L E G E A
exproprierii pentru cauză de utilitate publică
nr. 488-XIV din 08.07.1999
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.42-44/311 din 20.04.2000
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiunea de expropriere
Articolul 2. Obiectul exproprierii
Articolul 3. Expropriatul
Articolul 4. Expropriatorul
Capitolul II
UTILITATEA PUBLICĂ ŞI DECLARAREA EI
Articolul 5. Utilitatea publică
Articolul 6. Declararea utilităţii publice
Articolul 7. Cercetarea prealabilă
Articolul 8. Publicitatea declarării utilităţii publice
Capitolul III
MĂSURILE CARE PRECED EXPROPRIEREA
Articolul 9. Înaintarea propunerii de expropriere şi obligaţiile expropriatului
Articolul 10. Înaintarea întîmpinării împotriva propunerii de expropriere
Articolul 11. Soluţionarea întîmpinărilor
Articolul 12. Decizia comisiei. Condiţiile de încheiere a contractului
Articolul 121. Emiterea actului de stabilire a cuantumului despăgubirii
Capitolul III1
FAZA ADMINISTRATIVĂ DE EXPROPRIERE
Articolul 122. Emiterea deciziei de expropriere
Articolul 123. Consemnarea şi plata despăgubirilor
Capitolul IV FAZA JUDICIARĂ ÎN PROCEDURA DE EXPROPRIERE
Articolul 13. Dispoziţiile de procedură
Articolul 14. Examinarea creanţelor în legătură cu exproprierea
Articolul 15. Stabilirea cuantumului despăgubirii
Articolul 16. Plata despăgubirilor stabilite de instanţa de judecată
Articolul 17. Cheltuielile
Capitolul V DREPTURILE EXPROPRIATORULUI ŞI ALE EXPROPRIATULUI
Articolul 18. Dreptul expropriatorului de renunţare la expropriere şi dreptul de preemţiune al expropriatului
Articolul 19. Dreptul la închiriere şi dreptul la retrocedare
Articolul 20. Dreptul de retenţie
Capitolul VI
UNELE PARTICULARITĂŢI ALE EXPROPRIERII
Articolul 21. Proceduri speciale de expropriere
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 22. Îndatoririle Guvernului
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiunea de expropriere
În sensul prezentei legi, prin expropriere se înţelege transferul de bunuri şi de drepturi patrimoniale din proprietate privată în proprietate publică, transferul către stat de bunuri proprietate publică ce aparţin unei unităţi administrativ-teritoriale sau, după caz, cedarea către stat sau către o unitate administrativ-teritorială a drepturilor patrimoniale în scopul efectuării de lucrări pentru cauză de utilitate publică de interes naţional sau de interes local, în condiţiile prevăzute de lege, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire.
Articolul 2. Obiectul exproprierii
(1) Obiect al exproprierii de interes naţional pot fi:
a) bunurile imobile, la care se raportă: terenurile, subsolul, bazinele de apă, pădurile, clădirile, construcţiile şi alte obiecte legate de pămînt, a căror permutare este imposibilă sau le aduce prejudicii iremediabile, astfel încît nu mai pot fi folosite la destinaţie;
b) dreptul de folosinţă asupra bunurilor imobile pe un termen de pînă la 5 ani, dacă părţile nu convin asupra unui alt termen;
c) drepturile patrimoniale şi personale nepatrimoniale, legate nemijlocit de invenţiile care pot contribui considerabil la asigurarea intereselor de apărare şi de securitate ale ţării;
d) valorile cultural-artistice şi istorice de o importanţă excepţională pentru sentimentele naţionale ale poporului, precum şi cele care atestă statalitatea ţării;
e) dreptul de proprietate asupra reprezentanţilor florei şi faunei pentru care spaţiul natural al Republicii Moldova este propriu dezvoltării şi reproducerii şi care se află pe cale de dispariţie în lume, în cazul existenţei pericolului real de dispariţie şi de nereproducere a speciei.
(2) Obiect al exproprierii de interes local pot fi bunurile imobile şi drepturile patrimoniale asupra lor menţionate la alin.(1) lit.a) şi b).
(3) În caz de stare de urgenţă, de asediu şi de război, exproprierii pot fi supuse bunuri mobile stabilite prin lege organică.
(4) Dacă pentru cauză de utilitate publică este necesară exproprierea numai a unei părţi din construcţie, iar proprietarul, în cererea adresată instanţei de judecată, solicită exproprierea ei totală, instanţa va aprecia dacă exproprierea în parte este posibilă. În caz contrar, se va efectua exproprierea totală. Aceleaşi condiţii vor fi aplicate şi în cazul exproprierii de terenuri.
Articolul 3. Expropriatul
Expropriat, în sensul prezentei legi, este proprietarul sau titularul de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii.
Articolul 4. Expropriatorul
(1) Pentru lucrările de interes naţional, expropriator, în sensul prezentei legi, este statul, prin organele lui abilitate sau prin persoane special desemnate conform legii.
(2) Pentru lucrările de interes local, expropriator, în sensul prezentei legi, este unitatea administrativ-teritorială, prin consiliul local ca organ competent care declară utilitatea publică, conform art.6. În cazul în care la declararea utilităţii publice conform art.6 alin.(1) lit.c) şi d) au existat divergenţe, în urma cărora utilitatea publică a fost declarată de către Guvern sau de către consiliul raional, expropriator este unitatea administrativ-teritorială pe al cărei teritoriu administrativ se află obiectul exproprierii. În toate cazurile de declarare a utilităţii publice pentru lucrările de interes local, în procedurile privind exproprierea, unitatea administrativ-teritorială este reprezentată de către consiliul local, în calitate de autoritate deliberativă a administraţiei publice locale de nivelul întâi sau, după caz, de nivelul al doilea care este titulară a dreptului de administrare a patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, sau de către persoana special desemnată conform legii.
[Art.4 în redacţia Legii nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Capitolul II
UTILITATEA PUBLICĂ ŞI DECLARAREA EI
Articolul 5. Utilitatea publică
(1) Se consideră de utilitate publică lucrările privind:
a) prospecţiunile şi explorările geologice;
b) extracţia şi prelucrarea substanţelor minerale utile;
c) instalaţiile pentru producerea de energie electrică;
d) căile de comunicaţii şi clădirile aferente lor, trasarea, alinierea şi lărgirea străzilor;
e) sistemele de telecomunicaţii, de termoficare şi de canalizare, epurare şi evacuare a apelor uzate, de alimentare cu energie electrică, cu apă şi cu gaze;
f) instalaţiile pentru protecţia mediului;
g) indiguirile şi regularizările de rîuri, lacurile de acumulări pentru surse de apă şi atenuarea viiturilor;
h) staţiile hidrometeorologice, seismice şi sistemele de avertizare şi de prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de avertizare a populaţiei;
i) combaterea eroziunii de adîncime, sistemele de irigare şi desecare;
j) terenurile necesare construcţiei de locuinţe din fondul de stat, edificiilor de învăţămînt, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială şi altor obiective sociale care fac parte din proprietatea publică, precum şi construcţiei de sedii pentru administraţia publică, pentru autorităţile judecătoreşti, ambasadele, consulatele, reprezentanţele ţărilor străine şi organismelor internaţionale;
k) organizarea grădinilor publice şi cimitirelor, precum şi valorificarea, tratarea, reciclarea, eliminarea, depozitarea sau înhumarea deşeurilor;
l) reconstrucţia centrelor urbane, zonelor locative şi industriale, a ansamblurilor arhitectonice existente, conform planurilor urbanistice ale localităţii aprobate, în condiţiile legii, de consiliul local;
m) salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii;
n) prevenirea dezastrelor naturale: cutremure, inundaţii, alunecări şi prăbuşiri de terenuri, alte fenomene naturale periculoase;
o) apărarea ţării, ordinea publică şi securitatea naţională;
p) salvarea şi protejarea valorilor cultural-artistice şi istorice de o importanţă excepţională pentru sentimentele naţionale ale poporului, precum şi a celor care atestă statalitatea ţării;
q) salvarea, protejarea şi asigurarea reproducerii speciilor de plante, de animale, tuturor reprezentanţilor naturii vii, aflate pe cale de dispariţie.
(2) Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes naţional sau de interes local.
(3) Sînt de utilitate publică de interes naţional lucrările care răspund obiectivelor şi interesului întregii societăţi sau ale majorităţii ei.
(4) Sînt de utilitate publică de interes local lucrările care răspund obiectivelor şi interesului unei localităţi, ale unui grup de localităţi din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.
[Art.5 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 6. Declararea utilităţii publice
(1) Utilitatea publică se declară:
a) pentru lucrările de interes naţional - de către Parlament;
b) pentru lucrările de interes local al unităţii administrativ-teritoriale - de către consiliul ei;
c) pentru lucrările de interes comun al mai multor raioane şi/sau municipii - de către consiliile lor, iar în caz de divergenţe - de către Guvern;
d) pentru lucrările de interes comun al mai multor oraşe şi/sau sate din teritoriul unui raion - de către consiliile acestor oraşe şi/sau sate, iar în caz de divergenţe - de către consiliul raional.
(2) Iniţiativa privind declararea utilităţii publice revine autorităţilor publice şi se realizează nemijlocit prin înaintarea propunerilor respective organelor de resort, în modul prevăzut de legislaţie.
[Art.6 modificat prin Legea nr.482-XV din 04.12.2003, în vigoare 01.01.2004]
Articolul 7. Cercetarea prealabilă
(1) Declararea utilităţii publice se face numai după efectuarea unei cercetări prealabile şi numai în cazul în care există toate condiţiile pentru expropriere, prevăzute de lege.
(2) Cercetarea prealabilă pentru lucrările de interes naţional se efectuează de către comisii constituite de Guvern, acestea incluzând: un reprezentant al autorităţii administraţiei publice centrale coordonatoare a domeniului de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică, câte un reprezentant al Ministerului Mediului, al Ministerului Finanţelor, al Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, precum şi preşedintele raionului şi primarul localităţii în a cărei rază teritorială se desfăşoară lucrarea de utilitate publică.
(3) Pentru lucrările de interes local, inclusiv de interes comun, cercetarea prealabilă se face de către comisii numite de consiliile unităţilor administrativ-teritoriale respective, alcătuite din reprezentanţii autorităţii administrative locale care gestionează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică, ai administraţiei publice locale ce coordonează domeniul financiar-bugetar, din reprezentanţii consiliilor respective.
(4) Cercetarea prealabilă va stabili existenţa elementelor justificative ale interesului naţional sau local, premiselor economico-sociale, ecologice sau de altă natură ale necesităţii lucrărilor, încadrării lor în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.
(5) Cercetarea prealabilă se va face conform procedurilor stabilite prin regulament aprobat de Guvern. Rezultatul cercetării va fi consemnat într-un proces-verbal ce se va înainta organelor care au numit comisia.
[Art.7 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
[Art.7 modificat prin Legea nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022]
[Art.7 modificat prin Legea nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018]
[Art.7 modificat prin Legea nr.482-XV din 04.12.2003, în vigoare 01.01.2004]
Articolul 8. Publicitatea declarării utilităţii publice
(1) Actul de declarare a utilităţii publice de interes naţional şi de interes local se aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul consiliului local în a cărui rază este situat obiectul exproprierii şi prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Nu se dau publicităţii actele prin care se declară utilitatea publică pentru lucrări privind apărarea ţării şi securitatea naţională în cazul în care ele prezintă secret de stat.
Capitolul III
MĂSURILE CARE PRECED EXPROPRIEREA
Articolul 9. Înaintarea propunerii de expropriere şi obligaţiile expropriatului
(1) După declararea utilităţii publice, expropriatorul va executa acţiunile de înaintare a propunerii de expropriere în termen de 12 luni de la data publicării actului de declarare a utilităţii publice, cu posibilitatea prelungirii acestuia în cazuri justificate.
(11) După declararea utilităţii publice, expropriatorul asigură efectuarea complexului de lucrări cadastrale şi de organizare a teritoriului (identificarea bunurilor proprietate privată, delimitarea proprietăţii publice, corectarea erorilor comise la atribuirea terenurilor proprietate publică, modificarea planurilor cadastrale, elaborarea planurilor geometrice, formarea bunurilor imobile, elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului, după necesitate, elaborarea studiilor pedologice şi întocmirea dosarelor de schimbare a categoriei de destinaţie a terenurilor), evaluarea despăgubirilor şi întocmirea informaţiilor sistematizate privind transmiterea în proprietatea/folosinţa statului/unităţii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile ce constituie obiecte ale exproprierii.
(12) Concomitent cu identificarea proprietarilor şi/sau, după caz, a titularilor de alte drepturi reale asupra bunurilor imobile ce constituie obiecte ale exproprierii, la cererea expropriatorului, se instituie:
a) interdicţia de înstrăinare sau grevare a bunurilor imobile prevăzute pentru expropriere, exceptându-se transmiterea respectivelor bunuri imobile în proprietatea sau în folosinţa statului/unităţii administrativ-teritoriale. Interdicţia de înstrăinare a obiectelor exproprierii se notează în registrul bunurilor imobile de către organul cadastral, cu prezentarea de către expropriator a listei bunurilor imobile afectate de expropriere;
b) interdicţia eliberării actelor permisive pentru executarea lucrărilor de construcţie pentru bunurile imobile ce constituie obiecte ale exproprierii.
(2) Proprietarul obiectului exproprierii este informat în scris despre propunerea de expropriere de către organul care face această propunere şi despre dreptul său de a-şi da consimţămîntul pentru o compensare imediată şi echitabilă.
(3) Propunerea de expropriere va conţine notificarea adresată persoanelor fizice şi juridice titulare de drepturi reale asupra obiectului exproprierii, oferta de despăgubire, modalitatea transferului de bunuri şi de drepturi patrimoniale sau, după caz, modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale.
(4) În cazul exproprierii de locuinţă sau de teren, expropriatorul poate opta pentru plata unei despăgubiri proprietarului actual al bunurilor respective sau, după caz, îi poate propune acestuia în proprietate o altă locuinţă sau un alt teren, cu achitarea diferenţei de valoare, ţinându-se cont de rapoartele de evaluare la preţul de piaţă al bunurilor supuse schimbului.
(5) După primirea notificării, proprietarul şi titularii de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii sînt obligaţi să ia măsurile de conservare a acestui obiect.
(6) În termen de 45 de zile de la data primirii propunerii prevăzute la alin.(1), proprietarul sau titularul de alte drepturi reale asupra bunurilor imobile propuse spre expropriere are obligaţia de a prezenta la sediul reprezentantului expropriatorului documentele care atestă dreptul său de proprietate/alt drept real asupra bunului imobil obiect al exproprierii pentru stabilirea unei juste despăgubiri, precum şi pentru identificarea tuturor persoanelor interesate care sunt îndreptăţite să primească despăgubiri.
(7) În cazul în care proprietarul sau titularul de alte drepturi reale îşi manifestă consimţământul pentru o compensare imediată şi echitabilă, acesta urmează a fi exprimat în scris de către persoana respectivă şi autentificat notarial. Actul prin care se atestă consimţământul proprietarului/titularului altor drepturi reale va conţine numele, prenumele, numărul de identificare de stat (IDNP), data naşterii, adresa de domiciliu, datele bancare ale acestuia, menţiunea privind oferta de despăgubire acceptată, la document anexându-se şi actele doveditoare ale dreptului de proprietate/altui drept real asupra obiectului exproprierii. În cazurile de expropriere a bunurilor proprietate publică nu este necesară autentificarea notarială a consimţământului atestat al autorităţilor publice corespunzătoare care acţionează în numele statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
(8) Dovada dreptului de proprietate/a altui drept real asupra obiectelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, în funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor (convenţională, judiciară, legală, succesorală), prin dobândire înţelegându-se şi constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale.
(9) La cererea scrisă şi argumentată a organului care a înaintat propunerea de expropriere, care va include precizarea expresă a actelor juridice ce lipsesc şi temeiul juridic în baza cărora acestea sunt solicitate, proprietarul/titularul altui drept real are obligaţia să completeze documentaţia depusă privind calitatea de titular al dreptului de proprietate/al altui drept real asupra bunului imobil pentru care solicită despăgubirea, în termen de 15 zile de la data depunerii solicitării. În caz contrar, organul respectiv va consemna despăgubirea în contul său trezorerial pe numele proprietarului/titularului altui drept real, însă eliberarea acesteia se va face numai la data la care proprietarul/titularul altui drept real îşi va dovedi dreptul, în condiţiile prezentei legi.
[Art.9 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 10. Înaintarea întîmpinării împotriva propunerii de expropriere
(1) Expropriatul poate face întîmpinare împotriva propunerii de expropriere.
(2) Întîmpinarea este actul prin care expropriatul înaintează exigenţele proprii privind condiţiile exproprierii. Ea se depune, în termen de 45 de zile de la primirea notificării, la organul care a făcut propunerea de expropriere.
(3) Organul care a făcut propunerea de expropriere va înregistra întîmpinarea şi va consemna propunerea de despăgubire şi alte pretenţii ale proprietarului sau ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii.
Articolul 11. Soluţionarea întîmpinărilor
(1) Întîmpinările vor fi soluţionate în termen de 60 de zile de către o comisie constituită prin hotărîre a Guvernului pentru lucrările de interes naţional şi prin decizie a consiliului local pentru lucrările de interes local sau prin decizie a consiliilor locale respective pentru lucrările de interes comun.
(2) Comisia va fi alcătuită din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se execută lucrarea de utilitate publică. Aceştia aleg, prin vot direct şi secret, un preşedinte care va organiza activitatea comisiei.
(3) În cazul în care se face exproprierea imobilelor sau a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor, în componenţa comisiei vor fi incluşi şi 3 membri ai consiliului local din municipiul, oraşul sau satul în care sînt situate imobilele propuse exproprierii.
(4) Nu pot face parte din comisie proprietarii şi titularii de alte drepturi reale asupra obiectelor exproprierii, rudele şi afinii lor pînă la al patrulea grad inclusiv, persoanele care deţin funcţii în administraţia publică centrală sau locală şi care au interes în executarea lucrărilor, şi nici membrii comisiei care a efectuat cercetarea prealabilă în condiţiile art.7.
(5) Decizia comisiei se ia prin vot secret.
(6) Comisia analizează documentele prezentate, ascultînd pe cei interesaţi, şi totodată poate cere informaţii şi date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Propunerea de expropriere, pretenţiile proprietarilor şi ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii, precum şi susţinerile acestora se vor depune în scris, consemnîndu-se în proces-verbal de preşedintele comisiei şi de secretar.
[Art.11 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 12. Decizia comisiei. Condiţiile de încheiere a contractului
(1) În urma deliberării, comisia adoptă o decizie motivată.
(2) Comisia va consemna în decizie, după caz, acordul dintre părţi, sub semnătura acestora.
(3) Decizia comisiei se comunică părţilor în termen de 15 zile de la adoptare şi va servi drept temei pentru determinarea cuantumului despăgubirii, care în nici un caz nu poate fi mai mic decît cel stabilit în propunerea de expropriere.
(4) Persoanele interesate pot conveni atît asupra modalităţii de transfer al proprietăţii, de cedare a dreptului patrimonial, cît şi asupra cuantumului despăgubirii şi formei ei, cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond, de formă şi de publicitate, fără a se declanşa procedura de expropriere prevăzută în capitolul IV. Acordul dintre părţi în acest caz va fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind suportate de expropriator.
[Art.12 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 121. Emiterea actului de stabilire a cuantumului despăgubirii
(1) În baza consimţământului pentru o compensare imediată şi echitabilă, exprimat în scris de către proprietarul/titularul altor drepturi reale asupra obiectului exproprierii şi autentificat notarial, în conformitate cu art.9 alin.(7), sau, după caz, în baza deciziei comisiei, adoptată în condiţiile art.12, organul abilitat sau persoana special desemnată în conformitate cu art.4 care acţionează în numele expropriatorului emite actul prin care se stabileşte cuantumul despăgubirii, precum şi, dacă este posibil, persoana destinatară a acestor sume sau, în cazul existenţei mai multor asemenea persoane între care nu există divergenţe, cotele din despăgubire la care sunt îndreptăţite fiecare dintre acestea.
(2) Actul de stabilire a cuantumului despăgubirii se emite şi îşi produce efectele şi în situaţia în care proprietarii/titularii altor drepturi reale asupra bunurilor imobile propuse spre expropriere, în termenul stabilit la art.9 alin.(6), nu prezintă dovada dreptului de proprietate/a altui drept real asupra bunului sau în situaţia în care nu sunt cunoscuţi proprietarii actuali/titularii actuali ai altor drepturi reale asupra bunului, precum şi în situaţia succesiunilor nedeschise ori a moştenitorilor necunoscuţi sau în cea în care nu se ajunge la o înţelegere privind valoarea despăgubirii în termenele stabilite la art.11.
(3) Cuantumul despăgubirii se stabileşte în baza rapoartelor de evaluare, întocmite în conformitate cu Legea nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare.
[Art.121 introdus prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Capitolul III1
FAZA ADMINISTRATIVĂ DE EXPROPRIERE
[Capitolul III1 (art.122-123) introdus prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 122. Emiterea deciziei de expropriere
(1) În termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii actului de stabilire a cuantumului despăgubirii, organul abilitat sau persoana special desemnată emite actul administrativ individual în baza căruia se asigură transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator – decizia de expropriere, care se comunică expropriaţilor în condiţiile Codului administrativ. În situaţia în care, pe parcursul acestui termen, nu au fost consemnate sumele de bani datorate cu titlu de despăgubire expropriaţilor, decizia de expropriere se emite doar după consemnarea acestor sume.
(2) Decizia de expropriere constituie titlu executoriu pentru predarea bunului, atât împotriva celor expropriaţi, cât şi împotriva celor care pretind un drept legat de obiectul exproprierii, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a litigiului legat de proprietatea obiectului exproprierii. Contestaţia asupra deciziei de expropriere nu suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în cauză, iar reclamantul nu poate formula pe marginea deciziei de expropriere o cerere cu privire la suspendarea executării deciziei, în conformitate cu art.214 din Codul administrativ nr.116/2018.
(3) Decizia de expropriere se emite şi îşi produce efectele şi în situaţiile în care proprietarii bunurilor propuse spre expropriere nu prezintă, în termenul stabilit la art.9 alin.(6), un titlu valabil sau în situaţia în care nu sunt cunoscuţi proprietarii, precum şi în situaţia succesiunilor nedeschise ori a moştenitorilor necunoscuţi sau în situaţia în care nu se ajunge la o înţelegere privind valoarea despăgubirii.
(4) Decizia de expropriere se emite şi îşi produce efectele în condiţiile prezentei legi, inclusiv în situaţia în care bunul imobil este supus unor măsuri asigurătorii de către organele de urmărire penală/executare silită, procuror, judecătorul de instrucţie sau de către instanţele de judecată ori este grevat de drepturi reale limitate, inclusiv de drepturi reale de garanţie precum gajul, ipoteca şi altele.
(5) În situaţia prevăzută la alin.(4), cu cel puţin 30 de zile înainte de data emiterii deciziei de expropriere, expropriatorul notifică organele de urmărire penală/de executare silită, procurorul, judecătorul de instrucţie, instanţa de judecată şi/sau creditorul cu privire la faptul că bunul supus măsurilor asigurătorii/procedurilor de executare silită sau care este grevat de un drept real limitat, după caz, face obiectul procedurii de expropriere, solicitându-le să instituie măsuri asigurătorii sau poprirea asupra sumelor care vor rezulta din procedura de expropriere şi comunicându-le datele de identificare ale bunului, datele de identificare ale proprietarilor/titularilor altor drepturi reale asupra bunului, valoarea bunului, precum şi orice alte informaţii necesare organului de urmărire penală/de executare silită, procurorului, judecătorului de instrucţie, instanţei de judecată şi/sau creditorului.
(6) În termen de 30 de zile de la expedierea notificării prevăzute la alin.(5), organul de urmărire penală/de executare silită, procurorul, judecătorul de instrucţie, instanţa de judecată şi/sau creditorul comunică expropriatorului dacă intenţionează să dispună măsurile asigurătorii sau poprirea asupra sumelor care urmează a fi consemnate pe numele proprietarului/titularului unui alt drept real asupra bunului, ca urmare a exproprierii.
(7) În cazul în care organul de urmărire penală/de executare silită, procurorul, judecătorul de instrucţie, instanţa de judecată şi/sau creditorul, după caz, nu răspunde în termenul prevăzut la alin.(6), procedura de expropriere va continua conform prezentei legi, iar sumele rezultate din exproprierea bunului urmează a fi consemnate în contul trezorerial al expropriatorului pe numele proprietarului/titularului unui alt drept real asupra bunului, fără a se lua în considerare măsurile asigurătorii instituite de organul de urmărire penală/de executare silită, procuror, judecătorul de instrucţie, instanţa de judecată sau dreptul real limitat al creditorului asupra obiectului exproprierii.
(8) În situaţia prevăzută la alin.(7), măsurile asigurătorii asupra bunului, respectiv dreptul real limitat, încetează de drept odată cu transferul dreptului de proprietate către expropriator.
(9) În situaţia în care organul de urmărire penală/de executare silită, procurorul, judecătorul de instrucţie, instanţa de judecată şi/sau creditorul comunică intenţia sa de a dispune instituirea măsurilor asigurătorii/poprirea asupra sumelor rezultate din exproprierea bunului, expropriatorul va consemna sumele pe numele proprietarului bunului, concomitent cu instituirea respectivelor măsuri de către autoritatea/persoana abilitată prin lege să realizeze măsurile date.
(10) Prin derogare de la art.139 alin.(1) din Codul administrativ nr.116/2018, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a expropriatorului se operează de drept la data emiterii deciziei de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii.
(11) În cazul exproprierii unor terenuri cultivate, intrarea în posesia acestora se face numai după strângerea recoltei, cu excepţia cazului în care în valoarea despăgubirii a fost inclusă şi valoarea recoltei nestrânse.
[Art.122 introdus prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 123. Consemnarea şi plata despăgubirilor
(1) Plata despăgubirilor pentru obiectele exproprierii se face în baza unei cereri depuse de proprietar sau titularul de alte drepturi reale, ţinându-se cont de cuantumul stabilit în actul emis conform art.121. Plata despăgubirilor se efectuează într-un termen de 15 zile lucrătoare de la data recepţionării cererii proprietarului sau titularului de alte drepturi reale.
(2) În cazul în care proprietarul sau titularul de alte drepturi reale nu depune cererea prevăzută la alin.(1), expropriatorul îi comunică acestuia sumele propuse pentru plata despăgubirilor şi le consemnează în contul trezorerial al expropriatorului pe numele proprietarului sau titularului de alte drepturi reale. Despăgubirile vor fi eliberate în condiţiile prezentei legi.
(3) În cazul în care despăgubirile pentru acelaşi bun sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptăţite, despăgubirile se consemnează pe numele tuturor acestor persoane, urmând să fie împărţite conform legii. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice şi hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau prin certificat de moştenitor eliberat de un notar public. Existenţa unor litigii amână eliberarea despăgubirilor consemnate.
(4) În situaţia în care proprietarul bunurilor a decedat, despăgubirea se consemnează pe seama defunctului. Despăgubirile vor fi eliberate numai persoanelor care îşi dovedesc calitatea de moştenitor prin modalităţi prevăzute de lege.
(5) În situaţia în care bunurile expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar moştenitorii nu sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor, iar procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se consemnează pe seama succesiunii. În cazul în care procedura succesorală nu este deschisă, reprezentantul expropriatorului este îndreptăţit să solicite informaţii privind deschiderea succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile se consemnează pe seama succesiunii. Despăgubirile vor fi eliberate numai persoanelor care îşi dovedesc calitatea de moştenitor prin modalităţi prevăzute de lege.
(6) În cazul altor situaţii litigioase decât cele prevăzute la alin.(2) şi (3), sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condiţiile prezentei legi.
(7) La cerere, despăgubirea va fi eliberată inclusiv expropriaţilor care nu sunt de acord cu cuantumul stabilit, proporţional cu cota-parte deţinută, dacă s-a făcut dovada drepturilor acestora asupra obiectului exproprierii. Ulterior, în situaţia stabilirii unui cuantum superior prin hotărâre judecătorească definitivă, expropriatorul va elibera acestor persoane, la cerere, suma de bani reprezentând diferenţa dintre despăgubirea stabilită de instanţa judecătorească şi despăgubirea stabilită de expropriator, proporţional cu cota-parte pe care au deţinut-o.
(8) În cazurile în care expropriatul nu ridică despăgubirea consemnată pe numele său în decurs de 5 ani de la data transferului, se consideră că expropriatul a renunţat la dreptul său, iar despăgubirea consemnată se face venit al bugetului de stat sau al bugetelor locale, după caz, şi se transferă de pe contul trezorerial al expropriatorului la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.
(9) În cazul în care expropriatul refuză să ridice despăgubirea consemnată pe numele său, refuzul se efectuează în scris şi se autentifică notarial, considerându-se că expropriatul a renunţat la dreptul său, iar despăgubirea consemnată se face venit al bugetului de stat sau al bugetelor locale, după caz, şi se transferă de pe contul trezorerial al expropriatorului la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.
(10) Expropriatul poate solicita despăgubirile consemnate pe numele său şi transferate între timp la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz, în condiţiile alin.(8), doar după ce a fost repus în termen de către reprezentantul expropriatorului în procedura respectivă, în condiţiile art.65 din Codul administrativ nr.116/2018.
[Art.123 introdus prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Capitolul IV
FAZA JUDICIARĂ ÎN PROCEDURA DE EXPROPRIERE
[Denumirea modificată prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 13. Dispoziţiile de procedură
(1) Expropriatul poate contesta direct în instanţa judecătorească competentă actul de stabilire a cuantumului despăgubirii şi/sau decizia de expropriere în situaţiile în care nu este de acord cu:
a) cuantumul despăgubirii stabilit prin actul prevăzut la art.121;
b) exproprierea parţială, realizată în conformitate cu art.2 alin.(4).
(11) Acţiunea judiciară se depune în termenul general de prescripţie prevăzut la art.209 alin.(1) din Codul administrativ nr.116/2018, care curge de la data la care expropriatului i-a fost comunicat actul administrativ contestat, sub sancţiunea decăderii. Prin acţiune nu se poate contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra obiectului exproprierii, iar exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii judecătoreşti pronunţate de prima instanţă nu suspendă efectele deciziei de expropriere şi ale transferului dreptului de proprietate.
(2) Pentru cazurile de expropriere în scopul asigurării apărării ţării, ordinii publice şi securităţii naţionale, examinarea cauzelor se efectuează în regim secret ca să nu se divulge informaţiile şi, în felul acesta, să nu se aducă prejudicii potenţialului de apărare al ţării, ordinii publice şi securităţii naţionale.
[Alin.(3) art.13 abrogat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
(4) Atât procedura de expropriere, cât şi lucrările de utilitate publică ce fac obiectul prezentei legi nu pot fi suspendate sau sistate la cererea vreunei persoane care invocă existenţa unor litigii privind posesia ori proprietatea obiectului exproprierii.
[Art.13 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 14. Examinarea creanţelor în legătură cu exproprierea
(1) În termen de 10 zile de la data la care instanţa de judecată notifică expropriatului examinarea cazului de expropriere, acesta este obligat să informeze expropriatorul şi instanţa de judecată despre titularii de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii. În caz contrar, expropriatul va rămîne răspunzător cu indemnizare faţă de titulari.
(2) Terţii, interesaţi în procesul exproprierii, trebuie să-şi declare creanţele. În caz contrar, de creanţele lor nu se va ţine cont la stabilirea cuantumului despăgubirii.
Articolul 15. Stabilirea cuantumului despăgubirii
(1) În caz de litigiu asupra cuantumului despăgubirii, instanţa de judecată va institui o comisie de experţi la care pot participa cîte un reprezentant al expropriatorului şi al expropriatului.
(2) Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a drepturilor patrimoniale supuse exproprierii şi din daunele cauzate proprietarului sau titularilor de alte drepturi reale.
(3) La calcularea cuantumului despăgubirii, comisia de experţi şi instanţa de judecată vor ţine cont de preţul la care se vînd imobilele şi drepturile de acelaşi fel în teritoriul respectiv, la data întocmirii actului de expertiză, precum şi de prejudiciile aduse proprietarului sau, după caz, titularilor de alte drepturi reale, luînd în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.
(4) Experţii vor determina despăgubirile ce se cuvin proprietarului, separat de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale.
(41) În cazul unei exproprieri parţiale, dacă partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor care vor fi realizate, experţii, ţinând seamă de prevederile alin.(4), pot propune instanţei de judecată o eventuală reducere numai a daunelor.
(5) În cazul exproprierii de teren, cuantumul despăgubirii nu trebuie să fie mai mic decît preţul normativ stabilit în baza tarifelor prevăzute de legislaţie.
(6) În toate cazurile, despăgubirea stabilită de instanţa de judecată nu poate fi mai mică decât cea oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropriat.
[Art.15 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 16. Plata despăgubirilor stabilite de instanţa de judecată
(1) Plata despăgubirilor se va face în modul convenit între părţi. În lipsa unui acord între ele, instanţa de judecată va hotărî depunerea de mijloace pe contul bancar al expropriatului, stabilind şi termenul de plată, care nu va depăşi 30 zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.
[Alin.(2) art.16 abrogat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
(3) În situaţia în care există creditori privilegiaţi sau alţi creditori stabiliţi prin hotărîre judecătorească, aceştia vor fi plătiţi din drepturile cuvenite cu titlu de despăgubire. Cuantumul despăgubirii pentru fiecare creditor va fi stabilit de către instanţa de judecată.
[Art.16 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 17. Cheltuielile
Taxa de stat şi cheltuielile aferente examinării cazului de expropriere se suportă de către expropriator în modul stabilit de legislaţie.
Capitolul V
DREPTURILE EXPROPRIATORULUI ŞI ALE EXPROPRIATULUI
[Denumirea modificată prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 18. Dreptul expropriatorului de renunţare la expropriere şi dreptul de preemţiune al expropriatului
(1) Expropriatorul este în drept să renunţe la continuarea lucrărilor pentru cauză de utilitate publică în vederea cărora a iniţiat procedurile de expropriere sau, după caz, la exproprierea anumitor bunuri particulare dacă, la momentul respectiv, nu a avut încă loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective.
(2) Renunţarea la continuarea lucrărilor pentru cauză de utilitate publică se realizează prin adoptarea unui act de renunţare la lucrările pentru cauză de utilitate publică şi de abrogare a actului anterior prin care a fost declarată utilitatea publică de interes naţional sau de interes local. Actul de renunţare se adoptă de către autoritatea care a declarat anterior utilitatea publică a lucrărilor respective.
(3) Aducerea la cunoştinţa publică a actului de renunţare la lucrările pentru cauză de utilitate publică se realizează în condiţiile art.8.
(4) Dacă lucrările pentru care s-a efectuat exproprierea nu s-au realizat, renunţându-se la acestea în condiţiile alin.(1), iar expropriatorul doreşte înstrăinarea bunului expropriat anterior sau, după caz, cedarea drepturilor asupra bunului, expropriatul, fost titular de drepturi, are dreptul de preempţiune la cumpărarea acestuia la un preţ negociabil, care nu poate fi mai mare decât despăgubirea achitată de către expropriator. În acest scop, expropriatorul se adresează în scris fostului proprietar, oferindu-i pentru răspuns un termen de 30 de zile.
[Art.18 în redacţia Legii nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 19. Dreptul la închiriere şi dreptul la retrocedare
(1) Dacă obiectul expropriat este oferit spre închiriere înainte de utilizare la destinaţia pentru care a fost expropriat, expropriatul are dreptul prioritar de a-l închiria, în condiţiile legii.
(2) Dacă bunurile imobile expropriate sau drepturile asupra acestora nu au fost utilizate în termen de un an la destinaţia pentru care au fost expropriate, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declaraţie de utilitate publică. Retrocedarea bunurilor nu poate fi solicitată dacă în privinţa lucrărilor de utilitate publică pentru care acestea au fost expropriate a fost adoptat un act de renunţare, în condiţiile art.18 alin.(1)–(3).
(3) Cererea de retrocedare se va adresa instanţei de judecată, care, verificînd temeiurile acesteia, va putea dispune retrocedarea.
(4) Preţul imobilului retrocedat se va stabili ca şi în cazul exproprierii şi nu poate fi mai mare decît despăgubirea achitată de către expropriator.
[Art.19 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Articolul 20. Dreptul de retenţie
Expropriatul poate reţine obiectul exproprierii pînă la data emiterii deciziei de expropriere în conformitate cu art.122 şi va efectua cheltuielile necesare pînă se va asigura folosirea obiectului la destinaţie.
[Art.20 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]
Capitolul VI
UNELE PARTICULARITĂŢI ALE EXPROPRIERII
Articolul 21. Proceduri speciale de expropriere
(1) Cu derogare de la procedurile menţionate în prezenta lege, în caz de urgenţă, de asediu şi de război, exproprierea se face în mod expres conform procedurilor stabilite de legislaţie.
(2) În caz de executare imediată a unor lucrări ce ţin de apărarea ţării, ordinea publică şi securitatea naţională şi în caz de calamităţi naturale, expropriatorul poate intra în posesiunea obiectului exproprierii nemijlocit după ce a plătit despăgubirea.
(3) În cazul în care nu este de acord cu suma despăgubirii, expropriatul poate intenta o acţiune în instanţă de judecată, conform procedurii prevăzute.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE
Guvernul, în termen de 2 luni:
- va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
- va asigura ca ministerele şi departamentele să reexamineze şi să abroge actele lor normative care contravin prezentei legi.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Dumitru DIACOV |
Chişinău, 8 iulie 1999. | |
| Nr.488-XIV. |