L E G E
privind Inspectoratul de Stat al Muncii
[Titlul modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
nr. 140-XV din 10.05.2001
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.68-71/505 din 29.06.2001
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Inspectoratul de Stat al Muncii
Articolul 2. Prioritatea tratatelor internaţionale
Capitolul II
OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE INSPECTORATULUI DE STAT AL
MUNCII
Articolul 3. Obiectivele
Articolul 4. Atribuţiile
Articolul 5. Colaborarea cu alte organe, instituţii şi organizaţii
Capitolul III
ORGANIZAREA INSPECTORATULUI DE
STAT AL MUNCII
Articolul 6. Structura organizatorică
Articolul 7. Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii
Capitolul IV
DREPTURI, OBLIGAŢII, RĂSPUNDERI
Articolul 8. Drepturile inspectorului de muncă
Articolul 9. Obligaţiile şi răspunderea inspectorului de muncă
Articolul 10. Obligaţiile angajatorului
Articolul 11. Răspunderi
Capitolul IV1
MODUL, CONDIŢIILE ŞI PROCEDURA DE EFECTUARE A CONTROLULUI DE STAT
ŞI DE ELIBERARE A AVIZELOR PRIVIND INTRODUCEREA
ÎN FABRICAŢIE A
PROTOTIPURILOR NOI DE ECHIPAMENTE
TEHNICE ŞI ECHIPAMENTE
INDIVIDUALE DE PROTECŢIE
ŞI DE LUCRU
Articolul 111. Modul de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii
Articolul 112. Condiţiile de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii
Articolul 113. rocedura de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii
Articolul 114. Abrogat
Capitolul V
ASIGURAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL
MUNCII
Articolul 12. Asigurarea
Articolul 13. Rapoartele
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 14. Intrarea în vigoare
Articolul 15. Îndatoririle Guvernului
Notă: În textul legii, sintagma „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018
Notă: În cuprinsul legii, sintagma “Inspecţia Muncii” se substituie cu sintagma “Inspectoratul de Stat al Muncii”, iar cuvintele “inspectorate”, “inspector general de stat”, “inspector general de stat al muncii”, “inspectorate teritoriale de muncă” şi “inspector-şef al inspectoratului teritorial” se substituie, respectiv, cu cuvintele “inspecţii”, “director”, “director al Inspectoratului de Stat al Muncii”, “inspecţii teritoriale de muncă” şi “şef al inspecţiei teritoriale” conform Legii nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Inspectoratul de Stat al Muncii
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă în subordinea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi are sediu în municipiul Chişinău. Inspectoratul de Stat al Muncii coordonează la nivel naţional respectarea actelor normative în domeniul raporturilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul raporturilor de muncă, cu excepţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, denumite în continuare angajatori.
(21) Controlul de stat prevăzut la alin.(2) exercitat asupra persoanelor care practică activitate de întreprinzător se planifică, se efectuează şi se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.
(3) Inspectoratul de Stat al Muncii are personalitate juridică şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de Guvern.
(4) În subordinea Inspectoratului de Stat al Muncii se află inspecţiile teritoriale de muncă, fără personalitate juridică, funcţionînd în fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.
(5) Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Centrul Naţional Anticorupţie organizează activităţi de inspecţie în domeniul raporturilor de muncă prin serviciile lor de specialitate, care au competenţă numai pentru structurile din subordine.
[Art.1 modificat prin Legea nr.245 din 15.11.2018, în vigoare 12.01.2019]
[Art.1 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.1 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.1 modificat prin Legea nr.304 din 26.12.2012, în vigoare 05.03.2013]
[Art.1 modificat prin Legea nr.120 din 25.05.2012, în vigoare 01.10.2012]
[Art.1 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]
[Art.1 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.1 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.1 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]
[Art.1 completat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
[Art.1 completat prin Legea nr.2-XV din 06.02.2003, în vigoare 07.03.2003]
Articolul 2. Prioritatea tratatelor internaţionale
Prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte au prioritate în raport cu normele prezentei legi.
OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII
Articolul 3. Obiectivele
Obiectivele Inspectoratului de Stat al Muncii sînt următoarele:
a) asigurarea aplicării dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor;
b) difuzarea informaţiilor despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaţiei muncii;
c) informarea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale despre deficienţele legate de aplicarea legislaţiei muncii.
[Art.3 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]
[Art.3 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]
Articolul 4. Atribuţiile
(1) În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art.3, Inspectoratul de Stat al Muncii are următoarele atribuţii:
a) monitorizează controlul de stat al respectării legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, efectuat de inspectorii de muncă din cadrul autorităţilor competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale;
b) ţine şi actualizează informaţia referitoare la autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale şi la inspectorii de muncă din cadrul acestora;
c) efectuează controlul de stat în domeniul respectării legislaţiei cu privire la raporturile de muncă;
d) participă, în comun cu autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, la elaborarea actelor normative, metodologiilor, instrucţiunilor, ghidurilor, recomandărilor metodice cu privire la aplicarea prevederilor actelor normative referitoare la raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă, pe care le aprobă Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;
e) după necesitate, prezintă Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale propuneri de modificare a actelor normative în domeniul raporturilor de muncă, al securităţii şi sănătăţii în muncă;
f) realizează activităţi de pregătire, instruire şi informare în domeniul raporturilor de muncă a angajatorilor şi a salariaţilor angajaţi în unităţile din domeniile lor de competenţă;
g) creează, întreţine şi actualizează permanent sistemul e-learning, precum şi instruieşte, prin intermediul acestuia, inspectori de muncă, indiferent de instituţia în care activează aceştia;
h) organizează şi efectuează, în comun cu autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, instruirea iniţială şi continuă a inspectorilor de muncă şi verificarea cunoştinţelor acestora la finele fiecărui curs de instruire, indiferent de instituţia în care activează aceştia;
i) asigură desfăşurarea instruirilor iniţiale şi continue exclusiv prin intermediul sistemului e-learning;
j) ţine şi actualizează informaţia privind activităţile de control în domeniul siguranţei ocupaţionale, întreprinse de autorităţile competente în acest domeniu, în baza rapoartelor prezentate de acestea;
k) stochează informaţia cu privire la accidentele de muncă constatate şi cercetate de inspectorii de muncă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
l) elaborează, cu participarea tuturor autorităţilor competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, raportul anual privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului respectării legislaţiei cu privire la raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă;
m) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Inspectoratul de Stat al Muncii este în drept:
a) să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de la persoane juridice şi fizice informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale;
b) să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale conform prevederilor Codului contravenţional al Republicii Moldova.
[Art.4 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.4 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.4 modificat prin Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 12.02.2010]
[Art.4 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.4 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
Articolul 5. Colaborarea cu alte organe, instituţii şi organizaţii
Inspectoratul de Stat al Muncii, în realizarea obiectivelor sale, colaborează cu autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, cu alte organe, instituţii şi organizaţii care desfăşoară activităţi similare, cu patronatele şi sindicatele. Modalităţile de colaborare se stabilesc de comunul acord al părţilor.
[Art.5 completat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
ORGANIZAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII
Articolul 6. Structura organizatorică
Structura şi numărul de salariaţi ai Inspectoratului de Stat al Muncii se stabilesc de către Guvern.
Articolul 7. Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este condus de un director, numit în funcţie publică şi eliberat sau destituit din funcţie publică, în condiţiile legii, de către ministru.
(2) Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii, inclusiv al inspecţiilor teritoriale de muncă, se formează din inspectori de muncă şi din alţi specialişti, care sînt funcţionari publici, al căror statut le asigură stabilitate în funcţie şi independenţă faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară, precum şi din personal auxiliar.
(3) Încadrarea în Inspectoratul de Stat al Muncii se va face, în modul stabilit de legislaţie, numai pe baza aptitudinilor candidaţilor de a îndeplini sarcinile care le vor fi puse în seamă.
(4) Inspectorul de muncă este subordonat numai şefului ierarhic şi, în exerciţiul funcţiunii, se supune numai legii.
(5) Nu se admite nici un fel de amestec în activitatea inspectorilor de muncă ce le-ar impune exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor.
[Art.7 modificat prin Legea nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.08.2018]
[Art.7 completat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
DREPTURI, OBLIGAŢII, RĂSPUNDERI
Articolul 8. Drepturile inspectorului de muncă
(1) În exerciţiul funcţiunii, inspectorul de muncă abilitat cu efectuarea controlului de stat în domeniul raporturilor de muncă, la prezentarea legitimaţiei de serviciu, este în drept:
a) să pătrundă liber, la orice oră din zi sau din noapte, fără informarea prealabilă a angajatorului, în locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;
b) să solicite şi să primească de la angajator actele şi informaţiile necesare controlului;
c) să solicite şi să primească, în limitele competenţei, declaraţii de la angajatori şi salariaţi;
d) să ceară lichidarea imediată sau într-un anumit termen a abaterilor constatate de la dispoziţiile actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor;
[Lit.e) alin.(1) art.8 abrogată prin Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 12.02.2010]
f) să solicite retragerea de către autorităţile administraţiei publice competente a autorizaţiei (licenţei) de activitate a angajatorului pentru neexecutarea intenţionată a prescripţiilor privind înlăturarea încălcărilor legislaţiei muncii, stabilită în urma controalelor repetate.
[Art.8 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.8 completat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Art.8 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.8 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.8 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.8 completat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
Articolul 9. Obligaţiile şi răspunderea inspectorului de muncă
(1) Inspectorul de muncă este obligat:
a) să se călăuzească în activitatea sa de legislaţie;
b) să păstreze confidenţialitate asupra sursei oricărei reclamaţii care semnalizează încălcarea dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la raporturile de muncă şi să nu dezvăluie angajatorului faptul că respectivul control a fost efectuat în urma unei reclamaţii;
c) să păstreze confidenţialitate, conform legislaţiei, asupra informaţiilor care reprezintă secrete de stat sau secrete comerciale şi care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii;
d) să fie obiectiv şi imparţial, să nu se manifeste în calitate de mediator sau arbitru în soluţionarea conflictelor de muncă;
e) să nu aibă nici un fel de interes, direct sau indirect, legat de angajatorii care se află sub incidenţa controlului său.
(2) Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a atribuţiilor, inspectorul de muncă poartă răspundere în modul stabilit de legislaţie.
[Art.9 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.9 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.9 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
Articolul 10. Obligaţiile angajatorului
Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să asigure inspectorului de muncă acces liber, la orice oră din zi sau din noapte, la locurile de muncă, în încăperile de producţie şi de serviciu pentru efectuarea inspecţiei;
b) să prezinte documentele şi să dea informaţiile solicitate de inspectorul de muncă în timpul efectuării inspecţiei;
c) să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorul de muncă în urma controlului.
[Art.10 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
Articolul 11. Răspunderi
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea prevăzută de lege.
(2) Constituie contravenţie administrativă şi se sancţionează în condiţiile legii:
a) împiedicarea, în orice mod, de către angajator a inspectorului de muncă de a-şi exercita funcţia în limitele drepturilor prevăzute la art.8;
b) refuzul angajatorului de a îndeplini, în termenele stabilite, măsurile obligatorii dispuse de inspectorul de muncă, în limitele drepturilor prevăzute la art.8.
(3) Măsurile luate de inspectorul de muncă pot fi contestate în modul stabilit de legislaţie.
[Art.11 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Capitolul IV1
MODUL, CONDIŢIILE ŞI PROCEDURA DE EFECTUARE A CONTROLULUI
DE STAT ŞI DE ELIBERARE A AVIZELOR PRIVIND INTRODUCEREA
ÎN FABRICAŢIE A PROTOTIPURILOR NOI DE ECHIPAMENTE
TEHNICE ŞI ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE
ŞI DE LUCRU
[Cap.IV1 (art.111-114) introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 111. Modul de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii
(1) Controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii are drept scop:
a) verificarea modului în care angajatorul (persoana care acţionează în numele acestuia) respectă legislaţia muncii;
b) acordarea ajutorului consultativ şi metodologic angajatorului (persoanei care acţionează în numele acestuia) în identificarea căilor de aplicare eficientă a legislaţiei şi de prevenire a încălcărilor, precum şi de lichidare a încălcărilor în cazul constatării acestora;
c) sancţionarea încălcărilor constatate.
(2) Controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii se realizează conform legislaţiei.
(3) Controlul repetat poate fi efectuat la expirarea termenului stabilit în cadrul controlului anterior de inspectorul de muncă pentru lichidarea încălcărilor, executarea prescripţiilor şi conformarea cu prevederile legale.
(4) Controlul de fond şi controlul tematic se desfăşoară în conformitate cu Programul anual de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobat de directorul Inspectoratului de Stat al Muncii după coordonarea cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
(5) Inspecţiile teritoriale de muncă desfăşoară controlul de fond şi controlul tematic conform planurilor trimestriale de activitate, elaborate în baza Programului anual de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii şi aprobate de şeful inspecţiei teritoriale de muncă.
(6) Controlul de fond şi controlul tematic pot fi realizate şi la solicitarea angajatorului (persoanei care acţionează în numele acestuia), a salariatului sau a sindicatelor.
[Art.111 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.111 modificat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Art.111 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.111 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 112. Condiţiile de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii
(1) Controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii se efectuează în baza delegaţiei de control emise de:
a) directorul Inspectoratului de Stat al Muncii;
b) directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii;
c) şeful inspecţiei teritoriale de muncă;
d) şeful adjunct al inspecţiei teritoriale de muncă.
[Alin.(2) art.112 abrogat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Alin.(3) art.112 abrogat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Alin.(4) art.112 abrogat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
(5) Inspectorul de muncă poate solicita angajatorului sau, în lipsa lui, persoanei care acţionează în numele acestuia să-i acorde sprijin pentru:
a) asigurarea prezentării documentelor necesare controlului;
b) punerea la dispoziţie a unui însoţitor pe durata desfăşurării controlului la locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;
c) punerea la dispoziţie a unei încăperi de serviciu, a mijloacelor de comunicaţie şi de transport în perimetrul unităţii supuse controlului.
(6) Pe durata efectuării controlului, inspectorul de muncă se protejează de pericolele specifice unităţii supuse controlului. În caz de necesitate, inspectorul de muncă cere angajatorului (persoanei care acţionează în numele acestuia) să-i acorde echipament individual de protecţie şi de lucru.
(7) Durata controlului nu trebuie să depăşească 3 zile lucrătoare. La necesitate, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii sau adjuncţii săi pot prelungi durata acestuia.
[Art.112 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.112 modificat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Art.112 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.112 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 113. Procedura de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii
(1) La efectuarea controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, inspectorul de muncă verifică respectarea prevederilor legale referitoare la:
a) contractul individual de muncă şi contractul colectiv de muncă;
b) timpul de muncă şi timpul de odihnă;
c) retribuirea muncii;
d) normele de muncă;
e) garanţiile şi compensaţiile ce decurg din relaţiile de muncă;
f) disciplina muncii;
[Lit.g) alin.(1) art.113 abrogată prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
h) particularităţile de reglementare a muncii unor categorii de salariaţi;
i) răspunderea materială potrivit legislaţiei muncii;
j) completarea, păstrarea şi evidenţa carnetului de muncă;
k) prevenirea şi eliminarea cazurilor de discriminare după orice criteriu şi de hărţuire sexuală la locul de muncă;
k) adaptarea rezonabilă a locului de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi;
l) crearea sau rezervarea locurilor de muncă şi ocuparea/angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
m) prezentarea în adresa agenţiilor teritoriale de ocupare a forţei de muncă, de către angajatori, a rapoartelor despre locurile create şi/sau rezervate în cadrul instituţiilor sale pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi despre ocuparea acestor locuri de către persoanele cu dizabilităţi, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(2) Controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii se finalizează cu întocmirea de către inspectorul de muncă a unui proces-verbal de control. În procesul-verbal, inspectorul de muncă consemnează succint esenţa încălcării constatate, indică prevederile actelor legislative şi ale altor acte normative încălcate şi dispune conformarea imediată sau, după caz, într-un termen rezonabil cu prevederile legale.
(3) Procesul-verbal de control se întocmeşte în două exemplare. Fiecare exemplar are înscris numărul de ordine din registrul de evidenţă a proceselor-verbale de control. Registrele de evidenţă a proceselor-verbale de control se ţin de inspecţia teritorială de muncă şi de aparatul Inspectoratului de Stat al Muncii. Fiecare exemplar al procesului-verbal de control este semnat de inspectorul de muncă care l-a întocmit, de angajator (persoana care acţionează în numele acestuia) şi de reprezentantul sindicatului sau al salariaţilor din unitate. Un exemplar al procesului-verbal de control se păstrează la inspecţia teritorială de muncă sau la Inspectoratul de Stat al Muncii, iar celălalt – la unitate. Dacă angajatorul (persoana care acţionează în numele acestuia) refuză să semneze procesul-verbal de control, inspectorul de muncă consemnează refuzul în procesul-verbal, pe care îl expediază prin poştă, printr-o scrisoare cu aviz de recepţie, în adresa unităţii.
(4) Pentru confirmarea încălcărilor constatate, inspectorul de muncă poate anexa la procesul-verbal de control copii sau extrase de pe instrucţiuni, înscrisuri, registre, explicaţii, schiţe, scheme, fotografii etc. autentificate de angajator (persoana care acţionează în numele acestuia).
(5) Dacă stabileşte un termen pentru conformarea cu prevederile legale, inspectorul de muncă cere angajatorului (persoanei care acţionează în numele acestuia) să informeze, la expirarea termenului indicat, inspecţia teritorială de muncă sau Inspectoratul de Stat al Muncii despre înlăturarea încălcărilor consemnate în procesul-verbal de control.
(6) Dacă în cadrul controlului nu se constată încălcări, inspectorul de muncă consemnează în procesul-verbal de control respectarea actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii.
[Art.113 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.113 modificat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Art.113 completat prin Legea nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]
[Art.113 completat prin Legea nr.71 din 14.04.2016, în vigoare 27.05.2016]
[Art.113 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.113 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 114. Modul şi condiţiile de eliberare a avizelor privind introducerea în fabricaţie a prototipurilor noi de echipamente tehnice şi echipamente individuale de protecţie şi de lucru
[Art.114 abrogat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.114 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
ASIGURAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII. RAPOARTELE
Articolul 12. Asigurarea
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este finanţată de la bugetul de stat.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor asigura Inspectoratul de Stat al Muncii cu încăperi, mijloace de transport, de comunicare, birotică, tehnică de prelucrare automată a informaţiilor, cu mobilier funcţional, cu alte dotări necesare realizării obiectivelor ei.
Articolul 13. Rapoartele
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii, în termen de 6 luni de la expirarea anului de gestiune, publică raportul anual privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului respectării legislaţiei cu privire la raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Raportul anual privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului respectării legislaţiei cu privire la raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă se va referi la:
a) cadrul normativ privind competenţa Inspectoratului de Stat al Muncii şi a autorităţilor competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale;
b) informaţiile despre personalul Inspectoratului de Stat al Muncii şi autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, în partea ce se referă la inspectorii de muncă din cadrul acestora;
c) datele analitice privind angajatorii supuşi controlului şi numărul de salariaţi ai acestora, inclusiv numărul salariaţilor cu dizabilităţi;
d) datele analitice ale controalelor efectuate;
e) datele analitice privind încălcările legislaţiei privind raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă depistate şi ale sancţiunilor aplicate;
f) statisticile accidentelor de muncă constatate şi îmbolnăvirilor profesionale;
g) alte aspecte ale activităţii în domeniul raporturilor de muncă, al securităţii şi sănătăţii în muncă.
(21) Elaborarea raportului anual privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului respectării legislaţiei cu privire la raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă se realizează de către Inspectoratul de Stat al Muncii, cu participarea autorităţilor respective.
(3) Inspectoratul de Stat al Muncii, în termen de 3 luni de la data publicării raportului anual privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului respectării legislaţiei cu privire la raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă, va prezenta directorului general al Biroului Internaţional al Muncii o copie de pe acest raport.
[Art.13 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.13 completat prin Legea nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]
[Art.13 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2002.
Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
va prezenta Parlamentului propuneri în vederea aducerii legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;
va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;
va adopta acte normative care vor asigura executarea prezentei legi.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Eugenia OSTAPCIUC |
| Chişinău, 10 mai 2001. | |
| Nr.140-XV. |