (ocupate şi în şomaj cu vîrsta de 15-64 de ani), raportat la populaţia totală în vîrstă de muncă (15-64 de ani) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.2. Rata de ocupare | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă | |
| 1.5.2.1. Rata de ocupare (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Raportul dintre populaţia ocupată şi totalul populaţiei de 15 ani şi peste, exprimat procentual | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.2.2. Rata de ocupare (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Raportul dintre populaţia ocupată şi totalul populaţiei în vîrstă aptă de muncă (15-64 de ani), exprimat procentual | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.3. Rata şomajului | Stoc (cifra la data de raportare) | Raportul dintre numărul şomerilor definit conform criteriilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO) şi populaţia activă totală (populaţia ocupată şi şomerii) de 15 ani şi peste, exprimat procentual | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.4. Rata şomajului în rîndul tinerilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Raportul dintre numărul şomerilor ILO cu vîrsta de 15-24 de ani şi populaţia activă totală cu vîrsta de 15-24 de ani, exprimat procentual | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.5. Rata şomajului în rîndul femeilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Raportul dintre numărul şomerilor ILO – femei şi populaţia totală activă – femei, exprimat procentual | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.6. Decalajul de gen în şomaj | Stoc (cifra la data de raportare) | Diferenţa dintre rata şomajului în rîndul femeilor şi rata şomajului în rîndul bărbaţilor, exprimată în puncte procentuale | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
1.6. INDICATORI ECONOMICI GLOBALI | |||
| 1.6.1. PIB | Principalul agregat macroeconomic al Sistemului conturilor naţionale, care reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie din unităţile producătoare rezidente şi care corespunde valorii bunurilor şi serviciilor produse de către aceste unităţi pentru consumul final | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.2. Rata de creştere a PIB-ului | PIB-ul pentru anul de referinţă raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.3. PIB per capita | PIB raportat la numărul total al populaţiei | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.4. Rata de creştere a PIB-ului per capita | PIB-ul per capita pentru anul de referinţă raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.5. Ponderea populaţiei sub pragul sărăciei | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | ||
| 1.6.5.1. Ponderea populaţiei sub pragul sărăciei absolute | Numărul persoanelor care trăiesc în gospodării cu cheltuieli pe adult echivalent (scala 1:0.7:0.5) sub pragul sărăciei absolute, raportat la numărul total al populaţiei. Pragul sărăciei absolute se calculează în baza cheltuielilor alimentare ale decililor 2-4, ajustate la 2282 kcal/persoană/zi şi adăugarea la acestea a cheltuielilor nealimentare (ponderea pentru toate gospodăriile din CBGC). Ponderea populaţiei sub pragul sărăciei absolute – numărul persoanelor care trăiesc în gospodării cu cheltuieli pe adult echivalent (scala 1:0.7:0.5) sub pragul sărăciei, raportat la numărul total al populaţiei | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.5.2. Ponderea populaţiei sub pragul sărăciei relative | Rata riscului de sărăcie, adoptată de Consiliul European de la Laeken (care a aprobat un set iniţial de 18 indicatori de excluziune socială şi sărăcie în decembrie 2001), este calculată drept cota persoanelor cu un venit disponibil echivalat sub pragul riscului de sărăcie. Pragul este stabilit la 60% din venitul naţional mediu echivalat disponibil.
Venitul echivalat este definit drept venitul total al gospodăriei raportat la “mărimea echivalentă” a acestuia, considerînd mărimea şi compoziţia gospodăriei, şi este atribuit fiecărui membru al gospodăriei (venitul total al gospodăriei este raportat la mărimea echivalentă a acestuia, utilizînd aşa-numita scară de echivalenţă “modificată OECD”). Această scară oferă o pondere de 1.0 primului adult, 0.5 oricărui alt adult din gospodărie cu vîrsta 14 ani şi mai mult şi 0.3 fiecărui copil) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.6. Proporţia copiilor sub 18 ani care trăiesc în gospodării sub pragul sărăciei | Numărul de copii cu vîrstă sub 18 ani în gospodării care au cheltuieli sub pragul sărăciei absolute, raportat la numărul total de copii cu vîrstă sub 18 ani
Copil – orice fiinţă umană sub vîrsta de 18 ani, exceptînd cazurile în care legea aplicabilă copilului stabileşte limita majoratului sub această vîrstă (Convenţia ONU privind drepturile copilului) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.7. Indicele dezvoltării umane | Măsură comparativă a longevităţii, nivelului de studii şi standardelor de viaţă ale unei ţări. Pentru fiecare dimensiune în parte se calculează indicele specific, ţinîndu-se cont de valorile reale şi extreme ale indicatorilor stabilite de PNUD.
Longevitatea este evaluată prin speranţa de viaţă la naştere. Nivelul de studii este calculat ca medie aritmetică ponderată a ratei alfabetizării (cu o pondere de două treimi) şi a ratei brute de înrolare la toate nivelurile de învăţămînt (cu o pondere de o treime). Standardele de viaţă sînt evaluate prin PIB pe cap de locuitor, exprimat în dolari SUA la paritatea puterii de cumpărare | Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Raportul Naţional al Dezvoltării Umane | |
1.7. REMITERILE | |||
| 1.7.1. Volumul anual al remiterilor emigranţilor | Flux anual | Volumul total al sumelor băneşti parvenite din remiteri (dolari SUA).
Remiterile migranţilor reprezintă transferuri de peste hotare de mijloace băneşti şi de bunuri, ce au impact asupra veniturilor gospodăriilor. Ele rezultă din circulaţia temporară sau permanentă a oamenilor pentru muncă în alte economii, stabilirea cu traiul permanent, precum şi din relaţii interumane: cadouri, donaţii, moşteniri. Ele pot fi în numerar şi nonnumerar, expediate prin canale oficiale (cum ar fi transferuri prin reţele electronice) sau prin canale informale (cum ar fi banii sau bunurile transportate peste frontiere) (Ediţia a şasea a Manualului FMI referitor la balanţa de plăţi şi situaţia investiţilor Internaţionale, anexa 5. Remiterile) | Baze de date internaţionale: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Eurostat etc., precum şi sondaje naţionale |
| 1.7.2. Rata de creştere a remiterilor | Flux anual | Volumul total al sumelor parvenite din remiteri pentru anul de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Baze de date internaţionale: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Eurostat etc., precum şi sondaje naţionale |
| 1.7.3. Ponderea remiterilor în PIB | Flux şi stoc (cifra la data de raportare) | Proporţia remiterilor în PIB, exprimată procentual | Baze de date internaţionale: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Eurostat etc., precum şi sondaje naţionale |
| 1.7.4. Remiteri per capita (dolari SUA) | Flux şi stoc (cifra la data de raportare) | Venitul total de remiteri, raportat la numărul total al populaţiei (dolari SUA) | Baze de date internaţionale: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Eurostat etc., precum şi sondaje naţionale |
| 1.7.5. Proporţia gospodăriilor care primesc remitenţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Ponderea gospodăriilor care beneficiază de remitenţe în totalul gospodăriilor casnice cercetate. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.6. Proporţia remitenţelor în venitul disponibil al gospodăriilor casnice dependente de remitenţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Volumul mediu de remitenţe pe o gospodărie care beneficiază de remitenţe raportat la venitul total mediu disponibil pe o gospodărie din grupul respectiv. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.7. Proporţia gospodăriilor care s-ar plasa sub pragul sărăciei dacă nu ar primi remitenţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Ponderea gospodăriilor care s-ar plasa sub pragul absolut al sărăciei în cazul în care nu ar primi venituri din remitenţe. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.8. Remiterile imigranţilor | Flux anual | Volumul total al sumelor transferate în exterior de imigranţii străini din Republica Moldova (dolari SUA) | Sursa de date urmează a fi identificată |
2. POPULAŢIA NAŢIONALĂ ŞI INDICATORII RELEVANŢI DE MIGRAŢIE | |||
2.1. EMIGRAREA | |||
| 2.1.1. Numărul anual de emigrări internaţionale raportat de Moldova | Flux anual | Numărul total de persoane care au emigrat din Moldova pe parcursul anului de referinţă. Dezagregare după vîrstă, sex, medii de reşedinţă, ţară, durată şi scop (muncă/studii/reîntregirea familiei).
Definiţiile cu privire la emigrant şi emigraţie sînt stipulate la indicatorul 1.1.7 | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.2. Numărul total estimat de imigrări internaţionale din Moldova raportat de ţările de destinaţie | Flux anual | Numărul total de imigrări din Moldova raportat de ţările de destinaţie în anul de referinţă. Estimare bazată pe datele disponibile colectate de ţările de destinaţie. Dezagregare după vîrstă, sex, medii de reşedinţă, ţară, durată şi scop (muncă/studii/reîntregirea familiei).
Definiţiile cu privire la imigrant şi imigraţie sînt stipulate la indicatorul 1.1.6. | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene prin intermediul solicitării de date de la ţările de destinaţie de către misiunile diplomatice şi consulare ale Moldovei |
| 2.1.3. Numărul anual de emigrări internaţionale ale cetăţenilor moldoveni raportat de Moldova | Flux anual | Numărul total de cetăţeni moldoveni care au emigrat din Moldova pe parcursul anului de referinţă. Dezagregare după vîrstă, medii de reşedinţă, ţară, durată şi scop (muncă/studii/reîntregirea familiei) | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.4. Rata de creştere a emigrărilor internaţionale ale cetăţenilor moldoveni | Flux anual | Numărul de cetăţeni moldoveni care au emigrat pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.5. Decalajul de gen al emigrării internaţionale a cetăţenilor moldoveni | Flux anual | Numărul cetăţenilor moldoveni – femei care au emigrat pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator în cazul bărbaţilor | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.6. Proporţia relativă a emigranţilor internaţionali din mediul rural versus cel urban | Flux anual | Numărul cetăţenilor moldoveni care au emigrat peste hotare din mediul rural, raportat la acelaşi indicator pentru mediul urban | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.7. Numărul anual de emigrări internaţionale ale cetăţenilor moldoveni în funcţie de nivelul de studii | Flux anual | Numărul total de cetăţeni moldoveni care au emigrat din Moldova în anul de referinţă, după nivelul de studii. Dezagregări după: studii medii de specialitate, superioare, grade ştiinţifice | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.8. Numărul copiilor luaţi peste hotare de către părinţi | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Numărul copiilor cu vîrsta sub 18 ani care au emigrat împreună cu părinţii aflaţi peste hotare temporar sau permanent în anul de referinţă | Ministerul Educaţiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
2.2. EMIGRAREA TEMPORARĂ | |||
| 2.2.1. Numărul de gospodării cu membri care se află temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Numărul de gospodării care au declarat că cel puţin un membru se află temporar peste hotare la data cercetării. Dezagregare după vîrstă, sex, medii de reşedinţă, ţară, durată şi scop (muncă/studii/reîntregirea familiei) | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| 2.2.2. Numărul de gospodării cu copii cu vîrsta sub 18 ani care au membri aflaţi temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Numărul de gospodării cu copii în vîrsta sub 18 ani care au declarat că cel puţin un membru se află temporar peste hotare la data cercetării. Membri care se află peste hotare: ambii părinţi plecaţi, mama, tata. | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| 2.2.3. Proporţia gospodăriilor cu membri care se află temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Numărul de gospodării care au declarat că cel puţin un membru se află temporar peste hotare la data cercetării, raportat la numărul total de gospodării din Moldova | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| 2.2.4. Proporţia gospodăriilor cu copii în vîrstă sub 18 ani cu membri aflaţi temporar peste hotare în totalul gospodăriilor cu copii | Stoc (cifra medie anuală) | Numărul de gospodării cu copii în vîrsta sub 18 ani care au declarat că cel puţin un membru se afla temporar peste hotare, în totalul gospodăriilor cu copii în vîrstă sub 18 ani, la data cercetării | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| 2.2.5. Rata de creştere a numărului de gospodării cu membri aflaţi temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Numărul de gospodării care au declarat că cel puţin un membru se află temporar peste hotare la data cercetării, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| 2.2.6. Numărul de copii lăsaţi în Moldova de cel puţin unul dintre părinţii care au emigrat | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Numărul copiilor cu statut determinat de autorităţile tutelare de copii rămaşi fără ocrotire părintească în urma migraţiei unui părinte | Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
| 2.2.7. Numărul de copii lăsaţi în Moldova de ambii părinţi care au emigrat | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Numărul copiilor cu statut determinat de autorităţile tutelare de copii rămaşi fără ocrotire părintească în urma migraţiei ambilor părinţi | Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
| 2.2.8. Proporţia copiilor lăsaţi fără grijă părintească din motivul plecării părinţilor peste hotare | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Numărul total estimat de copii în vîrstă sub 18 ani lăsaţi fără grijă părintească raportat la numărul total de copii de aceeaşi vîrstă. Părinţi plecaţi peste hotare – mama, tata, ambii părinţi sau un părinte, în cazul familiei monoparenale | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei , Ministerul Educaţiei (pentru copii de vîrsta şcolară), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
| 2.2.9. Creşterea numărului de copii lăsaţi fără grijă părintească | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Numărul de copii lăsaţi fără grijă părintească în anul de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (pentru copii de vîrstă preşcolară), Ministerul Educaţiei (pentru copii de vîrstă şcolară), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
| 2.2.10. Numărul permiselor de mic trafic de frontieră, acordate cetăţenilor Republicii Moldova | Stoc (cifra medie anuală) | Numărul cetăţenilor moldoveni care locuiesc în zona de frontieră şi cărora le-au fost eliberate permise de mic trafic de frontieră în anul de referinţă. Mic trafic de frontieră – trecerea frecventă a frontierei comune a statelor contractante de către rezidenţii din zona de frontieră, care intenţionează să rămînă în zona de frontieră a celeilalte părţi contractante, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 luni de şedere neîntreruptă de la data trecerii frontierei (Regulamentul CE nr.1931/2006) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Poliţia de Frontieră |
2.3. CETĂŢENI MOLDOVENI CARE LOCUIESC PESTE HOTARE | |||
| 2.3.1. Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare, conform datelor din Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare, conform datelor din Moldova, estimat în baza: 1) anchetei forţei de muncă; 2) datelor de trecere a frontierei din Registrul de stat al populaţiei. Datele vor fi dezagregate după ţări, vîrstă (grupuri de vîrstă de 5 ani) şi sex | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă), Poliţia de Frontieră şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.3.2. Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare conform datelor ţărilor gazdă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare, estimat în baza datelor ţărilor gazdă ale emigranţilor. Datele vor fi dezagregate după ţări, vîrstă (grupuri de vîrstă de 5 ani) şi sex | Baze de date internaţionale (mai cu seamă Eurostat) şi baze de date naţionale ale principalelor ţări de primire, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, prin intermediul solicitării de date de la ţările de destinaţie de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova |
| 2.3.3. Proporţia cetăţenilor moldoveni emigraţi care locuiesc peste hotare de cel puţin 12 luni | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni emigraţi care locuiesc peste hotare de cel puţin 12 luni, raportat la numărul total de cetăţeni moldoveni emigraţi care locuiesc peste hotare | Poliţia de Frontieră, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), baze de date internaţionale (mai cu seamă Eurostat) şi baze de date naţionale ale principalelor ţări de primire, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, prin intermediul solicitării de date de la ţările de destinaţie de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova |
| 2.3.4. Proporţia cetăţenilor moldoveni emigraţi care locuiesc peste hotare de cel puţin 5 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni emigraţi care locuiesc peste hotare de cel puţin 5 ani, raportat la numărul total de cetăţeni moldoveni emigraţi care locuiesc peste hotare | Poliţia de Frontieră, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), baze de date internaţionale (mai cu seamă Eurostat) şi baze de date naţionale ale principalelor ţări de primire, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, prin intermediul solicitării de date de la ţările de destinaţie de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova |
| 2.3.5. Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare şi sînt incluşi în registrele consulare ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare ce s-au adresat la misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova şi au fost incluşi în registrele consulare. Dezagregare după vîrstă şi sex | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi registrele consulare ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova |
| 2.3.6. Numărul de cetăţeni moldoveni care lucrează peste hotare cu contracte legale | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care lucrează peste hotare ale căror contracte au fost înregistrate la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 2.3.7. Numărul de cetăţeni moldoveni înregistraţi ca solicitanţi de azil peste hotare | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care au depus o cerere de azil peste hotare, dar care încă nu a fost soluţionată printr-o decizie irevocabilă (Legea nr.270-XVI din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova). Solicitant de azil – un resortisant al unei ţări terţe sau un apatrid care a depus o cerere de azil cu privire la care nu a fost adoptată încă o hotărîre finală (Directiva 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare şi retragere a statutului de refugiat) | Baze de date internaţionale (în special Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Eurostat) |
| 2.3.8. Numărul de cetăţeni moldoveni înregistraţi, recunoscuţi drept refugiaţi peste hotare | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care au solicitat azil şi au obţinut statutul de refugiat printr-o decizie irevocabilă. Refugiat – orice resortisant al unei ţări terţe care, ca urmare a unei temeri bine fondate de a fi persecutat din cauza rasei sale, a religiei, naţionalităţii, opiniilor politice sau apartenenţei la un anumit grup social, se află în afara ţării al cărei cetăţean este şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să solicite protecţia respectivei ţări sau orice apatrid care, aflîndu-se din motivele menţionate anterior în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită, nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să se întoarcă în respectiva ţară (în baza art.1 al Convenţiei ONU din 51 privind statutul refugiaţilor, precum şi Directivei 2004/83/CE). Statut de refugiat – formă de protecţie, recunoscută de Republica Moldova, a străinului sau apatridului care întruneşte condiţiile prevăzute în Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum şi în Protocolul privind statutul refugiaţilor din 31 ianuarie 1967 (Legea nr.270-XVI din 18 decembrie 2008) | Baze de date internaţionale (în special Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Eurostat) |
| 2.3.9. Numărul de cetăţeni moldoveni care îşi fac studiile peste hotare în baza tratatelor internaţionale în domeniul educaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul cetăţenilor moldoveni aflaţi la studii peste hotare în baza tratatelor internaţionale în domeniul educaţiei în anul de referinţă. Dezagregare: total, după ţările recipiente | Ministerul Educaţiei, baza de date Eurostat cu privire la permisele de reşedinţă |
| 2.3.10. Mişcarea naturală a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare | Numărul anual de naşteri, căsătorii, divorţuri şi decese ale cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare în anul de referinţă | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi registrele consulare ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova | |
| 2.3.11. Numărul cetăţenilor moldoveni, imigranţi în Moldova (reîntorşi) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual al cetăţenilor moldoveni, imigranţi în Moldova (reîntorşi), care trăiesc peste hotare | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
2.4. REPATRIEREA | |||
| 2.4.1. Numărul anual de persoane repatriate | Flux anual | Numărul total anual de persoane născute în Republica Moldova şi descendenţii acestora, care au solicitat repatrierea şi au obţinut actul oficial care confirmă dreptul la repatriere. Repatriere – dreptul personal al refugiatului, prizonier de război sau reţinut civil, să se întoarcă în ţara de naţionalitate, în condiţii specifice definite în diferite instrumente internaţionale (Convenţia de la Geneva, 1949 şi Protocoalele Adiţionale, 1977, Regulamentele de respectare a legilor şi obiceiurile războiului pe uscat, anexate la a patra Convenţie de la Haga, 1907, instrumente ale drepturilor omului, precum şi dreptul internaţional cutumiar). Confirmare de repatriere – act oficial eliberat de autoritatea competentă pentru străini, care confirmă dreptul la repatriere (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 2.4.2. Rata de creştere a numărului de persoane repatriate | Flux anual | Numărul de persoane repatriate pe parcursul anului de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 2.4.3. Proporţia copiilor repatriaţi în rîndul persoanelor repatriate | Flux anual | Numărul de copii repatriaţi, raportat la numărul total de persoane repatriate pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 2.4.4. Numărul cetăţenilor moldoveni readmişi în cadrul acordurilor de readmisie | Flux şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul cetăţenilor moldoveni identificaţi cu şedere ilegală peste hotare şi readmişi în Moldova, în anul de referinţă (Legea nr.238-XVI din 8 noiembrie 2007 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală). Readmisie – acţiune a unui stat de acceptare a reintrării unui individ (naţional, naţional al ţărilor terţe sau apatrid). Acord de readmisie – acord internaţional care prevede proceduri, pe bază reciprocă, pentru returnarea nenaţionalilor aflaţi într-o situaţie ilegală în ţara lor de origine sau în ţara prin care aceştia au tranzitat | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
2.5. VICTIME ALE TRAFICULUI DE PERSOANE | |||
| 2.5.1. Numărul de cetăţeni moldoveni victime ale traficului de persoane, identificate şi asistate în cadrul Sistemul Naţional de Referire | Flux anual | Numărul anual de cetăţeni moldoveni, victime ale traficului de persoane, identificaţi şi asistaţi în cadrul Sistemului Naţional de Referire, inclusiv numărul persoanelor identificate drept victime ale traficului de persoane de Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane în cadrul unor dosare penale | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Sistemul Naţional de Referire |
| 2.5.2. Ţările unde au fost exploatate victimele traficului de persoane | Flux anual | Numărul de cetăţeni moldoveni victime ale traficului de persoane conform ţărilor recipiente | Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei |
| 2.5.3. Raportul de feminitate în rîndul victimelor traficului de persoane | Flux anual | Numărul de femei raportat la numărul de bărbaţi din rîndul persoanelor identificate ca fiind victime ale traficului de persoane | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei |
| 2.5.4. Numărul de potenţiale victime ale Trafic de fiinţă umane asistate în cadrul Sistemului Naţional de Referire | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane identificate ca potenţiale victime ale traficului de persoane şi asistate în cadrul Sistemului Naţional de Referire pe parcursul anului de referinţă, care în prealabil au fost identificate ca beneficiari de asistenţă socială: provin din familii sărace din mediul rural, au un nivel de studii scăzut, nu au profesie şi/sau un loc de muncă, sînt victime ale violenţei, nu au acte de identitate etc. | Sistemul Naţional de Referire, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei |
3. STRĂINII | |||
3.1. IMIGRAREA STRĂINILOR | |||
| 3.1.1. Numărul anual de imigrări ale străinilor raportat de Moldova | Flux anual | Numărul anual de cetăţeni străini care au imigrat în ţară raportat de Moldova. Definiţiile cu privire la imigrant şi imigraţie sînt stipulate la indicatorul 1.1.6 | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil), Biroul Naţional de Statistică, statistica migraţiei |
| 3.1.2. Rata de creştere a imigrărilor străinilor | Flux anual | Numărul de străini care au imigrat pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil), statistica migraţiei |
| 3.1.3. Decalajul de gen pentru imigrarea străinilor | Flux anual | Numărul femeilor care au imigrat pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator pentru bărbaţi | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil), statistica migraţiei |
| 3.1.4. Ţările de cetăţenie ale imigranţilor străini | Flux anual | Numărul total de cetăţeni străini imigranţi după ţările de cetăţenie ale acestora | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.1.5. Numărul anual de imigrări ale străinilor cu studii medii de specialitate/studii superioare/grade ştiinţifice | Flux anual | Numărul anual de imigrări ale străinilor cu nivel de instruire cel puţin mediu de specialitate | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.1.6. Rata de creştere a numărului străinilor cu studii medii de specialitate/studii superioare/grade ştiinţifice | Flux anual | Numărul de străini cu nivel de instruire cel puţin mediu de specialitate, care au imigrat pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.1.7. Proporţia persoanelor cu studii medii de specialitate/studii superioare/grade ştiinţifice în rîndul străinilor imigraţi | Flux anual | Numărul total de străini cu nivel de instruire cel puţin mediu de specialitate care au imigrat, raportat la numărul total de străini imigraţi | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.1.8. Numărul anual de vize oferite de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova | Flux anual | Numărul total de vize oferite cetăţenilor străini de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, în anul de raportare | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
| 3.1.9. Rata de creştere a numărului de vize oferite | Flux anual | Numărul de vize oferite pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
3.2. STOCUL DE POPULAŢIE DE PROVENIENŢĂ STRĂINĂ | |||
| 3.2.1. Numărul total de străini care locuiesc în Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de cetăţeni străini care se află pe teritoriul Republicii Moldova la 31 decembrie al anului de referinţă. | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.2.2. Rata de creştere a numărului străinilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni străini care se află la data de 31 decembrie a anului de referinţă pe teritoriul Republicii Moldova, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.2.3. Proporţia străinilor în numărul total de populaţie | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni străini care se află pe teritoriul Republicii Moldova, raportat la numărul total de populaţie | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.2.4. Ţările de cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de cetăţeni străini după ţările de cetăţenie ale acestora | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.5. Proporţia apatrizilor în rîndul străinilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de apatrizi raportat la numărul total de străini (inclusiv apatrizii). Apatrid – persoană care nu este cetăţean al Republicii Moldova şi nici cetăţean al unui alt stat (Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024 din 2 iunie 2000) Apatridia poate rezulta din mai multe cauze, inclusiv conflict de legi, transfer de teritoriu, legi care reglementează căsătoria, practici administrative, discriminare, lipsa înregistrării naşterii, denaţionalizare (atunci cînd un stat anulează naţionalitatea unui individ) şi renunţare (atunci cînd un individ renunţă la protecţia statului) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centru Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.6. Proporţia străinilor care locuiesc în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul cetăţenilor străini care locuiesc în mediul urban la 31 decembrie al anului de referinţă, raportat la numărul total de străini | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.2.7. Numărul anual de naturalizări | Flux anual | Numărul anual de cetăţeni străini care sînt naturalizaţi pe parcursul anului de referinţă. Naturalizare – acordarea cetăţeniei la cererea persoanei care domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile prevăzute de Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024 din 2 iunie 2000 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.8. Rata de naturalizare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni străini naturalizaţi pe parcursul anului de referinţă raportat la numărul mediu anual de străini din ţară | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.9. Ţările de cetăţenie anterioară pentru persoanele naturalizate | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de cetăţeni străini naturalizaţi după ţările de cetăţenie anterioară ale acestora | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.10. Numărul de persoane născute în străinătate (nenativi) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, la data de 31 decembrie | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.11. Rata de creştere a numărului de persoane născute în străinătate (nenativi) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, la data de 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă. Persoană născută în străinătate – o persoană născută în afara ţării de reşedinţă obişnuită curentă, indiferent de cetăţenia persoanei. Îndrumări pentru colectarea datelor privind migraţia internaţională conform articolului al Regulamentului 862/2007 şi pentru colectarea datelor adiţionale pe bază voluntară: imigrare, emigrare, populaţia obişnuit rezidentă şi obţinerea şi pierderea cetăţeniei | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.12. Proporţia persoanelor născute în străinătate (nenativi) în numărul total al populaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, la data de 31 decembrie, raportat la numărul total al populaţiei | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.13. Proporţia persoanelor născute în străinătate (nenativi) care locuiesc în zona urbană | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, care locuiesc în mediul urban, raportat la numărul total de persoane născute în străinătate în anul de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.14. Ţările de naştere ale persoanelor născute în străinătate (nenativi) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, după ţările de naştere ale acestora. Ţara de naştere – ţara de reşedinţă (în cadrul frontierelor actuale, dacă informaţia este disponibilă) a mamei la data naşterii sau, dacă nu este posibil, ţara (în cadrul frontierelor actuale, dacă informaţia este disponibilă) în care a avut loc naşterea | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
3.3. COMPONENŢA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI DE PROVENIENŢĂ STRĂINĂ | |||
| 3.3.1. Proporţia străinilor în totalul populaţiei cu vîrsta sub 15 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vîrsta sub 15 ani (0-14 ani), raportat la numărul total de populaţie de aceeaşi vîrstă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.3.2. Proporţia străinilor în totalul populaţiei cu vîrsta de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vîrsta de 65 de ani şi peste, raportat la numărul total de populaţie de aceeaşi vîrstă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.3.3. Raportul de sex pentru străini | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini-bărbaţi la 100 de străini-femei | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.3.4. Structura relativă pe vîrstă şi sex a străinilor în comparaţie cu cetăţenii naţionali | Stoc (cifra la data de raportare) | Piramida combinată a populaţiei, care prezintă numărul de străini şi numărul de cetăţeni moldoveni în grupuri de vîrstă a cîte 5 ani, în corelaţie cu numărul total al populaţiei | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
3.4. MIGRAŢIA REGLEMENTATĂ | |||
| 3.4.1. Numărul de străini care deţin permis de şedere permanentă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini care deţin permis de şedere permanentă la 31 decembrie în anul de referinţă. Permis de şedere/buletin de identitate pentru apatrizi – act de identitate care atestă dreptul de şedere legală pe teritoriul Republicii Moldova (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.2. Rata de creştere a numărului de deţinători ai permiselor de şedere permanentă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini deţinători ai permiselor de şedere permanentă la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.3. Proporţia străinilor în vîrstă aptă de muncă cu permise de şedere permanentă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vîrsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani cu permise de şedere permanentă, raportat la numărul total de străini în aceeaşi grupă de vîrstă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.4. Proporţia străinilor care locuiesc în ţară de cel puţin 5 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini care locuiesc în Republica Moldova de cel puţin 5 ani, raportat la numărul total de străini la 31 decembrie al anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.5. Numărul de străini care au obţinut pentru prima dată permis de şedere provizorie | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut pentru prima dată de la autoritatea competentă pentru străini dreptul de şedere provizorie în Republica Moldova pe parcursul anului de referinţă. Dreptul de şedere provizorie este acordat: a) pentru imigrare la muncă; b) pentru studii; c) pentru reîntregirea familiei; d) pentru activităţi umanitare sau religioase; e) pentru tratament medical de lungă durată, balneosanatorial şi de recuperare; f) pentru alte scopuri, în care activitatea străinului nu contravine legislaţiei Republicii Moldova sau prezenţa lui pe teritoriul Republicii Moldova este necesară în interes public sau de securitate naţională (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.6. Numărul de străini care deţin permis de şedere provizorie valabil | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini care deţin permis de şedere provizorie valabil la 31 decembrie al anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.7. Proporţia de străini care au obţinut permis de şedere pentru reîntregirea familiei | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut permis de şedere provizorie pentru reîntregirea familiei, raportat la numărul total de străini care au obţinut permise de şedere provizorie pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.8. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru activităţi de muncă şi afaceri | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut permis de şedere provizorie pentru activităţi de muncă şi afaceri, raportat la numărul total de străini care au obţinut permise de şedere provizorie pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.9. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru activităţi de studii sau instruire | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut permis de şedere provizorie pentru activităţi de studii sau instruire, raportat la numărul total de străini care au obţinut permise de şedere provizorie pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.10. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru activităţi umanitare şi religioase | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut permis de şedere provizorie pentru activităţi umanitare şi religioase, raportat la numărul total de străini care au obţinut permise de şedere provizorie pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.11. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru tratament | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut permis de şedere provizorie pentru tratament, raportat la numărul total de străini care au obţinut permise de şedere provizorie pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.12. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru alte scopuri | Flux anual | Numărul anual de străini care au obţinut permis de şedere provizorie pentru alte scopuri, raportat la numărul total de străini care au obţinut permise de şedere provizorie pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centru Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.4.13. Proporţia străinilor care au obţinut permis de mic trafic de frontieră | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut permis de mic trafic de frontieră în anul de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
3.5. POPULAŢIA STRĂINĂ ÎN VÎRSTĂ DE MUNCĂ | |||
| 3.5.1. Numărul de străini în vîrstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vîrsta 15-64 ani la 31 decembrie al anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.5.2. Rata de creştere a numărului de străini în vîrstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vîrsta de 15-64 de ani, la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator la 1 ianuarie al anului de referinţă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.5.3. Proporţia străinilor în vîrstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vîrsta de 15-64 de ani, raportat la numărul total al populaţiei de aceeaşi vîrstă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.5.4. Indicele structurii pe vîrstă pentru străinii în vîrstă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vîrsta de 40-64 de ani, raportat la numărul de străini în vîrsta de 15-39 de ani | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.5.5. Raportul de feminitate pentru străinii în vîrstă de 15-39 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini-femei în vîrstă de 15-39 de ani, raportat la numărul de străini-bărbaţi de aceeaşi vîrstă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.5.6. Raportul de feminitate pentru străinii în vîrstă de 40-64 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini-femei în vîrstă de 40-64 de ani, raportat la numărul de străini-bărbaţi de aceeaşi vîrstă | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.5.7. Proporţia de străini în vîrstă aptă de muncă cu un nivel înalt de educaţie | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vîrsta de 15-64 de ani, cu studii superioare, inclusiv postuniversitare, raportat la numărul total de străini de aceeaşi vîrstă | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), |
3.6. STRĂINII PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ | |||
| 3.6.1. Rata de participare la forţa de muncă a străinilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini economic activi (numărul total de persoane ocupate şi şomeri cu vîrsta de 15-64 de ani), raportat la numărul total de străini în vîrstă aptă de muncă (15-64 de ani), exprimat procentual | Biroul Naţional de Statistică (ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice) |
| 3.6.2. Rata de ocupare în cîmpul muncii pentru străini | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini ocupaţi (15-64 de ani), raportat la numărul de străini din aceeaşi grupă de vîrstă, exprimat procentual | Biroul Naţional de Statistică (ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice) |
| 3.6.3. Rata şomajului pentru străini | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini şomeri raportat la numărul total de străini economic activi (în vîrstă de 15-64 de ani) | Biroul Naţional de Statistică (ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice) |
| 3.6.4. Rata şomajului pentru străinii în vîrstă sub 25 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini şomeri cu vîrsta sub 25 de ani, raportat la numărul total de străini economic activi (cu vîrsta de 15-64 de ani) | Biroul Naţional de Statistică (ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice) |
| 3.6.5. Rata şomajului pentru străini-femei | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini-femei şomere, raportat la numărul total de străini-femei economic active (cu vîrsta de 15-64 de ani) | Biroul Naţional de Statistică (ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice) |
3.7. AZILUL ŞI APATRIDIA | |||
| 3.7.1. Numărul anual de solicitări de azil (prima solicitare) | Flux anual | Numărul de străini care au depus pentru prima dată o cerere de azil în Republica Moldova, nesoluţionată încă printr-o decizie irevocabilă, în anul de referinţă (Legea nr.270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova). Definiţia solicitantului de azil este stipulată la indicatorul 2.3.7 | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.2. Ţările de origine ale solicitanţilor de azil | Flux anual | Numărul total de solicitanţi de azil conform ţărilor de origine ale acestora | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.3. Raportul de feminitate în rîndul solicitanţilor de azil | Flux anual | Numărul solicitanţilor de azil – femei, raportat la numărul solicitanţilor de azil – bărbaţi în anul de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.4. Numărul anual de beneficiari de protecţie umanitară, inclusiv apatrizi | Flux anual | Numărul de persoane, inclusiv apatrizi, care au beneficiat de protecţie umanitară, în anul de referinţă. Protecţie umanitară – formă de protecţie, recunoscută de Republica Moldova, acordată străinului sau apatridului din alte motive decît cele prevăzute de Convenţia de la Geneva din 28 iulie 1951 (Legea nr.270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova). Definiţiile apatridului şi apatridiei sînt stipulate la indicatorul 3.2.5 | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.5. Numărul de persoane cărora li s-a respins acordarea protecţiei umanitare | Flux anual | Numărul de persoane, inclusiv apatrizi, cărora li s-a respins acordarea protecţii umanitare, în anul de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.6. Numărul solicitanţilor de azil cu solicitări pe rol | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul solicitanţilor cu cereri pentru obţinerea azilului în Republica Moldova pe rol la 31 decembrie al anului de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.7. Numărul de persoane cărora li s-a acordat statut de apatrid | Flux anual | Numărul de persoane cărora li s-a acordat statutul de apatrid în Republica Moldova, în anul de referinţă. Definiţiile apatridului şi apatridiei sînt stipulate la indicatorul 3.2.5 | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.8. Numărul de apatrizi cărora li s-a acordat drept de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Numărul de persoane cu statut de apatrid acordat de către statele terţe, care au imigrat în Republica Moldova în anul de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.9. Rata de creştere a numărului solicitanţilor de azil cu cereri pe rol | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul solicitanţilor de azil cu cereri pe rol la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator la 1 ianuarie al anului de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.10. Numărul de refugiaţi în Republica Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane refugiate în Republica Moldova la 31 decembrie al anului de referinţă. Definiţia refugiatului este stipulată la indicatorul 2.3.8 | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.11. Rata de creştere a numărului de refugiaţi | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de refugiaţi la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator la 1 ianuarie al anului de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
3.8. IMIGRAREA NEREGLEMENTATĂ | |||
| 3.8.1. Numărul de imigranţi nereglementaţi (migranţi ilegali) | Flux anual | Numărul de străini identificaţi ca fiind ilegali pe teritoriul Republicii Moldova în anul de referinţă. Şedere ilegală – prezenţa pe teritoriul Republicii Moldova a unui străin care nu îndeplineşte sau nu mai îndeplineşte condiţiile privind intrarea, aflarea sau şederea în Republica Moldova (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova). Migrant ilegal – persoană care, din cauza unei intrări neautorizate, încălcării condiţiilor de intrare sau expirării vizei nu deţine statut legal într-o ţară de tranzit sau gazdă (IOM International Migration Law 25, Glossary on Migration) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.8.2. Numărul de străini expulzaţi | Flux anual | Numărul de străini care au fost expulzaţi din ţară prin decizia instanţei judecătoreşti, în anul de referinţă. Expulzare – acţiune a autorităţii unui stat cu intenţia şi efectul securizării transportării persoanei sau persoanelor (nenaţionali sau apatrizi) împotriva voinţei lui/ei de pe teritoriul acestui stat (IOM International Migration Law 25, Glossary on Migration) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.8.3. Numărul de străini cărora li s-a anulat dreptul de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Numărul de străini cărora li s-a anulat dreptul de şedere în Republica Moldova în anul de referinţă. Anulare – decizie luată de autoritatea competentă pentru străini împotriva străinului dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege ori s-a stabilit că unele acte care au stat la baza acordării dreptului de şedere sînt falsificate (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.8.4. Numărul de străini cărora li s-a revocat dreptul de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Numărul de străini cărora li s-a revocat dreptul de şedere în Republica Moldova în anul de referinţă. Revocare – decizie luată de autoritatea pentru străini dacă se constată că străinul nu mai întruneşte condiţiile de prelungire a dreptului de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i s-a acordat acest drept, ori a încălcat reglementările vamale sau reglementările privind frontiera de stat (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.8.5. Numărul de străini cărora li s-a refuzat în acordarea dreptului de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Numărul de străini cărora autoritatea competentă pentru străini le-a refuzat acordarea dreptului de şedere în Republica Moldova în anul de referinţă (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.8.6. Numărul de străini în privinţa cărora a fost dispusă măsura returnării de pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | Numărul de străini în privinţa cărora autoritatea competentă pentru străini a emis decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova în anul de referinţă. Returnare – proces de întoarcere a unui străin prin executare voluntară a deciziei de returnare sau prin executare forţată a acesteia: în ţara de origine, în o ţară de tranzit, în conformitate cu acordurile de readmisie, sau în o ţară terţă în care străinul decide în mod voluntar să se întoarcă şi în care acesta va fi acceptat. Decizie de returnare – act administrativ al autorităţii competente pentru străini, prin care şederea unui străin este stabilită ca fiind ilegală şi care obligă străinul să părăsească teritoriul Republicii Moldova într-un termen stabilit (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.8.7. Numărul de străini declaraţi indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | Numărul de străini în privinţa cărora autoritatea competentă pentru străini a emis decizia prin care aceştia au fost declaraţi indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova în anul de referinţă.
Declararea străinului persoană indezirabilă este o măsură asiguratorie de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori în a cărui privinţă există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.8.8. Numărul de străini luaţi în custodie publică | Flux anual | Numărul de străini în privinţa cărora instanţa de judecată a emis decizia de luare în custodie publică pe teritoriul Republicii Moldova în anul de referinţă.
Custodie publică – măsură de restrîngere a libertăţii de mişcare (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova). Luarea în custodie publică – măsură de restrîngere a libertăţii de mişcare dispusă de instanţa de judecată împotriva străinului care nu a putut fi returnat în termenul prevăzut de prezenta lege, precum şi împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau în a cărui privinţă instanţa de judecată a dispus expulzarea (Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| * Populaţia: | Noua definiţie va intra în vigoare după desfăşurarea Recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova în anul 2014. Pînă în anul 2014 se va utiliza noţiunea “populaţie stabilă”, conform definiţiei utilizate de Biroul Naţional de Statistică: numărul populaţiei stabile (populaţia rezidentă). Populaţie stabilă – numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv, inclusiv persoanele absente temporar. Stoc – reprezintă datele statistice măsurate la sfîrşitul perioadei de referinţă (OECD Glosarul de noţiuni statistice) Flux – reprezintă datele statistice acumulate pe parcursul perioadei de referinţă (OECD Glosarul de noţiuni statistice) | ||
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
nr.634 din 24 august 2012
ŞABLONUL PROFILULUI MIGRAŢIONAL EXTINS
AL REPUBLICII MOLDOVA
Prefaţă
[Urmează a fi introdusă.]
Lista abrevierilor şi acronimelor
[La necesitate.]
Profilul Migraţional Extins – raport statistic, conform unui şablon standardizat, care consolidează într-un mod structurat informaţia existentă din diferite surse privind migraţia şi dinamica acesteia, bazat pe o serie de indicatori cu privire la migraţie şi pe informaţii relevante politicilor, incluzînd o analiză detaliată a impactului migraţiei asupra dezvoltării socioeconomice a ţării şi a bunăstării populaţiei, avînd scopul de a servi drept instrument de facilitare în elaborarea politicilor naţionale.
Harta şi datele-cheie
[Harta urmează a fi introdusă.]
[Trebuie acordată atenţie deosebită pentru a se asigura că imaginea selectată a hărţii corespunde frontierelor recunoscute la nivel internaţional, în special în ţările în care există dispute de frontieră. Harta ar trebui să reprezinte împărţirea administrativă în regiuni sau alte subunităţi.]
| [ŢARA] – Date-cheie | ||
| Geografie: | ||
| Suprafaţa totală, în km pătraţi1 | [ANUL] | |
| Economie şi dezvoltare: | ||
| PIB-ul pe cap de locuitor în USD2 | [ANUL] | Indicatorul 1.6.2. Rata de creştere a PIB-ului |
| Indicele Dezvoltării Umane3 | [ANUL] | Indicatorul 1.6.7. Indicele dezvoltării umane |
| Populaţia: | ||
| Total rezidenţi4 | [ANUL] | Indicatorul 1.1.1. Numărul total de populaţie |
| Previziune estimată5 | 2050 | ONU |
| Străini | [ANUL] | Indicatorul 3.2.1. Numărul total de străini care locuiesc în Moldova |
| Născuţi în străinătate | [ANUL] | Indicatorii 3.2.11. Proporţia persoanelor născute în străinătate (nenativi) în numărul total al populaţiei şi 3.2.12. Proporţia persoanelor născute în străinătate (nenativi) care locuiesc în zona urbană |
| Migraţie internaţională: | ||
| Rata migraţiei nete6 internaţionale, la 1000 de locuitori7 | [ANUL] | Indicatorul 1.1.8. Rata netă a migraţiei |
| Stocul de migranţi internaţionali8 | [ANUL] | ONU |
|
Surse: [trebuie să se facă referinţă clară la sursa de unde este preluată fiecare estimare variabilă. De ex.:] 1 – [După cum s-a raportat la nivel naţional sau în baza de date …] 2 – [În lipsa estimărilor naţionale, pot fi menţionate estimările FMI din baza de date World Economic Outlook – disponibile pe http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2010/02/weodata/index.aspx] 3 – [Cea mai recentă valoare raportată de PNUD, disponibilă pe http://hdr.undp.org/en/statistics/hdi/] 4 – [Cea mai recentă estimare disponibilă pentru numărul total al populaţiei rezidente (în mod normal), pe baza unei surse naţionale (cum ar fi un registru de stat, o altă sursă administrativă sau ultimul recensămînt). În absenţa unei surse naţionale, se poate oferi estimarea UNDESA (disponibilă la http://esa.un.org/wup2009/unup/index.asp?panel=1)] 5 – [Cea mai recentă estimare naţională sau cea raportată în baza de date UNDESA a Perspectivelor Mondiale privind Populaţia, varianta medie, disponibilă la http://esa.un.org/unpp] 6 – În continuare, migraţia internaţională are sensul de “migraţie”, cu excepţia cazului în care atributul “intern” este aşezat în faţa cuvîntului “migraţie” sau “migrant”. 7 – [Cea mai recentă cifră comunicată de sursa naţională. Ca alternativă, poate fi preluată de pe http://data.un.org/Data.aspx?d=opDiv&f=variableI D%3A85] 8 – [Cea mai recentă estimare naţională sau cea raportată în baza de date UNDESA a Perspectivelor Mondiale privind Populaţia, varianta medie, disponibilă pe http://esa.un.org/unpp] Unele cifre adiţionale ar putea fi găsite în baza de date ONU cu privire la migraţia internaţională, neluînd în considerare diferenţele conceptuale. http://www.un.org/esa/population/publications/ittmig2002/locations/mainframeco | ||
Rezumat executiv
[Maximum 5 pagini. Obiectivul-cheie: informarea factorilor politici şi de decizie cu privire la principalele concluzii şi recomandări şi prezentarea unei imagini asupra situaţiei generale din ţară, cu relevanţă pentru migraţia internaţională şi internă.
Această secţiune ar trebui redactată într-un stil cît mai concis, în mod ideal sub formă de “glonţ”, atrăgînd atenţia cititorului asupra principalelor tendinţe identificate în domeniul migraţiei, oferind argumente credibile cu privire la modul în care situaţia ar putea evolua pe termen scurt şi mediu şi enumerînd factorii (naţionali, regionali şi internaţionali) care ar putea afecta viitoarele tendinţe de migraţie. Probleme posibile:
- statutul ţării: de origine, de destinaţie sau de tranzit pentru migranţi;
- principalii factori determinanţi ai mobilităţii umane în trecut, în prezent şi, posibil, în viitor;
- principalele categorii de mobilitate umană şi modul în care acestea evoluează;
- Politicile-cheie pentru domeniul migraţiei, anunţate de guvern, şi obiectivele avute în vedere;
- cadrul şi legislaţia de gestionare a fenomenului migraţiei;
- impactul migraţiei asupra ţării de primire/de plecare şi evoluţia ei, provocări-cheie în maximizarea impactului pozitiv şi minimizarea riscurilor şi ameninţărilor conexe;
- principalele recomandări şi sugestii pentru viitor – în context atît naţional, cît şi regional.]
Partea A: Tendinţe migraţionale
A.1. Scurt istoric şi principalii factori determinanţi
[Maximum 1-2 pagini. Relevant, în primul rînd, pentru ţările care elaborează pentru prima dată profiluri migraţionale. Oferă o perspectivă pe termen lung asupra dezvoltării istorice a ţării, precum şi principalele tendinţe de migraţie din trecut: migraţia internaţională vs. internă, voluntară vs. forţată, permanentă vs. temporară, principalele direcţii de ieşire şi principalele ţări de origine pentru afluxuri, caracterul neregulat al fluxurilor migratorii, migraţia de tranzit. În plus, ar trebui să existe o scurtă prezentare a principalilor factori (de atracţie şi de respingere) care determină migraţia spre, în interiorul şi dinspre ţara respectivă. Ar trebui descrise mediul politic (stabilitatea şi securitatea, ciclul electoral, terorismul, criminalitatea, conflictele militare), mediul economic general (nivelul de dezvoltare, ocuparea forţei de muncă – deficit sau excedent de forţă de muncă), contextul regional (integrare şi legături culturale). Pentru o prezentare amplă privind posibilii factori de migraţie, se va consulta OIM (2010, 11-12) sau Puentes 2010.]
A.2. Modele actuale de migraţie
[Aceasta, împreună cu secţiunea Impactul migraţiei, reprezintă partea-cheie a Profilului Migraţional. În timp ce Partea B va analiza relaţia dintre migraţie şi dezvoltarea social-economică a ţării, secţiunea A.2 îşi propune să prezinte, în primul rînd, cifrele şi tendinţele-cheie, fără a evalua modul în care fiecare tendinţă şi proces afectează ţara de origine sau de destinaţie.
În funcţie de contextul ţării, secvenţa categoriilor de migraţie va fi diferită, accentul principal fiind pus pe cele de primă importanţă pentru contextul naţional specific (judecînd după sfera de aplicare, dinamica în schimbare şi procentul populaţiei afectate). Acoperind, în mod ideal, toate categoriile de mişcări forţate şi voluntare ale populaţiei, descrierea unor categorii ar putea fi omisă, în cazul în care ele sînt considerate irelevante sau puţin importante.
Această parte ar trebui să înceapă cu o scurtă prezentare generală a surselor de date utilizate şi a limitelor acestora în ceea ce priveşte disponibilitatea şi calitatea şi să indice diferenţele esenţiale dintre definiţiile naţionale şi cele acceptate pe plan internaţional (a se vedea anexa nr.1). Mai multe informaţii cu privire la sursele de date şi definiţiile naţionale ar trebui prezentate în anexele nr.2 şi 3.
Trebuie să se facă o referire clară la sursa de date pentru fiecare număr menţionat, precum şi dacă este vorba despre date despre stoc sau flux. Tendinţele şi modelele ar trebui prezentate într-un mod cît mai explicit, sub formă de grafice, diagrame şi scheme. Pentru bune practici de prezentare şi interpretare a datelor, a se consulta UNECE 2009 (b şi c). Seriile dinamice de date sub formă de tabel vor fi prevăzute în anexa nr.4.
Diferenţierea pe vîrste ar trebui să se facă în grupuri de 5 ani (0-4, 5-9 etc.), cu excepţia cazului cînd în ţară există o altă clasificare.
Numai primele zece ţări (pentru ţara de cetăţenie, ţara de origine, ţara de reşedinţă etc.) ar trebui raportate, celelalte ţări fiind grupate în categoria “altele”.
Perioada de referinţă este reprezentată de ultimele trei decenii (în cazul datelor despre stoc) şi ultimii zece ani (în cazul datelor despre flux). Dacă acestea nu există, se vor oferi orice date existente în funcţie de perioada, care să permită analiza seriilor dinamice şi identificarea tendinţelor.
Estimările bazate pe opiniile experţilor ar trebui utilizate numai în cazul în care nu există date numerice credibile din surse naţionale sau internaţionale. Datele cu caracter similar obţinute din surse naţionale ar trebui să aibă prioritate faţă de informaţiile obţinute din surse internaţionale.]
A.2.1. Fluxul migraţiei internaţionale a cetăţenilor moldoveni şi stocul cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare
[Această secţiune are ca scop prezentarea datelor-cheie despre stocurile şi ieşirile de emigranţi, existente în ţară şi pe plan internaţional. Ca urmare a caracterului precis al acestui tip de migraţie, datele referitoare la emigraţie sînt mai dificil de colectat decît cele referitoare la imigraţie. Adesea, pentru a ajunge la estimări ale stocurilor de resortisanţi care au reşedinţa în străinătate, trebuie să fie folosite tehnicile şi datele de estimare din ţările de destinaţie. Prin urmare, trebuie acordată o atenţie deosebită descrierii metodelor utilizate pentru a ajunge la datele prezentate, precum şi relevării defectelor şi erorilor potenţiale.]
A. 2.1.1. Emigraţia cetăţenilor
Modulul A.2.1. Fluxul de emigrări ale cetăţenilor moldoveni şi stocul cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare, indicatori de bază:
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.1.1. Numărul anual de emigrări internaţionale raportat de Moldova | Flux anual | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.2. Numărul total estimat de imigrări internaţionale din Moldova raportat de ţările de destinaţie | Flux anual | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Registrul de stat al populaţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene prin intermediul solicitării de date de la ţările de destinaţie de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova |
| 2.1.3. Numărul anual de emigrări internaţionale ale cetăţenilor moldoveni raportat de Moldova | Flux anual | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.4. Rata de creştere a emigrărilor internaţionale ale cetăţenilor moldoveni | Flux anual | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.5. Decalajul de gen al emigrării internaţionale a cetăţenilor moldoveni | Flux anual | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.6. Proporţia relativă a emigranţilor internaţionali din mediul rural versus cel urban | Flux anual | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.7. Numărul anual de emigrări internaţionale ale cetăţenilor moldoveni în funcţie de nivelul de studii | Flux anual | Biroul Naţional de Statistică (statistica migraţiei), Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.1.8. Numărul copiilor luaţi peste hotare de către părinţi | Stoc (la 1 octombrie a anului de referinţă) | Ministerul Educaţiei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
[Dacă sînt disponibile, s-ar putea face şi alte clasificări de date după (grupe de) vîrstă, durata absenţei, ţara de origine, ţara de origine a părinţilor.]
A. 2.1.2. Stocul cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare
Modulul A.2.3. Fluxul de emigrări ale cetăţenilor moldoveni şi stocul cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare, indicatori de bază:
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.3.1. Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare conform datelor din Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice sau ancheta forţei de muncă), Poliţia de Frontieră şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 2.3.2. Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare conform datelor ţărilor gazdă | Stoc (cifra la data de raportare) | Baze de date internaţionale (în special Eurostat) şi baze de date naţionale ale principalelor ţări de primire, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene prin intermediul solicitării de date de la ţările de destinaţie de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova |
| 2.3.3. Proporţia cetăţenilor moldoveni emigraţi care locuiesc peste hotare de cel puţin 12 luni | Stoc (cifra la data de raportare) | Poliţia de Frontieră, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), baze de date internaţionale (în special Eurostat) şi baze de date naţionale ale principalelor ţări de primire, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene prin intermediul solicitării de date de la ţările de destinaţie de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova |
| 2.3.4. Proporţia cetăţenilor moldoveni emigraţi care locuiesc peste hotare de cel puţin 5 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Poliţia de Frontieră, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), baze de date internaţionale (în special Eurostat) şi baze de date naţionale ale principalelor ţări de primire, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene prin intermediul solicitării de date de la ţările de destinaţie de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova |
| 2.3.5. Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare şi sînt incluşi în registrele consulare ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi registrele consulare ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova |
| 2.3.6. Numărul de cetăţeni moldoveni care lucrează peste hotare cu contracte legale | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
Emigraţia pentru studii
[Sursele naţionale privind emigraţia studenţilor vor înregistra, cel mai probabil, cazurile care implică sprijinul statului (cum ar fi programe naţionale speciale în domeniul educaţional sau acorduri bilaterale privind schimbul de studenţi). Prin urmare, pentru a obţine o imagine completă, trebuie neapărat examinate şi datele din ţara de destinaţie.]
Modulul A.2.1. Fluxurile de ieşire şi stocurile emigranţilor, indicatori de bază:
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.3.9. Numărul de cetăţeni moldoveni care îşi fac studiile peste hotare în baza tratatelor internaţionale în domeniul educaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Educaţiei, precum şi baza de date Eurostat cu privire la permisele de reşedinţă |
Emigraţia involuntară
[Emigraţia involuntară, în special din motive politice, este un subiect foarte sensibil. Decizia privind raportarea sau nu a acestei categorii de migraţie şi, dacă da, în ce format şi în ce mod, trebuie luată în strînsă coordonare cu Guvernul.]
Modulul A.2.1. Stocurile şi fluxurile de ieşire ale emigranţilor, indicatori de bază:
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.3.7. Numărul de cetăţeni moldoveni înregistraţi ca solicitanţi de azil peste hotare | Stoc (cifra la data de raportare) | Baze de date internaţionale (în special Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Eurostat) |
| 2.3.8. Numărul de cetăţeni moldoveni înregistraţi, recunoscuţi drept refugiaţi peste hotare | Stoc (cifra la data de raportare) | Baze de date internaţionale (în special Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Eurostat) |
[O clasificare suplimentară a datelor s-ar putea face în funcţie de grupe de vîrstă şi sex.]
Subiecte speciale adiţionale
Migraţia temporară
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.2.1. Numărul de gospodării cu membri care sînt temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| 2.2.2. Numărul de gospodării cu copii sub 18 ani cu membri care sînt temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| 2.2.3. Proporţia gospodăriilor cu membri care sînt temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| 2.2.4. Proporţia gospodăriilor cu copii sub 18 ani cu membri care sînt temporar peste hotare în totalul gospodăriilor cu copii | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| 2.2.5. Rata de creştere a numărului de gospodării cu membri care sînt temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică (cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă) |
| Repatrierea
| ||
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.4.1. Numărul anual de persoane repatriate | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 2.4.2. Rata de creştere a numărului de persoane repatriate | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 2.4.3. Proporţia copiilor repatriaţi în rîndul persoanelor repatriate | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 2.4.4. Numărul cetăţenilor moldoveni readmişi în cadrul Acordurilor de readmisie | Flux şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul migraţie şi azil |
A.2.2. Populaţia rezidentă de provenienţă străină
A.2.2.1. Stocul populaţiei de provenienţă străină
[Statele ar putea să clasifice populaţia rezidentă fie pe baza criteriului cetăţeniei, fie pe baza ţării de naştere. Dacă este utilizată o clasificare pe baza ambelor criterii, atunci ambele tipuri de date ar trebui să fie prezentate şi analizate. Trebuie să se acorde atenţie analizei datelor pe baza criteriului ţării de naştere în cazul regiunilor cu transformări politice şi de frontieră recente, care ar putea avea drept urmare includerea în stocul migranţilor internaţionali a unor persoane care s-au deplasat în interiorul ţării atunci cînd aceasta era încă un stat unitar şi s-a dezagregat mai tîrziu în mai multe state suverane.]
Modulul A.2.2.1. Populaţia rezidentă de provenienţă străină, indicatori de bază:
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.2.1. Numărul total de străini care locuiesc în Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Poliţia de Frontieră |
| 3.2.2. Rata de creştere a numărului străinilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Poliţia de Frontieră |
| 3.2.3. Proporţia străinilor în numărul total de populaţie | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Poliţia de Frontieră |
| 3.2.4. Ţările de cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Poliţia de Frontieră |
| 3.2.5. Proporţia apatrizilor în rîndul străinilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Poliţia de Frontieră |
| 3.2.6. Proporţia străinilor care locuiesc în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Poliţia de Frontieră |
| 3.2.9. Ţările de cetăţenie anterioară pentru persoanele naturalizate | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.10. Rata de creştere a numărului de persoane născute în străinătate (nenativi) | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.11. Proporţia persoanelor născute în străinătate (nenativi) în numărul total al populaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.12. Proporţia persoanelor născute în străinătate (nenativi) care locuiesc în zona urbană | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.13. Ţările de naştere ale persoanelor născute în străinătate (nenativi) | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| Numărul total al nenativilor ce locuiesc în Republica Moldova (nu este inclus în lista curentă de indicatori) | Stoc (cifra la data de raportare) |
[În cazul în care sînt disponibile date complete referitoare la populaţia de origine străină, s-ar putea face o clasificare suplimentară în alte subcategorii:
pentru 2.1.1.1. – în funcţie de (grupa de) vîrstă, statutul profesional, ocupaţie, nivelul de educaţie;
pentru 2.2.1.2. – în funcţie de (grupa de) vîrstă, ţara de origine a părinţilor, statutul profesional, ocupaţie, nivelul de educaţie.]
A.2.2.2. Migraţia internaţională a populaţiei de provenienţă străină
[“Migraţia internaţională” este înţeleasă aici ca schimbarea ţării de reşedinţă obişnuită, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Atunci cînd această perioadă este cuprinsă între 3 şi 12 luni, vorbim despre “migraţie temporară.”]
Modulul A.2.2.2. Migraţia internaţională a populaţiei de provenienţă străină, indicatori de bază:
[În cazul în care sînt disponibile date complete referitoare la populaţia de origine străină, s-ar putea face o clasificare suplimentară în alte subcategorii: în funcţie de motivul migraţiei, ţara reşedinţei anterioare, ţara de origine, ţara de origine a părinţilor, statutul profesional, ocupaţia, nivelul de educaţie.]
A.2.2.3. Migraţia reglementată
Modulul A.2.2.3. Migraţia internaţională a populaţiei de provenienţă străină, indicatori de bază:
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.4.1. Numărul de străini care deţin permis de şedere permanentă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.2. Rata de creştere a numărului de deţinători ai permiselor de şedere permanentă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.3. Proporţia străinilor în vîrstă aptă de muncă cu permise de şedere permanentă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.4. Proporţia străinilor care locuiesc în ţară de cel puţin 5 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.5. Numărul de străini care au obţinut pentru prima dată permis de şedere provizorie | Fluxul anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.6. Numărul de străini care deţin permis de şedere provizorie valabil | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.7. Proporţia de străini care au obţinut permis de şedere pentru reîntregirea familiei | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.8. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru activităţi de muncă şi afaceri | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.9. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru activităţi de studii sau instruire | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.10. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru activităţi umanitare şi religioase | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.11. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru tratament | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.12. Proporţia străinilor care au obţinut permis de şedere provizorie pentru alte scopuri | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.4.13. Proporţia străinilor care au obţinut permis de mic trafic de frontieră | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
[Dacă sînt disponibile, s-ar putea face şi alte clasificări de date după programele şi specializările de învăţămînt.]
A.2.2.4. Protecţia internaţională
[Acest modul are ca scop prezentarea stocurilor şi fluxurilor de migranţi care ajung forţat în ţară sau au deja reşedinţa pe teritoriul ei. Migraţia involuntară – sau “forţată” – poate avea loc din mai multe motive, inclusiv conflicte şi persecuţii politice, dar şi degradarea rapidă sau treptată a mediului.]
Modulul A.2.2.4. Migraţia internaţională a populaţiei de provenienţă străină, indicatori de bază:
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.7.1. Numărul anual de solicitări de azil (prima solicitare) | Flux anual | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.2. Ţările de origine ale solicitanţilor de azil | Flux anual | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.3. Raportul de feminitate în rîndul solicitanţilor de azil | Flux anual | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.4. Numărul anual de beneficiari de protecţie umanitară, inclusiv apatrizii | Flux anual | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.5. Numărul de persoane cărora li s-a respins acordarea protecţiei umanitare | Flux anual | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.6. Numărul solicitanţilor de azil cu solicitări pe rol | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.9. Rata de creştere a numărului solicitanţilor de azil cu cereri pe rol | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.10. Numărul de refugiaţi în Republica Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.7.11. Rata de creştere a numărului de refugiaţi | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
[Dacă sînt disponibile, s-ar putea face alte clasificări de date după (grupe de) vîrstă.]
SUBIECTE SPECIALE
Apatrizii | ||
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.7.7. Numărul de persoane cărora li s-a acordat statut de apatrid | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.7.8. Numărul de apatrizi cărora li s-a acordat drept de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| Traficul de fiinţe umane
| ||
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.5.1. Numărul de cetăţeni moldoveni victime ale traficului de persoane, identificate şi asistate în cadrul Sistemului Naţional de Referire | Flux anual | Sistemul Naţional de referire, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei |
| 2.5.2. Ţările unde au fost exploatate victimele traficului de persoane | Flux anual | Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane (Ministerul Afacerilor Interne), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei |
| 2.5.3. Raportul de feminitate în rîndul victimelor traficului de persoane | Flux anual | Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane (Ministerul Afacerilor Interne) |
| 2.5.4. Numărul de potenţiale victime ale traficului de fiinţe umane asistate în cadrul Sistemului Naţional de Referire | Stoc (cifra la data de raportare) | Sistemul Naţional de referire, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei |
A.2.2.5. Mobilitatea generală transfrontalieră
[Obiectivul-cheie al acestui modul este de a descrie modelele generale ale mobilităţii umane către, în interiorul şi în afara ţării. Întrebările la care se caută răspuns sînt: cît de mobilă este populaţia ţării şi dacă intrările prevalează asupra ieşirilor? Care sînt principalele scopuri ale venirii străinilor în ţară (cu condiţia ca motivul intrării/ieşirii să fie înregistrat la frontieră)? Fluxurile migratoare sînt în primul rînd voluntare sau sînt dictate de factori externi sau interni (instabilitatea politică şi conflictele militare, degradarea mediului etc.)? Ce este geografia mobilităţii umane tipice din această ţară (ţările din care sosesc străinii şi spre care pleacă locuitorii autohtoni)? Se poate spune că fluxurile apar în primul rînd într-o anumită regiune sau sînt distribuite în mod egal între diferite ţări? Se pot distinge, pe baza datelor, anumite “coridoare de migraţie”? Ori de cîte ori este posibil, trebuie să se facă referire la factorii descrişi în Partea A.1. (de ex. libertatea de circulaţie într-o anumită regiune, regimul fără vize, legăturile economice cu anumite ţări/regiuni, turism etc.)
În interpretarea statisticilor de frontieră, trebuie să se reţină că acestea tind să se refere mai mult la evenimente decît la persoane, putînd duce astfel la suprareprezentarea fluxurilor migraţionale reale. În acelaşi timp, statisticile de frontieră pot fi incomplete, în cazul în care sistemele de gestionare a frontierelor nu sînt încă pe deplin stabilite şi în cazul în care nu toate cazurile de trecere a frontierei sînt înregistrate. Caracterul complet şi calitatea datelor, atît în ceea ce priveşte vizele, cît şi trecerea frontierei, trebuie să fie discutate pe larg, evidenţiind posibilele lacune şi interpretări greşite.]
Modulul A.2.2.5. Mobilitatea de trecere a frontierei, inclusiv numărul de vize acordate: Indicatori de bază:
| ||
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.1.8. Numărul anual de vize oferite de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova peste hotare | Flux anual | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
| 1.1.9. Numărul de intrări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.10. Numărul de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.12. Numărul de plecări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.13. Numărul de plecări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
A.2.2.6. Aplicarea legislaţiei în domeniul migraţiei şi reîntoarcerii migranţilor
[Această secţiune îşi propune să prezinte statistici privind încălcarea legislaţiei, măsurile luate de stat pentru aplicarea legislaţiei în domeniul imigraţiei şi în alte domenii relevante. Aceste statistici ar putea fi considerate ca alternative care ilustrează tendinţele şi modelele migraţiei ilegale care se produce în interiorul, spre sau dinspre ţara respectivă. Trebuie să reţinem însă că datele cu privire la estimările oficiale nu reprezintă o imagine completă a migraţiei ilegale şi pot evidenţia doar tendinţele-cheie. Mai mult, în plus faţă de relevarea tendinţelor şi modelelor, statisticile indică eficacitatea acţiunilor statului în domeniul contracarării migraţiei ilegale. Prin urmare, modificarea modelelor de date nu indică neapărat modificarea tendinţelor de migraţie, ci poate însemna modificarea eficacităţii de aplicare a legii.]
a. Aplicarea legislaţiei
Modulul A.2.6. (a) Reglementarea imigrării, alte acte legislative relevante şi reîntoarcerea, indicatori de bază: | ||
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.8.1. Numărul de imigranţi nereglementaţi (migranţi ilegali) | Fluxul anual | Biroul migraţie şi azil |
| 3.8.2. Numărul de străini expulzaţi | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 3.8.3. Numărul de străini cărora li s-a anulat dreptul de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 3.8.4. Numărul de străini cărora li s-a revocat dreptul de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 3.8.5. Numărul de străini cărora li s-a refuzat dreptul de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 3.8.6. Numărul de străini în privinţa cărora a fost dispusă măsura returnării de pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 3.8.7. Numărul de străini declaraţi indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 3.8.8. Numărul de străini luaţi în custodie publică | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
[O clasificare suplimentară a datelor s-ar putea face în funcţie de (grupe de) vîrstă, sex şi tipul frontierei.]
b. Migraţia de întoarcere
[Migraţia de întoarcere este un fenomen care poate lua forme diferite. După cum rezultă din denumire, migraţia de întoarcere poate însemna deplasarea înapoi la locul în care persoana a locuit în trecut, care poate sau nu să fie ţara de cetăţenie a migrantului. Acest proces poate fi voluntar sau involuntar, iar întoarcerea poate avea loc cu scopul de restabilire a reşedinţei pe termen scurt (acceptată la nivel internaţional ca durînd între 3 şi 12 luni) sau pe termen lung (mai mult de 12 luni – a se vedea definiţia dată de UNDESA pentru
migranţii care se întorc). De obicei, există foarte puţine surse pentru a surprinde fenomenul migraţiei de întoarcere. Prin urmare, indicatorii de mai jos sînt doar exemple.]
Modulul A.2.2.6. (b) Reglementarea imigrării, alte acte legislative relevante şi reîntoarcerea, indicatori de bază: | ||
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.4.1. Numărul anual de persoane repatriate | Flux anual | Biroul migraţie şi azil |
| 2.4.4. Numărul cetăţenilor moldoveni readmişi în cadrul acordurilor de readmisie | Flux şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul migraţie şi azil |
Partea B: Impactul migraţiei
[Spre deosebire de secţiunea A, care are drept scop prezentarea datelor-cheie despre stocurile şi fluxurile de migraţie, cum ar fi dimensiunea totală, direcţiile principale, cauzele migraţiei, secţiunea B ar trebui să ofere o analiză mai profundă şi mai complexă a legăturii dintre migraţie şi diverse aspecte ale dezvoltării socioeconomice a ţării de primire/de plecare, a populaţiei şi a mediului ei. Subsecţiunile de mai jos ar putea fi rearanjate în ordinea cea mai adecvată pentru contextul naţional specific. Descrierea unor aspecte poate fi omisă, în cazul în care acestea par a fi puţin relevante pentru ţară.
Analiza acestei secţiuni se poate baza pe surse secundare (cum ar fi cercetări efectuate de către cercetători naţionali sau experţi internaţionali). Cu toate acestea, argumentele menţionate ar trebui să fie exprimate într-un mod cît mai obiectiv.
Odată cu conceptualizarea impactului migraţiei, ar trebui să se facă distincţie între două niveluri-cheie: impactul migraţiei asupra societăţii şi economiei în ansamblu, sau “impact la nivel macro”, şi impactul asupra individului migrant şi asupra gospodăriei şi familiei sale, sau “impact la nivel micro”. Profilurile migraţiei se ocupă, în principal, cu analiza primului tip de impact al migraţiei, deoarece al doilea tip ar necesita proiectarea şi efectuarea unor sondaje specializate, în timp ce primul tip ar putea fi analizat pe baza datelor privind tendinţele de migraţie şi indicatorii socioeconomici.
Un alt aspect important de reţinut în timp ce se efectuează o analiză a impactului migraţiei este separarea impactului direct de cel indirect, sau “colateral”, al migraţiei.
Analiza impactului ar putea lua în considerare, de asemenea, durata, adică dacă acesta este limitat în timp, sau pe termen scurt (cum ar fi cheltuirea în totalitate a remiterilor pentru bunuri consumabile), sau pe termen lung (investirea remiterilor). Indicatorii de evaluare a impactului ar putea fi cantitativi, calitativi şi decizionali.
Sugestiile specifice de mai jos cu privire la fiecare domeniu de impact sînt, în mare măsură, extrase din concluziile OIM în 2010 şi Chappell etc. 2007.]
B.1. Migraţia şi evoluţia demografică
Posibile surse de date:
Naţionale: Recensămîntul populaţiei; sondaje ale gospodăriilor
Internaţionale: UNDESA
| Grupa de indicatori 1.1. Indicatori demografici generali | – 14 indicatori | |
| Grupa de indicatori 1.2. Componenţa demografică a populaţiei | – 8 indicatori | |
| Grupa de indicatori 1.3. Populaţia urbană versus cea rurală | – 13 indicatori | |
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| Grupa de indicatori 1.1. INDICATORI DEMOGRAFICI GENERALI | ||
| 1.1.1. Numărul total al populaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie |
| 1.1.2. Rata de creştere a populaţiei | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie plus statisticile vitale şi cele cu privire la migraţiune |
| 1.1.3. Rata de natalitate | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, statistica vitală |
| 1.1.4. Rata de mortalitate | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, statistica vitală |
| 1.1.5. Sporul natural | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie şi statistica vitală |
| 1.1.6. Rata brută de imigrare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie şi statistica migraţiei |
| 1.1.7. Rata brută de emigrare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie şi statistica migraţiei |
| 1.1.8. Rata netă a migraţiei | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale numărului total de populaţie şi statistica migraţiei |
| 1.1.9. Numărul de intrări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.10. Numărul de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.11. Rata creşterii a numărului de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.12. Numărul de plecări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.13. Numărul de plecări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| 1.1.14. Rata de creştere a numărului de plecări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Poliţia de Frontieră, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră |
| Grupa de indicatori 1.2. COMPONENŢA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI | ||
| 1.2.1. Proporţia persoanelor cu vîrsta sub 15 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.2. Proporţia persoanelor cu vîrsta de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.3. Raportul de dependenţă demografică | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.3.1. Raportul de dependenţă demografică (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | |
| 1.2.3.2. Raportul de dependenţă demografică (definiţia internaţională) | ||
| 1.2.4. Raportul de vîrstă înaintată | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.5. Proporţia bărbaţilor cu vîrsta de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.6. Proporţia femeilor în vîrstă de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.7. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vîrsta de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.8. Piramida pe vîrste şi sexe a totalului populaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| Grupa de indicatori 1.3. POPULAŢIA URBANĂ VERSUS CEA RURALĂ | ||
| 1.3.1. Numărul total al populaţiei urbane | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.2. Rata de urbanizare | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.3. Rata de creştere a populaţiei urbane | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.4. Proporţia persoanelor în vîrstă sub 15 ani în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.5. Proporţia persoanelor cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.6. Proporţia persoanelor cu vîrsta sub 15 ani în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.7. Proporţia de persoane cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.8. Raportul de dependenţă în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.9. Raportul de vîrstă înaintată în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.10. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.11. Raportul de dependenţă în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.12. Raportul de vîrstă înaintată în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.3.13. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vîrsta de 65 de ani şi peste în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 3.3.1. Proporţia străinilor în totalul populaţiei cu vîrsta sub 15 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.3.2. Proporţia străinilor în totalul populaţiei cu vîrsta de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.3.3. Raportul de sex pentru străini | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
| 3.3.4. Structura comparativă relativă pe vîrstă şi sex a străinilor în comparaţie cu cetăţenii naţionali | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”), Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil) |
B.2. Migraţia şi dezvoltarea economică
Posibile surse de date:
Naţionale: Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi competente
Internaţionale: FMI şi Banca Mondială
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| Grupa de Indicatori 1.6. Indicatori economici globali | ||
| 1.6.1. PIB | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.2. Rata de creştere a PIB-ului | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.3. PIB per capita | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.4. Rata de creştere a PIB-ului per capita | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.5. Ponderea populaţiei sub pragul sărăciei absolute | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.6. Proporţia copiilor sub 18 ani care trăiesc în gospodării sub pragul sărăciei | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.7. Indicele dezvoltării umane | Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Raportul Naţional al Dezvoltării Umane | |
| Grupa de indicatori 1.7. Remiterile | ||
| 1.7.1. Volumul anual al remiterilor emigranţilor | Flux anual | Baze de date internaţionale: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Eurostat etc., precum şi sondaje naţionale |
| 1.7.2. Rata de creştere a remiterilor | Flux anual | Baze de date internaţionale: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Eurostat etc., precum şi sondaje naţionale |
| 1.7.3. Ponderea remiterilor în PIB | Flux şi stoc (cifra la data de raportare) | Baze de date internaţionale: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Eurostat etc., precum şi sondaje naţionale |
| 1.7.4. Remiterile per capita (dolari SUA) | Flux şi stoc (cifra la data de raportare) | Baze de date internaţionale: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Eurostat etc., precum şi sondaje naţionale |
| 1.7.5. Proporţia gospodăriilor care primesc remiteri | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.6. Proporţia remiterilor în venitul disponibil al gospodăriilor casnice dependente de remiteri | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.7. Proporţia gospodăriilor care s-ar plasa sub pragul sărăciei dacă nu ar primi remiteri | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.8. Remiterile imigranţilor | Flux anual | Sursa de date urmează a fi identificată |
| 2.3.6. Numărul de cetăţeni moldoveni care lucrează peste hotare cu contracte legale | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
Opţional
| Dimensiunea | Subiectul | Indicatori posibili | Legătura probabilă |
| Nivelul general de dezvoltare | Context global | Progresul către ODM | |
| Sistemul financiar (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Rata inflaţiei. Cursul valutar. Balanţa fiscală şi datoria publică (nivel în dolari SUA, rata de creştere). Datoria (% din exportul bunurilor şi serviciilor). Climatul investiţional (politicile fiscale, de monitorizare) | Cheltuielile alimentate de remiteri ar putea influenţa inflaţia, mai ales în unele sectoare. Remiterile ar putea afecta oferta schimbului valutar. Baza taxabilă a muncii din economie ar putea creşte sau scade. Volumul mărit de remiteri şi al altor fluxuri financiare ar putea contribui la fortificarea instituţiilor financiare. Remiterile şi alte fluxuri ar putea duce la creşterea furnizării serviciilor financiare şi în ariile rurale şi la creşterea implicării gospodăriilor în sistemul financiar. Remiterile şi extraveniturile din urma migraţiei ar putea mări volumul banilor cheltuiţi în cadrul economiei casei. Dacă migranţii şi gospodăriile ar economisi mai mult, rata generală de economisiri ar putea creşte | |
| Comerţul (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Comerţul (balanţa comerţului, importul bunurilor şi serviciilor, indexul preţului consumatorului) | Migraţia ar putea promova preferinţe mai mari pentru bunurile importate. Migranţii de peste hotare ar putea promova legăturile de comerţ. Migranţii reîntorşi ar putea contribui la creşterea exportului de producţie | |
| Participarea străinilor la dezvoltarea economică | Producerea (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Participarea businessului cu capital străin în economie (sectoare, mărimea economiei, regiunile). Contribuţia străină la modernizarea economiei (crearea asociaţiilor mixte, susţinerea proiectelor pilot, transferul know-how-ului) | Creşterea transferului de tehnologii de la migranţii peste hotare şi expunerea la noi practici de lucru |
| Pieţele financiare (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Investiţia străină (investiţia capitală, investiţii străine directe, investiţii de portofoliu, sectoare de economie) | Dacă migranţii şi gospodăriile ar economisi mai mult, investiţiile în general ar putea creşte. Ar putea să apară fluxuri de investiţii străine | |
| Contribuţia diasporei la T2 (transferul de cunoştinţe şi know-how-ului – vezi OIM 2010) (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Crearea asociaţiilor mixte, susţinerea proiectelor-pilot, transferul know-how-ului. Susţinerea programelor ştiinţifice şi educaţionale şi a evenimentelor | ||
| Contribuţiile migranţilor pe termen scurt şi a diasporei la T3 (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Remiterile lucrătorilor în milioane dolari SUA, % din PIB şi economiile migranţilor per capita |
Întrebări în sprijinul analizei migraţiei – legătura cu creşterea economică poate fi următoarea (OIM, 2010):
Contribuie migraţia la scăderea/creşterea nivelului de economisire în economie, influenţînd prin aceasta în mod negativ/pozitiv creşterea economică?
Contribuie migraţia la creşterea/scăderea nivelului investiţiilor în economie, influenţînd prin aceasta în mod negativ/pozitiv creşterea economică? (Efectele asupra investiţiilor pot proveni, de exemplu, prin intermediul remiterilor, prin intermediul investiţiilor străine directe din diasporă şi prin influenţa pe care fluxurile financiare legate de migraţie o pot avea în ceea ce priveşte încurajarea altor investitori.)
Contribuie migraţia la creşterea/reducerea producţiei în economie (de exemplu afectînd capacitatea gospodăriilor de a consuma şi de a produce bunuri locale)?
Contribuie migraţia la inovare (de exemplu prin transfer de cunoştinţe şi tehnologii)?
Contribuie migraţia la trecerea de la economia de subzistenţă la cea financiară, ceea ce favorizează dezvoltarea economiei de piaţă?
Contribuie emigraţia şi afluxul de remiteri la scăderea stimulentelor guvernului pentru dezvoltarea economiei (care conduc la dependenţă)?
Generează migraţia, prin remiteri, inflaţie, crescînd puterea de cumpărare fără a afecta productivitatea?
Ajută migraţia, prin remiteri, la consolidarea poziţiei macroeconomice a ţării, influenţînd în mod pozitiv oferta de valută străină?
Stimulează migraţia dezvoltarea sistemului financiar intern, prin noi servicii pentru gospodăriile care primesc remiteri, ducînd în schimb la lărgirea infrastructurii financiare?
Subminează utilizarea de către remiteri a sistemelor bancare şi de transfer de bani informale sistemul bancar oficial?
Împiedică statutul ilegal al migranţilor din ţările de destinaţie utilizarea de către aceştia a sistemului bancar oficial pentru a trimite remiterile?
Sînt descurajaţi migranţii să utilizeze canalele oficiale din cauza cursurilor valutare nepotrivite, aplicate la operaţiunile de schimb valutar, sau a reglementărilor greoaie?
Costurile ridicate de transfer diminuează în mod considerabil sumele primite de gospodăriile din ţările de origine?
Descurajează impozitarea capitalului repatrierea capitalului în economia din ţară?
Restrînge înţelegerea limitată a sistemului financiar utilizarea de către beneficiarii de remiteri a sistemului financiar? E posibil ca asigurarea educaţiei financiare să crească procentul remiterilor care îşi economisesc sau investesc remiterile?
Permite afluxul de lucrători migranţi producătorilor autohtoni de mărfuri să se extindă şi să producă bunuri pentru export?
Contribuie migraţia la creşterea cererii de produse naţionale în ţările de destinaţie (din diasporă etc.)?
Contribuie remiterile care vin în ţară la scumpirea monedei naţionale, subminînd competitivitatea?
Oferă migraţia o strategie a mijloacelor de trai pentru agricultori, în cazul unor recolte slabe sau al lipsei de alimente?
Afectează migraţia viabilitatea agriculturii prin limitarea resurselor de forţă de muncă?
Contribuie remiterile la investiţii în materiale şi tehnici agricole, asigurînd o productivitate mai ridicată şi o securitate alimentară sporită?
Ce impact specific are migraţia, în termeni de vîrstă şi sex, asupra agriculturii/dezvoltării rurale?
Contribuie migraţia la supraaglomerarea/dezafectarea infrastructurii în regiuni/zone cu intrări/ieşiri masive, avînd ca rezultat reducerea accesului sau calităţii pentru migranţi şi/sau comunităţile locale?
Au imigranţii din ţara/regiunea dvs. acces mai redus la servicii de infrastructură decît cetăţenii/localnicii?
Au migranţii care se întorc dificultăţi în a accesa servicii de infrastructură (locuinţe etc.)?
Afectează genul migranţilor accesul la infrastructura de bază (apă potabilă sigură pentru consum şi canalizare)?
Conduce migraţia la o penurie de competenţe care afectează planurile de dezvoltare a infrastructurii?
Au fost introduse noi competenţe/metode în asigurarea infrastructurii din ţară ca urmare a întoarcerii muncitorilor care au migrat şi au dobîndit formare profesională şi experienţă în străinătate?
Investeşte diaspora în infrastructura din ţara ei de origine (în imobiliare)?
Acţionează migraţia ca stimulent sau formă de constrîngere pentru investirea banilor publici (de către guvern sau autorităţile locale) în infrastructură, afectînd astfel accesul la servicii şi calitatea acestora?
Contribuie migraţia la creşterea (scăderea) stimulentelor pentru investiţii private în şi/sau furnizarea privată de servicii de infrastructură (utilităţi şi locuinţe)?
B.3. Migraţia, ocuparea forţei de muncă şi piaţa forţei de muncă
Posibile surse de date:
Naţionale: Sondaje privind forţa de muncă, evidenţe administrative (despre şomaj, locuri de muncă vacante), sondaje ale angajatorilor.
Internaţionale: Baza de date a ILO LABORSTA, disponibilă pe http://laborsta.ilo.org/
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
Grupa de indicatori 1.4. Populaţia în vîrstă aptă de muncă | ||
| 1.4.1. Proporţia populaţiei în vîrstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.1.1. Proporţia populaţiei în vîrstă aptă de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | |
| 1.4.1.2. Proporţia populaţiei în vîrstă aptă de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | |
| 1.4.2. Rata de creştere a populaţiei în vîrsta aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.3. Indicele presiunii demografice de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.4. Indicele structurii de vîrstă pentru populaţia aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.5. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vîrsta de 15–39 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.4.6. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vîrsta de 40–64 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
Grupa de indicatori 1.5. Indicatorii forţei de muncă | ||
| 1.5.1. Rata de participare la forţa de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.1.1. Rata de participare la forţa de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | |
| 1.5.1.2. Rata de participare la forţa de muncă (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | |
| 1.5.2. Rata de ocupare | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.3. Rata şomajului | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.4. Rata şomajului în rîndul tinerilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.5. Rata şomajului în rîndul femeilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.6. Decalajul de gen în şomaj | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
Grupa de indicatori 3.5. Populaţia străină în vîrstă aptă de muncă | ||
| 3.5.1. Numărul de străini în vîrstă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.5.2. Rata de creştere a numărului de străini în vîrstă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.5.3. Proporţia străinilor în vîrstă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.5.4. Indicele structurii pe vîrstă pentru străinii în vîrstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.5.5. Raportul de feminitate pentru străinii în vîrstă de 15–39 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.5.6. Raportul de feminitate pentru străinii în vîrstă de 40–64 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) şi Biroul migraţie şi azil |
| 3.5.7. Proporţia de străini în vîrstă aptă de muncă cu un nivel înalt de educaţie | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Migraţie şi Azil şi Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.6.1. Rata de participare la forţa de muncă a străinilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 3.6.2. Rata de ocupare pentru străini | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 3.6.3. Rata şomajului pentru străini | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 3.6.4. Rata şomajului pentru străinii cu vîrsta sub 25 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 3.6.5. Rata şomajului pentru străini-femei | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă şi cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
Opţional
| Dimensiunea | Subiectul | Indicatori posibili | Legătura probabilă |
| Cererea de muncă şi deficitele (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Posturile vacante (după sector economic, calificări şi localizare geografică) | ||
| Asigurarea cu forţa de muncă/potrivirea cu cererea (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Nepotrivirea calificărilor (calificări disponibile vs calificări solicitate). Nepotrivirea geografică (şomaj înalt în unele arii şi posturi vacante în altele). Posibilitatea de a satisface cererea prin mijloace locale (extinderea vîrstei de muncă, creşterea mobilităţii interne a populaţiei). Existenţa şi statistica schemelor de migraţie administrate pentru a sprijini angajarea cetăţenilor peste hotare. Existenţa şi statistica schemelor de migraţie administrate pentru a acoperi lipsurile în muncă | ||
| Impactul migraţiei asupra pieţelor muncii | Stocul de calificări (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Exodul de creier vs circulaţia cunoştinţelor şi cîştig. Emigrarea şi întoarcerea naţionalilor calificaţi. Imigrarea străinilor calificaţi | “Exodul de creier” ar putea să conducă la lipsuri severe în unele sectoare, dar, în acelaşi timp, oportunitatea de a migra ar putea contribui la investiţii în educaţie, creşterea asigurării cu calificări pe termen lung |
| Sectoare specifice afectate (precum sănătatea lucrătorilor etc.) (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Fizicieni, surorile medicale, farmacişti la 1000 locuitori (după locaţie-rural/urban; după îngrijire medicală primară/specializare). Proporţia naşterilor asistate de personalul medical calificat) (ODM 5.2). Proporţia forţei de muncă din domeniul sănătăţii (medici, asistente medicale, farmacişti etc.), nenativă sau antrenată peste hotare | Migraţia ar putea sa schimbe structura industrială sau să modifice raportul de angajare în sectorul public şi cel privat | |
| Salariile interne (Nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Aşa cum sînt afectate de asigurare cu forţa de muncă în creştere/în scădere. Aşa cum sînt afectate de asigurarea în creştere cu “muncă ieftină” | Salariile muncitorilor rămaşi ar putea să crească sau să scadă, în funcţie de schimbările relative în cererea/oferta în muncă |
Întrebări în sprijinul analizei migraţiei – legătura cu ocuparea forţei de muncă poate fi după cum urmează (OIM, 2010):
Contribuie migraţia la sporirea/reducerea problemelor legate de forţa de muncă în exces, şomaj şi subocuparea forţei de muncă?
Reduce imigraţia efectele schimbărilor demografice, înlocuind o forţă de muncă în curs de scădere şi îmbătrînire?
Contribuie migraţia la creşterea/reducerea deficitului de competenţe?
Cum afectează migraţia echilibrul de gen de pe piaţa muncii?
Cum modifică migraţia distribuţia locurilor de muncă între sectorul privat şi cel public?
Contribuie migraţia la apariţia de noi competenţe prin experienţa străinilor sau cunoştinţele dobîndite de către persoanele repatriate?
Întîmpină persoanele care se întorc dificultăţi la găsirea unui loc de muncă? Contribuie acest lucru la creşterea riscului de marginalizare şi sărăcie sau la risipa de inteligenţă?
Contribuie imigraţia la păstrarea locurilor de muncă prin furnizarea de forţă de muncă ieftină pentru domeniile care altfel nu sînt competitive?
Contribuie migraţia la creşterea oportunităţilor de angajare în ţara de origine, de exemplu prin crearea de întreprinderi care utilizează remiterile sau investiţiile din diasporă?
Contribuie emigrarea lucrătorilor calificaţi la creşterea salariilor lucrătorilor calificaţi din ţara de origine, din cauza restrîngerii ofertei?
Exercită emigranţii care lucrează în sectorul public (sănătate, educaţie, administraţie) o presiune asupra guvernului, pentru a creşte salariile în vederea menţinerii specialiştilor?
Atenuează imigraţia presiunile salariale în sectoarele importante, prin creşterea ofertei de forţă de muncă?
Contribuie imigraţia (în special a migranţilor ilegali) la reducerea salariilor şi înrăutăţirea condiţiilor de muncă ale cetăţenilor?
Există vreun mecanism de recunoaştere a studiilor anterioare/abilităţilor migranţilor reîntorşi, acumulate în timpul muncii peste hotare?
Dacă organizaţiile de lucrători din Moldova au parteneriate cu astfel de organizaţii în ţările de destinaţie, pentru a facilita monitorizarea condiţiilor de muncă ale migranţilor şi a acorda asistenţa corespunzătoare?
Dacă sînt aplicate mecanismele naţionale ale dialogului social (sindicatele şi patronatele) în consultarea pe aspecte ce vizează migraţia?
Care este rolul agenţiilor de angajare private în procesul migraţional şi cum poate funcţionarea acestora să asigure accesul lucrătorilor migranţi la condiţii decente de muncă peste hotare?
B.4. Migraţia şi dezvoltarea socială
Posibile surse de date:
Internaţionale: Date de la IFAD şi UNESCO, disponibile pe http://stats.uis.unesco.org/unesco/TableViewer/document.aspx?ReportId=143&IF_Language=eng
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 1.6.5. Ponderea populaţiei sub pragul sărăciei absolute | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.6. Proporţia copiilor sub 18 ani care trăiesc în gospodării sub pragul sărăciei | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 3.2.7. Numărul anual de naturalizări | Flux anual | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| 3.2.8. Rata de naturalizare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”) |
| Copii lăsaţi fără îngrijire părintească
| ||
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.2.2. Numărul de gospodării cu copii cu vîrsta sub 18 ani, cu membri aflaţi temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă |
| 2.2.3. Proporţia gospodăriilor cu membri aflaţi temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă |
| 2.2.4. Proporţia gospodăriilor cu copii cu vîrsta sub 18 ani, cu membri aflaţi temporar peste hotare în totalul gospodăriilor cu copii | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă |
| 2.2.5. Rata de creştere a numărului de gospodării cu membri aflaţi temporar peste hotare | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă |
| 2.2.6. Numărul de copii lăsaţi în Moldova de cel puţin unul dintre părinţi | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei (pentru copii de vîrsta şcolară), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
| 2.2.7. Numărul de copii lăsaţi în Moldova de ambii părinţi care au emigrat | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Ministerul Educaţiei |
| 2.2.8. Proporţia copiilor lăsaţi fără grija părintească din motivul plecării părinţilor peste hotare | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei (pentru copii de vîrsta şcolară), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
| 2.2.9. Creşterea numărului de copii lăsaţi fără grijă părintească | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (pentru copii cu vîrstă preşcolară), Ministerul Educaţiei (pentru copii de vîrsta şcolară), Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Opţional
| Dimensiunea | Subiectul | Indicatori posibili | Legătura probabilă |
| Distribuţia bunăstării (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Rata de decalaj al sărăciei. Puterea de cumpărare a salariului. Rata celei mai sărace chintale în consumul naţional | ||
| Nivelul de alfabetizare şi şcolarizare (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Rata de alfabetizare (după vîrstă şi gen). Rata netă de înscriere la studii în învăţămîntul primar (după vîrstă şi gen). Rata netă de înscriere la studii în învăţămîntul secundar (după vîrstă şi gen). Rata netă de înscriere la învăţămînt preşcolar (după vîrstă şi gen). Nivelurile de învăţămînt (numărul persoanelor cu învăţămînt “terţ”, după sex, vîrstă şi calificări) | ||
| Calitatea învăţămîntului în societatea din ţările de plecare/gazdă (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Politica educaţională a statului. Asigurarea cu învăţămînt privat. Disponibilitatea profesorilor | Posibilitatea cetăţenilor de a migra ar putea schimba iniţiativele statului acestora de a investi în învăţămînt “Exodul de creier” printre profesori ar putea împiedica sistemul educaţional, dar migranţii reîntorşi ar putea să posede noi calificări şi abilităţi | |
| Coeziunea socială şi valorile (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Societatea multiculturală vs monoculturală. Diversitatea etnică şi limbile. Toleranţa faţă de străini. Cultura tradiţională şi normele. Structura familiei şi reţelele sociale | Valorile migranţilor ar putea să se schimbe şi întoarcerea acestora sau activităţile diasporei ar putea să modifice cultura şi normele tradiţionale. Migraţia ar putea să aibă impact asupra reţelelor sociale tradiţionale, influenţînd ambele structura actuală a grupelor şi a reţelelor şi autoritatea ce o are fiecare membru de familie. Prevalarea gospodăriilor “distruse” ar putea conduce la noi probleme sociale. |
Întrebări în sprijinul analizei migraţiei – Legătura cu dezvoltarea socială poate fi după cum urmează (OIM, 2010):
Care este impactul migraţiei asupra dezvoltării copilului şi asupra accesului la servicii: sănătate, învăţămînt, protecţie socială, prin prisma nu doar a aspectelor economice (remiterile), ci şi a celor sociale?
Se confruntă migranţii şi familiile lor cu dificultăţi privind accesul la servicii de educaţie şi protecţie socială în ţările de destinaţie/în ţara dvs. (de exemplu din cauza statutului părinţilor sau al lor)?
Facilitează canalele legale de migraţie accesul la protecţie socială în ţările de destinaţie?
Migranţii de gen feminin obţin acces la serviciile de protecţie socială mai uşor/mai greu decît migranţii de gen masculin?
Le lipseşte migranţilor care revin în ţară accesul la servicii sociale din cauza neportabilităţii beneficiilor sociale?
Determină emigrarea capului gospodăriei rămînerea familiei de migranţi din ţară fără acces/cu acces redus la protecţie /asigurare socială?
Asigură migraţia, prin intermediul remiterilor, o strategie a mijloacelor de trai şi creşterea capacităţii gospodăriei de a investi în asistenţă medicală, locuinţă şi condiţii sanitare adecvate, hrană, educaţie şi sănătatea copiilor?
Investesc persoanele din diasporă în sistemul de protecţie socială (inclusiv în sistemele de pensii contributive) din ţara lor de origine, contribuind la posibila îmbunătăţire a standardelor şi resurselor serviciilor?
Constituie migraţia un stimulent (sau un impediment) pentru investirea banilor publici (de către guvern sau autorităţile locale) în protecţia socială?
Contribuie migrarea copiilor la o concentrare a infrastructurii educaţionale în anumite zone? De exemplu, duce acest fapt la închiderea şcolilor din zonele izolate?
Contribuie emigrarea cadrelor didactice la o penurie la nivel local/naţional? Afectează acest lucru asigurarea/accesul/calitatea educaţiei, de exemplu prin închiderea şcolilor sau a claselor numeroase?
Are imigrarea profesorilor străini un rol semnificativ, de exemplu, prin înlocuirea celor care s-au mutat în străinătate?
Au fost introduse noi competenţe/metode în sistemul educaţional din ţară ca urmare a întoarcerii profesorilor care au migrat şi au dobîndit formare profesională şi experienţă în străinătate?
Sînt profesorii din diasporă în măsură să joace un rol, de exemplu, angajîndu-se pe termen scurt în zonele care se confruntă cu deficit de cadre?
Acţionează migraţia ca un stimulent (sau ca o limitare) pentru investirea banilor publici (de către guvern sau de autorităţile locale) în educaţie? Care sînt consecinţele pentru îmbunătăţirea (sau deteriorarea) calităţii educaţiei?
Doresc migranţii să investească în sistemul educaţional din ţara lor de origine? Ar putea standardele mai ridicate ale serviciilor sau o ofertă de educaţie mai extinsă să constituie un stimulent pentru a face acest lucru?
Prezintă perspectiva angajării în străinătate un stimulent pentru formarea profesorilor în conformitate cu standardele internaţionale? Dacă da, se îmbunătăţeşte astfel calitatea generală a corpului profesoral al ţării şi, prin urmare, calitatea educaţiei de bază?
Care este amploarea migraţiei terţiare şi cum afectează aceasta randamentele aşteptate ale investiţiilor publice în învăţămîntul superior?
Atrag instituţiile interne de învăţămînt studenţi străini care aduc bani în ţară (taxe pentru studii, cheltuieli de cazare şi hrană)?
Cauzează emigrarea furnizorilor de servicii o penurie de formatori şi profesori, avînd un impact negativ asupra transmiterii anumitor abilităţi şi pierderii unor obiecte?
Facilitează emigrarea cercetătorilor implicarea instituţiilor naţionale de cercetare în reţelele internaţionale de cercetare?
Sînt calificările obţinute în străinătate recunoscute pe piaţa internă a muncii atunci cînd migranţii se întorc în ţară? Cum poate guvernul facilita recunoaşterea competenţelor?
Contribuie perspectivele migraţiei la creşterea cererii faţă de învăţămîntul superior?
Sînt factorii privaţi interesaţi să investească în învăţămîntul superior, creînd oportunităţi de afaceri şi stimulînd investiţiile în acest sector?
Oferă învăţămîntul oportunităţi mai bune de angajare, diminuînd astfel fluxurile de ieşire sau lărgind oportunităţile de migraţie?
Dacă (în ce măsură) contribuie migraţia la: privarea copiilor de un mediu familial, expunerea copiilor la violenţă, exploatarea acestora, delicvenţă printre copii şi abandonarea studiilor?
Care este impactul migraţiei asupra calităţii de îngrijire a copiilor în familiile cu părinţi migranţi (în ceea ce priveşte starea sănătăţii copiilor, reuşita şcolară, accesul copiilor la servicii de sănătate şi educaţie)?
În ce măsură autorităţile tutelare monitorizează situaţia copiilor cu ambii sau cu unicul părinte migranţi, îi reprezintă legal pe aceşti copii sau dacă o fac în general, în timp ce părinţii sînt peste hotare?
B.5. Migraţia şi sănătatea publică
[În această secţiune prezentarea informaţiei de către Ministerul Sănătăţii va fi asigurată în conformitate cu datele statistice disponibile. Indicatorii privind sănătatea migranţilor sînt de perspectivă, unii dintre aceştia ar putea fi obţinuţi din bazele de date internaţionale, posibil cu o anumită întîrziere în timp, dar care ar demonstra unele tendinţe în dinamică.]
| Dimensiunea | Subiectul | Indicatori posibili | Legătura probabilă |
| Sistemul de sănătate | Indicatorii naţionali-cheie (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Sub rata de mortalitate 5 (ODM 4.1). Rata de mortalitate la copii (ODM 4.2). Rata de mortalitate la mame (ODM 5.1). Accesul la sistemul de sănătate public şi privat din ţară (de exemplu proporţia celor neasiguraţi, disponibilitatea şi accesul la îngrijire medicală specializată). Proporţia populaţiei cu infecţia HIV cu acces la medicamente antiretrovirale (ODM 6.5) | Migraţia (de exemplu “exodul de creier” din sectorul public peste hotare şi înspre sectorul privat) ar putea submina asigurarea cu servicii medicale publice. Migraţia ar putea să răspîndească cunoştinţele şi bunele practici în acest domeniu. Necesitatea de instruire conform cerinţelor de peste hotare ar putea să îmbunătăţească standardele. Migranţii şi persoanele reîntoarse ar putea să introducă noi practici |
| Accidente de muncă (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Accidentele de muncă după sectoarele principale/ industrii. Compararea lucrătorilor migranţi şi nonmigranţi după accidente de muncă | ||
| Securitatea sănătăţii (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Implementarea măsurilor relevante de sănătatea publică stipulate în Regulamentul internaţional cu privire la sănătate (2005) de către administraţia de frontieră. Numărul de refuzuri la acordarea vizei de intrare, din motive de sănătate. Instruirea personalului de la frontieră în domeniul problemelor de sănătate publică şi administrarea îngrijirii medicale de urgenţă. Proporţia populaţiei afectate de dezastre naturale care are acces la servicii de îngrijire medicală sau asigurare cu îngrijire medicală. Indicatori WASH (apă, sanitărie şi igienă) (recomandările IASC) | Mişcarea populaţiei poate fi însoţită de un nivel înalt de transmitere a bolilor | |
| Sănătatea emigranţilor (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Cetăţenii testaţi medical pentru a lucra peste hotare (după rezultate, boală depistată, sex, grupă de vîrstă). Riscul de a se îmbolnăvi în timpul aflării peste hotare şi starea la întoarcere | Migraţia ar putea afecta capacitatea sau intenţia gospodăriilor de a investi în sănătate. Oportunitatea de a migra, remiterile şi investiţiile diasporei ar putea contribui la asigurarea sectorului de sănătate privat | |
| Sănătatea imigranţilor | Starea de sănătate a imigranţilor (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Disponibilitatea indicatorilor naţionali privind prevalenţa bolii/morbidităţii şi mortalităţii printre grupurile de migranţi. Străinii testaţi medical pentru permise de lucru (sau alte proceduri legate de statut) după rezultate, boala identificată, cetăţenie) | Schimbarea locului de trai ar putea expune migranţii diferitor factori de risc pentru sănătate şi de acces la îngrijire medicală |
| Accesul imigranţilor la îngrijire medicală (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Politica de asigurare cu îngrijire medicală pentru migranţi (de exemplu este asigurarea medicală universală/ comprehensivă /nediscriminatorie/ cu acces echitabil; acces restrîns pentru unele categorii de migranţi, aşa ca migranţii ilegali; denunţarea migranţilor ilegali cu probleme de sănătate de către lucrătorii medicali). Numărul migranţilor legali şi ilegali care au acces la servicii publice de îngrijire a sănătăţii. Proporţia migranţilor fără protecţie socială de sănătate raportată la proporţia naţionalilor fără protecţie socială de sănătate. Prezenţa serviciilor de îngrijire medicală destinate migranţilor (de exemplu servicii sensibile lingvistic/ cultural, programe speciale de informare, prestarea unor astfel de servicii de către programele naţionale, ONG-uri, organizaţiile internaţionale sau altele | ||
| Finanţarea serviciilor de sănătate pentru migranţi (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Proporţia finanţării sănătăţii pentru migranţi din surse de buzunar. Protecţia socială specială prin scheme pentru migranţi (de contribuţie, de către angajator sau bazate pe taxe). Numărul (proporţia) migranţilor afiliaţi la sisteme naţionale de asigurare a sănătăţii | ||
| HIV şi boli infecţioase (nu este inclus în lista actuală de indicatori) | Restricţii de ieşire legate de intrare, aflare şi reşedinţă (DA/NU şi detalii). Referire şi acces la tratament pentru migranţii care trăiesc cu HIV, la toate etapele procesului migraţional (migranţi nou-sosiţi, pe termen lung şi reîntorşi) |
Întrebări în sprijinul analizei migraţiei – legătura cu sănătatea publică poate fi după cum urmează (OIM, 2010):
Sînt migranţii mai vulnerabili la anumite boli decît locuitorii autohtoni? Acest lucru poate fi cauzat, de exemplu, de condiţiile de trai sau de muncă ale acestora (imigranţi ar putea avea locuinţe necorespunzătoare, ar putea lucra în condiţii mai grele sau mai periculoase). De asemenea, migranţii ar putea fi mai predispuşi la contractarea unor maladii, deoarece sînt expuşi la condiţii de mediu neobişnuite pentru ei.
Cauzează deplasarea persoanelor răspîndirea unor boli?
Afectează emigraţia şi imigraţia cererea de servicii de sănătate din ţară (creştere sau scădere)?
Au migranţii şi persoanele aflate în întreţinerea lor acces mai slab (sau mai bun) la asistenţă medicală atunci cînd se află în străinătate, comparativ cu situaţia din ţara lor?
Au migranţii de gen feminin acces mai facil sau mai dificil la servicii de sănătate decît migranţii de gen masculin, avînd în vedere nevoile lor de servicii de sănătate sexuală şi reproductivă?
Au gospodăriile cu migranţi care rămîn acasă acces la servicii de sănătate (din punct de vedere legal şi de facto, în ceea ce priveşte resursele şi infrastructurile disponibile), în cazul în care nu mai beneficiază de asigurarea de sănătate a susţinătorului familiei?
Au migranţii care revin acasă acces la servicii de sănătate/ servicii sociale? Sînt beneficiile de securitate socială portabile?
Contribuie imigraţia personalului medical străin la sporirea numărului de personal medical disponibil în ţară? Se înlocuieşte astfel personalul medical autohton care a emigrat?
Sînt acreditările lucrătorilor străini în domeniul sănătăţii recunoscute în ţară? Există o mobilitate socială în creştere sau în scădere cu privire la plasarea de lucrători medicali în cadrul personalului de asistenţă medicală din ţară?
Determină emigrarea lucrătorilor medicali o insuficienţă de personal şi întreruperi de servicii în sistemul de sănătate la nivel local/ naţional?
Se întorc în ţară specialiştii medicali după ce au emigrat? Dacă da, reintră ei în sistem? Revin ei cu noi competenţe şi dacă da, sînt aceste competenţe utile pentru ţara de origine?
Sînt specialiştii în domeniul sănătăţii din diaspora dornici să se angajeze pe termen scurt în zone care se confruntă cu un deficit de furnizori de servicii de sănătate?
Sînt membrii diasporei implicaţi în îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate (prin susţinerea financiară a creării de noi infrastructuri)?
Contribuie migraţia, prin trimiterea de remiteri, la creşterea capacităţii de a investi în sănătate la nivel de gospodărie, comunitate şi la nivel naţional în ţara dvs.?
Este perspectiva angajării în străinătate un stimulent pentru o pregătire mai bună a lucrătorilor medicali? Cum afectează acest lucru calitatea serviciilor de sănătate pe plan intern?
Partea C: Cadrul de gestionare a migraţiei
[Această secţiune oferă o prezentare generală a cadrului legislativ de bază al ţării, a principalelor părţi implicate în gestionarea proceselor de migraţie şi a programelor şi politicilor existente legate de migraţie.]
C1. Legile şi regulamentele (la nivel naţional, regional şi internaţional)
• Privire de ansamblu asupra principalelor acte legislative naţionale şi a chestiunilor legate de migraţie din cadrul legislaţiei altor domenii (sănătate, muncă, afaceri externe etc.) referitoare la admiterea şi şederea migranţilor (inclusiv legea cetăţeniei), emigrare, trafic ilegal de persoane, asistenţă medicală şi acces la servicii sociale pentru migranţi internaţionali şi interni, diasporă, revenirea migranţilor şi remiterile etc. şi stadiul implementării acestora.
• Inventarul acordurilor bilaterale cu alte ţări (privind readmisia, recrutarea etică a profesioniştilor din domeniul sănătăţii, transferul beneficiilor sociale, recunoaşterea calificării şi experienţei etc.).
• Principalele tratate internaţionale şi/sau acorduri multilaterale privind migraţia, semnate, ratificate şi puse în aplicare, precum şi alte acorduri multilaterale, cum ar fi acordurile regionale şi subregionale privind libera circulaţie şi alte aspecte legate de migraţie.
• Convenţii internaţionale/documente în domeniul drepturilor omului
C2. Cadrul instituţional
• O descriere a atribuţiilor şi funcţiilor diferitelor ministere şi agenţii guvernamentale care se ocupă de gestionarea migraţiei şi problemele diasporei. Cadrul instituţional trebuie să fie prezentat în mod schematic, sub formă de diagramă (a se vedea, ca exemplu, diagramele instituţionale ale statelor membre UE elaborate de REM, disponibile pe http://emn.intrasoft-intl.com/Downloads/prepareShowFiles.do?entryTitle=0%2E%20Institutional%20Charts%20on%20Asylum%20and%20Migration).
• Indicarea principalelor organizaţii internaţionale care ajută la gestionarea migraţiei naţionale.
• O scurtă descriere a rolului actorilor nonguvernamentali, cum ar fi ONG-urile şi societatea civilă, şi angajamentul/ reprezentarea grupurilor de migranţi.
• Alte parteneriate în domeniul migraţiei care ajută ţara să coopereze în privinţa politicilor cu ţările vecine şi ţările de destinaţie sau de origine ale migranţilor.
C3. Cadrul politicilor
Coerenţa şi coordonarea politicilor: în ce măsură există o coordonare între ministere şi între ministere şi alte autorităţi naţionale/ agenţii internaţionale? Există organisme (grupuri de lucru) sau mecanisme de coordonare? Cum sînt reprezentaţi migranţii sau grupurile de migranţi în coordonarea şi punerea în aplicare/ analiza politicilor? Care sînt funcţiile lor?
O scurtă descriere a politicii în domeniul migraţiei, în cazul în care există sau, ca alternativă, iniţiativele actuale de politică pentru a crea un cadru al politicii în domeniul migraţiei:
• Fenomenul migraţiei în cadrul politicilor, strategiilor naţionale şi planurilor de acţiune din alte domenii (muncă, sănătate, educaţie etc.)
• Integrarea migraţiei în planurile de dezvoltare: în ce măsură migraţia este menţionată sau chiar integrată în planurile de dezvoltare/ strategiile de reducere a sărăciei? În cazul în care migraţia nu este integrată în planul de dezvoltare, se depun eforturi pentru a face acest lucru? Cum sînt abordaţi migranţii în monitorizarea realizării obiectivelor ODM?
• Diaspora şi dezvoltarea: se depun eforturi pentru a mobiliza diaspora în scopul dezvoltării (regimuri speciale de investiţii, programe de transfer de competenţe). În care sectoare?
C4. Cadrul programelor
[Această secţiune ar trebui să ofere o privire de ansamblu şi o evaluare a acţiunilor programatice care au fost puse în aplicare recent, precum şi a celor puse în aplicare în prezent şi aflate în curs de pregătire. Aceste acţiuni ar putea fi cuprinzătoare şi extinse ca natură şi finanţate atît de stat, cît şi de donatorii externi. Obiectivul-cheie constă nu doar în enumerarea activităţilor şi donatorilor-cheie, dar şi în încercarea de a evalua fiecare acţiune din punctul de vedere al relevanţei, eficienţei şi actualităţii ei. Problema intercomplementarităţilor şi sinergiei acţiunilor ar trebui abordată în mod similar. În plus, ar trebui sugerate domeniile pentru viitoarele intervenţii.
Secţiunea C4 este destinată a fi un instrument facil de referinţă pentru toate părţile principale care activează în domeniul migraţiei şi dezvoltării, oferind un cadru transparent de evaluare şi planificare.]
Partea D: Principalele constatări, consecinţele politicilor şi recomandări
[Această secţiune rezumă principalele concluzii relevate de datele disponibile privind migraţia şi stadiul actual al dezvoltării, prezintă cîteva recomandări-cheie pentru factorii de decizie politică pentru a îmbunătăţi gestionarea actuală a fenomenului migraţiei şi indică lacunele de date existente şi strategiile posibile pentru a îmbunătăţi statisticile din domeniul migraţiei.]
D1. Principalele concluzii privind migraţia şi stadiul dezvoltării.
D2. Recomandări privind gestionarea migraţiei.
• Domeniile în care sînt necesare mai multe politici de dezvoltare şi programe de intervenţie.
• Recomandări-cheie privind modul de îmbunătăţire a gestionării migraţiei.
D3. Recomandări privind integrarea migraţiei în politicile de dezvoltare (a se vedea OIM 2010 pentru un cadru cuprinzător).
D4. Recomandări de îmbunătăţire în ceea ce priveşte statisticile şi baza de date generale privind migraţia:
• Identificarea şi explicarea lacunelor de date existente şi a problemelor întîmpinate în colectarea de date.
• Acţiunile/strategiile recomandate pentru a îmbunătăţi şi/sau a genera date privind migraţia.
• Acţiunile/strategiile recomandate pentru a consolida baza de probe în scopul integrării migraţiei în cadrul de dezvoltare.
• Sugestii privind modul de actualizare permanentă a Profilului Naţional de Migraţie.
