L E G E

pentru modificarea unor acte normative

 

nr. 83  din  14.04.2023

 

Monitorul Oficial nr.154/240 din 02.05.2023

 

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Art.I. – Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72–74, art.195), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Denumirea articolului 59 se completează cu cuvintele „a persoanei fizice”.

2. Codul se completează cu articolul 59¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 59¹. Liberarea condiţionată de răspundere penală a persoanei juridice

În privinţa persoanei juridice cu care a fost încheiat un acord judiciar de interes public, confirmat de instanţa de judecată, urmărirea penală poate fi suspendată condiţionat, cu liberarea ulterioară de răspundere penală în conformitate cu procedura penală, dacă condiţiile acordului au fost îndeplinite de către persoana juridică şi termenul de monitorizare fixat în acord a expirat.”

3. Articolul 60 se completează cu alineatul (5¹) cu următorul cuprins:

„(5¹) Termenul prescripţiei se suspendă pe perioada suspendării urmăririi penale.”

4. Articolul 80 va avea următorul cuprins:

„Articolul 80. Aplicarea pedepsei în cazul încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei

În cazul în care persoana pusă sub învinuire încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei, iar instanţa de judecată acceptă acest acord, limitele de pedeapsă prevăzute în Partea specială a prezentului cod se reduc cu o treime.”

5. Codul se completează cu articolul 80¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 80¹. Aplicarea pedepsei în cazul judecăţii pe baza probelor administrate  în faza de urmărire penală

(1) În cazul în care inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta beneficiază de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute în Partea specială a prezentului cod în cazul pedepsei cu amendă, cu muncă neremunerată în folosul comunităţii sau cu închisoare.

(2) În cazul în care inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor indicate în rechizitoriu pentru infracţiunile prevăzute la art.181¹–182, 239–240, 242¹, 242², 256, 324–335¹, 370 şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta beneficiază de reducerea cu o pătrime doar a limitei maxime de pedeapsă prevăzute în Partea specială a prezentului cod în cazul pedepsei cu amendă, cu muncă neremunerată în folosul comunităţii sau cu închisoare.”

 

Art.II. – La articolul 4 din Legea nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.209–211, art.683), cu modificările ulterioare, alineatul (1) se completează cu litera h) cu următorul cuprins:

„h) monitorizarea persoanelor juridice, învinuite de comiterea infracţiunilor de corupţie, care au încheiat acord judiciar de interes public.”

 

Art.III. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.248–251, art.699), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 53¹, alineatul (2) se completează cu litera c¹) cu următorul cuprins:

„c¹) aprobă, cu indicaţiile sale scrise, limitele acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi cele ale acordului judiciar de interes public, precum şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi acordul judiciar de interes public;”.

2. La articolul 63 alineatul (1), după cuvântul „fizică” se introduc cuvintele „sau juridică”.

3. La articolul 65 alineatul (1), după cuvântul „fizică” se introduc cuvintele „sau juridică”.

4. La articolul 69, alineatul (1) se completează cu punctul 15) cu următorul cuprins:

„15) participarea obligatorie a apărătorului la o acţiune procesuală este prevăzută expres în prezentul cod.”

5. Articolul 210 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Bunurile se scot de sub sechestru când persoana juridică a executat amenda de interes public stabilită în acordul judiciar de interes public şi a reparat prejudiciul cauzat prin infracţiune.”

6. Articolul 269 va avea următorul cuprins:

„Articolul 269. Competenţa organului de urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie

(1) Organul de urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor prevăzute la art.181¹–181³, 239–240, 324–335 şi art.352¹ alin.(2) din Codul penal, a celor conexe cu acestea, precum şi în cazul infracţiunilor prevăzute la art.190 şi 191 din Codul penal comise cu folosirea situaţiei de serviciu:

1) dacă au fost săvârşite de:

a) persoane cu funcţii de demnitate publică în sensul art.123 alin.(3) din Codul penal, cu excepţia primarilor şi viceprimarilor satelor şi comunelor, consilierilor locali ai satelor şi comunelor;

b) funcţionari publici de conducere şi funcţionari publici de conducere de nivel superior;

c) conducători ai instituţiilor publice;

d) ofiţeri de urmărire penală şi ofiţeri de investigaţii;

e) avocaţi;

f) executori judecătoreşti;

g) administratori autorizaţi;

h) notari;

i) persoane ce reprezintă conducerea, membrii consiliului, membrii organului executiv şi ai comisiei de cenzori a întreprinderilor de stat şi a societăţilor pe acţiuni cu capital majoritar de stat;

j) persoane ce reprezintă conducerea partidelor politice;

k) persoane publice străine şi funcţionari internaţionali în sensul art.123¹ din Codul penal;

l) secretarul Consiliului Suprem de Securitate, şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, alte persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Statului Major General al Forţelor Armate, precum şi de persoane care deţin gradul militar de general sau un grad special corespunzător acestuia;

2) indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor, serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă şi altor foloase, pretinse, promise, acceptate, oferite, date sau primite, depăşesc 4000 de unităţi convenţionale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiune depăşeşte 40000 de unităţi convenţionale, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art.181¹–181³ din Codul penal.

(2) Centrul Naţional Anticorupţie efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunii prevăzute la art.243 din Codul penal dacă bunurile provin din oricare dintre infracţiunile prevăzute la alin.(1) din prezentul articol ori dacă infracţiunea a fost descoperită de acesta şi nu se cunoaşte infracţiunea principală.

(3) Centrul Naţional Anticorupţie efectuează urmărirea penală în cazul infracţiunilor prevăzute la art.325 şi 326 din Codul penal dacă acestea au fost săvârşite în privinţa persoanelor prevăzute la alin.(1) pct.1) din prezentul articol.”

7. La articolul 269², cuvintele „cu excepţia infracţiunilor care sunt atribuite prin lege în competenţa procurorului” se substituie cu cuvintele „cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol”.

8. Codul se completează cu articolul 269³ cu următorul cuprins:

„Articolul 269³. Competenţa organelor de urmărire penală în privinţa unor categorii de infracţiuni

În cazul infracţiunilor prevăzute la art.243 şi 279 din Codul penal, urmărirea penală se efectuează de organul de urmărire penală în a cărui competenţă se află infracţiunea în legătură cu care a fost pornită urmărirea penală.”

9. Articolul 270:

alineatul (1):

punctul 1):

se completează cu litera e²) cu următorul cuprins:

„e²) directorul, directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ofiţerii de informaţii şi securitate;”

litera g) va avea următorul cuprins:

„g) ofiţeri de urmărire penală, poliţişti şi ofiţeri de investigaţii, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu excepţia infracţiunilor de corupţie şi a celor conexe actelor de corupţie;”

litera h) se abrogă;

litera i) se completează cu textul „, cu excepţia celor prevăzute la art.270¹”;

la punctul 2), literele b) şi c) se abrogă;

la alineatul (4), textul „sau, după caz, procurorul din procuratura specializată” se substituie cu textul „, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol”;

articolul se completează cu alineatul (4¹) cu următorul cuprins:

„(4¹) Urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de procuror este exercitată de către procurorul din altă procuratură.”

la alineatul (5), cuvintele „şi adjuncţii săi pot” se substituie cu cuvântul „poate”;

alineatul (9) se abrogă.

10. Articolele 270¹ şi 270² vor avea următorul cuprins:

„Articolul 270¹. Competenţa Procuraturii Anticorupţie

(1) Procuratura Anticorupţie exercită urmărirea penală în cazul infracţiunilor date în competenţa Centrului Naţional Anticorupţie săvârşite de persoanele prevăzute la art.270 alin.(1) pct.1) lit.a)–e²) şi i).

(2) Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de organul de urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie.

Articolul 270². Competenţa Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale

(1) Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale exercită urmărirea penală în cazul:

1) infracţiunilor cu caracter terorist în sensul art.134¹¹ din Codul penal;

2) infracţiunilor prevăzute la art.135–144, art.166¹ alin.(3) şi (4), art.279, 283, 284, 295–295², 337–346 şi 352² din Codul penal;

3) infracţiunii prevăzute la art.243 din Codul penal, dacă bunurile provin din infracţiunile date în competenţă conform prezentului articol ori dacă infracţiunea a fost descoperită de aceasta şi nu se cunoaşte infracţiunea principală;

4) infracţiunilor prevăzute la art.244, 248–248² şi 249 din Codul penal, dacă valoarea în vamă a mărfurilor, a drepturilor de import sau a prejudiciului cauzat prin infracţiune depăşeşte valoarea de 50000 de unităţi convenţionale;

5) infracţiunilor deosebit de grave şi excepţional de grave săvârşite de un grup criminal organizat în sensul art.46 din Codul penal, cu excepţia celor menţionate la art.269 şi art.270¹ alin.(1) din prezentul cod;

6) infracţiunilor săvârşite de o organizaţie (asociaţie) criminală în sensul art.47 din Codul penal, cu excepţia celor menţionate la art.269 şi art.270¹ alin.(1) din prezentul cod.

(2) Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de către organele de urmărire penală cu competenţă teritorială generală ale:

1) Ministerului Afacerilor Interne;

2) Serviciului Vamal;

3) Serviciului Fiscal de Stat.”

11. La articolul 296 alineatul (1), textul „art.516 alin.(1)” se substituie cu textul „art.504 şi art.516 alin.(1)”.

12. Articolul 364¹:

la alineatul (1), după cuvântul „inculpatul” se introduc cuvintele „persoană fizică”;

articolul se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Judecarea cauzelor penale privind infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa cu detenţiune pe viaţă nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.”

alineatul (2) se completează cu textul „, iar din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă suficiente date cu privire la vinovăţia inculpatului”;

alineatul (8) se abrogă;

articolul se completează cu alineatele (10) şi (11) cu următorul cuprins:

„(10) Sentinţa adoptată în condiţiile prezentului articol poate fi atacată cu recurs, invocându-se doar erorile procesuale şi măsura de pedeapsă stabilită. Partea vătămată poate ataca cu recurs sentinţa, invocând doar erorile procesuale.

(11) Recursul se judecă de către instanţa ierarhic superioară în conformitate cu prevederile art.447 şi 448.”

13. Capitolul III din titlul III din Partea specială va avea următorul cuprins:

 

„Capitolul III

PROCEDURA PRIVIND ACORDUL

DE RECUNOAŞTERE A VINOVĂŢIEI

Articolul 504. Dispoziţii generale

(1) Procedura de încheiere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi judecarea cauzelor penale în cazul încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei se desfăşoară în ordinea generală stabilită în prezentul cod, cu completările şi derogările prevăzute în prezentul capitol.

(2) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o tranzacţie încheiată între procuror şi învinuitul persoană fizică sau juridică care şi-a exprimat acordul de a-şi recunoaşte vina şi acceptă încadrarea juridică a faptei, precum şi forma de executare a pedepsei, în schimbul unei pedepse reduse.

(3) Procedura prevăzută în prezentul capitol se aplică în cazul:

1) învinuitului care, la momentul săvârşirii infracţiunii, a împlinit vârsta de 16 ani;

2) infracţiunilor pentru care se aplică pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mic de 15 ani, cu excepţia celor prevăzute la art.135 şi 135¹ din Codul penal.

(4) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu poate fi încheiat cu persoana învinuită de crearea unui grup criminal organizat sau a unei organizaţii criminale.

(5) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat de către procuror, de către învinuit şi apărătorul său şi poate fi încheiat în orice moment după punerea sub învinuire şi până la trimiterea cauzei în judecată.

(6) În cazul încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală se reduc în conformitate cu art.80 din Codul penal.

(7) În cazul infracţiunii săvârşite cu participaţie, cauza în privinţa persoanei cu care a fost încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei se disjunge, formând un dosar separat.

 

Articolul 505. Condiţiile de iniţiere şi încheiere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei

(1) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se întocmeşte în scris, după aprobarea, în scris, a limitelor pedepsei de către procurorul ierarhic superior, cu participarea obligatorie a învinuitului şi a apărătorului acestuia.

(2) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi încheiat atunci când, în baza probelor administrate, reiese că faptele au fost săvârşite de învinuit şi rezultă stabilirea vinovăţiei acestuia.

(3) Procurorul negociază cu învinuitul şi apărătorul acestuia categoria, cuantumul şi modul de executare a pedepsei care urmează a fi aplicată de instanţa de judecată, în limitele prevăzute de art.80 din Codul penal şi ţinând cont de prevederile art.75–78 din Codul penal.

(4) La negocierea pedepsei, cuantumului şi modului de executare a acesteia, procurorul ia în considerare următoarele circumstanţe:

1) voinţa învinuitului de a coopera la efectuarea urmăririi penale;

2) recunoaşterea vinovăţiei şi voinţa liber exprimată;

3) natura şi gravitatea acuzaţiei înaintate;

4) pericolul public prezentat de învinuit;

5) interesul public de a obţine o judecare mai operativă cu cheltuieli mai reduse;

6) comportamentul învinuitului cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune.

(5) În cazul încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul nu întocmeşte rechizitoriul cu referire la învinuitul cu care a încheiat acord.

 

Articolul 506. Conţinutul acordului de recunoaştere a vinovăţiei

(1) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei trebuie să cuprindă:

1) data şi locul încheierii;

2) numele, prenumele şi calitatea persoanelor care au participat la încheierea acordului;

3) datele necesare pentru identificarea învinuitului, prevăzute la art.104 alin.(2), sau datele de identificare a persoanei juridice;

4) descrierea faptei ce formează obiectul acordului şi de care este învinuită persoana;

5) încadrarea juridică a faptei şi pedeapsa prevăzută de lege;

6) mijloacele de probă;

7) declaraţia expresă a învinuitului prin care recunoaşte comiterea faptei şi acceptă încadrarea juridică a acesteia;

8) categoria, mărimea şi modul de executare a pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi învinuit, dacă s-a ajuns la un astfel de acord;

9) semnătura procurorului, a învinuitului, a apărătorului şi, în cazul învinuitului minor, a reprezentantului legal al acestuia.

(2) Apărătorul certifică separat, în scris, declaraţia că acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost examinat de el personal, că procedura de încheiere a lui, prevăzută în prezentul capitol, a fost respectată şi că recunoaşterea vinovăţiei de către învinuit rezultă din înţelegerea lor confidenţială anticipată.

(3) Înainte de trimiterea în judecată a cauzei cu acord de recunoaştere a vinovăţiei, materialele dosarului sunt prezentate învinuitului şi apărătorului său pentru a lua cunoştinţă de ele, conform prevederilor art.293 şi 294.

 

Articolul 507. Trimiterea cauzei în judecată

(1) Procurorul care a încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei, după aprobarea, în scris, a acestuia de către procurorul ierarhic superior, trimite în judecată cauza împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei, la care se anexează o informaţie cu privire la durata urmăririi penale, măsurile preventive aplicate, durata arestării preventive, corpurile delicte şi locul lor de păstrare, măsurile de ocrotire, alte măsuri procesuale, precum şi cu privire la cheltuielile judiciare.

(2) În cazul în care s-a efectuat procedura medierii ori împăcării părţilor sau învinuitul a reparat prejudiciul cauzat prin infracţiune, procurorul trimite în judecată cauza împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei însoţit de tranzacţia de mediere sau împăcare.

 

Articolul 508. Măsuri pregătitoare ale instanţei şi numirea spre examinare a acordului de recunoaştere a vinovăţiei

(1) În cazul în care acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu corespunde prevederilor art.504 alin.(7) şi ale art.506, instanţa de judecată fixează un termen pentru înlăturarea omisiunilor, care nu poate depăşi 10 zile lucrătoare.

(2) După înlăturarea omisiunilor, instanţa procedează conform prevederilor art.351, care se aplică în mod corespunzător.

 

Articolul 509. Examinarea de către instanţa de judecată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei

(1) Instanţa de judecată examinează cauza în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor în care, conform legii, şedinţa poate fi închisă. În cadrul şedinţei de judecată se prezintă acordul de recunoaştere a vinovăţiei, care se citeşte de către procuror, se audiază inculpatul şi se ascultă poziţia apărătorului acestuia. Dacă este prezentă partea vătămată sau alte părţi, se audiază şi acestea.

(2) Instanţa trebuie să constate dacă inculpatul:

1) înţelege pentru ce infracţiune este învinuit;

2) recunoaşte vinovăţia;

3) a încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei în mod benevol şi cu bună ştiinţă, în prezenţa apărătorului;

4) înţelege consecinţele acordului de recunoaştere a vinovăţiei, pedeapsa şi susţine poziţia sa privitor la acordul încheiat.

(3) În cazul în care inculpatul susţine acordul de recunoaştere a vinovăţiei, el face declaraţii în instanţă despre ceea ce a săvârşit în legătură cu fapta prejudiciabilă ce i se incriminează şi atitudinea sa faţă de probele anexate la dosar.

 

Articolul 509¹. Adoptarea sentinţei în cazul acceptării acordului de recunoaştere a vinovăţiei

(1) În cazul acceptării acordului de recunoaştere a vinovăţiei, sentinţa se adoptă în condiţiile prezentului cod, cu derogările prevăzute în prezentul articol.

(2) Partea introductivă a sentinţei, în afară de informaţiile specificate la art.393, conţine menţiunea despre judecarea cauzei în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

(3) Partea descriptivă a sentinţei trebuie să cuprindă:

1) descrierea faptei prejudiciabile, recunoscută de învinuit şi considerată ca fiind dovedită, indicându-se modul săvârşirii ei;

2) esenţa acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat;

3) încadrarea juridică a faptei pentru care se condamnă învinuitul;

4) probele pe care se întemeiază sentinţa, prezentate de procuror şi acceptate de învinuit;

5) stabilirea limitelor pedepsei, calculate conform prevederilor art.80 din Codul penal, şi motivarea pedepsei aplicate;

6) evaluarea caracterului rezonabil al pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi învinuit;

7) soluţionarea chestiunilor legate de condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, dacă este cazul.

(4) La stabilirea pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi învinuit, instanţa verifică dacă individualizarea acesteia a fost efectuată în limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală, dacă limitele pedepsei au fost reduse în condiţiile art.80 din Codul penal şi dacă au fost aplicate prevederile art.75–78 din Codul penal.

(5) Dispozitivul sentinţei trebuie să conţină informaţiile specificate la art.395, care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care s-a comis o eroare la stabilirea pedepsei definitive cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi învinuit, instanţa, la pronunţarea sentinţei, poate înlătura eroarea constatată, fără a agrava starea învinuitului. Instanţa poate aplica pedeapsa complementară în cazul în care ajunge la această concluzie.

(6) La adoptarea sentinţei, instanţa trebuie să soluţioneze şi chestiunile menţionate la art.397 şi 398.

(7) Dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost admis, iar părţile nu au încheiat o tranzacţie de mediere sau împăcare cu privire la acţiunea civilă, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.

(8) Sentinţa adoptată în condiţiile prezentului articol este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs de către procuror, inculpat sau apărătorul acestuia în termen de 15 zile de la pronunţare, invocându-se doar erorile procesuale şi măsura de pedeapsă stabilită. Partea vătămată poate ataca cu recurs sentinţa în termen de 15 zile de la pronunţare, invocând doar erorile procesuale.

(9) Recursul se judecă de către instanţa ierarhic superioară în conformitate cu prevederile art.447 şi 448.

 

Articolul 509². Soluţia instanţei în cazul respingerii acordului de recunoaştere a vinovăţiei

(1) În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art.504 alin.(3) şi (4), art.505 alin.(3) şi art.508 alin.(1) cu privire la toate faptele care au făcut obiectul acordului de recunoaştere a vinovăţiei sau dacă instanţa de judecată apreciază că soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii sau cu personalitatea inculpatului, instanţa, prin încheiere, respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi îl restituie procurorului în vederea continuării urmăririi penale.

(2) Încheierea instanţei cu privire la respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei poate fi contestată cu recurs de către procuror, inculpat sau apărătorul acestuia în termen de 15 zile de la pronunţare.”

14. La capitolul VI din titlul III din Partea specială:

după denumirea capitolului se introduce textul:

„Secţiunea 1

Procedura generală”;

capitolul se completează cu o secţiune nouă cu următorul cuprins:

„Secţiunea a 2-a

Procedura privind acordul judiciar de interes public

Articolul 523¹. Dispoziţii generale

(1) Acordul judiciar de interes public este o tranzacţie publică încheiată între procuror şi reprezentantul legal sau reprezentantul desemnat al persoanei juridice, prin care ultimul recunoaşte faptul comiterii infracţiunii, încadrarea juridică a faptelor şi se angajează să execute obligaţiile stabilite în acordul judiciar de interes public în schimbul renunţării de către procuror la transmiterea cauzei penale în instanţa de judecată.

(2) Acordul judiciar de interes public poate fi încheiat atât la iniţiativa procurorului, cât şi la iniţiativa reprezentantului persoanei juridice sau a apărătorului.

(3) Acordul judiciar de interes public poate fi încheiat până la terminarea urmăririi penale.

(4) Încheierea acordului judiciar de interes public cu persoana juridică nu înlătură răspunderea penală a persoanelor fizice vinovate de comiterea infracţiunii.

 

Articolul 523². Condiţiile încheierii acordului judiciar de interes public

(1) Acordul judiciar de interes public se întocmeşte în scris, după aprobarea, în scris, a limitelor amenzii de interes public de către procurorul ierarhic superior, cu participarea obligatorie a apărătorului şi a reprezentantului persoanei juridice. Acordul judiciar de interes public se încheie în cazul în care persoana juridică:

1) nu a semnat anterior un acord judiciar de interes public;

2) este învinuită de comiterea infracţiunilor prevăzute la art.243, 244, 325, 326, 334 din Codul penal.

(2) Acordul judiciar de interes public poate fi încheiat dacă reprezentantul persoanei juridice a colaborat în mod voluntar cu organele de urmărire penală şi a contribuit la stabilirea circumstanţelor comiterii infracţiunii.

(3) Încheierea acordului judiciar de interes public nu este condiţionată de recunoaşterea vinovăţiei în comiterea infracţiunii de către persoana juridică.

 

Articolul 523³. Conţinutul acordului judiciar de interes public

(1) Acordul judiciar de interes public trebuie să cuprindă:

1) data şi locul încheierii;

2) numele, prenumele şi calitatea persoanelor care au participat la încheierea acordului;

3) date cu privire la identificarea persoanei juridice;

4) descrierea faptei ce formează obiectul acordului şi de care este învinuită persoana juridică;

5) încadrarea juridică a faptei;

6) declaraţia expresă a reprezentantului persoanei juridice prin care recunoaşte comiterea infracţiunii şi acceptă încadrarea juridică a faptei;

7) modul de executare a amenzii de interes public cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi persoana juridică învinuită;

8) obligaţiile prevăzute la alin.(2), modul şi termenul de executare a acestora;

9) semnătura procurorului, a învinuitului şi a apărătorului.

(2) Prin acordul judiciar de interes public se stabilesc următoarele obligaţii cumulative faţă de persoana juridică învinuită:

1) să achite o amendă de interes public în bugetul de stat, a cărei mărime se stabileşte în limitele de la 3 amenzi minime prevăzute pentru infracţiunea comisă până la 30% din cifra medie de afaceri anuală calculată pe ultimii 3 ani până la data pornirii urmăririi penale;

2) să fie supusă unui program de monitorizare pe o perioadă de maxim 3 ani, sub supravegherea instituţiei responsabile;

3) să suporte cheltuielile pentru experţii sau persoanele calificate care vor asista instituţia responsabilă de monitorizarea persoanei juridice învinuite, precum şi cheltuielile pentru efectuarea analizelor juridice, financiare, fiscale şi contabile necesare misiunii de monitorizare;

4) să nu comită alte infracţiuni în perioada de monitorizare;

5) să înlăture de la administrare persoanele care au participat la comiterea infracţiunii;

6) să restituie profitul ilicit obţinut prin comiterea infracţiunii şi să repare prejudiciul cauzat prin infracţiune.

(3) Apărătorul certifică separat, în scris, declaraţia că acordul judiciar de interes public a fost examinat de el personal, că procedura de încheiere a lui, prevăzută în prezentul capitol, a fost respectată şi că încheierea acestuia de către reprezentantul persoanei juridice învinuite rezultă din înţelegerea lor confidenţială anticipată.

 

Articolul 523⁴. Transmiterea spre confirmare a acordului judiciar de interes public

(1) După semnarea acordului judiciar de interes public şi aprobarea, în scris, a acestuia de către procurorul ierarhic superior, procurorul sesizează, prin demers, instanţa de judecată pentru confirmarea acordului judiciar de interes public.

(2) Demersul procurorului conţine informaţii cu privire la:

1) fapta comisă de persoana juridică;

2) încadrarea juridică a faptei;

3) cuantumul amenzii de interes public ce urmează a fi achitată;

4) obligaţiile ce urmează a fi executate de persoana juridică.

(3) La demersul procurorului se anexează acordul judiciar de interes public semnat de părţi şi apărător.

 

Articolul 523⁵. Examinarea de către instanţa de judecată a acordului judiciar de interes public

(1) Instanţa de judecată examinează demersul procurorului şi acordul judiciar de interes public în şedinţă publică, cu participarea obligatorie a procurorului, a reprezentantului persoanei juridice şi a apărătorului.

(2) La examinarea acordului judiciar de interes public, instanţa verifică dacă au fost respectate condiţiile legale de încheiere a acestui acord, dacă cuantumul amenzii de interes public a fost stabilit în limitele legale, de asemenea verifică proporţionalitatea obligaţiilor stabilite în raport cu avantajele acordului judiciar de interes public.

(3) În cazul în care constată că acordul judiciar de interes public a fost încheiat în condiţiile legii şi că amenda de interes public şi obligaţiile stabilite sunt proporţionale gravităţii infracţiunii comise, instanţa de judecată pronunţă o încheiere de confirmare a acordului judiciar de interes public.

(4) Încheierea de confirmare a acordului judiciar de interes public nu implică recunoaşterea vinovăţiei persoanei juridice şi nu produce efectele juridice ale unei condamnări penale.

(5) Încheierea instanţei de judecată este definitivă de la pronunţare şi nu este susceptibilă de atac.

 

Articolul 523⁶. Efectele confirmării acordului judiciar de interes public

(1) Acordul judiciar de interes public se plasează pe pagina web oficială a procuraturii şi a instituţiei responsabile de monitorizarea persoanei juridice doar după pronunţarea de către instanţa de judecată a încheierii de confirmare a acordului judiciar de interes public.

(2) După confirmarea de către instanţa de judecată a acordului judiciar de interes public, procurorul, prin ordonanţă, suspendă condiţionat urmărirea penală pe un termen de până la 3 ani, în interiorul căruia persoana juridică se angajează să execute obligaţiile stabilite în acordul judiciar de interes public.

(3) Executarea obligaţiilor stabilite în acordul judiciar de interes public înlătură răspunderea penală a persoanei juridice. Acordul judiciar de interes public nu exclude răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin infracţiune şi restituirea profitului ilegal obţinut.

(4) Dacă procurorul constată că persoana juridică a executat toate obligaţiile stabilite în acordul judiciar de interes public, la expirarea termenului stabilit în acordul judiciar de interes public acesta dispune, prin ordonanţă, încetarea urmăririi penale. Părţile au acces la materialele cauzei penale după încetarea urmăririi penale sau în condiţiile art.293.

 

Articolul 523⁷. Efectele neconfirmării acordului judiciar de interes public

(1) În cazul în care instanţa nu confirmă acordul judiciar de interes public sau persoana juridică a renunţat la declaraţia sa de a încheia acordul judiciar de interes public, instanţa restituie procurorului demersul cu documentele anexe pentru continuarea urmăririi penale.

(2) În cazul în care persoana juridică nu a executat integral obligaţiile stabilite în acordul judiciar de interes public, procurorul dispune reluarea urmăririi penale şi informează imediat reprezentantul persoanei juridice despre neexecutarea integrală a obligaţiilor stabilite. În acest caz, persoanei juridice i se restituie amenda de interes public achitată în contul bugetului de stat.

(3) Informaţiile obţinute în cadrul negocierii acordului judiciar de interes public nu pot fi folosite ca probe în niciun proces penal.”

 

Art.IV. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Cauzele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se află în faza de iniţiere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi cauzele de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se află la etapa de până la începerea cercetării judecătoreşti se vor examina conform procedurii prevăzute de prezenta lege.

 

[Alin.(3) art.IV abrogat prin Legea nr.245 din 31.07.2023, în vigoare 22.08.2023]