H O T Ă R Î R E

privind aprobarea Strategiei pentru tineret

 

nr. 1541  din  22.12.2003

 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.6-12/37 din 01.01.2004

 

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

 

În scopul promovării politicii de stat în domeniul tineretului, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia pentru tineret (se anexează).

2. Ministerele, departamentele, autorităţile administraţiei publice locale, în comun cu structurile neguvernamentale, vor întreprinde măsurile necesare pentru implementarea prevederilor sus-numitei strategii.

 

 

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1541 din 22 decembrie 2003

 

STRATEGIA PENTRU TINERET

 

ARGUMENTARE

Populaţia Moldovei, şi tinerii în special, trebuie să aibă acces la formarea deprinderilor de bază cum este capacitatea de a învăţa şi de a rezolva probleme, de a-şi dezvolta aptitudini ştiinţifice, culturale şi tehnice, de a utiliza tehnologiile informaţionale, de a vorbi limbi străine, de a-şi dezvolta spiritul iniţiativei şi antreprenoriatului şi de a fi cetăţeni activi, liberi şi responsabili.

În cazul Moldovei, o ţară cu puţine resurse naturale, investiţiile în resursele umane reprezintă strategia-cheie. Constituind un sfert din populaţia ţării, tinerii sînt resursa ei cea mai valoroasă. Pornind de la acest fapt, Strategia pentru tineret trasează domenii concrete pentru investiţii ce vor produce efecte tangibile. O investiţie anuală de cel puţin un dolar SUA pentru fiecare tînăr va garanta rezultate înalte prin reducerea datoriilor viitoare faţă de societate. Aceste măsuri, odată implementate, vor diminua costurile, riscurile şi oportunităţile de dezvoltare eşuate din cauza:

• resurselor umane necalificate;

• degradării stării de sănătate şi perpetuării comportamentelor riscante în cadrul unor grupuri sociale largi;

• exodului intelectual, migraţiei ilicite şi traficului cu fiinţe umane;

• promovării unei politici neadecvate.

O politică judicioasă în domeniul tineretului ar fi în avantajul întregii societăţi.

Sectorul privat este beneficiarul principal. Acesta va putea profită de o forţă de muncă mai activă, mai sigură pe puterile proprii, mai calificată şi mai bine pregătită. Se vor deschide noi oportunităţi de dezvoltare economică şi socială.

Strategia pentru tineret se bazează pe angajamentul de a considera tinerii o resursă primordială a societăţii şi de a le oferi şanse ca ei să poată deveni cetăţeni liberi, activi şi responsabili. Strategia stabileşte o abordare intersectorială integrată, adresată tinerilor, împreună cu tinerii şi pornind de la necesităţile tinerilor. Obiectivul strategiei este îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi creşterea gradului de participare a tinerilor, cuprinzînd întreg spectrul de aspecte sociale, culturale şi politice care îi influenţează. Tinerii reprezintă miezul acestei strategii nu doar în calitate de beneficiari, dar şi ca participanţi activi, care contribuie la acest proces dinamic.

În contextul Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, scopul Strategiei pentru tineret este de a contura un spectru larg de activităţi guvernamentale adresate tinerilor, stabilind în acelaşi timp pentru anii apropiaţi următoarele priorităţi specifice sectorului de tineret:

• facilitarea accesului tinerilor la servicii şi informaţie pentru a se crea un mediu favorabil dezvoltării lor;

• sporirea gradului de participare a tinerilor la viaţa societăţii;

• crearea locurilor de muncă pentru tineri;

• consolidarea capacităţii umane şi instituţionale din sectorul tineretului şi sporirea gradului de cunoaştere a persoanelor tinere.

Problemele de sănătate, educaţie, protecţie socială şi angajare în muncă, ce afectează vieţile tinerilor, sînt abordate în mod special în strategiile sectoriale specifice ale Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei.

 

I. INTRODUCERE

Transformările sociale produse în Moldova în anii 1990 au deschis numeroase şanse, în special pentru tineri, care, în virtutea vîrstei şi potenţialului lor creativ, au posibilitatea de a beneficia din plin de noile oportunităţi ale democraţiei pluraliste, economiei liberalizate şi ale unei societăţi ce se integrează în Europa şi este deschisă lumii. Strategia pentru tineret le va permite tinerilor să-şi realizeze integral acest potenţial, să contribuie în mod activ la dezvoltarea societăţii în întregime şi să-şi dirijeze cu succes propriile vieţi. Acest lucru este cu atît mai important cu cît tinerii reprezintă cea mai mare categorie de vîrstă în societatea noastră. Persoanele cu vîrste între 15 şi 29 de ani constituie aproximativ un sfert din populaţia ţării. Acest fapt îi acordă Moldovei statutul de cea mai tînără ţară din Europa, ceea ce implică mari responsabilităţi pentru a îndreptăţi aşteptările tinerilor.

Ne confruntăm în prezent cu o situaţie socială şi economică dificilă, care afectează o bună parte a populaţiei. Avem mulţi oameni săraci, marginalizaţi din cauza şomajului, insecurităţii economice şi sociale şi de creşterea criminalităţii, aceştia cuprinzînd toate categoriile de vîrstă.

Tinerii, însă, suferă cel mai mult. Ei trec de la adolescenţă la maturitate, de la educaţie şi instruire la viaţa profesională, de la starea de membru dependent al familiei la cea de membru independent al societăţii şi de cetăţean. În orice societate, aceste treceri sînt însoţite de multe dificultăţi şi riscuri. Tinerii se dezvoltă şi îşi caută locul în viaţă. De aceea ei reprezintă una din categoriile cele mai sensibile în faţa schimbărilor politice, economice şi sociale. Astfel, transformarea societăţii noastre are un efect deosebit de dur asupra tinerilor. Ei se confruntă cu dificultatea de a-şi dirija trecerea la maturitate, ţara fiind şi ea în transformare concomitentă. Această situaţie particulară îi face pe tinerii din Moldova mai vulnerabili şi susceptibili la mult mai multe riscuri decît cei din alte ţări europene. Vulnerabilitatea lor este cauzată şi de faptul că nivelul şi calitatea serviciilor publice în domeniile sănătăţii, educaţiei, instruirii şi culturii a scăzut în ultimii ani.

Deşi toţi tinerii se confruntă cu aceleaşi dificultăţi, ei nu reprezintă un grup omogen. Nici problemele tinerilor de astăzi nu sînt aceleaşi ca ale părinţilor lor. Lumea contemporană le cere să-şi îmbunătăţească continuu educaţia şi instruirea pentru a putea concura pe piaţa muncii, a cunoaşte tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie, a face faţă riscurilor de sănătate cum este HIV/SIDA, a face alegeri informate privind mai multe aspecte ale vieţii lor la o vîrstă timpurie, apărîndu-şi concomitent autonomia personală pe care o preţuiesc mult. Datorită transformărilor democratice din ţara noastră, tinerii exprimă un spectru larg de opinii şi valori. Fiecare dintre ei are probleme şi necesităţi foarte specifice. Totuşi, indiferent de locul de reşedinţă, ei par să împărtăşească multe griji şi preocupări comune, printre care:

• accesul la informaţie;

• rata înaltă a şomajului;

• accesul la serviciile de sănătate şi problema bolilor cu transmitere sexuală;

• preţurile în creştere şi lipsa unui venit adecvat;

• nivelul în creştere al criminalităţii în societate în ansamblu şi printre semenii lor;

• incertitudinea generală privind viitorul.

Este un fapt trist că majoritatea tinerilor au o viziune sumbră asupra viitorului. Fiecare al patrulea tînăr susţine că nu ştie ce îi va aduce viitorul, fiecare al zecelea mărturiseşte că trăieşte doar pentru ziua de azi, un sfert din ei nu crede că viitorul va fi mai bun, aproape 15% consideră că viitorul va fi mai deprimant decît prezentul şi doar circa o treime din tinerii Moldovei speră că viitorul le va aduce o viaţă mai bună decît cea de acum. Tinerii par să-şi fi pierdut speranţa într-o viaţă prosperă. De aceea, nu este suficient să le spui că ei sînt viitorul. După cum ne arată cifrele, tinerii doresc să fie plasaţi (imediat, şi nu într-un viitor nedefinit) în centrul atenţiei statului, autorităţilor din educaţie şi lumii de afaceri. Fiecare om este tînăr doar o dată şi el trebuie susţinut astăzi în realizarea şanselor sale.

Astfel, toate aceste probleme, identificate de tinerii înşişi, cer o atenţie imediată şi o reacţie adecvată. Guvernul este de părere că multe din aceste probleme au fost condiţionate de nişte goluri considerabile în modul în care obişnuiam să elaborăm şi să implementăm politicile adresate tinerilor. Pentru a rezolva aceste probleme, autorităţile trebuie:

• să elaboreze strategii naţionale pe termen mediu şi lung, care să abordeze problemele şi cerinţele actuale ale tineretului;

• să asigure tinerilor accesul la serviciile publice de înaltă calitate, cum sînt educaţia, instruirea, programele extraşcolare, sănătatea, informaţia de orice altă natură, consilierea etc., pe tot teritoriul ţării;

• să angajeze resurse umane, administrative şi financiare suficiente pentru aceste servicii şi pentru programele şi politicile specifice de tineret;

• să creeze mecanisme pentru monitorizarea, analiza şi descrierea situaţiei tinerilor în baza unor cercetări efectuate prin intermediul structurilor şi instituţiilor specializate.

Scopul strategiei este de a soluţiona problemele cu care se confruntă tinerii din Moldova în ziua de azi. Această strategie le va permite tinerilor să se implice plenar în activităţi în folosul societăţii, îi va pregăti pentru viitor. În ciuda dificultăţilor, tinerii reprezintă o resursă pentru prezentul şi viitorul ţării. Pentru ca Moldova să prospere, urmează să fie mobilizate aceste resurse. Astfel, statul califică drept o investiţie orice fel de susţinere acordată tinerilor.

O societate care nu este în stare să-şi trateze tinerii ca pe o resursă nu va avea multe şanse de a concura în cadrul economiei globale. Acesta este motivul pentru care plasăm această resursă unică, tinerii, în centrul atenţiei.

Strategia pentru tineret face parte din Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Conştienţi de importanţa rolului tinerilor în destinul ţării, Guvernul consideră elaborarea şi implementarea Strategiei pentru tineret drept o prioritate a politicilor de stat. Responsabilitatea pentru realizarea ei revine Departamentului Tineret şi Sport, care va antrena toate instituţiile ce lucrează cu tinerii.

În baza Legii cu privire la tineret nr.279-XIV din 11 februarie 1999, Strategia pentru tineret este adresată tuturor tinerilor cu vîrste între de 16 şi 30 de ani, care locuiesc în Moldova. La implementarea Strategiei se va acorda o atenţie deosebită tinerilor cu necesităţi speciale şi oportunităţi limitate, precum şi tinerilor din zonele rurale, din familii sărace sau monoparentale, tinerilor vagabonzi sau instituţionalizaţi, tinerilor aflaţi în conflict cu legea şi celor cu disabilităţi. În acelaşi timp, Strategia se adresează tinerelor familii (familiilor în care nici unul dintre soţi nu au atins vîrsta de 30 de ani, familiilor formate dintr-un singur părinte de pînă la 30 ani şi copil (copii)), dar şi părinţilor în general şi persoanelor care lucrează cu tinerii (lucrători de tineret, profesori, educatori, psihologi, animatori, lideri de tineret, asistenţi sociali etc.). De asemenea, unele acţiuni pot fi direcţionate spre persoane mai tinere, dat fiind faptul că adolescenţilor le sînt proprii multe caracteristici comune cu persoanele tinere şi că ei se confruntă cu aproximativ aceleaşi probleme.

În procesul elaborării Strategiei şi a planului de acţiuni pentru implementarea ei au fost utilizate noţiuni şi termeni specifici politicilor de tineret:

Tineret, tineri – persoane care, ca vîrstă, se află între copilărie şi maturitate, persoane de 16-30 de ani.

Familie tînără – cuplu format prin căsătorie, în care nici unul dintre soţi nu a atins vîrsta de 30 de ani; familie formată dintr-un singur părinte de pînă la 30 de ani şi copil (copii).

Politica de stat în domeniul tineretului – sistem de măsuri menite să asigure condiţii şi garanţii social-economice, politico-juridice şi organizatorice pentru formarea socială a unei personalităţi multilateral dezvoltate.

Legislaţia privind tineretul – totalitatea normelor care permit implicarea tinerilor şi ONG-urilor de tineret în procesul de luare a deciziilor şi care creează un cadru legislativ favorabil lucrului eficient al administraţiei publice în domeniul tineretului.

Serviciu social pentru tineri – instituţie specialializată prestatoare de servicii informaţionale, de consultanţă şi de asistenţă socială pentru tineri.

Instituţie de lucru cu tineretul – organizaţie care desfăşoară activităţi cu şi pentru tineri.

Asociaţie de tineret – organizaţie obştească, formată din persoane de 16-30 de ani, care are drept obiectiv activităţi în domeniul educaţiei şi dezvoltării tinerei generaţii şi al soluţionării problemelor cu care se confruntă ea.

Educaţie formală – educaţie "oficială", care include şcolile, liceele, colegiile, universităţile.

Sistem de educaţie formală – un sistem structurat cronologic şi ierarhic, pornind de la grădiniţă, şcoală primară, gimnaziu şi liceu şi pînă la instituţiile de învăţămînt superior; totalitatea instituţiilor în care procesele educaţionale sînt pregătite, organizate, implementate, planificate metodologic şi evaluate.

Educaţie non-formală – educaţia prin intermediul organizaţiilor de tineret, cluburilor, grupurilor comunitare şi altor foruri de întrunire a tinerilor, unde aceştia au posibilitatea să capete anumite abilităţi lucrînd voluntar ca parte componentă a unui grup.

Educaţie informală – procesul de învăţare pe parcursul timpului petrecut în familie, cu prietenii, citind o carte sau ziar, privind televizorul sau plimbîndu-se pe stradă; activităţi educaţionale spontane, realizate în afara sistemului educaţional formal, adaptate la necesităţile şi interesele beneficiarilor în scopul însuşirii unei serii de abilităţi de viaţă, de cunoştinţe specifice şi studierii valorilor şi obiectivelor societăţilor democratice şi civile.

Educaţie pentru cetăţenia democratică – un complex de metode şi procedee educaţionale ce oferă cunoştinţe şi contribuie la formarea cetăţenilor activi şi responsabili.

Educaţie pentru formarea deprinderilor de viaţă – un complex de metode şi procedee educaţionale ce oferă cunoştinţe care previn riscurile, atitudini care cultivă respectul pentru diferenţe şi deprinderi care protejează de pericole.

Deprinderi de viaţă – abilităţi de comportament de adaptare şi pozitiv, care permite indivizilor să se confrunte cu cerinţele şi provocările vieţii cotidiene; un grup de competenţe psihosociale şi deprinderi interpersonale, care ajută oamenii să ia decizii informate, să soluţioneze probleme, să gîndească critic şi creativ, să comunice eficient, să stabilească relaţii sănătoase, să fie empatici cu alţii, să se adapteze şi să-şi gestioneze vieţile într-o manieră sănătoasă şi productivă; acţiuni personale, îndreptate către sine sau către alte persoane, precum şi acţiuni de schimbare a mediului înconjurător pentru a-l face favorabil sănătăţii.

Educaţie pentru sănătate bazată pe formarea deprinderilor de viaţă – o abordare prin care se urmăreşte crearea sau menţinerea unor stiluri şi condiţii de viaţă sănătoase prin dezvoltarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi, mai ales, a deprinderilor, folosind o gamă variată de experienţe de învăţare, cu accent pe metodele participative.

Participare civică – exprimarea drepturilor tinerilor de a participa la procesul de influenţare a condiţiilor de bază şi proceselor legate de viaţa societăţii; participarea lor la formarea politicii statului, regiunii, oraşului sau satului; una din cele mai importante premise ale realizării drepturilor şi responsabilităţilor corespunzătoare.

Educaţia de la egal la egal este – definită ca procesul prin care tinerii bine instruiţi şi motivaţi desfăşoară activităţi educaţionale informale sau organizate cu semenii lor (persoane asemănătoare cu ei ca şi vîrstă, context social sau interese) pe parcursul unei perioade de timp, cu scopul de a le dezvolta cunoştinţele, aptitudinile, concepţiile, deprinderile şi de a-i face responsabili şi grijulii faţă de propria sănătate. Educaţia de la egal la egal se poate desfăşura în grupuri mici, prin intermediul contactului individual sau în alte contexte variate: şcoli, universităţi, cluburi, biserici, la locul de muncă, pe stradă, acasă sau în orice alt loc unde se adună tinerii.

Educator de-la-egal-la-egal (PEER Educator) – persoană care îşi educă semenii oferindu-le informaţie, ajutîndu-i să-şi dezvolte deprinderile şi asistîndu-i în transformarea schimbărilor pozitive în atitudini şi comportamente. Educatorii de-la-egal-la-egal trebuie să fie de aceeaşi vîrstă sau un pic mai mari (cu cel mult 1-2 ani) decît membrii grupului-ţintă. Se recomandă să fie implicaţi în programele de educaţie de-la-egal-la-egal tineri de ambele sexe – şi fete, şi băieţi. De cele mai multe ori educatorii de-la-egal-la-egal sînt elevi de liceu (15-18 ani). În unele cazuri educatorii de-la-egal-la-egal pot fi mai tineri (13-15 ani). În aceste cazuri deosebit de necesar este sprijinul din partea coordonatorului adult.

Prevenire socială – crearea condiţiilor sociale favorabile în domeniile economic, social, educaţional, cultural; în cazurile ce ţin de utilizarea timpului liber, ridicarea standardelor de viaţă, dezvoltarea spirituală, umanizarea, ridicarea calităţii vieţii întregii societăţi, a categoriilor sociale, precum şi crearea unui mediu optim pentru socializarea şi integrarea socială a fiecărui individ.

Servicii prietenoase tinerilor – moduri novatoare de prestare a serviciilor cu ajutorul a două metode complementare: accesul tuturor tinerilor la informaţie şi la serviciile esenţiale şi intervenţii direcţionate către tinerii marginalizaţi şi vulnerabili în diverse domenii (informare şi consiliere, sănătate generală, sănătate sexuală şi reproductivă, consiliere şi testare voluntară şi confidenţială la HIV, sănătate mentală etc.)

Timp liber – totalitatea activităţilor pe care o persoană le poate efectua din proprie dorinţă sau pentru a se relaxa, a se distra, a-şi dezvolta anumite capacităţi; participarea socială voluntară sau activitatea creativă a unei persoane în timpul cînd ea este liberă de obligaţii sociale, de serviciu şi de familie.

Mobilitatea tinerilor – o formă a experienţei interculturale, care oferă tinerilor posibilitatea de a participa activ la construirea societăţii şi care creează condiţii pentru dezvoltarea individuală prin intermediul activităţilor colective în toate domeniile vieţii sociale; un instrument pentru înţelegerea altor culturi, precum şi a propriei culturi.

 

II. SITUAŢIA TINERILOR DIN MOLDOVA

Guvernul consideră că situaţia actuală a tinerilor din Moldova este în mare măsură influenţată de procesul tranziţiei, fiind determinată în acelaşi timp de cunoaşterea şi conştientizarea insuficientă a circumstanţelor reale în care trăiesc tinerii, precum şi de faptul că foarte mulţi tineri nu au acces la servicii şi la informaţie de calitate.

Vulnerabilitatea generală a tinerilor este exacerbată de starea actuală prin care trece ţara. Ei sînt susceptibili în faţa unui şir de riscuri economice, fizice şi psihologice. Efectele acestui fenomen pot fi observate în societate prin existenţa unui grup mare de tineri excluşi sau marginalizaţi, creşterea abuzului de narcotice, violenţa adoptată de tineri, infecţiile cu transmitere sexuală şi HIV/SIDA, precum şi percepţia sumbră a viitorului îmbinată cu un sentiment general de incapacitate şi incertitudine.

În prezent situaţia tinerilor din Moldova poate fi descrisă prin prisma a patru dimensiuni diferite, dar interdependente:

(1) oportunităţi educaţionale (şi de instruire) şi accesul la informaţie;

(2) oportunităţi economice;

(3) starea sănătăţii;

(4) participarea la viaţa socială şi studiul pentru o cetăţenie activă.

 

(1) Educaţia, instruirea şi accesul la informaţie sînt elementele cele mai importante, care îi pregăteşte pe tineri pentru a se integra activ în societate. Deşi societăţile moderne şi piaţa muncii impun niveluri tot mai avansate de educaţie şi pregătire continuă, mulţi tineri abandonează şcoala prematur, foarte puţini obţin pregătirea profesională adecvată, iar fondurile alocate pentru instruirea unui sistem educaţional calitativ şi competitiv sînt derizorii. Metodele aplicate în sistemul nostru educaţional nu stimulează dezvoltarea unei gîndiri critice şi independente, necesare în societatea modernă. Atunci cînd intră pe piaţa muncii, majoritatea tinerilor descoperă că nu au fost înzestraţi cu deprinderile şi competenţele potrivite pentru a începe o viaţă independentă. Acest lucru este important mai ales în domeniul educaţiei şi practicii profesionale, domeniu care impune o atenţie deosebită.

(2) Oportunităţile de angajare sînt insuficiente şi de aceea foarte mulţi tineri nu văd nici o perspectivă economică în Moldova. Mai mult, oportunităţile lor economice diferă de la o zonă la alta. Tinerii din zonele rurale sînt afectaţi mai puternic, dar în şi mai mare măsură suferă tinerii cu disabilităţi. Cauzele acestei situaţii sînt multiple. Însă, pentru ca Moldova să prospere economic, este necesar să fie valorificată energia şi creativitatea tuturor tinerilor. Imposibilitatea de a se manifesta în plan profesional îi face pe foarte mulţi tineri să-şi caute norocul în altă parte, astfel lipsind ţara de resursa ei cea mai de valoare.

Unul din aspectele cele mai negative ale acestei tendinţe este apariţia contrabandei şi traficului cu persoane. Aceasta crimă comisă împotriva tinerilor şi a statului poate fi oprită numai oferindu-le tinerilor perspective economice şi promovînd politici migraţionale realiste. Examinînd oferta, se constată că tinerii nu sînt suficient informaţi despre oportunităţile economice ale ţărilor-partenere din Europa. Numărul întreprinderilor şi afacerilor nou-apărute, în special în sectorul real al economiei, continuă să fie mic. Tinerii au nevoie de mai multe mijloace, de măsuri stimulatorii şi de un cadru juridic ajustat, pentru ca ei să se poată implica în activităţi economice independente. Aceasta va contribui la stoparea creşterii îngrijorătoare a numărului de tineri antrenaţi în activităţi criminale, mai ales în furturi şi delapidări.

(3) Se consideră că tinerii sînt în general mai sănătoşi decît restul populaţiei. În acelaşi timp ei se angajează mai mult în comportamente riscante. Ultimul deceniu a adus cu sine un număr de noi riscuri la care sînt expuşi tinerii. Foarte mulţi încep să fumeze la o vîrstă precoce, consumă alcool, droguri şi alte substanţe toxice, practică sexul neprotejat, ceea ce facilitează răspîndirea infecţiilor cu transmitere sexuală şi HIV/SIDA, sporeşte numărul de sarcini timpurii nedorite. Toate acestea reprezintă pericole majore, care subminează sănătatea reproducerii şi cea sexuală a tinerilor. În general, sărăcia extinsă are un impact dramatic asupra sănătăţii tinerilor. Totodată, ei nu cunosc riscurile la care se expun practicînd un anumit comportament. Ei trebuie informaţi despre importanţa modului sănătos de viaţă, propunîndu-li-se servicii prietenoase pentru a minimaliza efectele ce survin.

(4) În pofida şanselor şi oportunităţilor apărute în procesul dezvoltării democraţiei pluraliste în ţara noastră, gradul de participare a tinerilor la viaţa publică şi politică este scăzut. Doar foarte puţini tineri sînt încadraţi în asociaţii, iar prezenţa lor la alegeri este nesatisfăcătore. Pentru a redresa această stare de lucruri, este necesar să le înlesnim accesul la informaţie şi la servicii. Important este să se ţină cont de faptul că tinerii doresc să-şi pornească afaceri proprii, în afara familiei, pentru a obţine autonomie economică, însă de cele mai multe ori ei rămîn dependenţi de părinţii lor, deoarece nu-şi pot permite o locuinţă separată din lipsă de venituri. De aceea statul va promova în mod activ condiţii favorabile în care tinerii să se poată manifesta ca cetăţeni şi să-şi poată folosi timpul în mod productiv.

Infrastructura pentru activităţile sportive şi de tineret, mai ales în zonele rurale, s-a deteriorat din cauza neglijării şi a utilizării lor în scop comercial. Strategia pentru tineret va aborda aceste chestiuni prin promovarea implicării tinerilor şi ridicarea rolului lor activ în calitate de cetăţeni.

Analiza detaliată a situaţiei tinerilor din Moldova se conţine în anexa nr.1.

 

III. PRINCIPIILE STRATEGIEI PENTRU TINERET

Guvernul consideră problemele tinerilor o prioritate a politicii sale. El conştientizează că tinerii reprezintă un segment al populaţiei care trebuie susţinut şi nu doar o categorie ce se confruntă cu anumite probleme şi care creează probleme. Tinerii sînt resursa economică şi socială cea mai valoroasă a ţării şi prin politica sa Guvernul va sprijini şi va pregăti tinerii pentru o viaţă autonomă, conducîndu-se de idealurile declarate de Carta Naţiunilor Unite: pace, demnitate, toleranţă, libertate, egalitate şi solidaritate.

Punctul de pornire pentru toate acţiunile strategice sînt necesităţile, problemele şi interesele reale ale tinerilor. Li se va oferi posibilitatea de a-şi exprima liber opinia asupra chestiunilor ce îi vizează şi de a fi ascultaţi de către instituţiile administrative centrale şi locale, fie direct, fie prin intermediul unui organ reprezentativ, precum şi de a participa la formarea politicilor pentru tineret. Aceste obiective vor fi realizate prin:

• consolidarea colaborării cu societatea civilă şi în special cu asociaţiile de tineret;

• impulsionarea dialogului şi a cooperării interministeriale privind problemele tineretului;

• consolidarea cooperării europene şi internaţionale în domeniul tineretului şi în domeniile aferente;

• crearea unui cadru legislativ adecvat în baza standardelor europene;

• flexibilizarea măsurilor prevăzute în Strategia pentru tineret şi în Planul de acţiuni pentru implementarea ei şi sensibilizarea autorităţilor asupra schimbărilor produse în mediul în care trăiesc tinerii.

Conform Constituţiei Republicii Moldova, Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, Convenţiei privind Drepturile Copilului şi altor instrumente juridice internaţionale relevante, Strategia pentru tineret şi acţiunile în domeniu vor fi ghidate de respectarea a patru principii-cheie:

• garantarea nediscriminării – fiecare tînăr are drepturi egale, indiferent de rasă, culoare, sex, vîrstă, confesiune, origine etnică, origine socială, orientare politică, familie, loc de reşedinţă sau orice altă caracteristică;

• asigurarea şanselor egale – fiecărui tînăr, indiferent de origine, i se va oferi şansa de a-şi dezvolta integral potenţialul atît ca individ, cît şi ca cetăţean;

• respectarea tinerilor în calitate de cetăţeni – tinerii sînt cetăţeni deplini, avînd aceleaşi drepturi şi datorii ca şi oricare alt grup din societate, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare, opinie şi întrunire;

• încurajarea participării tinerilor – tinerii trebuie să fie susţinuţi în exercitarea drepturilor lor pentru a putea participa plenar la viaţa societăţii.

 

IV. ACŢIUNI PRIORITARE

Pentru a îmbunătăţi situaţia tinerilor, Guvernul a elaborat o viziune care îi va ghida acţiunile în domeniul tineretului spre realizarea scopului către care tindem: Republica Moldova este un stat în care tinerii prosperă şi îşi pot realiza pe deplin potenţialul ca cetăţeni.

Scopul acestei Strategii este să avem o societate în care statul asigură drepturile tinerilor, satisfăcîndu-le cerinţele fizice, educaţionale, psihologice şi culturale şi în care ei se implică activ pentru a-şi făuri propriul viitor.

Sîntem conştienţi de faptul că, deocamdată, acesta este un deziderat, atingerea căruia impune o politică guvernamentală coordonată. Strategia pentru tineret reprezintă un document flexibil şi dinamic ce orientează acţiunile Guvernului în toate domeniile care vizează tineretul, precum sînt educaţia, politicile economice şi sociale, ale locurilor de muncă, sănătatea, justiţia şi altele. Strategia conturează o serie de acţiuni la nivel guvernamental adresate tinerilor, stabilind concomitent următoarele priorităţi specifice acestui sector:

• facilitarea accesului tinerilor la servicii şi informaţie;

• sporirea gradului de participare a tinerilor la viaţa societăţii;

• sporirea şanselor de angajare a tinerilor;

• consolidarea capacităţii umane şi instituţionale din sectorul tineretului şi creşterea gradului de cunoaştere a persoanelor tinere;

• cultivarea la tînăra generaţie a patriotismului, a simţului respectului faţă de valorile naţionale ale statului.

 

Prioritatea A: Accesul tinerilor la servicii şi informaţie

Este necesară înlesnirea accesului tinerilor la servicii de calitate şi la informaţie. Serviciile de calitate, inclusiv petrecerea timpului liber şi activităţile culturale, trebuie dezvoltate în continuare şi oferite unui număr cît mai mare de tineri. Cultura reprezintă un element fundamental al identităţii tinerilor, precum şi un domeniu important în care ei se pot afirma, pot comunica şi care le poate determina modul de viaţă. Instituţiile de stat şi cele private, care susţin tinerii în dezvoltarea creativităţii, culturii lor alternative, culturii multimedia şi creează spaţii pentru educaţia neformală, sînt insuficiente ca număr. Tinerilor le este extrem de dificil să-şi utilizeze timpul liber prin intermediul unor instituţii, programe, centre etc. Aceste dificultăţi sînt caracteristice oraşelor, însă tinerii din regiunile rurale practic nu au astfel de posibilităţi. Serviciile pentru tineret reprezintă un spaţiu important unde li se poate oferi informaţia. Ei au nevoie de multă informaţie, şi cît mai calitativă, pentru a putea decide privind dezvoltarea şi viaţa lor personală şi a conştientiza riscurile şi modurile în care acestea pot fi evitate printr-un comportament adecvat.

 

Obiectivul: facilitarea accesului la informaţie şi la serviciile prietenoase tinerilor, precum şi la timpul liber calitativ.

Rezultatele aşteptate

1.1. Informaţia, serviciile şi posibilităţile de petrecere a timpului liber răspund necesităţilor tinerilor.

1.2. Începînd cu anul 2004, mesajele sociale cu referire la şansele de afirmare, la modul sănătos de viaţă în procesul dezvoltării tinerilor vor fi difuzate prin intermediul mass-media. Vor fi produse şi difuzate pachetele informaţionale privind drepturile cetăţeneşti şi modul sănătos de viaţă, conform surselor financiare alocate.

1.3. Pînă în anul 2006 în toată ţara va fi instituită o reţea de servicii prietenoase tinerilor, inclusiv în domeniile sănătăţii, educaţiei şi asistenţei sociale.

1.4. Pînă în anul 2009 cel puţin 90% din elevi vor obţine acces liber la informaţia privind drepturile lor, oportunităţile şi beneficiile în toate domeniile ce îi vizează (educaţia, sănătatea, protecţia socială, petrecerea timpului liber etc.).

1.5. Pînă în anul 2006 tinerilor li se va oferi un program de educaţie în baza deprinderilor de viaţă ca obiect obligatoriu de studiu în instituţiile de învăţămînt preuniversitar.

1.6. Familiilor tinere, inclusiv celor monoparentale, li se va oferi asistenţă privind obţinerea unei locuinţe, îngrijirea copiilor, precum şi consultaţii (în special mamelor tinere).

1.7. Necesităţile speciale ale tinerilor dezavantajaţi şi excluşi social vor fi abordate cu ajutorul unui program special de asistenţă.

1.8. Va fi creată o ofertă variată de activităţi pentru tineri prin revitalizarea infrastructurii de lucru cu tineretul.

1.9. Pentru a optimiza accesul tinerilor la informaţie, servicii şi timpul liber de calitate, vor fi mobilizate toate resursele locale (autorităţile locale, şcolile, bisericile, sectorul privat, instituţiile şi ONG-urile).

1.10. Tinerilor dotaţi li se va acorda sprijin prin adoptarea de măsuri speciale pentru dezvoltarea capacităţilor proprii.

1.11. Va fi creat cadrul juridic pentru participarea tinerilor în programe de mobilitate internaţională.

1.12. Lucrătorii de tineret, ce activează în domeniul timpului liber al tinerilor, vor fi pregătiţi teoretic şi practic pentru a prelua activităţile cotidiene.

 

Indicatorii pentru măsurarea succesului în realizarea rezultatelor aşteptate

1.1.

a) pînă în anul 2004 va fi efectuată o evaluare calitativă şi cuprinzătoare a oportunităţilor de petrecere a timpului liber de către tineri, care va identifica domeniile de îmbunătăţire pe termen scurt şi lung;

1.2

b) informaţia tinerilor din învăţămîntul secundar privind drepturile cetăţeneşti va atinge către anul 2006 indicele de 100%;

c) cel puţin 50% din numărul total al tinerilor din învăţămîntul secundar vor primi către anul 2006 informaţie privind modul sănătos de viaţă şi către anul 2009 acest indice va atinge 90%;

d) vor fi desfăşurate campanii informaţionale pe probleme specifice tinerilor;

e) pînă în anul 2006 numărul tinerilor infectaţi în fiecare an cu boli sexual transmisibile se va reduce cu 10%;

1.3. - 1.6.

f) pînă în anul 2009 în cel puţin 60% din raioane vor fi instituite centre prietenoase tinerilor;

g) va creşte numărul persoanelor ce beneficiază de servicii prietenoase tinerilor în domeniile sănătăţii, educaţiei şi asistenţei sociale;

h) pînă în anul 2006 va spori numărul adulţilor, care prestează servicii tinerilor, cu 1500 persoane;

i) va creşte volumul materialelor publicate şi difuzate în cadrul activităţilor de informare şi instruire a tinerilor;

j) cel puţin 300 persoane tinere vor fi pregătite anual să devină educatori de-la-egal-la-egal în domeniul modului sănătos de viaţă;

k) fiecare educator de-la-egal-la-egal va organiza anual în localitatea sa cel puţin o acţiune de instruire şi informare;

l) pînă la sfîrşitul anului 2006, cel puţin 400 000 tineri vor beneficia de activităţi organizate de educatori de-la-egal-la-egal;

1.5. - 1.7.

m) va fi promovată o politică ce abordează necesităţile tinerelor familii, inclusiv de ordin material şi social;

n) va fi elaborat, implementat şi finanţat un program ce abordează necesităţile speciale ale tinerilor dezavantajaţi şi excluşi social;

1.8. - 1.11.

o) sectorul privat se va implica activ în dezvoltarea fondurilor pentru organizarea timpului liber al tinerilor;

p) pînă în anul 2006 va fi creat un program ce va acorda anual burse pentru cel puţin 200 tineri talentaţi în domeniile educaţiei şi culturii;

q) pînă în anul 2006 vor fi semnate, cu cel puţin 10 ţări, acorduri bilaterale privind programele de schimb pentru tineret;

r) cel puţin 100 tineri se vor include în fiecare an în programe internaţionale de schimb pentru tineret;

s) pînă în anul 2006 vor participa în mod regulat la acţiuni organizate pentru petrecerea timpului liber 25% din persoanele tinere din Moldova;

1.12.

ş) va spori numărul de voluntari pregătiţi ca animatori ai timpului liber;

t) va creşte numărul de cursuri şi activităţi organizate în medii extraşcolare pentru tinerii care doresc să înveţe limbi străine, lucrul cu calculatorul, arta şi să practice sportul.

 

Prioritatea B: Participarea tinerilor în dezvoltarea societăţii civile şi cetăţenia activă

În conştiinţa tinerilor nu s-au statornicit valorile patriotice, respectul faţă de trecutul cultural şi istoric al Moldovei, faţă de tradiţiile acesteia. Este necesar de a crea un sistem nou şi eficient al educaţiei patriotice, care va asigura condiţii optime de dezvoltare a personalităţii prin devotamentul faţă de patrie, a unei bune pregătiri de a servi statul şi a fi util societăţii. Strategia este orientată spre crearea unui mecanism care va asigura o funcţionare eficientă a sistemului unic de educaţie patriotică a tinerilor.

Patriotismul va reprezenta întruchiparea dragostei faţă de patrie, de valorile istorice, culturale şi coparticiparea la dezvoltarea şi prosperarea statului, la protecţia patrimoniului, creînd baza spiritual-morală a personalităţii, cultivînd poziţia civică activă a tinerilor şi sentimentul responsabilităţii fiecăruia faţă de stat.

În societatea noastră tinerii de cele mai multe ori sînt excluşi din procesul de luare a deciziilor. Prezentarea lor la vot continuă să fie nesemnificativă. De aici însă nu rezultă că pe ei nu-i interesează problemele ce îi privesc sau că nu sînt pregătiţi să caute soluţii la aceste probleme. Din cauza absenţei tinerilor la luarea deciziilor, societatea nu cunoaşte problemele cu care aceştia se confruntă. Distanţa existentă între tineri, instituţiile publice şi procesul democratic se datorează, de asemenea, lipsei tradiţiei de participare a tinerilor la făurirea unei societăţi prospere. Ei continuă să se simtă frustraţi, descurajaţi, dezinteresaţi şi, în final, devin indiferenţi faţă de viaţa politică şi socială. O astfel de stare a lucrurilor nu este demnă de o democraţie europeană modernă, care se edifică în Moldova. Tinerii trebuie să participe activ la viaţa socială, economică, culturală şi politică. Activitatea economică a tinerilor constituie un factor esenţial pentru creşterea nivelului lor de trai. Instituţiile de stat şi societatea în ansamblu trebuie să instituie mecanismele necesare, care să facă această participare posibilă, efectivă şi semnificativă. Tinerii au responsabilităţi ca şi orice alt segment din societate şi trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni, fără discriminări. Pentru a-şi realiza integral drepturile şi responsabilităţile, tinerilor trebuie să li se ofere accesul, în măsură suficientă, la procesul de luare a deciziilor ce le afectează viaţa, la informaţie, la piaţa muncii, la o locuinţă decentă, la servicii medicale, la oportunităţi de educaţie adecvate, la un mediu nepoluat, la libertatea de deplasare şi la odihnă. Toate acestea se obţin prin includerea lor energică în viaţa comunităţii. Acesta este principiul pe care se sprijină toate acţiunile ce vizează tinerii fie direct, fie indirect, care le influenţează viaţa şi care va apropia soluţiile şi abordările unice, inovatoare şi orientate spre viitor ale tinerilor de realităţile şi problemele cotidiene.

 

Obiectivul: Stimularea participării tinerilor la procesele de luare a deciziilor

Rezultatele aşteptate

2.1. Formarea şi dezvoltarea la tineri a unor calităţi importante precum patriotismul, maturitatea civică, responsabilitatea socială, simţul datoriei, respectarea tradiţiilor, tendinţa de a păstra valorile cultural-istorice, pregătirea de a învinge greutăţile etc., vor condiţiona participarea lor activă la soluţionarea principalelor probleme cu care se confruntă societatea.

2.2. Societatea în întregime şi autorităţile de stat în special au recunoscut dreptul tinerilor de a participa la procesul de luare a deciziilor privind viaţa socială, economică şi politică a ţării.

2.3. Tinerii vor fi informaţi despre oportunităţile de participare la viaţa comunităţilor lor şi le vor folosi în mod activ.

2.4. Pînă în anul 2006 autorităţile de toate nivelurile vor elabora şi vor implementa mecanisme efective pentru antrenarea tinerilor.

2.5. Va fi recunoscut rolul voluntariatului ca formă de participare, experienţă şi integrare socială a tinerilor, care contribuie la dezvoltarea comunităţilor.

 

Indicatorii pentru măsurarea succesului în realizarea rezultatelor aşteptate

2.1.

a) pînă cel mult în anul 2009 legislaţia existentă privind administraţia publică locală va fi revizuită pentru a fi conformizată cu prevederile Cartei Europene privind Participarea Tinerilor la Viaţa Comunităţilor Locale şi Regionale;

b) Carta Europeană privind Participarea Tinerilor la Viaţa Comunităţilor Locale şi Regionale va fi implementată integral în cel puţin 50% din primării pînă la sfîrşitul anului 2006 şi în 80% de primării - pînă în anul 2009;

c) Guvernul va aproba către sfîrşitul anului 2004 un regulament ce va recunoaşte rolul consiliilor locale de tineret;

d) în fiecare an va creşte cu 20% numărul activităţilor de tineret desfăşurate de tineri cu suportul financiar al autorităţilor de toate nivelurile;

2.2.

e) numărul tinerilor din zonele rurale implicaţi în viaţa asociativă va creşte cu 10% în fiecare an;

f) anual vor fi create cel puţin 50 de consilii locale de tineret noi;

g) va creşte nivelul de participare a tinerilor la acţiunile organizate de consiliile locale de tineret;

h) va spori numărul acţiunilor organizate de consiliile locale de tineret;

2.2. - 2.3.

i) pînă la sfîrşitul anului 2009 cel puţin 50% din primării vor crea mecanisme efective de consultare - comitete de tineret şi consilii consultative de tineret, care vor implica tinerii în luarea deciziilor;

j) pînă în anul 2005 bugetele tuturor primăriilor vor include o linie de buget aparte pentru finanţarea proiectelor de tineret realizate de tinerii înşişi;

k) pînă în anul 2005 va fi adoptată o lege despre activitatea de voluntariat şi voluntari;

l) pînă în anul 2009 Republica Moldova va semna şi va ratifica Convenţia Consiliului Europei despre Serviciile Transnaţionale de Voluntariat.

 

Prioritatea C: Oportunităţi de angajare a tinerilor

În Moldova cota şomajului printre tineri este alarmant de ridicată. Pentru a schimba această situaţie se impune soluţionarea problemelor principale cu care se confruntă tinerii atunci cînd doresc să intre pe piaţa muncii. Sistemul educaţional încă nu pregăteşte tinerii în mod suficient pentru a face faţă cerinţelor mereu în schimbare ale pieţei muncii, fenomen denumit "decalaj de cunoştinţe". Acest decalaj trebuie eliminat prin educaţie şi pregătire profesională, care să dezvolte deprinderile şi competenţele cerute pe piaţa muncii. De asemenea, trebuie să le cultivăm tinerilor deprinderi de bază cum este redactarea unui Curricullum Vitae sau cum să se comporte în timpul unui interviu de angajare, să-i ajutăm să-şi dezvolte gîndirea de întreprinzător şi spiritul de iniţiativă prin crearea unui mediu prietenos afacerilor şi ocupării forţei de muncă. Experienţa altor ţări în tranziţie ne-a arătat că, atîta timp cît nu sînt încă absorbiţi de piaţa muncii, tinerii ar putea beneficia de perioade de educaţie şi pregătire mai lungi. Însă acest lucru va fi util numai dacă în timpul folosit pentru pregătirea profesională sau educaţie se vor aplica metode noi şi măsuri inovatoare. Aceste cerinţe trebuie să fie satisfăcute prin cooperare efectivă între instituţiile de pregătire profesională şi cele educaţionale, centrele de ocupare a forţei de muncă, sectorul privat şi factorii autorizaţi cu luarea deciziilor la nivel naţional şi local. Crearea de oportunităţi de angajare a tinerilor devine o piatră de temelie în strategia naţională de ocupare a forţei de muncă.

 

Obiectivul: Sporirea şanselor de angajare a tinerilor

Rezultatele aşteptate

3.1. Un număr mai mare de tineri au fost angajaţi sau au pornit o afacere proprie.

3.2. Tinerii au căpătat deprinderi şi capacităţi pentru a putea reuşi pe piaţa muncii.

3.3. A fost creat un sistem de educaţie profesională ce corespunde cererii pieţei muncii.

3.4. Tinerii fermieri au căpătat deprinderi şi capacităţi pentru implementarea unor idei inovatoare ce sporesc eficienţa sectorului agrar.

3.5. Tinerii au oportunităţi reglementate juridic de lucru în străinătate.

3.6. "Scurgerea de creieri" necontrolată a fost oprită şi sensul ei a fost inversat.

 

Indicatorii pentru măsurarea succesului în realizarea rezultatelor aşteptate

3.1. - 3.2.

a) numărul de tineri care îşi găsesc anual un loc de muncă pentru mai mult de şase luni va creşte cu 20% în fiecare an;

b) va creşte numărul de tineri pregătiţi la cursuri de perfecţionare şi reprofilare profesională în scopul găsirii unui loc de muncă;

c) a fost creat un program, care le permite tinerilor să beneficieze de creditare preferenţială pentru realizarea planurilor lor de afaceri;

d) un număr mai mare de antreprenori tineri au beneficiat de creditare preferenţială;

e) a fost creat un sistem de stimulare fiscală a companiilor în scopul creării de noi locuri de muncă pentru tineri;

f) un număr mai mare de tineri au beneficiat de pregătire pentru afaceri în şcoli sau în afara şcolilor;

g) pînă în anul 2009 vor fi înfiinţate de către tineri cel puţin 300 de afaceri noi;

3.3. - 3.6.

h) către începutul anului academic 2005-2006 se va elabora şi se va aplica un nou curricullum de pregătire profesională, care să elimine "decalajul de cunoştinţe";

i) mai puţini tineri calificaţi au părăsit ţara;

j) un număr mai mare de tineri calificaţi s-au întors în ţară;

k) au fost semnate acorduri bilaterale pentru reglementarea oportunităţilor de angajare a tinerilor peste hotare;

l) a fost elaborat un program special pentru tinerii fermieri, care să le ofere pregătire şi propuneri pentru obţinerea mijloacelor financiare atît pentru operaţiunile agricole, cît şi pentru cele neagricole.

 

Prioritatea D: Capacitatea umană şi instituţională a sectorului de tineret şi gradul de cunoaştere a tinerilor

Strategia pentru tineret este una intersectorială, prin care se depun eforturi coerente şi conjugate în mai multe sectoare administrative şi de elaborare a politicilor, prin acţiuni integrate. În acest sens, vor fi desfăşurate măsuri coordonate, care să servească interesele tinerilor şi în acelaşi timp să-i integreze pentru a putea influenţa viaţa socială, economică, politică şi culturală a ţării. Sarcina coordonării acestor măsuri o va îndeplini Departamentul Tineret şi Sport. Trebuie create condiţii şi susţinute acele organizaţii şi persoane, care lucrează cu şi pentru tineri. Trebuie formaţi specialişti de o înaltă calificare în domeniul tineretului şi oferite posibilităţi de instruire a liderilor voluntari de tineret. Departamentul urmează să asigure realizarea programelor de tineret naţionale, regionale şi locale şi să creeze o legătură între ele şi activităţile organizaţiilor neguvernamentale. Este necesar, de asemenea, să putem investiga şi evalua în permanenţă situaţia tinerilor din Moldova. Investiţiile făcute într-un centru naţional de cercetări şi investigaţii în domeniul tineretului se vor recupera prin promovarea unor politici adresate tinerilor, mai eficiente şi adaptate reuşit.

 

Obiectivul: Dezvoltarea unui sector al tineretului profesional şi calitativ

Rezultatele aşteptate

4.1. A fost asigurată recunoaşterea necesităţii unor structuri profesionale şi a unor standarde de calitate pentru sectorul de tineret.

4.2. Structurile profesionale ale sectorului de tineret beneficiază de un sprijin mai mare.

4.3. În structurile de tineret guvernamentale şi neguvernamentale a sporit gradul de cooperare şi de completare reciprocă.

4.4. Au fost elaborate şi implementate la toate nivelurile (naţional, regional şi local) strategii pentru tineret, inclusiv planuri de acţiuni corespunzătoare, bazate pe studii şi dovezi ştiinţifice.

4.5. Standardele pentru politicile de tineret, promovate de Naţiunile Unite, Consiliul Europei, Uniunea Europeană şi alte organisme internaţionale, sînt mai bine cunoscute şi aplicate în practica de lucru şi în politicile din domeniul tineretului.

4.6. S-a instituit un mecanism de raportare comunităţii despre sumele alocate din bugetul de stat şi bugetele locale pentru acţiunile de tineret.

 

Indicatorii pentru măsurarea succesului în realizarea rezultatelor aşteptate

4.1.

a) Departamentul Tineret şi Sport este împuternicit şi înzestrat în mod adecvat ca să poată funcţiona ca o structură de stat autonomă, responsabilă pentru pregătirea, coordonarea şi implementarea politicilor de tineret;

b) statutul lucrătorilor de tineret a fost reglementat prin actele respective, adoptate de Guvern;

c) la facultăţile de asistenţă socială a fost elaborat şi este aplicat un curricullum special privind instruirea lucrătorilor de tineret şi animatorilor timpului liber;

d) în cadrul fiecărei autorităţi locale activează cel puţin un lucrător de tineret cu pregătire profesională specială;

e) pînă la sfîrşitul anului 2004 Departamentul Tineret şi Sport va stabili principiile de atestare a persoanelor care lucrează cu tinerii, cu luarea în considerare a unor practici din experienţa europeană;

f) pînă la sfîrşitul anului 2005 va fi instituit un centru naţional de cercetări şi investigaţii în domeniul tineretului;

g) pînă în anul 2005 va fi aprobat un regulament, prin care se vor stabili deprinderile şi competenţele animatorilor timpului liber;

4.2. - 4.5.

h) începînd cu anul 2006, vor fi efectuate în mod regulat (cel puţin o dată pe an) studii asupra situaţiei tinerilor;

i) Guvernul şi autorităţile publice locale au creat mecanisme pentru susţinerea financiară, în bază de concurs, a proiectelor de tineret şi ONG-urilor care oferă servicii pentru tineret;

j) Departamentul Tineret şi Sport în colaborare cu alte instituţii va organiza pentru lucrători de tineret cursuri de perfecţionare continuă;

k) rezultatele cercetărilor vor fi luate în considerare în timpul conceptualizării şi modificării politicilor adresate tinerilor;

l) Departamentul Tineret şi Sport va participa în mod regulat la întruniri ale organismelor pentru cooperarea internaţională în domeniul tineretului şi va raporta asupra acestor întruniri;

m) Departamentul Tineret şi Sport va informa şi va sprijini sectorul neguvernamental al tineretului în acţiunile de cooperare internaţională a acestuia;

4.6.

n) începînd cu anul 2004, Departamentul Tineret şi Sport şi consiliile locale vor raporta anual, la nivel local şi naţional, despre sumele alocate şi cele cheltuite pentru acţiunile de tineret.

 

V. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA, FINANŢAREA ŞI EVALUAREA

Departamentul Tineret şi Sport va asigura implementarea Strategiei, elaborînd două planuri de acţiuni pentru perioada pînă în anul 2009, primul plan acoperind anii 2004-2006 (anexa nr.2). Ministerele de ramură, în special cele ale educaţiei, culturii, sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, vor contribui la elaborarea acestor planuri de acţiuni, oferind informaţie, dar şi coordonînd, dezvoltînd şi ajustînd propriile activităţi.

Coordonarea şi monitorizarea vor fi asigurate în cadrul unor şedinţe interministeriale de lucru la nivelul viceminiştrilor. Fiind prezidaţi de viceprim-ministru, factorii decizionali vor determina o dată la trei luni paşii următori pentru realizarea Strategiei şi vor formula obiectivele pentru ministerele de resort, iar o dată pe an vor efectua evaluarea acestui proces. Departamentul va pregăti şi va prezida şedinţele de lucru periodice pentru coordonarea implementării Strategiei. Vor fi organizate consultări periodice cu tinerii şi cu societatea civilă privind aplicarea unor măsuri specifice. Atunci cînd este cazul şi este posibil, Strategia va fi realizată cu susţinerea autorităţilor locale, sectorului neguvernamental şi agenţiilor internaţionale. Guvernul va supraveghea activitatea generală pentru înfăptuirea Strategiei în conformitate cu Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei în Republica Moldova.

Cheltuielile pentru transpunerea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei pentru tineret pe perioada 2004-2009 reprezintă cheltuieli pe termen mediu, care vor fi prevăzute anual în bugetul de stat. Guvernul cheamă comunitatea internaţională să ofere fonduri pentru finanţarea unor activităţi concrete şi susţinerea proiectelor din domeniul activităţii cu tineretul.

La încheierea primei perioade de implementare a Strategiei va fi efectuată o evaluare cuprinzătoare în contextul unei evaluări a politicii naţionale pentru tineret, care va fi realizată de către Consiliul Europei (Directoratul Tineret). Republica Moldova va propune Consiliului Europei să efectueze evaluarea în anul 2006. Costurile evaluării fac parte din cheltuielile pe termen mediu.

 

Anexa nr.1

la Strategia pentru tineret

 

ANALIZA SITUAŢIEI TINERILOR

Declinul economic şi tergiversarea reformelor în domeniile vitale au agravat situaţia tuturor categoriilor populaţiei din Moldova, reducînd substanţial nivelul lor de trai, inclusiv al tinerei generaţii.

Pentru a identifica cele mai actuale probleme cu care se confruntă tinerii din ţară, au fost sistematizate datele statistice şi ale sondajelor sociologice, care au definit următoarele domenii pentru analiză: bunăstarea tinerilor, educaţia tinerilor, sănătatea tinerilor şi cetăţenia activă.

 

A. Bunăstarea tinerilor

Problemele economice şi sărăcia afectează direct domeniile educaţiei, sănătăţii, asigurării cu locuri de muncă şi cu spaţiu locativ a tinerilor, care, la rîndul lor, generează alte probleme, cum ar fi şomajul, migraţia, traficul de fiinţe umane, delicvenţa juvenilă şi marginalizarea unor grupuri ale tinerilor.

a. Şomajul

Tranziţia la economia de piaţă a determinat creşterea esenţială a ratei şomajului printre tineri. În anul 2002 tinerii constituiau în Moldova 21,5% din populaţia economic activă a ţării, reprezentînd segmentul social cel mai afectat de şomaj. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în anul 2002 au fost înregistraţi 30,6 mii tineri în căutarea unui loc de muncă, ceea ce alcătuia 48,3% din numărul total al persoanelor înregsitrate în căutarea unui loc de muncă.

Cifra reală a şomajului în rîndul tinerilor, estimată de către Departamentul Statistică şi Sociologie conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM) - Ancheta forţei de muncă, este mult mai înaltă. Astfel, în anul 2002 rata şomajului în rîndul populaţiei cu vîrste cuprinse între 15-29 ani a fost de două ori mai mare decît rata şomajului înregistrată la nivelul întregii populaţii active (6,3%), atingînd nivelul mediu de 12,9%.

Impactul şomajului în rîndul tinerilor s-a manifestat prin sporirea numărului celor care pleacă peste hotare şi răspîndirea fenomenelor asociale în mediul lor.

Angajarea muncii reprezintă pentru tineri o problemă majoră. La întrebarea dacă li s-ar oferi posibilitatea plecării în străinătate, care ar fi scopul plecării, 61,3% din tineri au răspuns că ar pleca în căutarea unui loc de muncă bine remunerat, 17,5% din cei chestionaţi ar pleca pentru a se stabili cu traiul permanent, 12,4% ar merge la studii şi doar 8,1% ar dori să plece la odihnă.

Atît instituţiile de stat, cît şi cele private nu acceptă tineri fără experienţă la posturi bine plătite, situaţie de altfel caracteristică şi pentru tinerii cu disabilităţi. Astfel, lipsa unui cadru normativ care ar încuraja sau acorda anumite facilităţi pentru angajarea tinerilor agravează rata şomajului în rîndul acestora.

Cauzele care influenţează creşterea numărului tinerilor ce completează rîndul şomerilor sînt de ordin atît obiectiv, cît şi subiectiv. Punctăm în cele ce urmează principalele din aceste cauze.

1. În primul rînd, şomajul, care este un produs al nivelului scăzut de dezvoltare economică, condiţionat de tergiversarea reformelor economice şi sociale.

2. Lipsa planificării la nivel naţional a cererii şi ofertei profesionale şi, respectiv, a unor programe de plasare a absolvenţilor în cîmpul muncii. Astfel, în sistemul universitar se constată suprasolicitarea facultăţilor de drept, economie, limbi străine. În consecinţă, acestea pregătesc în mod direct şomeri, deoarece piaţa muncii nu oferă posibilităţi de angajare a tuturor absolvenţilor cu aceste specialităţi.

3. Lacunele din cadrul legislativ, sistemul birocratic, corupţia, neîncrederea şi instabilitatea, ce nu le permit tinerilor să iniţieze afaceri legale şi activităţi antreprenoriale proprii.

4. Accesul limitat al tinerilor la serviciile oferite de instituţiile de învăţămînt şi agenţiile de ocupare a forţei de muncă, precum şi informarea neadecvată a tinerilor privind posibilităţile de angajare.

5. Pregătirea insuficientă a tinerilor pentru viaţă (scrierea unui CV, prezentarea pentru angajare, abilităţi de comunicare etc.), care contribuie la excluderea socială şi marginalizarea tinerilor.

Consecinţe:

1. Unele începuturi de reformare a pieţei muncii din mediul rural şi urban au generat reducerea locurilor de muncă. Ca urmare, numeroase localităţi rurale şi oraşe mici degradează, lipsind tinerii de serviciile elementare. Această situaţie, la rîndul său, face inevitabilă deplasarea masivă a tinerilor de la sat la oraş în căutarea locurilor de muncă şi a unui mod de viaţă mai bun, iar măsurile luate pentru diminuarea procesului migraţiei interne sînt sporadice.

2. Factorii economici, insecuritatea şi lipsa de speranţă în viitor provoacă migraţia externă. Majoritatea celor care emigrează au studii superioare, prin urmare şi o anumită pregătire profesională, şi ar putea fi utili economiei naţionale. Tinerii găsesc diferite modalităţi pentru a emigra definitiv, dar cel mai des pe căi ilegale.

3. Reformarea nefinalizată a sistemului educaţional a dus la reducerea numărului de şcoli profesionale, astfel fiind limitate posibilităţile tinerilor absolvenţi ai gimnaziilor de a obţine, pe măsura capacităţii lor, o specialitate şi, respectiv, o şansă de angajare în muncă.

Şomajul afectează tinerii, îi face să-şi piardă încrederea în propriile forţe şi capacităţi, avînd în final urmări negative atît asupra lor, cît şi asupra societăţii în ansamblu. Doar analiza în complex a factorilor şi cauzelor şomajului în rîndul tinerilor, precum şi găsirea unor soluţii şi indicatori reali ar putea ameliora această situaţie.

b. Migraţia şi traficul de fiinţe umane

Traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată este calificată ca o formă gravă de abuz, care a luat proporţii în Moldova.

Majoritatea persoanelor traficate din Moldova în Occident sînt femei tinere. Conform raportului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, cifra cetăţenilor Republicii Moldova plecaţi din ţară - temporar sau definitiv – variază între 600000 şi 800000 de persoane. Femeile constituie 70% din numărul emigranţilor. Vîrsta medie a femeilor plecate este cuprinsă între 18 şi 45 ani. Majoritatea lor provin din familii social vulnerabile, sărace, adesea cu mulţi copii. Avînd un statut ilegal în străinătate, multe dintre aceste persoane pot deveni victime ale reţelelor criminale, inclusiv de trafic, care s-a transformat într-o activitate bine organizată şi o afacere profitabilă.

Femeile şi fetele care devin jertfe ale traficului sînt foarte tinere. Conform unei anchete realizate de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice "CIVIS", aproape jumătate dintre victimele traficului, chestionate de CIVIS, aveau mai puţin de 18 ani, mai mult de jumătate aveau vîrste cuprinse între 18 şi 24 de ani şi doar cîteva dintre ele aveau 32 de ani. Jumătate dintre intervievate ştiau că pot fi traficate în străinătate. Majoritatea acestora au menţionat că n-ar fi căzut în mîinile traficanţilor dacă ar fi fost informate despre fenomenul traficului.

Principalii factori care favorizează traficul cu fiinţe umane în Moldova sînt: factorul economic – sărăcia, şomajul; factorul social – lipsa de oportunităţi pentru generaţia tînără, a unei culturi juridice printre tineri, a cunoştinţelor despre viaţă, nivelul scăzut de educaţie, modificarea valorilor în societate, lipsa strategiilor informaţionale despre pericolul traficului; factorul politic – lipsa politicilor sociale adecvate de susţinere a tinerilor, a unui program de stat privind migraţia, a unor strategii regionale de combatere a traficului cu fiinţe umane.

În Moldova nu au fost realizate studii şi analize multilaterale ale fenomenului traficului de fiinţe umane. Serviciile de prevenire şi recuperare se află în stadiu de formare şi, în mare parte, sînt realizate de sectorul neguvernamental.

Pentru a depăşi această situaţie, acţiunile întreprinse trebuie să cuprindă patru domenii: cadrul instituţional, cadrul legislativ, serviciile sociale specializate pentru potenţialele victime ale traficului, precum şi pentru jertfele traficului, şi formarea de personal specializat.

c. Delicvenţa juvenilă

Infracţiunile comise de copii şi tineri constituie aproximativ 10% din totalul infracţiunilor înregistrate. În conformitate cu datele statistice oficiale (Centrul de Informaţie al Ministerului Afacerilor Interne), numărul copiilor aflaţi în conflict cu legea este în continuă creştere.

Printre delictele înregistrate prevalează îndeosebi infracţiunile contra proprietăţii private sau publice. Conform datelor statistice sus-citate, aceste infracţiuni constituie de la 75 la 80 la sută din numărul total anual de infracţiuni comise de minori. În ordine descrescătoare urmează jafurile, actele de huliganism, tîlhăriile, cauzarea leziunilor corporale, violurile şi omorurile. După categoriile de vîrstă, cele mai multe infracţiuni au fost săvîrşite de adolescenţi de 16-17 ani, majoritatea băieţi. Cea mai mare parte a delictelor sînt comise în localităţile urbane.

Cauza principală a acestei probleme este lipsa unor acte legislative, care să definească clar fenomenul adolescenţilor aflaţi în conflict cu legea, şi a unui sistem de justiţie juvenilă, care să răspundă necesităţilor speciale ale acestora. Nu există nici instituţii judiciare specializate - curţi juvenile, complete specializate de judecători şi nici anchetatori, procurori sau avocaţi, care ar avea în competenţă exclusivă cazurile care implică adolescenţii. Totodată, lipsa unui cadru legislativ şi instituţional adecvat realităţilor duce la încălcarea drepturilor acestora atît în perioada anchetării, cît şi în perioada de detenţie a lor. Acest fenomen este declanşat de conflictele în familie, abandonul şcolar şi nivelul scăzut de cultură juridică a adolescenţilor, care generează nerespectarea legilor.

În baza studiului Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, realizat în anul 2002, s-a constatat că 71,8% din intervievaţi consideră că fenomenului delicvenţei juvenile nu i se acordă atenţia cuvenită. Peste 80% din respondenţi consideră insuficiente acţiunile întreprinse pentru prevenirea delictelor în rîndul adolescenţilor. În opinia celor chestionaţi, sarcina prevenirii delicvenţei printre minori revine familiei (36,6%), statului (16,5%), comunităţii (15,7%), poliţiei (15,4%) şi şcolii (10%).

d. Tinerii marginalizaţi şi cu disabilităţi

În republică sînt înregistraţi peste 16300 de invalizi cu vîrste între 16 şi 30 de ani. Tinerii cu disabilităţi se confruntă cu mult mai multe dificultăţi în instituţiile şcolare preuniversitare şi superioare, inclusiv de integrare socială şi angajare în muncă. Majoritatea lor nu dispun de surse financiare pentru a-şi procura medicamentele şi echipamentul necesar. Suportul statului pentru aceste persoane este insuficient, dar alte forme de ajutor nu există. Tinerii cu disabilităţi nu se bucură de atenţia mass-media. Fiind în imposibilitate de a se deplasa, ei rămîn strîns legaţi de familiile lor.

Marginalizarea şi excluderea socială a acestei categorii de tineri se datorează, în primul rînd, lipsei unor structuri asociative şi de stat viabile, care să promoveze programe sociale şi de integrare a tinerilor şi, totodată, să-i informeze privind oportunităţile educaţionale, angajarea etc.

e. Problema spaţiului locativ

Conform datelor statistice oficiale, anual se înregistrează peste 22 mii de căsătorii, dintre care aproximativ 19 mii (86,36%) constituie cupluri cu vîstre între 16 şi 29 de ani. Concomitent, anual se înregistrează 9,7 mii de divorţuri, dintre care 1/3 sînt divorţuri ale familiilor tinere. Fiecare a doua familie tînără invocă drept motive de divorţ lipsa condiţiilor de trai (spaţiului locativ), a unui venit constant, instabilitatea în societate.

Tot mai acut se simte lipsa unor programe de stat de susţinere a tinerilor în soluţionarea problemei spaţiului locativ. La sfîrşitul anilor ’90 piaţa locuinţelor private a substituit-o pe cea de stat, fenomen care a declanşat creşterea preţurilor. Din această cauza tinerii nu-şi pot procura locuinţe private, fapt care generează alte fenomene: căsătorii tîrzii, numărul mic de copii în familie şi, în final, rata înaltă a divorţurilor familiilor tinere.

Realitatea actuală însă are şi alte cauze: dificultăţile în obţinerea independenţei economice, şomajul răspîndit între tineri, prelungirea perioadei de studii etc. Există, de asemenea, multe cauze subiective, cum ar fi viaţa mai confortabilă şi mai ieftină acasă, înţelegerea între tineri şi părinţii lor, siguranţa materială şi emoţională etc.

 

B. Educaţia tinerilor

Perioada de tranziţie a adus schimbări şi în sistemul educaţional. Se realizează reforme susţinute de organizaţii internaţionale, menite să pregătească tinerii pentru o societate democratică şi economia de piaţă.

Dreptul la educaţie în ţara noastră este garantat prin Constituţie, Legea învăţămîntului şi Carta Europeană cu privire la Drepturile Elevilor şi Studenţilor, care prevăd învăţămîntul gratuit şi obligatoriu pentru copiii cu vîrste între 5 şi 16 ani. Sistemul educaţiei formale este structurat ierarhic începînd cu ciclul preşcolar, urmat de ciclurile primar, gimnazial şi liceal.

a. Învăţămîntul preuniversitar

Pe parcursul anilor de independenţă sistemul de învăţămînt din Moldova a fost grav afectat. Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul secundar este mai mic decît al celor din ciclul primar. Una dintre cauze o constituie lipsa instituţiilor preşcolare în sate şi, totodată, sărăcirea oamenilor din mediul rural. Rata înaltă a abandonului şcolar în ciclul primar impune luarea unor măsuri cît mai urgente.

Conform estimărilor Ministerului Educaţiei, în fiecare an aproximativ 20000 dintre elevii care încheie învăţămîntul gimnazial obligatoriu nu-şi continuă studiile şi completează rîndul persoanelor neangajate în munca. În prezent reţeaua liceelor nu acoperă din punct de vedere geografic întreaga ţară, majoritatea lor fiind situate în mediul urban. Totodată, sistemul învăţămîntului profesional traversează o perioadă dificilă, ceea ce nu permite antrenarea deplină a acestor elevi în formarea profesională după absolvirea studiilor gimnaziale.

O altă problemă actuală pentru sistemul nostru educaţional este numărul insuficient al programelor de activităţi extracurriculare ce oferă tinerilor posibilitatea de a-şi ocupa timpul liber în afara şcolii şi, respectiv, de a-şi dezvolta potenţialul şi creativitatea. În aceeaşi ordine de idei se înscrie şi lipsa unor forme ale educaţiei non-formale, care ar oferi tinerilor metode de instruire relativ novatoare şi ar facilita formarea cetăţenilor activi. Educaţia trebuie să fie redefinită în baza deprinderilor pentru viaţă (responsabilitatea socială, drepturile omului, rezolvarea conflictelor, lucrul în echipă, deprinderi de comunicare, protecţia mediului şi patrimoniului naţional etc.)

b. Învăţămîntul universitar

Numărul mare de universităţi din Moldova nu înseamnă însă şi oportunităţi materiale şi tehnice mai largi pentru tineri. Astfel, doar instituţiile de învăţămînt superior de stat asigură parţial necesităţile de cazare a studenţilor, ceea ce pentru o bună parte dintre tinerii studioşi rămîne a fi o problemă dificilă, iar numărul şi mărimea burselor de stat nu le permite la moment acoperirea integrală a cheltuielilor suportate.

Urmează să fie soluţionată chestiunea asocierii şi reprezentării studenţilor. Astfel, prezenţa studenţilor în consiliile facultăţilor şi senatele universităţilor necesită a fi mult mai pronunţată şi mai efectivă. Ligile studenţilor, care la începutul anilor 90 ai secolului XX s-au anunţat ca apărători şi promotori ai drepturilor studenţilor, astăzi au dispărut în mare parte.

c. Educaţia non-formală

Educaţia non-formală continuă să fie un proces mai mult spontan şi nu este adaptată completamente la necesităţile şi interesele tinerilor. Educaţia non-formală este însă extrem de importantă pentru ţările în tranziţie spre societăţi deschise şi pentru asigurarea unui proces de instruire continuă. Astfel, educaţia non-formală completează golurile educaţiei formale şi extracurriculare. În ultimii ani, programe de educaţie non-formală sînt promovate de către organizaţii non-guvernamentale şi centre de tineret, însă numărul tinerilor beneficiari este limitat.

 

C. Sănătatea tinerilor

Tinereţea este asociată, de obicei, cu sănătatea. Tinerii sînt activi, fac multe lucruri pentru prima oară şi experimentează. Uneori comportamentul tinerilor devine riscant şi poate avea un impact imediat asupra sănătăţii lor. Astfel, sănătatea tinerilor în Moldova este ameninţată în special de infecţia HIV/SIDA, de abuzul de droguri, infecţiile cu transmitere sexuală şi tuberculoză. OMS estimează că 70% din cazurile de mortalitate prematură a adulţilor sînt rezultatul unor comportamente riscante ale acestora în perioada adolescenţei.

Ritmul accelerat de viaţă face ca tinerii să se maturizeze mai repede din punct de vedere fizic, din păcate însă nu şi în plan psiho-emoţional. În Moldova opt din zece tinere au avut relaţii sexuale înainte de a împlini 20 de ani. Şi doar doi tineri din zece folosesc prezervativul la primul act sexual. Astfel femeile tinere îşi prejudiciază sănătatea reproductivă, adesea pînă la infertilitate.

De multe ori tinerii contractează HIV injectîndu-şi droguri intravenos. De altfel, consumul de substanţe narcotice este o altă ameninţare gravă pentru sănătatea tinerilor. O treime dintre bolnavii de narcomanie înregistraţi în Moldova au vîrste cuprinse între 15 şi 18 ani. Numărul celor infectaţi sub 18 ani se dublează la fiecare doi ani. Un număr tot mai mare de adolescenţi devin utilizatori ocazionali. Se estimează însă că numărul real al adolescenţilor consumatori şi dependenţi de droguri este de zeci de ori mai mare decît cel înregistrat.

Ţigara şi alcoolul sînt adesea asociate cu tinerii. Un studiu realizat în 12 ţări aflate în tranziţie a demonstrat că fiecare al cincilea copil de vîrstă şcolară fumează în mod regulat¹. Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă şi Centrul Narcologic Republican constată că în Moldova fumează 27 la sută dintre băieţii de 16-18 ani şi 7 la sută din fete. De altfel, fumatul, consumul de alcool şi de droguri, bolile sexual transmisibile, alături de igiena personală insuficientă şi subnutriţie, au fost identificate de participanţii la Forumul Copiilor şi Tinerilor din Moldova "O lume mai bună pentru copii", care a avut loc în aprilie 2002, ca fiind problemele-cheie care afectează sănătatea generaţiei tinere.

______________

¹ UNICEF "Adolescence. A time that matters", February 2002.

 

Aceste şi alte probleme de sănătate ale tinerilor din Moldova au la bază un şir de cauze, cum ar fi legislaţia imperfectă, iresponsabilitatea tinerilor faţă de propria sănătate, insuficienţa programelor şi materialelor informative privind educaţia pentru sănătate, asigurarea insuficientă cu specialişti, starea materială precară a instituţiilor medicale, insuficienţa mijloacelor tehnice necesare, lipsa solidarităţii între generaţii şi, respectiv, absenţa serviciilor de sănătate prietenoase, cunoştinţele slabe privind sănătatea sexuală şi accesul limitat la metodele contraceptive, lipsa unui serviciu complex de asistenţă medicală şi psihosocială pentru adolescenţi şi calitatea joasă a serviciilor existente, accesul limitat la informaţia privind modul de viaţă sănătos, cunoştinţele modeste ale părinţilor în ceea ce priveşte modul de viaţă sănătos, influenţa negativă a mass-media care promovează violenţa şi agresivitatea etc. Pentru o percepere mai clară a situaţiei din acest domeniu, vom analiza pe rînd cele mai actuale probleme.

a. Sănătatea reproductivă şi sexuală

Sănătatea şi supravieţuirea multor tineri în lume este ameninţată de riscul sexului neprotejat şi al sarcinii timpurii şi nedorite. Moldova nu este o excepţie. Practicile negative care afectează comportamentul sexual şi reproductiv reprezintă un risc tot mai mare pentru tinerii care încep să-şi exploreze sexualitatea şi să-şi formeze un stil de viaţă. Avorturile, naşterile premature, HIV/SIDA, infecţiile cu transmitere sexuală şi toate consecinţele acestora sînt principalele pericole care ameninţă sănătatea reproductivă şi sexuală a tinerilor din Moldova.

1. Sarcina timpurie şi nedorită

Datele Ministerului Sănătăţii denotă că tinerii subestimează importanţa îngrijirii propriei sănătăţi reproductive. Astfel, 12,5% dintre tinerele cu vîrste cuprinse între 15 şi 24 de ani niciodată nu au efectuat o examinare ginecologică obişnuită. Creşte numărul sarcinilor nedorite, al avorturilor şi al infecţiilor transmisibile sexual în rîndul persoanelor tinere. Conform Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate Publică şi Management Sanitar, în anul 2002 au fost înregistrate în total 1713 avorturi la tinerele între 15 şi 19 ani, dintre care 46 s-au soldat cu diferite complicaţii.

2. HIV/SIDA şi infecţiile transmisibile sexual

Conform Centrului Naţional SIDA, printre ţările CSI, Moldova se situează pe locul patru după ritmul de creştere a incidenţei HIV/SIDA, Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă plasîndu-se pe primele 3 locuri. În perioada 1987-2002 în Moldova au fot înregistrate 1688 persoane infectate cu virusul HIV. În anul 2002 au fost depistate 206 de cazuri noi de infectare cu HIV. Procesul epidemic se înregistrează în toate unităţile teritorial-administrative ale republicii, indicele incidenţei medii pe republică fiind de 38,47 la 100000 de persoane. Cele mai afectate regiuni sînt or.Bălţi şi localităţile limitrofe – 147,0, municipiul Chişinău – 68,68 şi zona Căuşeni – 20,04. Infecţia cu HIV se răspîndeşte preponderent în rîndurile utilizatorilor de droguri intravenos. În ultimii trei ani însă a scăzut numărul utilizatorilor de droguri intravenos, în schimb a crescut numărul infectărilor pe cale sexuală. Este greu de estimat numărul exact al îmbolnăvirilor cu infecţii sexual transmisibile, în special în rîndurile tinerilor. Se consideră că numărul de îmbolnăviri reale este de două ori mai mare decît numărul cazurilor raportate, deoarece s-a stabilit că rata infecţiilor transmisibile sexual la femeile însărcinate este de două ori mai mare decît sugerează datele oficiale.

b. Sănătatea mentală

Adolescenţa este perioada în care apar frecvent devieri comportamentale, care deseori nu sînt diagnosticate şi nu sînt tratate. Tinerii cu devieri de comportament sînt supuşi riscului de a abandona şcoala, de a intra în conflict cu legea şi a eşua în devenirea de cetăţean adult cu capacităţi depline. Consumul de alcool şi de droguri este un factor care adesea duce la abuz, violenţă, crime, influenţează negativ reuşita şcolară şi profesională. Pe de altă parte, consumatorii de alcool şi de droguri sînt susceptibili de a-şi prejudicia serios sănătatea: intoxicaţii, supradozare, accidente, traume, degradare fizică şi mentală, contractarea infecţiilor transmisibile sexual, inclusiv HIV.

b¹ Consumul de alcool

Consumul de alcool printre tineri este întîlnit frecvent în toate ţările în tranziţie. Alcoolul este un factor semnificativ ce provoacă accidente, crime, abuz şi violenţă domestică, dezvoltarea unor boli mentale şi psihice. Raportul UNICEF pentru anii 2000-2001² relatează că în 1999 în Moldova s-au înregistrat 245 de cazuri noi de abuz de alcool la 100 000 persoane din rîndul tinerilor de 15 ani. În acelaşi timp, 521 de adolescenţi erau raportaţi oficial ca fiind alcoolici.

______________

² UNICEF Republica Moldova "Situaţia copilului şi familiei în Republica Moldova. Evaluare şi analiză. 2000-2001", 2002.

 

b² Fumatul

Fumatul este foarte răspîndit în Moldova. Potrivit datelor Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă şi Centrului Narcologic Republican, în prezent fumează 47% bărbaţi şi 30% femei. Tinerii fumează în proporţie de 12% băieţi şi 5% fete.

După cum arată acelaşi studiu efectuat de Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă şi centrele de medicină preventivă judeţene în anul 2000, la vîrsta de 10-11 ani nici un elev nu raportează fumatul. Din categoria de vîrstă 12-15 ani, 5,2% recunosc că au fumat cel puţin o dată, iar la 16-18 ani fumează 15,5% din elevi.

b³ Consumul de droguri

Numărul dependenţilor de droguri a crescut dramatic în ultimii ani din cauza facilitării accesului la droguri şi lipsei de echipament tehnic şi de monitorizare. Astfel, Moldova a devenit un teritoriu de tranziţie pentru traficanţii de droguri din Europa şi producătorii din Asia Centrală. Acest fapt, precum şi insuficienţa informaţiei adecvate despre consecinţele consumului de substanţe psihotrope, lipsa comunicării eficiente şi a susţinerii din partea familiei, şcolii, comunităţii, incertitudinea în ceea ce priveşte viitorul, situaţia social-economică în familie şi în ţară, care generează stresuri, favorizează consumul de droguri şi alte substanţe psihotrope de către adolescenţi şi tineri. La acestea se adaugă problema organizării timpului liber şi lipsa unor spaţii adecvate şi sigure unde tinerii ar putea să-şi petreacă timpul liber şi să comunice, reliefată de 56,7% din tinerii care au participat la proiectul "Promovarea Ideilor Tinerilor", desfăşurat de Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri. Potrivit Dispensarului Narcologic Republican, deşi datele statistice pe anul 2002 denotă că răspîndirea narcomaniei s-a stabilizat, situaţia narcologică în republică rămîne tensionată. În anul 2002 au fost depistaţi 1679 de narcomani (dintre care 1/5 sînt adolescenţi), cu 429 mai mult decît în 2001, iar în primele şase luni ale anului curent au fost înregistraţi alţi 649 de dependenţi de stupefiante. Astfel, în prezent la evidenţa medicală se află peste 8400 de persoane afectate de narcomanie. Numărul bolnavilor sub 18 ani se dublează la fiecare 2 ani. Raportul UNICEF "Situaţia copiilor şi familiei în Republica Moldova" pentru 2000-2001 constată că cea mai periculoasă vîrstă în plan narcologic este cea de 15-18 ani. Direcţia asistenţă medicală mamei şi copilului a constatat că în 2002 situaţia cea mai nefavorabilă s-a atestat în municipiul Chişinău, unde au fost înregistrate 1347 persoane consumatoare de droguri, care nu au atins vîrsta de 18 ani, în municipiul Bălţi – 529 persoane, în or.Soroca – 56 persoane şi în or.Edinet – 48 persoane. Majoritatea (90%) utilizatorilor de droguri au studii medii incomplete, 7% au studii liceale, 3% au studii superioare.

 

D. Cetăţenia activă

a. Accesul la informaţie şi stilul de viaţă al tinerilor

Pornind de la rezultatele sondajului sociologic, recent realizat de Asociaţia European Youth Exchange-Moldova, asupra unui număr de 5108 de tineri respondenţi din toată ţara, din seria de probleme cu care se confruntă astăzi tinerii din Moldova pe locul doi se plasează accesul limitat şi uneori lipsa accesului la informaţie (ziare, buletine şcolare, Internet, radio, TV), precum şi absenţa surselor de mediatizare a problemelor tinerilor din ţară.

Cel mai frecvent sînt invocate de tineri modul de informare şi accesul la informaţie. Lipsa unor servicii prietenoase limitează accesul tinerilor la informare şi, respectiv, reduce şansele egale pentru viaţă, iar mass-media nu este suficient direcţionată spre abordarea problemelor tinerilor, şi depune puţin efort pentru a difuza informaţie utilă tinerilor. Cu atît mai mult cu cît tinerii de la sate practic nu au acces la ziare, posturi de radio şi TV internaţionale. În această ordine de idei, mass-media ar putea fi folosită drept un canal dublu de informaţie între tineri şi autorităţi, primii transmiţînd informaţia despre ideile lor şi posibilele căi de realizare a acestora.

b. Participarea tinerilor

A fi cetăţean al unui stat înseamnă a fi membru deplin al societăţii, a fi respectat şi a respecta pe ceilalţi. A fi cetăţean înseamnă a participa la viaţa publică şi socială, a te bucura de anumite drepturi şi a respecta anumite obligaţii. A fi cetăţean înseamnă a fi un membru activ al comunităţii care încurajează unitatea socială şi promovează sentimentul de apartenenţă acolo unde este loc pentru diferenţe şi neînţelegeri şi unde valorile democratice constituie baza dezvoltării lor, înseamnă a face parte din societatea, membrii căreia sînt caracterizaţi ca avînd o identitate comună.

Potrivit raportului "Tinerii şi mass-media în Europa Centrală, de Est, CSI şi ţările Baltice", în Moldova procentul tinerilor interesaţi de politică este cel mai mic, sub 5%. De asemenea, doar 10% dintre tinerii din Moldova au declarat că au încredere în autorităţi, ceea ce reprezintă ponderea cea mai scăzută înregistrată pe teritoriul CSI şi în statele baltice. Anume din acest considerent tinerii sînt puţin motivaţi de a fi activi şi mobili pe plan politic şi social.

Cauzele acestei situaţii sînt diverse. Una dintre ele este lipsa tradiţiei de participare a tinerilor la viaţa politică, socială şi economică a ţării. Persistă neîncrederea sau, mai bine zis, teama celor în vîrstă de a admite tinerii în componenţa instituţiilor administrative locale şi centrale, deoarece aceştia sînt mult mai bine pregătiţi din punct de vedere profesional, au o altă viziune asupra lumii contemporane, cunosc limbi străine, posedă ample informaţii şi pot să întreţină relaţii de parteneriat cu semenii lor din alte ţări. În această ordine de idei se înscrie şi lipsa cadrului legal şi a mecanismelor de participare şi implicare a tinerilor în procesul de luare a deciziilor şi, totodată, cunoaşterea slabă a prevederilor Cartei Europene privind participarea tinerilor la procesul de administrare locală. O altă cauză ar fi şi lipsa unui parteneriat real între instituţiile publice şi ONG-urile cu capacităţi şi potenţial real, care ar asigura participarea tinerilor la procesele decizionale.

Societatea civilă reprezintă aşa-numitul sector trei în ţările în tranziţie. Fiind parte a societăţii civile, organizaţiile de tineret ar trebui să aibă un rol esenţial în construirea societăţii democratice şi a statului de drept. Faptul că nu avem o tradiţie de voluntariat, o strategie guvernamentală privind ONG-urile, dificultăţile financiare şi lipsa de experienţă şi tehnologii, precum şi alţi factori au un impact direct asupra activităţii ONG-urilor de tineret, diminuînd rezultatele ei.

Un alt obstacol îl constituie nivelul scăzut de implicare a tinerilor în viaţa socială. Principala cauză este, se pare, acceptarea largă a individualismului în mediul tinerilor, care determină lipsa de interes faţă de activitatea ONG-urilor şi de societate în general. Un alt motiv ar fi faptul că tinerii preferă să fie implicaţi în mişcări spontane decît să participe în organizaţii formalizate, care cer respectarea disciplinei şi îndeplinirea unor activităţi de rutină.

Tinerii deseori văd în organizaţiile neguvernamentale o posibilitate de a-şi dezvolta capacităţile de lider necesare pentru o carieră politică. Acest fapt constituie un element de vulnerabilitate a asociaţiilor, deoarece le poate transforma într-o scenă de luptă pentru putere. Or, este foarte important ca ONG-urile să fie populare în mediul tinerilor, pentru că altfel ele nu ar putea cunoaşte problemele lor şi nu le-ar putea reprezenta interesele.

Lipsa surselor, experienţei şi a mecanismelor de susţinere financiară a ONG-urilor nu a permis stabilirea unui parteneriat viabil cu sectorul al treilea. Astfel, cea mai mare parte a fondurilor destinate realizării proiectelor vin din partea donatorilor străini.

Pornind de la rezultatele sondajului sociologic, realizat de Asociaţia European Youth Exchange-Moldova, majoritatea respondenţilor (81%) au menţionat că problema de bază a tinerilor de astăzi este organizarea şi petrecerea timpului liber.

Atunci cînd încearcă să-şi organizeze timpul liber într-un mod creativ, tinerii se confruntă cu un şir de greutăţi. Instituţiile publice din oraşele mici şi din sate nu le oferă posibilităţi pentru o activitate creativă. Chiar şi în oraşele mari aceste posibilităţi sînt limitate din cauza lipsei de fonduri şi a suportului instituţional. Deşi sportul se bucură în continuare de popularitate, tinerii sînt mai puţin implicaţi în asemenea activităţi decît înaintea perioadei de tranziţie.

Mobilitatea culturală şi turistică a tinerilor, cooperarea internaţională şi schimburile de tineri sînt slab dezvoltate în Moldova, avînd la bază incapacitatea economică a tinerilor şi părinţilor. Majoritatea tinerilor nu cunosc nici cele mai vestite monumente naturale şi istorice din Moldova.

Deteriorarea în ultimii ani a infrastructurii culturale şi sportive din mediul rural a afectat direct posibilităţile de afirmare a tinerilor. Pînă la începutul anilor ’90 au existat centre de tineret finanţate şi susţinute de stat, care serveau drept locuri de întîlnire pentru tineri. Odată cu înrăutăţirea situaţiei economice în perioada de tranziţie, multe din ele au fost închise, iar altele şi-au schimbat menirea. Cele care funcţionează nu sînt atractive, deoarece organizează puţine activităţi.

Toate oraşele mici şi localităţile rurale au nevoie de reînviere culturală şi de activizarea tinerilor. Deşi în perioada de tranziţie există numeroase priorităţi, este necesar să li se ofere tinerilor posibilitatea de a alege dintr-o varietate de oportunităţi. Faptul că tinerii din oraşele mici se plictisesc şi nu ştiu cu ce să se ocupe în timpul liber este unul din motivele plecării lor în oraşele mai mari şi în capitală. În afară de aceasta, nu dispunem de programe de activităţi distractive şi ocupaţii culturale pentru tineret, de un mecanism de susţinere şi promovare a tinerilor talentaţi. Este mic numărul atelierelor de meşteşuguri populare şi studiouri artistice, calitatea managementului şi a activităţilor culturale este joasă, accesul tinerilor la serviciile oferite de unele instituţii culturale, sportive şi asociative este limitat. Mass-media locală şi naţională nu difuzează informaţii despre posibilităţile de petrecere a timpului liber, precum şi despre şansele de realizare a intereselor şi talentelor tinere.

Studiul realizat întru elucidarea situaţiei tinerei generaţii a fundamentat necesitatea elaborării Strategiei pentru tineret, axată pe o perioadă medie, suplinită de un plan de acţiuni primordiale, orientate spre ameliorarea unor situaţii în mediul tinerilor.