(MINISTERUL ECONOMIEI)
(MINISTERUL ECONOMIEI ŞI REFORMELOR))
(MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI)
(DEPARTAMENTUL COMERŢULUI)
I N S T R U C Ţ I U N E
privind formarea preţurilor la întreprinderile de alimentaţie
publică ale agenţilor economici din Republica Moldova
din 26.04.96
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.34/45 din 06.06.1996
* * *
Notă: Vezi Hot.Guv. nr.357 din 23.04.2005 privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova (pct.1 – se reorganizează Ministerul Economiei, prin fuziune cu Departamentul Comerţului şi Departamentul Privatizării şi preluînd funcţiile ce ţin de domeniul muncii, în urma divizării Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în Ministerul Economiei şi Comerţului)
Notă: Vezi Hot.Guv. nr.266 din 28.04.2001 privind unele măsuri ce ţin de reorganizarea unor ministere şi departamente ale Republicii Moldova (pct.1 – se reorganizează Ministerul Economiei şi Reformelor în Ministerul Economiei )
Notă: Vezi Hot. Guv. nr.307 din 31.03.2000 cu privire la transmiterea funcţiilor ce ţin de reglementarea de stat a activităţii comerciale de la Ministerul Industriei şi Energeticii către Ministerul Economiei şi Reformelor (pct.1 – se transmit funcţiile ce ţin de reglementarea de stat a activităţii comerciale şi personalul, abilitat anterior să le exercite în cadrul fostului Minister al Industriei şi Comerţului, de la Ministerul Industriei şi Energeticii către Ministerul Economiei şi Reformelor)
Notă: Vezi Hot.Guv. nr.33 din 07.02.97 privind unele măsuri ce ţin de reorganizarea unor ministere şi departamente ale Republicii Moldova (pct.1 – se reorganizează prin fuzionare Ministerul Industriei şi Departamentul Comerţului – în Ministerul Industriei şi Comerţului)
Aprobată
prin ordinul
Departamentului Comerţului
al Republicii Moldova
nr.12 din 26 aprilie 1996
I. DISPOZIŢII GENERALE
1.1. Modul de formare a preţurilor, expus în prezenta Instrucţiune, se extinde asupra tuturor agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate.
1.2. Activitatea în sfera alimentaţiei publice se desfăşoară conform licenţei de stat eliberate şi certificatului de clasificare în categoria de încadrare.
1.3. În funcţie de tipul, locul amplasării, gradul dotării tehnico-materiale şi volumul serviciilor prestate consumatorilor, întreprinderile de alimentaţie publică din republică se împart în 5 categorii: lux, superioară, întîia, a doua şi a treia.
Caracteristica tipurilor întreprinderilor de alimentaţie publică conform categoriilor este aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Despre aprobarea Regulilor de organizare a preparării şi comercializării produselor şi prestării serviciilor în alimentaţia publică şi a Regulamentului de clasificare a întreprinderilor de alimentaţie publică pe categorii de încadrare după nivelul de servire" nr.770 din 17 noiembrie 1995.
Clasificarea întreprinderilor de alimentaţie publică pe categorii de încadrare şi cerinţele de bază înaintate faţă de ele conform nivelului de servire sînt prevăzute în anexele 1 şi 2 la sus-numita hotărîre a Guvernului şi la hotărîrea Consiliului colegial al Departamentului Comerţului nr.25 din 28 noiembrie 1995.
1.4. Întreprinderile de alimentaţie publică de toate categoriile, care aplică suprapreţul, formează preţuri libere cu amănuntul la materia primă în acelaşi mod ca şi întreprinderile de comerţ cu amănuntul.
1.5. Pentru recuperarea cheltuielilor întreprinderilor de alimentaţie publică legate de fabricarea şi realizarea producţiei şi asigurarea culturii adecvate de servire, precum şi pentru formarea beneficiului, se aplică un adaos nelimitat la preţurile libere cu amănuntul la materia primă şi produse. Mărimea suprapreţului, în procente faţă de preţul liber cu amănuntul sau faţă de costul setului de materie primă la calcularea bucatelor şi produselor, îl stabileşte conducătorul întreprinderii prin emiterea unui ordin.
1.6. Mărfurile cumpărate asupra cărora se extinde mărimea limitată a adaosului comercial (pîine şi produse de panificaţie, făină, zahăr, brînzeturi, unt, ulei vegetal, produse lactate, conserve din carne şi din fructe şi legume pentru alimentaţia copiilor şi amestecuri uscate pentru copii), care nu sînt supuse prelucrării termice sau tehnologice, la toate întreprinderile de alimentaţie publică se comercializează la preţuri libere cu amănuntul fără adaos la preţ.
1.7. La întreprinderile de alimentaţie publică de categoria III pîinea şi produsele de panificaţie servite la masă sau folosite pentru prepararea producţiei proprii se comercializează fără adaos la preţ.
II. PREŢURILE LA PRODUSELE (MATERIA PRIMĂ) ACHIZIŢIONATE
DE ÎNTREPRINDERILE DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
2.1. Întreprinderile de alimentaţie publică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică, procură mărfuri (materie primă) pentru prelucrare ulterioară la preţuri libere de livrare sau preţuri cu amănuntul şi preţuri de achiziţie.
2.2. Produsele agricole şi alte mărfuri achiziţionate de întreprinderile de alimentaţie publică pe pieţele alimentare, din gospodării agricole, precum şi de la populaţie (conform actelor de achiziţie) se înregistrează la intrări în întreprinderi la preţuri de achiziţie cu aplicarea adaosului comercial.
III. MODUL DE ÎNTOCMIRE A FIŞELOR DE CALCUL ŢI DE STABILIRE
A PREŢURILOR LA PRODUCŢIA ALIMENTAŢIEI PUBLICE
3.1. Preţurile la producţia proprie se stabilesc prin calcul.
Materia primă se include în calculul bucatelor şi altor produse fabricate de întreprinderea alimentaţiei publice la preţuri libere cu amănuntul, constituite în conformitate cu prevederile Regulamentului "Cu privire la modul de formare şi aplicare a preţurilor şi tarifelor libere (de piaţă) la mărfuri, producţie şi servicii", aprobate prin Hotărîrea Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.282 din 10 noiembrie 1993 şi cu adaosul liber comercial, prevăzut prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)" nr.547 din 4 august 1995, cu excepţia preţurilor la mărfurile de importanţă socială (anexele nr.1 şi 2).
3.2. La mărfurile de importanţă socială se aplică adaosul comercial de pînă la 20% la preţul liber de livrare sau la preţul de achiziţie indicat în actul respectiv.
3.3. Calculul preţurilor de vînzare la fiecare fel de bucate (articol) de producţie proprie, inclusiv la produsele alimentare, culinare, de cofetărie şi la semifabricate se întocmeşte pe fişe-tip F-57.
Preţurile la articolele de culinărie comercializate la cîntar se stabilesc pornindu-se de la costul unui kilogram cu luarea în consideraţie a rotunjirii preţului pentru 100 g. Stabilirea costului bucatelor (articolelor) se efectuează pornindu-se de la valoarea materiei prime pentru 100 porţiuni sau 10 kg (sosuri, garnituri, tocătură etc.).
Fişa de calcul se întocmeşte separat pentru fiecare fel de bucate (articol).
3.4. În fişa de calcul se indică:
a) denumirea întreprinderii;
b) numărul curent al fişei;
c) denumirea felului de bucate (gustării, băuturii, articolului);
d) numărul recepturii, coloanei şi denumirea Reţetarului sau altui document normativ din care s-a luat receptura;
e) denumirea produselor (materiei prime);
f) cantitatea de produse conform normei pentru 100 porţii sau 10 kg (sosuri, garnituri, tocătură etc.);
g) preţul liber cu amănuntul la 1 kg de produse, calculat în conformitate cu documentele normative în vigoare privind formarea preţurilor cu amănuntul;
h) valoarea totală a setului de materie primă pentru 100 porţii sau 10 kg;
i) preţul de vînzare a unei porţii;
j) gramajul unei porţii în grame.
Gramajul bucatelor de felul doi şi preţul se indică fără greutatea garniturii şi sosului. Garniturile se includ separat în costul bucatelor pornindu-se de la calcularea valorii garniturii pentru 10 kg. În baza calculării se întocmeşte meniul.
3.5. Valoarea materiei prime se include în calculul preţurilor de vînzare la bucate şi la altă producţie de fabricare proprie la preţuri libere cu amănuntul şi conform normelor de materie primă, prevăzute de Reţetarele în vigoare pentru condiţiile respective ale materiei prime, ţinîndu-se seama de completările şi modificările din normele deşeurilor şi pierderilor de la prelucrarea la rece şi la cald a materiei prime la întreprinderile de alimentaţie publică (Reţetarul bucatelor şi articolelor de culinărie pentru întreprinderile de alimentaţie publică pe anul 1981).
În cazul în care întreprinderea nu dispune de materia primă prevăzută de Reţetar urmează să fie folosite normele respective de interschimbabilitate a produselor, prevăzute în pagina 677 din sus-numitul Reţetar (ouă cu melanj, lapte integral cu lapte praf etc.). Cînd în producţie lipsesc unul sau doi componenţi de materie primă, care nu influenţează esenţial asupra caracteristicii felului de bucate sau articolului, se admite prepararea lor cu rectificarea respectivă în fişa de calcul.
3.6. Sporul la preţ în alimentaţia publică se adaugă la preţul liber cu amănuntul al materiei prime sau la valoarea totală a setului de materie primă la calcularea producţiei proprii.
3.7. Preţul de comercializare a unei porţii se stabileşte prin împărţirea costului de vînzare a setului la 100 porţii sau 10 kg cu rotunjirea ulterioară.
3.8. Semifabricatele din carne, carne de pasăre, peşte, cartofi, legume şi din alte produse se includ în calcul conform normelor de utilizare "neto".
3.9. Sarea, condimentele folosite la prepararea bucatelor, articolelor de culinărie se includ în calculul conform normelor prevăzute de tehnologia de preparare.
3.10. Fişele de calcul sînt semnate de specialistul, care întocmeşte calculul, şi aprobate de directorul (conducătorul) întreprinderii.
3.11. Producţia finită şi semifabricatele preparate la întreprinderile de alimentaţie publică şi transmisă spre comercializare altor întreprinderi se realizează cu aplicarea adaosului comercial sau suprapreţului, stabilit de întreprinderea care comercializează această producţie.
3.12. Procentul suprapreţului în alimentaţia publică, mărimea plăţii (tariful pentru servicii) pentru comanda prealabilă de preparare a torturilor şi prăjiturilor de producţie deosebit de complicate, precum şi pentru comanda prealabilă de organizare a nunţilor, banchetelor şi altor acţiuni îl stabileşte conducătorul întreprinderii prin emiterea unui ordin.
IV. ROTUNJIREA PREŢURILOR LA PRODUCŢIA COMERCIALIZATĂ
DE ÎNTREPRINDERILE ALIMENTAŢIEI PUBLICE
4.1. La toate unităţile de alimentaţie publică preţul unui fel de bucate, unei porţii, unui articol urmează să fie rotunjit pînă la numărul întreg de bani. Totodată, pînă la 0,5 bani se scade, de la 0,5 în sus – se rotunjeşte pînă la banul întreg.
De exemplu: preţul pînă la rotunjire – 48,49 bani, preţul rotunjit de vînzare – 48 bani; preţul pînă la rotunjire – 65,51 bani, preţul rotunjit – 66 bani.
În acelaşi mod se face rotunjirea preţurilor la producţia comercializată în bufete.
4.2. Rotunjirea preţurilor cu amănuntul la semifabricate, articolele de culinărie, cofetărie şi produsele de panificaţie, a căror desfacere se face la cîntar, se efectuează pornindu-se de la preţul pentru 1 kg de produs, cu luarea în consideraţie a posibilităţii comercializării producţiei cu cîte 100, 200 ş.a. grame.
4.3. Comercializarea sucurilor, băuturilor la pahar se efectuează ţinîndu-se seama de rotunjirea preţurilor cu amănuntul pînă la numărul întreg de bani pentru 200 cm3 de suc şi băutură, urmînd să fie stabilit costul întregii producţii ambalate.
De exemplu: costul pînă la rotunjire a 3 litri suc de tomate (fără costul ambalajului de sticlă – 6 lei 13 bani.
Numărul de porţiuni (pahare) a cîte 200 cm3 e de 15 unit. Costul unui pahar – 41 bani. Costul a 3 litri de suc – 6 lei 15 bani (15 pahare × 41 bani = 6 lei 15 bani).
4.4. Preţurile la vinuri, rachiuri şi şampanie, comercializate la întreprinderile alimentaţiei publice, se calculează pentru o porţie de 50-100 ml, pornindu-se de la preţurile libere cu amănuntul în vigoare pentru o porţie de 50-100 ml, pornindu-se de la preţurile libere cu amănuntul în vigoare pentru o sticlă fără costul ambalajului (dacă există preţuri de gaj aprobate pentru sticlă, borcane etc.).
4.5. Avînd în vedere că mărimea adaosului comercial laosului comercial, care să permită desfacerea producţiei la cîntar sau la pahar fără rotunjirea ulterioară.
V. MODUL DE ORGANIZARE A DESFACERII PRODUCŢIEI ALIMENTAŢIEI PUBLICE
5.1. Întreprinderile de alimentaţie publică urmează să includă în cheltui principala masă de materie primă nu este limitată, e necesar, ca la formarea preţurilor libere cu amănuntul să se aplice un astfel de procent al adaelile de circulaţie cheltuielile pentru hîrtia, celofanul, pungile de hîrtie, de celofan, de polietilenă şi alte materiale de împachetat utilizate la fabricarea producţiei proprii şi ambalarea mărfurilor la cîntărirea şi realizarea către cumpărători.
5.2. Vesela, tacîmurile, "paiele" de o singură folosire, săbiuţele pentru tartine etc., utilizate de întreprinderile alimentaţiei publice la comercializarea producţiei proprii sau mărfurilor comercializate la preţul de procurare.
5.3. Plata (tariful pentru serviciu) comenzii prealabile pentru organizarea nunţilor, banchetelor, jubileelor şi altor acţiuni festive, precum şi pentru prepararea torturilor, prăjiturilor ş.a. la comandă o stabileşte conducătorul întreprinderii.
5.4. Bucatele preparate la comandă şi de firmă, torturile şi prăjiturile de producţie complicată, pregătite la comandă, trebuie să corespundă cerinţelor înaintate faţă de această categorie de produse.