H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Codului deontologic al angajatului

cu atribuţii de audit al Curţii de Conturi şi

a Regulamentului Comisiei de disciplină

 

nr. 46  din  15.07.2008

 

Monitorul Oficial nr.193-194/42 din 28.10.2008

 

* * *

Abrogat: 29.07.2013

Hotărîrea Curţii de Conturi nr.50 din 29.07.2013

 

Notă: Pe întreg textul sintagma “angajat” se substituie cu sintagma “auditor public”; sintagma complexă “angajat cu atribuţii de control/audit” se substituie cu sintagma “angajat cu atribuţii de audit”; sintagma “subdiviziune de control” se substituie cu sintagma “subdiviziune de audit”; sintagma “entitate controlată/auditată” se substituie cu sintagma “entitate auditată”; sintagma “dosare de control” se substituie cu sintagma “dosare de audit”; sintagma “control/audit” se substituie cu sintagma “audit” conform Hot. Curţii de Conturi nr.6 din 26.01.2010, în vigoare 23.02.2010

 

În scopul menţinerii la nivelul cuvenit a modului unic de îndeplinire obiectivă a obligaţiunilor, promovării unei culturi înalte şi asigurării unei performanţe în activitatea desfăşurată, prin stabilirea principiilor şi normelor fundamentale de conduită profesională şi a obligaţiunilor etice la exercitarea atribuţiilor de către auditorii publici Curţii de Conturi, în temeiul art.28 lit.a) şi art.29 din Legea nr.312-XIII din 08.12.1994 “Privind Curtea de Conturi” (cu modificările şi completările ulterioare), Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Codul deontologic al angajatului cu atribuţii de audit al Curţii de Conturi (Anexa nr.1).

2. Se aprobă Regulamentul Comisiei de disciplină (Anexa nr.2).

3. Controlul asupra respectării prevederilor Codului deontologic se pune în sarcina conducătorilor subdiviziunilor de audit şi a Serviciului securitate internă.

4. Aducerea la cunoştinţă şi difuzarea Codului deontologic al angajatului cu atribuţii de audit al Curţii de Conturi se va realiza de către Serviciul resurse umane.

5. Se abrogă Hotărîrea Curţii de Conturi nr.109 din 29.11.2002 “Cu privire la Codul etic al controlorului Curţii de Conturi a Republicii Moldova”.

6. Prezenta hotărîre, inclusiv Anexele nr.1 şi nr.2, se publică în Buletinul informativ al Curţii de Conturi şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

Anexa nr.1

 

CODUL DEONTOLOGIC

al angajatului cu atribuţii de audit al Curţii de Conturi

 

DISPOZIŢII GENERALE

1. Codul deontologic al angajatului cu atribuţii de audit al Curţii de Conturi (în continuare – Cod) este elaborat în baza:

a) Legii nr.312-XIII din 08.12.1994 “Privind Curtea de Conturi” (cu modificările şi completările ulterioare);

b) Legii nr.25-XVI din 22.02.2008 “Cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public”;

c) Legii nr.16-XVI din 15.02.2008 “Cu privire la conflictul de interese”;

d) Legii nr.90-XVI din 25.04.2008 “Cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei”;

e) Codului etic al auditorului intern şi Cartei de Audit Intern, aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.111 din 26.12.2007;

f) Codului etic al auditorilor din sectorul public, aprobat la Congresul XVI INTOSAI.

2. Prezentul Cod reprezintă ansamblul principiilor şi normelor de conduită ce reglementează activitatea angajaţilor cu atribuţii de audit (în continuare – auditori publici) ai Curţii de Conturi prin prisma eticii profesionale.

3. Elaborarea şi aplicarea Codului are drept scop menţinerea la nivelul cuvenit a modului unic de îndeplinire obiectivă a obligaţiunilor, promovarea unei culturi înalte şi asigurarea unei performanţe în activitatea desfăşurată, prin stabilirea principiilor şi normelor fundamentale de conduită profesională şi a obligaţiunilor etice la exercitarea atribuţiilor de către auditorii publici ai Curţii de Conturi.

 

OBIECTIVE ŞI DOMENII DE APLICARE

4. Prezentul Cod urmăreşte asigurarea realizării următoarelor obiective:

a) performanţa – desfăşurarea activităţii la cei mai înalţi parametri profesionali, în scopul respectării legalităţii şi regularităţii, în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă;

b) profesionalismul – existenţa capacităţilor intelectuale, cunoştinţelor şi experienţei profesionale, prin pregătire şi perfecţionare profesională, şi respectarea unui cod de valori şi conduită, comun pentru toţi angajaţii cu atribuţii de audit;

c) calitatea serviciilor – asigurarea corespunderii nivelului serviciilor prestate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, legislaţia în vigoare şi cu cele mai bune practici internaţionale;

d) încrederea – promovarea bunelor relaţii între auditorii publici ai Curţii de Conturi şi auditorii publici ai entităţilor supuse auditului, bazate pe principiile cooperării, susţinerii şi corectitudinii profesionale;

e) conduita adecvată – comportamentul ireproşabil atît în plan profesional, cît şi personal la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

f) credibilitatea – autenticitatea şi obiectivitatea informaţiei din materialele de audit.

5. Prevederile Codului se extind asupra angajaţilor cu atribuţii de audit ai Curţii de Conturi.

6. Orice încălcare a prezentului Cod constituie abatere disciplinară, căreia i se aplică dispoziţiile legislaţiei cu privire la serviciul public şi ale legislaţiei muncii.

Abaterile disciplinare vor fi examinate de către Comisia de disciplină, cu adoptarea deciziei respective.

 

PRINCIPII DE CONDUITĂ

7. La exercitarea atribuţiilor de serviciu, auditorul public se călăuzeşte de următoarele principii:

a) integritate;

e) obiectivitate, independenţă şi imparţialitate;

c) competenţă;

d) confidenţialitate.

8. Integritate. Auditorul public este obligat să fie corect, onest şi incoruptibil, integritatea fiind suportul încrederii şi credibilităţii acordate raţionamentului său.

Acest principiu impune respectarea de către auditorul public a următoarelor reguli de conduită:

a) îndeplinirea muncii cu sîrguinţă, imparţialitate, rigurozitate şi conform standardelor profesionale;

b) respectarea legislaţiei şi exercitarea obligaţiunilor de serviciu în conformitate cu cerinţele profesiei;

c) neimplicarea în activităţi ilegale sau fapte ce compromit activitatea desfăşurată ori se răsfrîng negativ asupra entităţii supuse auditului;

d) protejarea intereselor publice şi ale societăţii civile.

Integritatea implică corectitudine în desfăşurarea activităţii de audit, onestitate în realizarea acţiunilor şi sinceritate în dialogurile purtate cu auditorii publici ai entităţii supuse auditului.

Auditorul public este obligat să respecte normele de disciplină profesională şi să evite orice formă de abuz sau dependenţă care ar putea să-i afecteze comportamentul ori să-l împiedice în exercitarea atribuţiilor oficiale.

Auditorul public nu foloseşte poziţia sa oficială pentru a-şi promova interesele.

Auditorul public utilizează proprietatea publică (automobilele, telefoanele, calculatoarele, internetul etc.) numai în scopuri de serviciu.

Auditorul public trebuie să acorde atenţie culturii desfăşurării procesului de audit, să fie corect şi punctual.

9. Obiectivitate, independenţă şi imparţialitate. Auditorul public asigură cel mai înalt nivel al obiectivităţii profesionale la exercitarea atribuţiilor de serviciu în cadrul efectuării auditelor.

Concomitent, auditorul public evaluează imparţial împrejurările relevante ale auditului efectuat şi nu este influenţat în formularea concluziilor şi recomandărilor, astfel contribuind la consolidarea independenţei.

La realizarea activităţii de audit, în aspectul acestui principiu, auditorul public este obligat să respecte următoarele reguli de conduită:

a) executarea responsabilităţilor independent de opiniile conducerii entităţii auditate sau ale altor persoane interesate;

b) neimplicarea în activităţi sau relaţii care afectează imparţialitatea sa;

c) dezvăluirea tuturor faptelor, acţiunilor care ar putea denatura raportarea activităţilor examinate.

Auditorul public este obligat să ia decizii şi să întreprindă acţiuni în mod imparţial, nediscriminatoriu şi egal, fără a acorda prioritate unor persoane sau grupuri, în funcţie de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.

Auditorul public trebuie să aibă un comportament bazat pe respect, conştiinciozitate, corectitudine şi amabilitate în relaţiile sale cu publicul, precum şi în relaţiile cu conducătorii, colegii şi subordonaţii.

Auditorul public trebuie să fie independent în privinţa entităţii auditate şi a altor grupuri de interes extern şi să acţioneze într-un mod care i-ar spori independenţa, sau care nu i-ar diminua-o sub nici o formă.

Obligaţiunile auditorului public impun o independenţă deplină a acestuia, în afara oricărei influenţe, îndeosebi o independenţă de interesele personale sau de presiunea externă.

Auditorul public trebuie să fie sincer, onest, corect, imparţial, să evite relaţiile ce permit prevalarea prejudecăţilor sau influenţa altor părţi asupra obiectivităţii.

Auditorul public trebuie să fie liber de orice interes care ar putea fi considerat incompatibil cu onestitatea, obiectivitatea şi independenţa, să nu permită prevalarea unor prejudecăţi asupra obiectivităţii, conflicte de interese sau influenţe externe. Concluziile şi opiniile sale trebuie să fie bine chibzuite şi bazate pe dovezi şi fapte documentate, fără să contravină legislaţiei în vigoare.

Auditorul public trebuie să utilizeze corect informaţiile şi explicaţiile prezentate de entităţile supuse auditului şi de alte instanţe, astfel încît concluziile lui să nu fie afectate de opiniile altor persoane.

10. Competenţă. Auditorul public trebuie să deţină competenţele profesionale necesare (inclusiv cunoştinţe în domeniul supus auditului) pentru a realiza activitatea încredinţată.

Principiul dat obligă auditorul public să respecte următoarele reguli de conduită:

a) participarea la activităţile de audit în domeniul cărora deţine cunoştinţele, abilităţile şi experienţa necesară;

b) obţinerea consultaţiilor din partea specialiştilor în domeniu, în cazul cînd nu dispune de aptitudinile profesionale necesare;

c) efectuarea auditului în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, Standardele naţionale şi internaţionale, cadrul normativ şi metodologic în vigoare în domeniu;

d) îmbunătăţirea permanentă a competenţei, eficienţei şi calităţii activităţii desfăşurate.

Auditorul public are obligaţia de a aplica în activitatea sa standarde profesionale, fapt ce-i permite îndeplinirea competentă a sarcinilor. Aceasta necesită cunoaşterea standardelor, politicilor, procedurilor şi practicilor aplicabile de audit, contabilitate şi management financiar, precum şi a prevederilor legislaţiei în vigoare.

Auditorul public este obligat să-şi perfecţioneze permanent abilităţile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale profesionale.

Auditorul public Curţii de Conturi trebuie să manifeste spirit de iniţiativă atît în procesul de desfăşurare a activităţii de audit, cit şi la realizarea deplină a rezultatelor controalelor/auditelor efectuate.

11. Confidenţialitate. Auditorul public nu dezvăluie, verbal sau în scris, informaţiile obţinute în activităţile de serviciu.

În contextul acestui principiu, auditorul public este obligat să respecte următoarele reguli de conduită:

a) protejarea informaţiei acumulate în cadrul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu;

b) neutilizarea informaţiei obţinute în scopuri sau beneficii personale, care ar prejudicia entitatea auditată ori interesele publice, sau care ar contravine legislaţiei în vigoare.

Auditorul public păstrează confidenţialitatea informaţiei acumulate în timpul prestării serviciilor profesionale. Este interzis ca auditorul public să utilizeze în interes personal sau să dezvăluie unei persoane neautorizate faptele, documentele şi datele obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu. Interdicţia de a dezvălui informaţii se extinde şi asupra materialului inclus într-o prezentare, lecţie, în mijloacele de informare în masă sau într-o carte. Această interdicţie este valabilă atît pentru perioada cît sînt auditori publici, precum şi după demisionare, pensionare sau după încetarea exerciţiului funcţiunii.

Auditorul public asigură rezonabil protejarea informaţiei reflectate în corespondenţă, documente, dosare, a datelor păstrate în calculatoare privind entitatea auditată.

Auditorul public se va abţine de la comentarii publice asupra rezultatelor auditului, asupra hotărîrilor Curţii de Conturi, nu se va pronunţa personal asupra faptelor concrete.

Auditorul public este obligat să respecte limitele accesului la informaţie, prevăzute de legislaţie, în scopul protejării informaţiei confidenţiale, vieţii private a persoanei şi securităţii naţionale, precum şi să asigure protejarea informaţiilor pe care le deţine de accesul, modificarea sau distrugerea lor nesancţionată.

 

NORME DE CONDUITĂ

12. Slujirea interesului public şi protejarea resurselor publice. La îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, auditorul public va lua decizii şi va face recomandări conducîndu-se de legislaţia corespunzătoare şi de politica statului în domeniul respectiv, ţinînd cont de interesul public şi renunţînd la interesele personale.

Auditorul public va renunţa la interesele personale ce pot compromite deciziile oficiale, luate cu participarea sa, sau se va abţine de la participarea la adoptarea sau executarea unor astfel de decizii, dacă acestea pot fi compromise de interesele lor personale sau de apartenenţa lor la anumite organizaţii.

Auditorul public nu are dreptul:

a) să utilizeze sau să admită utilizarea în interese personale a informaţiei de serviciu sau oricărei alte informaţii legate de activitatea de audit;

b) să facă uz de serviciu pentru obţinerea unui beneficiu neprevăzut de lege sau de contractul individual de muncă;

c) să folosească, direct sau indirect, în interesele personale orice bun proprietate publică.

Auditorul public este obligat să asigure protejarea proprietăţii publice şi să evite orice prejudiciere a acesteia, să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile ce aparţin Curţii de Conturi, numai în scopul desfăşurării activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.

Auditorul public, la exercitarea funcţiei deţinute, are îndatorirea de a considera interesul public mai presus de interesul personal.

Auditorul public este obligat să servească cu bună-credinţă autoritatea publică în care activează – Curtea de Conturi.

Auditorul public are obligaţia de a se abţine de la orice act sau fapt care poate prejudicia prestigiul, imaginea sau interesele legale ale Curţii de Conturi.

13. Incompatibilităţi şi restricţii. Auditorul public este obligat să comunice conducerii Curţii de Conturi despre toate ofertele de muncă primite, dacă munca respectivă poate genera conflict de interese.

Auditorul public care a încetat activitatea de audit în cadrul Curţii de Conturi, timp de un an, nu are dreptul să se angajeze în structurile de administrare, de revizie sau de control ale entităţilor la care pe parcursul ultimului an de muncă a efectuat audite, precum şi nu poate reprezenta interesele persoanelor fizice sau juridice la soluţionarea litigiilor intentate împotriva Curţii de Conturi.

14. Comportamentul corupţional. Auditorul public este obligat să se abţină de la comiterea faptelor de comportament corupţional prevăzute în Legea nr.90-XVI din 25.04.2008 “Cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei”. Cazurile de comitere a actelor de corupţie vor fi examinate la şedinţa Comisiei de disciplină, conform prevederilor legii nominalizate, cu adoptarea deciziei corespunzătoare.

15. Dezvoltarea profesională. Auditorul public urmează să realizeze cu profesionalism auditul şi să pregătească rapoartele corespunzătoare. Auditorul public are obligaţia sistematic să se perfecţioneze profesional, să-şi îmbunătăţească capacităţile necesare exercitării atribuţiilor de serviciu.

La exercitarea funcţiei, auditorul public trebuie să fie conştiincios, competent şi silitor, precum şi să menţină cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul care i-ar asigura o activitate competentă, bazată pe ultimele modificări în legislaţie, activitatea practică şi metodologie.

Auditorul public are obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, eficienţă, promptitudine şi corectitudine.

Auditorul public este responsabil de îndeplinirea atribuţiilor sale funcţionale faţă de conducătorul său nemijlocit, conducerea şi Plenul Curţii de Conturi.

16. Încredere, securitate şi credibilitate. Toţi utilizatorii materialelor de audit, parvenite de la auditorul public, trebuie să dispună de garanţii totale privind autenticitatea şi imparţialitatea informaţiei prezentate.

Auditorul public, la exercitarea atribuţiilor funcţionale, poartă răspundere personală pentru corectitudinea şi plenitudinea constatărilor, precum şi pentru acţiunile întreprinse în procesul de audit.

17. Neutralitate politică. Auditorul public, la exercitarea funcţiei, este obligat să aibă o atitudine neutră faţă de orice interes politic.

Auditorul public trebuie să menţină în activitatea sa de audit neutralitatea politică a Curţii de Conturi, să evite influenţa tuturor tipurilor de activitate politică, care ar putea afecta capacitatea sa imparţială de îndeplinire a obligaţiunilor profesionale şi perceperea acestei capacităţi de către public.

Auditorul public nu trebuie să se pronunţe în mod public asupra problemelor curente de politică internă şi nu trebuie să facă propagandă, abţinîndu-se de la activitatea ce ar trezi suspiciuni că este influenţat de o ideologie politică.

Auditorul public este neutru din punct de vedere politic, în scopul realizării în mod imparţial a activităţilor, se abţine de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice şi nu este influenţat politic la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

18. Conflictul de interese. Auditorul public este obligat să evite conflictele de interese.

Recomandările date de către auditorul public persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului nu trebuie să genereze conflicte de interese, să atragă responsabilităţi sau prerogative care trebuie să rămînă exclusiv în competenţa entităţii auditate.

Auditorul public nu trebuie să participe la activitatea financiară şi comercială, să reprezinte interesele personale sau ale membrilor familiei lui, să profite de situaţia sa oficială în interese personale, să utilizeze informaţiile căpătate în exerciţiul funcţiunii în scopul obţinerii unor avantaje pentru el însuşi sau pentru alţii, să divulge informaţiile susceptibile, să dea priorităţi neîntemeiate altor organisme, să folosească informaţii pentru a leza interesele altor persoane, să fie în relaţii personale sau de rudenie cu persoanele cu funcţii de răspundere ale entităţilor supuse auditului.

Auditorul public trebuie să evite relaţiile în care există riscul corupţiei sau care pot crea dubii în ce priveşte obiectivitatea şi independenţa sa.

Procedura privind declararea şi soluţionarea conflictelor de interese este reglementată de legislaţia cu privire la conflictul de interese.

Auditorului public îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, să beneficieze de servicii, favoruri, invitaţii sau de orice alt avantaj, destinate lui personal, familiei, rudelor, prietenilor, persoanelor fizice şi juridice cu care a avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care îi pot influenţa imparţialitatea şi corectitudinea în exercitarea funcţiei deţinute sau pot constitui o recompensă în raport cu această funcţie, precum şi să abuzeze de funcţia deţinută.

Auditorul public poate accepta, conform normelor de politeţe şi de ospitalitate unanim recunoscute, semne de atenţie şi suvenire simbolice a căror valoare nu depăşeşte, pentru o singură dată, mărimea unui salariu mediu pe ţară.

Orice conflict potenţial de interese este anunţat şi discutat cu conducătorul nemijlocit şi raportat conducerii Curţii de Conturi.

Auditorul public informează conducerea Curţii de Conturi în cazul cînd este implicat într-o acţiune civilă sau penală intentată împotriva lui, precum şi în cazul apariţiei unor conflicte de interese sau a unor acte de corupţie.

 

RESPONSABILITATE ŞI MONITORIZARE

19. Conducătorii subdiviziunilor, de comun acord cu Serviciul securitate internă şi Serviciul resurse umane, coordonează şi controlează aplicarea normelor de conduită profesională a auditorilor publici.

20. Încălcarea dispoziţiilor prezentului Cod atrage răspunderea disciplinară a auditorilor publici, în condiţiile legii.

21. În cazurile cînd faptele săvîrşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

22. Auditorii publici răspund, potrivit legii, în cazurile cînd, prin faptele săvîrşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

 

DISPOZIŢII FINALE

23. Prevederile prezentului Cod se completează cu prevederile specifice legislaţiei privind funcţia publică.

24. Prezentul Cod intră în vigoare de la data aprobării prin hotărîrea Curţii de Conturi.

25. În termen de 10 zile de la data aprobării, prezentul Cod va fi difuzat şi adus la cunoştinţă, sub semnătură, fiecărui auditor public. Aceasta se va realiza de către Serviciul resurse umane, prin intermediul conducătorilor de subdiviziuni.

26. Refuzul persoanei de a semna pentru luare la cunoştinţă, în termenul stabilit, constituie abatere disciplinară, care va fi sancţionată potrivit prevederilor prezentului Cod.

27. La angajarea noilor persoane în funcţii cu atribuţii de audit, fiecare dintre acestea va lua cunoştinţă, sub semnătură, de prevederile prezentului Cod.

 

 

Anexa nr.2

REGULAMENTUL

Comisiei de disciplină

 

DISPOZIŢII GENERALE

1. Comisia de disciplină (în continuare – Comisia) se instituie în scopul examinării cazurilor privind răspunderea disciplinară a angajaţilor cu atribuţii de audit ai Curţii de Conturi pentru nerespectarea prevederilor Codului deontologic.

2. Componenţa, numirea şi completarea Comisiei. Comisia de disciplină se compune din: membrul Curţii de Conturi care coordonează activitatea Departamentului asigurare metodologică şi juridică, directorul Departamentului asigurare metodologică şi juridică, conducătorul nemijlocit al auditorului public cazul căruia este examinat, şeful Serviciului securitate internă, consultantul superior din Serviciul resurse umane (secretar) şi reprezentantul sindicatelor.

Componenţa nominală a Comisiei de disciplină urmează a fi aprobată prin ordinul Preşedintelui Curţii de Conturi.

În caz de eliberare, suspendare din funcţie sau promovare, membrul Comisiei numit se substituie cu auditorul public nou-numit în funcţia deţinută de acesta.

 

ÎMPUTERNICIRILE ŞI MODUL DE ACTIVITATE A COMISIEI DE DISCIPLINĂ.

RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A ANGAJAŢILOR CU ATRIBUŢII

DE AUDIT AI CURŢII DE CONTURI

3. Împuternicirile Comisiei de disciplină. Comisia de disciplină examinează:

a) cazurile privind răspunderea disciplinară a angajaţilor cu atribuţii de audit ai Curţii de Conturi;

b) cazurile privind anularea înainte de termen a sancţiunii disciplinare.

4. Temeiurile răspunderii disciplinare. Angajaţii cu atribuţii de audit ai Curţii de Conturi pot fi traşi la răspundere disciplinară în cazul comiterii abaterilor de la prevederile Codului deontologic.

5. Intentarea procedurii disciplinare. Dreptul de a intenta procedura disciplinară îl are orice membru al Curţii de Conturi, orice conducător al subdiviziunii de audit, precum şi şeful Serviciului securitate internă.

Auditorul public poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 6 luni de la data constatării abaterii disciplinare, fără a se lua în calcul timpul aflării în concediul legal sau medical, dar nu mai tîrziu de un an de la data comiterii ei.

La intentarea procedurii disciplinare, Comisia verifică în prealabil temeiul tragerii la răspundere şi îi cere auditorului public explicaţii în scris.

Materialele procedurii disciplinare, înainte de a fi trimise spre examinare, se aduc la cunoştinţă auditorului public căruia i se intentează procedura. Acesta este în drept să dea explicaţii, să prezinte probe şi să solicite efectuarea verificărilor suplimentare.

Dacă, înainte de examinarea cazului, Comisia constată necesitatea unor verificări suplimentare, acestea vor fi efectuate de către Serviciul securitate internă.

Comisia de disciplină examinează cazurile disciplinare în componenţa a cel puţin 2/3 din membri.

În timpul examinării cazului disciplinar, participarea auditorului public tras la răspundere disciplinară este obligatorie. La examinarea cazului are dreptul să participe persoana care a intentat procedura disciplinară.

6. Examinarea cazului disciplinar, sancţiunile disciplinare. Examinarea cazului disciplinar începe cu raportul membrului Curţii de Conturi. Persoana care a intentat procedura are dreptul să-şi expună părerea. Audierea explicaţiilor auditorului public este obligatorie.

În procesul examinării cazului pot fi audiate comunicările altor auditori publici, se studiază toate probele şi materialele din dosar.

Comisia de disciplină poate înainta propuneri privind:

a) aplicarea unei sancţiuni disciplinare;

b) respingerea propunerii de a aplica sancţiunea.

Comisia de disciplină poate propune aplicarea următoarelor sancţiuni disciplinare:

a) avertisment;

b) mustrare;

c) mustrare aspră;

d) propunerea de eliberare din funcţie.

Propunerea privind cazul disciplinar se adoptă cu votul majorităţii membrilor Comisiei şi se fixează în procesul-verbal al şedinţei. Membrii Comisiei au dreptul la opinie separată, care se anexează la dosar.

În termen de trei zile, Comisia prezintă Preşedintelui Curţii de Conturi rezultatele examinării cazului disciplinar, pentru o decizie finală şi emiterea ordinului respectiv, după caz.

Ordinul privind aplicarea sancţiunii disciplinare se comunică auditorului public, sub semnătură, şi poate fi atacat în conformitate cu legislaţia în vigoare.

7. Anularea sancţiunii disciplinare. Dacă timp de un an de la data aplicării sancţiunii disciplinare auditorului public nu i se va aplica o nouă sancţiune disciplinară, se consideră că el nu a fost supus sancţiunii disciplinare.

La propunerea persoanei care a intentat procedura disciplinară, precum şi din iniţiativa Comisiei de disciplină, la expirarea a cel puţin 6 luni de la data aplicării sancţiunii, Comisia poate propune anularea acesteia înainte de termen dacă auditorul public sancţionat nu a comis o nouă abatere disciplinară, a avut o conduită ireproşabilă şi o atitudine conştiincioasă faţă de îndeplinirea obligaţiunilor sale.

În perioada acţiunii sancţiunii disciplinare, auditorul public sancţionat nu este supus măsurilor de stimulare.

 

DISPOZIŢII FINALE

8. Lucrările de secretariat. Lucrările de secretariat ale Comisiei de disciplină se ţin de către consultantul superior din Serviciul resurse umane.

La şedinţa Comisiei de disciplină se întocmeşte un proces-verbal, în care se indică: data convocării şedinţei, prezenţa membrilor Comisiei şi a altor participanţi la şedinţă, ordinea de zi, conţinutul succint al cuvîntărilor, componenţa Comisiei; data şi locul examinării cazului; numele, prenumele auditorului public tras la răspundere disciplinară; numele, prenumele şi funcţia persoanei care a intentat procedura disciplinară; împrejurările cazului; lămuririle date de auditor public şi datele care îl caracterizează ca personalitate; motivarea hotărîrii adoptate; probele; sancţiunea disciplinară propusă pentru aplicare sau cauzele sistării procedurii disciplinare; chestiunile puse la vot şi rezultatul votului. Procesul-verbal se întocmeşte în decurs de 3 zile, se semnează de membrii Comisiei şi de secretar.

9. Asigurarea activităţii Comisiei de disciplină. Comisia de disciplină are dreptul să solicite conducătorilor subdiviziunilor de audit informaţia necesară, precum şi dosarele de audit.

Materialele examinate de Comisia de disciplină se păstrează în Serviciul resurse umane.

10. Intrarea în vigoare. Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării în şedinţa Curţii de Conturi.