C U P R I N S

Reguli generale de interpretare a Nomenclaturii combinate a mărfurilor

Reguli generale de aplicare a taxei vamale

Unităţile de măsură utilizate în Nomenclatura Combinată a mărfurilor

Tariful combinat:

Vehicule şi echipamente pentru căile ferate sau similare şi părţi ale acestora; aparate mecanice (inclusiv electromecanice) de semnalizare a traficului

Anexă

NOMENCLATURA COMBINATĂ A MĂRFURILOR

Nomenclatura combinată a mărfurilor se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova în scopul:

codificării uniforme a mărfurilor introduse pe şi/sau scoase de pe teritoriul ţării, precum şi plasate în anumite regimuri şi destinaţii vamale;

aplicării taxelor vamale la importul de mărfuri;

obţinerii unei statistici a comerţului exterior al ţării.

Nomenclatura combinată a mărfurilor a fost elaborată în corespundere cu cerinţele practicilor internaţionale, luîndu-se în considerare modificările operate în Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor.

Nomenclatura combinată a mărfurilor este divizată în 21 de secţiuni şi 97 de capitole, cu note explicative pentru fiecare capitol.

Cuantumul taxelor vamale, precum şi lista mărfurilor supuse acestora, aferente fiecărei poziţii tarifare separate, se aprobă de Parlament.

Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

REGULI GENERALE

de interpretare a Nomenclaturii combinate a mărfurilor

Clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată a mărfurilor (denumită în continuare NC) se efectuează în conformitate cu următoarele reguli:

1. Denumirile secţiunilor, capitolelor şi grupelor de produse au menirea de a facilita utilizarea NC. Pentru scopuri juridice, clasificarea mărfurilor în NC se realizează reieşind din textul poziţiilor mărfurilor şi notele corespunzătoare referitoare la secţiuni sau capitole şi, dacă textele respective nu prevăd altceva, în conformitate cu următoarele cerinţe.

2. a) Orice referire din textul denumirii unei poziţii de marfă la oricare marfă trebuie considerată şi ca referire la marfa respectivă în stare incompletă sau nefinită, cu condiţia că, fiind prezentată în stare incompletă sau nefinită, această marfă posedă caracteristicile ei principale în stare completă sau finită, şi trebuie, de asemenea, considerată ca referire la marfa completă sau finită (sau clasificată în cadrul poziţiei în cauză ca fiind completă sau finită, conform acestei reguli), prezentată în stare neasamblată sau dezasamblată.

b) Orice referire din textul denumirii unei poziţii de marfă la un material sau la o substanţă trebuie considerată şi ca referire la amestecul sau la combinaţia materialului sau a substanţei respective cu alte materiale sau substanţe. Orice referire la marfa dintr-un anumit material sau substanţă trebuie considerată şi ca referire la mărfurile ce constau integral sau parţial din materialul sau substanţa respectivă. Clasificarea mărfurilor care constau din două sau mai multe materiale sau substanţe se efectuează în conformitate cu prevederile regulii 3.

3. În cazul în care, în conformitate cu prevederile regulii 2 litera b) sau din oricare alte cauze, există posibilitatea de a clasifica o marfă la două sau mai multe poziţii, clasificarea mărfurilor respective se realizează după cum urmează:

a) Se va da preferinţă poziţiei de marfă care conţine cea mai concretă descriere a mărfii, şi nu poziţiilor cu o descriere generală. În cazul în care fiecare din două sau mai multe poziţii se referă doar la o parte a materialelor sau substanţelor care fac parte din conţinutul amestecului ori al produsului complex sau se referă numai la anumite părţi ale mărfii prezentate în set, pentru vînzarea cu amănuntul, poziţiile respective trebuie considerate egale în raport cu marfa respectivă, chiar dacă una dintre ele conţine o descriere mai completă sau mai exactă a mărfii respective.

b) Amestecurile, produsele complexe care constau din mai multe materiale sau sînt confecţionate din mai multe componente şi mărfurile care sînt prezentate în set pentru vînzarea cu amănuntul, a căror clasificare nu poate fi efectuată conform prevederilor regulii 3 litera a), trebuie clasificate după materialul sau partea componentă ce determină caracterul principal al mărfii respective, cu condiţia că acest criteriu este aplicabil.

c) Mărfurile a căror clasificare nu poate fi realizată conform prevederilor regulii 3 literele a) sau b) trebuie clasificate la ultima poziţie, în ordinea creşterii codurilor, dintre poziţiile aplicabile în egală măsură în cadrul analizei de clasificare a mărfurilor respective.

4. Mărfurile a căror clasificare nu poate fi realizată în conformitate cu prevederile regulilor expuse mai sus se clasifică la poziţia corespunzătoare mărfurilor similare (apropiate) mărfurilor de referinţă.

5. Suplimentar la prevederile menţionate anterior, referitor la mărfurile de mai jos este necesar să fie aplicate următoarele reguli:

a) Etuiurile şi husele aparatelor fotografice, ale instrumentelor muzicale, ale armelor de foc, ale accesoriilor de desen tehnic, ale bijuteriilor, precum şi ambalajul analog, care au o formă anumită şi sînt destinate păstrării produselor respective sau seturilor de produse, utile pentru o perioadă îndelungată şi prezentate şi vîndute împreună cu produsele pentru care acestea sînt destinate, se clasifică împreună cu produsele ambalate în interiorul acestora. Regula dată nu se aplică ambalajului care, alcătuind împreună cu produsul ambalat un tot întreg, imprimă celui din urmă un caracter esenţial diferit.

b) Sub rezerva dispoziţiilor regulii 5 litera a), materialele de ambalare şi containerele de ambalare prezentate împreună cu mărfurile trebuie să fie clasificate împreună dacă acestea sînt de tipul care în general se utilizează pentru ambalarea acestor mărfuri. Această regulă nu este obligatorie dacă ambalajele, în mod evident, pot fi utilizate în mod repetat.

6. În scopuri juridice, clasificarea mărfurilor de la subpoziţiile unei poziţii de marfă se realizează în conformitate cu denumirile subpoziţiilor respective şi notele referitoare la aceste subpoziţii, precum şi, mutatis mutandis, conform regulilor anterioare, cu condiţia că subpoziţiile de la acelaşi nivel sînt comparabile. Pentru scopurile prezentei reguli pot fi aplicate notele corespunzătoare secţiunilor şi capitolelor în cazul în care în context nu se stipulează altceva.

REGULI GENERALE

de aplicare a taxei vamale

1. Cotele taxelor vamale se indică în rubrica 4 a tabelelor, la unele poziţii facîndu-se referire la punctele notei ce urmează după tabel. Cota zero a taxei vamale presupune, necondiţionat şi pe un termen nedeterminat, neaplicarea taxelor vamale la mărfurile menţionate.

2. La calcularea mărimii taxelor vamale vor fi luate în considerare scutirile prevăzute de art.28 al Legii nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal. Tratamentul tarifar favorabil şi preferenţial se va aplica în corespundere cu art.27 al legii menţionate.

3. Dispoziţiile pct.1 nu se aplică atunci cînd se prevăd scutiri de taxe vamale sau sînt stabilite mărimi speciale ale acestora pentru mărfuri originare din anumite ţări, în conformitate cu anumite acorduri de liber schimb sau comerţ.

4. Taxa vamală exprimată în procente se calculează în raport cu valoarea în vamă a mărfurilor (numită valoare impozabilă), determinată conform legislaţiei, prezentînd tipul taxei vamale ad valorem. Greutatea impozabilă, în cazul mărfurilor la care impunerea cu taxa vamală se aplică în raport cu unitatea de măsură, va constitui greutatea netă a produsului.

5. Pentru mărfurile menţionate la capitolul 22 al NC, cărora li se aplică o taxă vamală dependentă de procentul de alcool pur, se va efectua mai întîi transferul volumului (indicat în documentele de însoţire a mărfurilor) de un anumit grad de alcool pur, în volum cu 100° de alcool pur, şi doar ulterior se va efectua calculul taxei vamale propriu-zise. Atunci cînd în rubrica taxei vamale apare simbolul „min.”, înseamnă că taxa vamală, calculată pe baza regulii menţionate mai sus, trebuie să fie comparată cu taxa vamală minimă, ca în final să se aplice taxa vamală cea mai mare dintre cele două indicate în tabel.

6. Taxa vamală se aplică mărfurilor plasate în regim vamal de import sau în alte regimuri vamale care prevăd încasarea taxei vamale la introducerea şi restituirea acesteia la scoaterea mărfurilor.

7. Taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor:

specificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8704, cu termenul de exploatare de pînă la 7 ani inclusiv;

importate, în cazul schimbării domiciliului persoanelor fizice şi la prezentarea documentelor confirmative.

8. Persoanele juridice şi fizice care importă autovehicule achită toate plăţile calculate de organele vamale pînă la primirea certificatului de înmatriculare a mijlocului de transport auto în subdiviziunea teritorială a Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor.

9. Taxa vamală nu se percepe la importul mostrelor de seminţe şi material săditor, destinate testărilor oficiale efectuate de către Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante.

10. Taxa vamală achitată la importul mărfurilor destinate lucrărilor de construcţie şi montaj executate la construcţia izolatorului de urmărire penală cu capacitatea de 1600 locuri de detenţie se restituie de către Serviciul Vamal în termen de 45 de zile, conform nomenclatorului aprobat de către Guvern.

11. Taxa vamală care se aplică amestecurilor posibile a fi clasificate la poziţiile tarifare 0201 – 0210, 0401 – 0406, 0904 – 0910, 1001 – 1008 şi 1101 – 1109 se calculează astfel:

a) atunci cînd unul dintre compuşi reprezintă cel puţin 90% din greutatea amestecului, rata taxelor vamale care se aplică amestecului total este cea care se aplică pentru acest compus predominant;

b) în celelalte cazuri, rata taxelor vamale este cea care se aplică pentru compusul pentru care este stabilită cea mai mare cotă a taxei vamale.

UNITĂŢILE DE MĂSURĂ

utilizate în Nomenclatura combinată a mărfurilor

SECŢIUNEA I

ANIMALE VII ŞI PRODUSE ALE REGNULUI ANIMAL

Note de secţiune

1. Orice trimitere din această secţiune la un anumit gen sau la o anumită specie de animale se aplică, cu excepţia cazului în care contextul impune altfel, şi animalelor tinere din acel gen sau din acea specie.

2. Cu excepţia cazului în care contextul impune altfel, orice trimitere din NC la produse „uscate” include şi produsele deshidratate, evaporate sau liofilizate.

Capitolul 1

ANIMALE VII

Notă de capitol

1. Prezentul capitol cuprinde toate animalele vii, cu excepţia:

(a) peştilor şi crustaceelor, moluştelor şi a altor nevertebrate acvatice de la poziţiile 0301, 0306, 0307 sau 0308;

(b) culturilor de microorganisme şi a altor produse de la poziţia 3002;

(c) animalelor de la poziţia 9508.

Capitolul 2

CARNE ŞI ORGANE COMESTIBILE

Notă de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele clasificate la poziţiile 0201–0208 şi 0210, improprii alimentaţiei umane;

(b) intestinele, vezicile şi stomacurile de animale (poziţia 0504), nici sîngele de animale (poziţiile 0511 sau 3002); sau

(c) grăsimile animale, altele decît produsele de la poziţia 0209 (capitolul 15).

Note complementare

1. A. Se consideră:

(a) „carcasă din specia bovine”, în sensul subpoziţiilor 0201 10 şi 0202 10, corpul întreg al animalelor sacrificate, aşa cum se prezintă după operaţiunile de eliminare a sîngelui, eviscerare şi jupuire, prezentate cu sau fără cap, cu sau fără picioare şi cu sau fără celelalte organe comestibile anexe. Atunci cînd carcasele sînt prezentate fără cap, acesta din urmă trebuie să fie separat de carcasă la nivelul articulaţiei atloido-occipitale. Atunci cînd carcasele sînt prezentate fără picioare, acestea din urmă trebuie să fie secţionate la nivelul articulaţiilor carpo-metacarpiene sau tarso-metatarsiene; se consideră carcasă şi partea anterioară a carcasei care conţine toate oasele, precum şi gîtul şi spata, dar cu mai mult de zece perechi de coaste;

(b) „semicarcasă din specia bovine”, în sensul subpoziţiilor 0201 10 şi 0202 10, produsele obţinute prin separarea carcasei întregi după un plan de simetrie care trece prin mijlocul fiecărei vertebre cervicale, dorsale, lombare şi sacrale şi prin mijlocul sternului şi al simfizei ischiopubiene; se consideră semicarcasă şi partea anterioară a semicarcasei care conţine toate oasele, precum şi gîtul şi spata, dar cu mai mult de zece coaste;

(c) „sfert compensat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 200 şi 0202 20 100, ansamblul compus din:

– fie sferturile anterioare care conţin toate oasele, precum şi gîtul şi spata, şi sînt tranşate conţinînd zece coaste şi sferturile posterioare care conţin toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterioară, şi sînt tranşate conţinînd trei coaste;

– fie sferturile anterioare care conţin toate oasele, precum şi gîtul şi spata, şi sînt tranşate, conţinînd cinci coaste neseparate de partea de torace şi de burtă şi sferturile posterioare care conţin toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterioară, şi sînt tranşate conţinînd opt coaste tăiate.

Sferturile anterioare şi sferturile posterioare care constituie sferturi compensate trebuie să fie prezentate în vamă în acelaşi timp şi în număr egal, greutatea totală a sferturilor anterioare trebuie să fie egală cu cea a sferturilor posterioare; cu toate acestea, între cele două greutăţi totale se admite o diferenţă de maximum 5% din greutatea cea mai mare (a sferturilor anterioare sau a sferturilor posterioare);

(d) „sfert anterior neseparat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 300 şi 0202 20 300, partea anterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi gîtul şi cele două spate, cu minimum patru perechi de coaste şi cu maximum zece perechi de coaste (primele patru perechi trebuie să fie întregi, următoarele pot fi tăiate), cu sau fără fleică;

(e) „sfert anterior separat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 300 şi 0202 20 300, partea anterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi gîtul şi spata, cu minimum patru coaste şi cu maximum zece coaste (primele patru coaste trebuie să fie întregi, următoarele pot fi tăiate), cu sau fără fleică;

(f) „sfert posterior neseparat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 500 şi 0202 20 500, partea posterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioarele anterioare, cu minimum trei perechi de coaste întregi sau tăiate, cu sau fără jaret, cu sau fără fleică;

(g) „sfert posterior separat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 500 şi 0202 20 500, partea posterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterioară, cu minimum trei coaste întregi sau tăiate, cu sau fără jaret şi cu sau fără fleică;

(h) 1. „bucăţi rezultate din sferturi anterioare numite «australiene»”, în sensul subpoziţiei 0202 30 500, părţile dorsale ale sfertului anterior, inclusiv partea superioară a spatei, obţinute dintr-un sfert anterior care are minimum patru coaste şi maximum zece coaste, tăiat drept după un plan care trece din punctul de legătură a primei coaste cu primul segment de os al pieptului pînă în punctul de reflecţie al diafragmei situat pe a zecea coastă;

2. „bucăţi de piept numite «australiene»”, în sensul subpoziţiei 0202 30 500, partea inferioară a sfertului anterior, formată din capul pieptului, zona mijlocie a pieptului şi tendonul pieptului.

B. Produsele menţionate la nota complementară 1 A literele (a) – (g) pot fi prezentate cu sau fără coloana vertebrală.

C. Pentru determinarea numărului de coaste întregi sau tăiate menţionate la nota complementară 1 A nu se iau în considerare decît coastele întregi sau tăiate, nedesprinse de coloana vertebrală. În cazul în care coloana vertebrală a fost îndepărtată, se vor lua în considerare numai coastele întregi sau tăiate care altfel ar fi fost nedesprinse de coloana vertebrală.

2. A. Se consideră:

(a) „carcase sau semicarcase”, în sensul subpoziţiilor 0203 11 100 şi 0203 21 100, animale domestice din specia porcine, aşa cum se prezintă ele după operaţiunile de eliminare a sîngelui, de eviscerare şi de eliminare a părului şi ongloanelor. Semicarcasele sînt obţinute prin separarea carcasei întregi după un plan de simetrie, trecînd prin fiecare vertebră cervicală, dorsală, lombară şi sacrală, prin lungul sternului şi prin simfiza ischiopubiană. Aceste carcase sau semicarcase pot fi prezentate cu sau fără cap, cu sau fără partea gîtului denumită „partea din josul fălcilor”, picioare, osînză, rinichi, coadă sau diafragmă. Semicarcasele pot fi prezentate cu sau fără măduva spinării, creier şi limbă. Carcasele şi semicarcasele de scroafe pot fi prezentate cu sau fără mamele;

(b) „jambon”, în sensul subpoziţiilor 0203 12 110, 0203 22 110, 0210 11 110 şi 0210 11 310, partea posterioară (codală) a semicarcasei, care conţine oasele, cu sau fără picior, jaret, şorici sau slănină.

Jambonul este separat de restul semicarcasei astfel încît include cel mult ultima vertebră lombară;

(c) „partea anterioară”, în sensul subpoziţiilor 0203 19 110, 0203 29 110, 0210 19 300 şi 0210 19 600, partea anterioară (cranială) a semicarcasei fără cap, cu sau fără partea gîtului denumită „partea din josul fălcilor”, care conţine oasele, cu sau fără picior, jaret, şorici sau slănină.

Partea anterioară este separată de restul semicarcasei astfel încît include cel mult a cincea vertebră dorsală.

Partea superioară (dorsală) a părţii anterioare (şira spinării), chiar cu omoplatul şi musculatura aferentă (pulpa anterioară), este considerată ca o bucată de spinare, atunci cînd este separată de partea inferioară (ventrală) a părţii anterioare printr-o tăietură care trece cel mult pe sub coloana vertebrală;

(d) „spată”, în sensul subpoziţiilor 0203 12 190, 0203 22 190, 0210 11 190 şi 0210 11 390, partea inferioară a părţii anterioare, chiar cu omoplatul şi musculatura aferentă, conţinînd oasele, cu sau fără picior, jaret, şorici sau slănină.

Omoplatul cu musculatura aferentă, prezentat separat, este clasificat la aceste subpoziţii ca bucată de spată;

(e) „spinare”, în sensul subpoziţiilor 0203 19 130, 0203 29 130, 0210 19 400 şi 0210 19 700, partea superioară a semicarcasei cuprinsă între prima vertebră cervicală şi vertebrele codale, conţinînd oasele cu sau fără file, omoplat, şorici sau slănină.

Spinarea este separată de partea inferioară a semicarcasei printr-o tăietură care trece chiar pe sub coloana vertebrală;

(f) „piept”, în sensul subpoziţiilor 0203 19 150, 0203 29 150, 0210 12 110 şi 0210 12 190, partea inferioară a semicarcasei numită „împănată”, situată între jambon şi spată, cu sau fără oase, dar cu şorici şi slănină;

(g) „semicarcasă de bacon”, în sensul subpoziţiei 0210 19 100, semicarcasa de porc prezentată fără cap, falcă, gît, picioare, coadă, osînză, rinichi, file, omoplat, stern, coloana vertebrală, osul iliac şi diafragmă;

(h) „trei sferturi anterior”, în sensul subpoziţiei 0210 19 100, semicarcasa de bacon fără jambon, dezosată sau nu;

(i) „trei sferturi posterior”, în sensul subpoziţiei 0210 19 200, semicarcasa de bacon fără partea anterioară, dezosată sau nu;

(j) „mijloc”, în sensul subpoziţiei 0210 19 200, semicarcasa de bacon fără jambon şi fără partea anterioară, dezosată sau nu.

Subpoziţia include şi bucăţile de mijloc conţinînd ţesut de spinare sau de piept în proporţia normală pentru mijlocul întreg.

B. Bucăţile provenite din tranşările menţionate la nota complementară 2 A litera (f) nu se clasifică la aceleaşi subpoziţii cu produsele respective decît în cazul în care conţin şorici şi slănină.

Dacă bucăţile clasificate la subpoziţiile 0210 11 110, 0210 11 190, 0210 11 310, 0210 11 390, 0210 19 300 şi 0210 19 600 sînt obţinute prin tăiere din semicarcase de bacon, la care oasele indicate la nota complementară 2 A litera (g) au fost deja eliminate, tăieturile trebuie să urmeze aceleaşi trasee cu cele descrise la nota complementară 2 A literele (b), (c) şi, respectiv, (d); în orice caz, aceste bucăţi sau părţi ale acestora trebuie să conţină oase.

C. La subpoziţiile 0206 49 000 şi 0210 99 490 sînt clasificate, în special, capetele şi jumătăţile de capete de porci domestici, cu sau fără creier, fălci sau limbă, inclusiv bucăţi din acestea.

Capul este separat de restul semicarcasei astfel:

– printr-o tăietură dreaptă paralelă cu craniul; sau

– printr-o tăietură paralelă cu craniul pînă la nivelul ochilor şi apoi înclinată spre partea din faţă a capului, astfel partea gîtului denumită „partea din josul fălcilor” rămînînd ataşată la semicarcasă.

Sînt considerate bucăţi de capete, între altele, fălcile, rîtul, urechile şi carnea aderentă pe cap, în special carnea din spatele craniului. Cu toate acestea, bucăţile de carne fără os, prezentate separat, aparţinînd părţii din faţă („grumaz – parte spată”; partea de grumaz numită „partea din josul fălcii” sau partea care cuprinde „partea din josul fălcii” sau „parte din josul fălcii şi grumaz – parte spată prezentate împreună”), sînt clasificate la subpoziţiile 0203 19 550, 0203 29 550, 0210 19 500 sau 0210 19 810, după caz.

D. Se consideră „slănină”, în sensul subpoziţiilor 0209 10 110 şi 0209 10 190, ţesutul adipos situat sub şorici, aderent pe el, indiferent de partea de porc de la care provine; în toate cazurile, greutatea ţesutului adipos trebuie să depăşească greutatea şoriciului.

La aceste subpoziţii se clasifică şi slănina de pe care a fost eliminat şoriciul.

E. Sînt considerate ca „uscate sau afumate”, în sensul subpoziţiilor 0210 11 310, 0210 11 390, 0210 12 190 şi 0210 19 600 – 0210 19 890, produsele în carnea cărora raportul apă/proteină (conţinutul de azot × 6,25) este de maximum 2,8. Conţinutul de azot trebuie să fie determinat după metoda ISO 937-1978.

3. A. Se consideră:

(a) „carcasă”, în sensul subpoziţiilor 0204 10, 0204 21, 0204 30, 0204 41, 0204 50 110 şi 0204 50 510, corpurile întregi ale animalelor sacrificate aşa cum se prezintă după operaţiunile de eliminare a sîngelui, eviscerare şi jupuire, prezentate cu sau fără cap, cu sau fără picioare şi cu sau fără celelalte organe comestibile anexe. Atunci cînd carcasa este prezentată fără cap, acesta trebuie separat de carcasă la nivelul articulaţiei atloido-occipitale. Atunci cînd carcasa este prezentată fără picioare, acestea trebuie să fie secţionate la nivelul articulaţiilor carpo-metacarpiene sau tarso-metatarsiene;

(b) „semicarcasă”, în sensul subpoziţiilor 0204 10, 0204 21, 0204 30, 0204 41, 0204 50 110 şi 0204 50 510, produsul obţinut prin separarea carcasei întregi după un plan de simetrie care trece prin mijlocul fiecărei vertebre cervicale, dorsale, lombare şi sacrale şi prin mijlocul sternului şi al simfizei ischio-pubiene;

(c) „cască”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 100, 0204 42 100, 0204 50 130 şi 0204 50 530, partea anterioară a carcasei, cu sau fără piept, conţinînd toate oasele, precum şi spata, gîtul şi coastele descoperite, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală şi avînd minimum cinci şi maximum şapte perechi de coaste, întregi sau tăiate;

(d) „semicască”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 100, 0204 42 100, 0204 50 130 şi 0204 50 530, partea anterioară a semicarcasei, cu sau fără piept, conţinînd toate oasele, precum şi spata, gîtul şi coastele descoperite, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală şi avînd minimum cinci şi maximum şapte coaste, întregi sau tăiate;

(e) „spinal şi şa”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 300, 0204 42 300, 0204 50 150 şi 0204 50 550, partea rămasă din carcasă, după eliminarea chiulotei şi căştii, cu sau fără rinichi; şaua, separată de spinal, trebuie să conţină minimum cinci vertebre lombare; spinalul, separat de şa, trebuie să conţină minimum cinci perechi de coaste întregi sau tăiate;

(f) „semispinal şi semişa”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 300, 0204 42 300, 0204 50 150 şi 0204 50 550, partea rămasă din semicarcasă, după eliminarea semichiulotei şi semicăştii, cu sau fără rinichi; semişaua, separată de semispinal, trebuie să conţină minimum cinci vertebre lombare; semispinalul, separat de semişa, trebuie să conţină minimum cinci coaste, întregi sau tăiate;

(g) „chiulotă”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 500, 0204 42 500, 0204 50 190 şi 0204 50 590, partea posterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi jigoul, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală la nivelul celei de-a şasea vertebre lombare sub osul iliac, sau la nivelul celei de-a patra vertebre sacrale, de-a curmezişul osului iliac, în faţa simfizei ischio-pubiene;

(h) „semichiulotă”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 500, 0204 42 500, 0204 50 190 şi 0204 50 590, partea posterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi jigoul, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală la nivelul celei de-a şasea vertebre lombare sub osul iliac, sau la nivelul celei de-a patra vertebre sacrale, de-a curmezişul osului iliac, în faţa simfizei ischio-pubiene.

B. Pentru determinarea numărului de coaste întregi sau tăiate menţionate la nota complementară 3 A nu se iau în considerare decît coastele, întregi sau tăiate, nedesprinse de coloana vertebrală.

4. Se consideră:

(a) „bucăţi de păsări de curte nedezosate”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 200 – 0207 13 600, 0207 14 200 – 0207 14 600, 0207 26 200 – 0207 26 700, 0207 27 200 – 0207 27 700, 0207 44 210 – 0207 44 610, 0207 45 210 – 0207 45 610, 0207 54 210 – 0207 54 610, 0207 55 210 – 0207 55 610 şi 0207 60 210 – 0207 60 610, părţile menţionate, care conţin toate oasele lor.

Bucăţile de păsări de curte, menţionate la litera (a), din care au fost eliminate o parte din oase, se clasifică la subpoziţiile 0207 13 700, 0207 14 700, 0207 26 800, 0207 27 800, 0207 44 710 , 0207 44 810, 0207 45 710, 0207 45 810, 0207 54 710, 0207 54 810, 0207 55 710, 0207 55 810 sau 0207 60 810;

(b) „jumătăţi”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 200, 0207 14 200, 0207 26 200, 0207 27 200, 0207 44 210, 0207 45 210, 0207 54 210, 0207 55 210 şi 0207 60 210, jumătăţile rezultate din carcasele de păsări de curte prin tranşarea longitudinală după un plan format de coloana vertebrală şi stern;

(c) „sferturi”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 200, 0207 14 200, 0207 26 200, 0207 27 200, 0207 44 210, 0207 45 210, 0207 54 210, 0207 55 210 şi 0207 60 210, sferturile posterioare sau sferturile anterioare, obţinute prin tranşarea transversală a unei jumătăţi;

(d) „aripi întregi, cu sau fără vîrfuri”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 300, 0207 14 300, 0207 26 300, 0207 27 300, 0207 44 310, 0207 45 310, 0207 54 310, 0207 55 310 şi 0207 60 310, bucăţile de păsări de curte, compuse din humerus, radius şi cubitus, cu masa musculară care le îmbracă. Vîrful, inclusiv osul carp, poate să fie eliminat sau nu. Tranşarea trebuie făcută prin articulaţii;

(e) „piept”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 500, 0207 14 500, 0207 26 500, 0207 27 500, 0207 44 510, 0207 45 510, 0207 54 510, 0207 55 510 şi 0207 60 510, bucăţile de păsări de curte, compuse din stern şi coaste şi avînd pe ambele părţi masa musculară care le îmbracă;

(f) „pulpe”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 600, 0207 14 600, 0207 44 610, 0207 45 610, 0207 54 610, 0207 55 610 şi 0207 60 610, bucăţile de păsări de curte, compuse din femur, tibie şi peroneu şi masa musculară care le îmbracă. Cele două tăieturi trebuie făcute prin articulaţii;

(g) „copane de curcani sau de curci”, în sensul subpoziţiilor 0207 26 600, 0207 27 600, bucăţi de curcani sau de curci, compuse din tibie şi peroneu şi masa musculară care le îmbracă. Cele două tranşări trebuie făcute prin articulaţii;

(h) „pulpe de curcani sau de curci, altele decît copanele”, în sensul subpoziţiilor 0207 26 700 şi 0207 27 700, bucăţile de curcani sau de curci, compuse din femur şi masa musculară care îl îmbracă sau din femur, tibie şi peroneu cu masa musculară care le îmbracă. Cele două tranşări trebuie făcute prin articulaţii;

(i) „părţi numite «trunchi» de raţe sau de gîşte”, în sensul subpoziţiilor 0207 44 710, 0207 45 710, 0207 54 710 şi 0207 55 710, produsele care constituie raţe sau gîşte prezentate jumulite, golite complet, fără cap şi fără labe şi cărora le-au fost eliminate oasele carcasei (sternul, coastele, coloana vertebrală şi osul sacral), dar care au femururile, tibiile şi humerusurile.

5. (a) Carnea nepreparată termic şi condimentată se clasifică la capitolul 16. Se consideră „carne condimentată”, carnea nepreparată termic, a cărei condimentare este realizată în profunzime sau pe toată suprafaţa produsului şi este perceptibilă cu ochiul liber ori în mod evident perceptibilă la gust.

(b) Produsele de la poziţia 0210, cărora li s-au adăugat condimente în timpul fabricării, se clasifică la această poziţie în cazul în care această condimentare nu le schimbă caracterul de produse descrise la poziţia 0210.

6. Sînt considerate „sărate sau în saramură”, în sensul subpoziţiilor 0210 11 – 0210 93, carnea şi organele comestibile care au fost supuse operaţiunii de sărare prin impregnare în profunzime, în mod omogen în toate părţile, şi care au un conţinut global de sare mai mare sau egal cu 1,2% în greutate, cu condiţia ca sărarea să reprezinte operaţiunea care asigură o conservare pe termen lung. În sensul subpoziţiei 0210 99, sînt considerate „sărate sau în saramură” carnea şi organele comestibile care au fost supuse operaţiunii de sărare prin impregnare în profunzime, în mod omogen în toate părţile, şi care au un conţinut global de sare mai mare sau egal cu 1,2% în greutate.

Notă:

La importul mărfurilor clasificate la poziţiile tarifare 0203 şi 0207 se alocă o cotă preferenţială la import, cu aplicarea unei taxe vamale de 0%. Mecanismul de administrare a cotelor este reglementat de către Guvern.

Capitolul 3

PEŞTI ŞI CRUSTACEE, MOLUŞTE ŞI ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) mamifere de la poziţia 0106;

(b) carne de mamifere de la poziţia 0106 (poziţia 0208 sau poziţia 0210);

(c) peşti (inclusiv ficat, icre şi lapţi) sau crustacee, moluşte sau alte nevertebrate acvatice, moarte şi improprii alimentaţiei umane prin natura sau starea lor de prezentare (capitolul 5); făină, pudră şi aglomerate sub formă de pelete, din peşte sau din crustacee, din moluşte sau din alte nevertebrate acvatice, improprii alimentaţiei umane (poziţia 2301); sau

(d) icre negre (caviar) şi înlocuitori de caviar preparaţi din icre de peşte (poziţia 1604).

2. În acest capitol, termenul „aglomerate sub formă de pelete” cuprinde produsele prezentate sub formă de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simplă presare, fie prin adăugarea unui liant în cantitate redusă.

Note complementare

1. În sensul subpoziţiilor 0305 32 110 şi 0305 32 190, fileurile de cod (Gadus morhua, Gadus ogac, Gadus macrocephalus) cu un conţinut total de sare de minimum 12% în greutate care sînt adecvate pentru consumul uman fără prelucrare industrială ulterioară sînt considerate a fi peşte sărat.

În schimb, fileurile de cod congelate care au un conţinut total de sare mai mic de 12% în greutate trebuie clasificate la subpoziţiile 0304 71 100 şi 0304 71 900, în măsura în care conservarea efectivă şi de durată depinde în principal de congelare.

2. În sensul subpoziţiilor menţionate la al treilea alineat, termenul „fileuri” include „spate”, adică fîşiile de carne care constituie partea superioară sau inferioară, partea dreaptă sau stîngă a unui peşte, cu condiţia ca măruntaiele, capul, înotătoarele (dorsală, anală, caudală, ventrală, pectorală) şi oasele (coloana vertebrală sau osul mare dorsal, oasele ventrale sau costale, arcul branhial sau scăriţele etc.) să fi fost eliminate.

Clasificarea acestor produse ca fileuri nu este afectată de tăierea lor în bucăţi, cu condiţia ca aceste bucăţi să poată fi identificate ca fiind obţinute din fileuri.

Dispoziţiile primelor două alineate se aplică în cazul următorilor peşti:

(a) ton (din genul Thunnus) de la subpoziţiile 0304 49 900 şi 0304 87 000;

(b) peşte-spadă (Xiphias gladius) de la subpoziţiile 0304 45 000 şi 0304 84 000;

(c) marlin, peşte călător şi peşte-sabie (din familia Istiophoridae) de la subpoziţiile 0304 49 900 şi 0304 89 900;

(d) rechini oceanici (Hexanchus griseus, Cetorhinus maximus, Rhincodon typus sau din familiile Alopiidae, Carcharhinidae, Sphyrnidae şi Isuridae) de la subpoziţiile 0304 47 900 şi 0304 88 190.

Capitolul 4

LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE; OUĂ DE PĂSĂRI; MIERE NATURALĂ;

PRODUSE COMESTIBILE DE ORIGINE ANIMALĂ, NEDENUMITE

ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE

Note de capitol

1. Se consideră „lapte”, laptele complet şi laptele parţial sau integral degresat.

2. În sensul poziţiei 0405:

(a) prin termenul „unt” se înţelege unt natural, unt din zer sau unt „recombinat” (proaspăt, sărat sau rînced, chiar dacă se află în recipiente închise ermetic) provenind numai din lapte, al cărui conţinut de grăsimi din lapte este egal sau mai mare de 80%, dar de maximum 95% în greutate, avînd un conţinut maxim de substanţe solide altele decît grăsimi din lapte de 2% în greutate şi un conţinut maxim de apă de 16% în greutate. Untul nu are adăugaţi emulsifianţi, dar poate conţine clorură de sodiu, coloranţi alimentari, săruri de neutralizare şi culturi de bacterii lactice inofensive;

(b) prin termenul „pastă din lapte pentru tartine” se înţelege emulsia de tip „apă în ulei” care poate fi întinsă pe tartine, care conţine ca grăsimi numai grăsimi din lapte şi al cărei conţinut de grăsimi din lapte este egal sau mai mare de 39%, dar mai mic de 80% în greutate.

3. Produsele obţinute prin concentrarea zerului cu adaos de lapte sau de grăsimi din lapte se clasifică ca brînzeturi, la poziţia 0406, cu condiţia ca acestea să prezinte următoarele trei caracteristici:

(a) să aibă un conţinut de grăsimi din lapte de minimum 5%, calculat la greutate/substanţă uscată;

(b) să aibă un conţinut de substanţă uscată, calculat la greutate, de minimum 70%, dar maximum 85%; şi

(c) să aibă o formă sau să li se poată da o formă.

4. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele obţinute din zer şi care conţin în greutate peste 95% lactoză, exprimată în lactoză anhidră calculată la substanţa uscată (poziţia 1702);

(b) produsele obţinute din lapte prin înlocuirea unuia sau mai multora dintre constituenţii naturali ai acestuia (de exemplu grăsimile butirice) cu o altă substanţă (de exemplu grăsimi oleice) (poziţia 1901 sau 2106); sau

(c) albuminele (inclusiv concentratele de mai multe proteine din zer, care conţin, în greutate calculată la substanţa uscată, peste 80% proteine din zer) (poziţia 3502), şi nici globulinele (poziţia 3504).

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiei 0404 10, termenul „zer modificat” înseamnă produsele care conţin componentele zerului, adică zerul din care s-au eliminat total sau parţial lactoza, proteinele sau sărurile minerale sau la care s-au adăugat componentele naturale ale zerului, precum şi produsele obţinute din amestecul de componente naturale ale zerului.

2. În sensul subpoziţiei 0405 10, termenul „unt” nu include untul deshidratat şi untul topit („ghee”) (subpoziţia 0405 90).

Note complementare

1. Pentru subpoziţiile 0408 11 şi 0408 19 se aplică următoarele:

termenul „altfel conservate” se aplică şi gălbenuşurilor cu cantităţi limitate de sare (în general, o cantitate de pînă la aproximativ 12% din greutate) sau cu cantităţi mici de produse chimice, adăugate în scopul conservării, dacă sînt îndeplinite ambele condiţii de mai jos:

(a) produsele îşi menţin caracterul de gălbenuşuri de la subpoziţiile 0408 11 şi 0408 19;

(b) sarea sau produsele chimice nu sînt utilizate la un nivel mai mare decît cel necesar pentru conservare.

2. Produsele lactate de la capitolul 4 includ permeatele din produse lactate, care sînt produse lactate caracterizate printr-un conţinut ridicat de lactoză obţinute prin eliminarea proteinelor lactice şi a grăsimilor lactate din lapte, zer, smîntînă şi/sau zară dulce şi/sau din materii prime similare prin ultrafiltrare sau alte tehnici de prelucrare.

3. Pentru subpoziţiile 0404 10 şi 0404 90 se aplică următoarele:

Permeatul din lapte şi permeatul din zer pot fi deosebite prin analiza prezenţei substanţelor (de exemplu, acid lactic, lactaţi şi glicomacropeptide) care sînt asociate cu fabricarea zerului.

Subpoziţia 0404 10 include „permeatul din zer”, un produs al cărui miros este în general uşor acru, obţinut din zer sau amestecuri de componente naturale ale zerului prin ultrafiltrare sau alte tehnici de prelucrare.

Prezenţa substanţelor asociate cu fabricarea zerului (de exemplu, acid lactic, lactaţi şi glicomacropeptide) este o condiţie pentru clasificarea permeatului din zer la această subpoziţie.

Subpoziţia 0404 90 include „permeatul din lapte”, un produs, în general cu miros de lapte, obţinut din lapte prin ultrafiltrare sau alte tehnici de prelucrare. Prezenţa în cantitate limitată sau absenţa acidului lactic şi a lactaţilor (maximum 0,1% din greutate în permeatele din lapte sub formă de praf sau maximum 0,015% din greutate în permeatele din lapte sub formă lichidă), precum şi absenţa glicomacropeptidelor constituie condiţiile pentru clasificarea permeatelor din lapte la subpoziţia 0404 90.