H O T Ă R Î R E

privind interpretarea unor prevederi ale art.78

alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova

 

nr. 39  din  04.12.2000

 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.152-153/42 din 07.12.2000

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

Gheorghe SUSARENCO – preşedinte

Nicolae CHISEEV – judecător

Mihai COTOROBAI – judecător

Constantin LOZOVANU – judecător

Ion VASILATI – judecător-raportor

cu participarea grefierului Lucia Popa, deputatului în Parlament Anatol Ciobanu, unul din autorii sesizării, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă, conducîndu-se de art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie şi art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea unor prevederi ale art.78 alin.(1) din Constituţie.

Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Vasile Cotună, Anatol Ciobanu, Vladimir Ciobanu, Gheorghe Duca, Gheorghe Marin, Ecaterina Mardarovici, Vasile Nedelciuc, Vitalia Pavlicenco, Iurie Roşca, Eugen Rusu, Alexei Siloci, Andrei Strîmbeanu şi Grigore Sîrbu, prezentată în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 2 decembrie 2000 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.

Avînd în vedere materialele dosarului, normele legislaţiei interne speciale, precum şi normele internaţionale în domeniu, audiind informaţia judecătorului-raportor şi argumentele participanţilor la şedinţă, Curtea Constituţională

A CONSTATAT :

1. În sesizarea depusă la 1 decembrie 2000 grupul de deputaţi în Parlament, enumeraţi mai sus, solicită interpretarea prevederilor art.78 alin.(1) din Constituţie sub următoarele aspecte:

a) "sintagma "vot secret" din art.78 alin.(1) din Constituţie impune în mod obligatoriu completarea buletinului de vot în mod secret în cabina (camera) pentru vot secret, astfel exprimarea voinţei persoanei să nu fie cunoscută public?

b) Încălcarea procedurii de votare secretă prin completarea în public a buletinului de vot constituie o încălcare a normelor art.78 alin.(1) din Constituţie şi care sînt consecinţele juridice în acest caz?

c) Neadoptarea (neaprobarea) de către Parlament a rezultatelor votării constatate de către Comisia specială rezultată din încălcarea procedurii de votare secretă, atrage anularea rezultatelor votării în general, ceea ce înseamnă că primul tur de alegeri nu a avut loc şi procedura de votare necesită de a fi reluată de la început?"

2. Examinînd problema abordată în sesizarea grupului de deputaţi în Parlament, Curtea Constituţională reţine următoarele:

Interpretarea normelor juridice constituie o activitate de stabilire a voinţei autentice a legislatorului, a sensului ei adevărat şi deplin, urmărindu-se scopul ca orice normă de drept să fie percepută şi aplicată în strictă conformitate cu prevederile ei.

3. Curtea Constituţională consideră că este în drept să interpreteze doar sintagma "vot secret" din art.78 alin.(1) din Constituţie. Curtea de asemenea consideră că la interpretarea acestei sintagme trebuie să se ţină cont şi de clauzele prevăzute în art.38 din Constituţie, art.52 alin.(1), art.54 alin.(1) din Codul electoral*, art.8 alin.(1) din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 "Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova"**, art.21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art.25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice la care Republica Moldova este parte.

____________________

* M.O., 1999, nr.22-23, art.93.

** M.O., 2000, nr.139-140, art.996.

 

Potrivit art.38 alin.(1) din Constituţie, voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Principiile constituţionale enumerate sînt în deplină concordanţă cu art.21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art.25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, conform cărora alegerile puterii de stat trebuie să fie oneste, să aibă loc periodic, prin sufragiu universal, egal şi prin vor secret, sau după o procedură echivalentă, care ar asigura exprimarea liberă a voinţei alegătorilor.

În conformitate cu dispoziţia art.78 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova se alege de către Parlament prin vor secret, iar art.8 alin.(1) din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 "Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova" prevede că votarea pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în mod secret.

Analiza prevederilor menţionate permite să se tragă concluzia că alegerea şefului statului de către Parlament printr-o altă modalitate decît prin vot secret este interzisă. Cu alte cuvinte, clauzele stabilite în art.78 alin.(1) din Constituţie şi art.8 alin.(1) din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 au un caracter imperativ şi trebuie să fie respectate întocmai de către deputaţii în Parlament care participă la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.

Textele normelor, cuprinse în art.78 alin.(1) din Constituţie şi în art.8 din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000, stabilesc că exprimarea voinţei alegătorului şi modalitatea de exprimare a ei trebuie să fie necondiţionat secretă. Aceasta înseamnă că deputaţii în Parlament trebuie să voteze pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în aşa condiţii, încît voinţa lor să nu poată fi cunoscută şi influenţată de nimeni. Potrivit art.4 alin.(1) lit.e) din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000, aceste condiţii trebuie să fie create de către Comisia specială instituită de Parlament, care este obligată să organizeze şi să asigure pregătirea şi desfăşurarea votării pentru candidaţii la funcţia de şef al statului.

Interpretarea logico-gramaticală şi sistematică a sintagmei "vot secret" din art.78 alin.(1) din Constituţie permite Curţii Constituţionale să tragă concluzia că această sintagmă este un caracter al dreptului de vot şi exprimă posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-şi manifesta liber voinţa cu privire la candidaţii propuşi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, fără ca această manifestare să poată fi cunoscută de alţii.

De menţionat că atît Legea "Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova", cît şi Codul electoral prevăd o serie de garanţii de natură să asigure secretul votului. Astfel, Comisia specială stabileşte modelul şi textul buletinului de vot, prin care se asigură caracterul identic al buletinelor de vot. Organizarea şi desfăşurarea votării pentru candidaţii la funcţia de şef al statului de către Comisia specială include, bineînţeles, stabilirea de către aceasta a locului special (cabină, cameră), unde alegătorul îşi va exprima voinţa. În sensul prevederilor constituţionale şi al dispoziţiilor art.52 din Codul electoral, votarea se efectuează într-un local special amenajat cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret şi cu urne de vot, iar art.54 alin.(1) din Codul electoral prevede expres că alegătorul completează buletinul de vot numai în cabina pentru votarea secretă. Aceste prevederi legale sînt caracteristice pentru toate tipurile de alegeri, inclusiv pentru cele prezidenţiale. Date fiind aceste dispoziţii legale, Curtea Constituţională relevă că exprimarea voinţei de către deputaţii în Parlament, care participă la alegerea şefului statului, prin ştergere cu o linie din buletinul de vot a numelor candidaţilor contra cărora votează într-un alt loc decît locul special (cabină-cameră), stabilit de către Comisia specială conform legislaţiei în vigoare, nu garantează secretul votării.

4. Cît priveşte întrebările formulate în punctele "b" şi "c" din sesizarea grupului de deputaţi în Parlament, Curtea Constituţională nu poate să-şi expună punctul de vedere pentru următoarele considerente:

În conformitate cu art.135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, una din atribuţiile exclusive ale Curţii Constituţionale este confirmarea rezultatelor alegerii Preşedintelui Republicii Moldova, iar potrivit art.12 din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 "Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova", numai Curtea Constituţională examinează constituţionalitatea alegerii şefului statului şi validează rezultatele alegerilor. În plus, este de remarcat că art.17 lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională interzice categoric judecătorilor Curţii Constituţionale să ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii. Deci, în cazul în care Curtea Constituţională şi-ar exprima opinia în prezenta hotărîre asupra întrebărilor formulate în punctele "b" şi "c" din sesizare, aceasta ar însemna că Curtea ar lua poziţie publică într-o problemă, care în viitor ar putea face obiectul examinării de către Curtea Constituţională, ceea ce ar constitui o încălcare a prevederilor art.17 lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Soluţionarea acestor probleme ţine în exclusivitate de competenţa Parlamentului.

Pentru considerentele menţionate, în temeiul art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, conducîndu-se de art.27 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE :

1. Sintagma "vot secret" din art.78 alin.(1) din Constituţie exprimă un caracter al dreptului de vot şi semnifică posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-şi manifesta liber voinţa cu privire la candidaţii propuşi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, în aşa fel încît această voinţă să nu poată fi cunoscută de alţii.

2. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".