L E G E
privind performanţa energetică a clădirilor
nr. 282 din 05.10.2023
Monitorul Oficial nr.401-403/695 din 27.10.2023
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul legii
Articolul 2. Obiectul legii
Articolul 3. Domeniul de aplicare
Articolul 4. Noţiuni principale
Capitolul II
COMPETENŢE ADMINISTRATIVE. POLITICA
DE STAT ÎN DOMENIUL PERFORMANŢEI
ENERGETICE A CLĂDIRILOR
Articolul 5. Atribuţiile Guvernului
Articolul 6. Atribuţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii
Articolul 7. Atribuţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor
Articolul 8. Atribuţiile instituţiei publice de suport
Articolul 9. Autoritatea administrativă cu funcţii de supraveghere tehnică şi control
Articolul 10. Autorităţile administraţiei publice locale
Articolul 11. Politica de stat în domeniul performanţei energetice a clădirilor
Articolul 12. Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung
Articolul 13. Stimulente şi măsuri financiare, bariere de piaţă
Capitolul III
EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE ŞI CERINŢELE
DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
Articolul 14. Cadrul general pentru calculul performanţei energetice a clădirilor
Articolul 15. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
Articolul 16. Cerinţe minime de performanţă energetică
Articolul 17. Determinarea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică
Articolul 18. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor viitoare
Articolul 19. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor existente
Articolul 20. Sistemele tehnice ale clădirilor, e-mobilitatea şi indicatorul gradului de pregătire pentru soluţii inteligente
Articolul 21. Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero
Capitolul IV
CERTIFICAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A
CLĂDIRILOR ŞI A UNITĂŢILOR DE CLĂDIRE
Articolul 22. Certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire
Articolul 23. Certificarea performanţei energetice viitoare
Articolul 24. Certificatul de performanţă energetică
Articolul 25. Eliberarea certificatelor de performanţă energetică şi informarea potenţialilor cumpărători sau locatari ai clădirii sau ai unităţii de clădire
Articolul 26. Publicarea certificatelor de performanţă energetică
Capitolul V
INSPECŢIA SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI A SISTEMELOR
DE VENTILARE ŞI CONDIŢIONARE
Articolul 27. Inspecţia sistemelor de încălzire
Articolul 28. Raportul de inspecţie a sistemului de încălzire
Articolul 29. Inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare
Articolul 30. Raportul de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare
Capitolul VI
SERVICIILE DE CERTIFICARE A PERFORMANŢEI ENERGETICE, DE INSPECŢIE A
SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE, DE INSPECŢIE A SISTEMELOR DE VENTILARE
ŞI CONDIŢIONARE. CALIFICAREA ŞI ÎNREGISTRAREA EVALUATORILOR
ENERGETICI, A INSPECTORILOR SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE,
A INSPECTORILOR SISTEMELOR DE
VENTILARE ŞI CONDIŢIONARE
Articolul 31. Serviciile de certificare a performanţei energetice, de inspecţie a sistemelor de încălzire şi de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare
Articolul 32. Calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare
Articolul 33. Imparţialitatea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare
Articolul 34. Confidenţialitatea în activitatea de certificare a performanţei energetice şi în activitatea de inspecţie a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de ventilare şi condiţionare
Articolul 35. Obligaţiile proprietarului clădirii
Articolul 36. Obligaţiile evaluatorilor energetici, ale inspectorilor sistemelor de încălzire şi ale inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare.
Articolul 37. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul performanţei energetice a clădirilor
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 38. Dispoziţii finale şi tranzitorii
UE
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege transpune parţial Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 153 din 18 iunie 2010, în varianta adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr.2010/02/MC-EnC din 24 septembrie 2010, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, precum şi Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.663/2009 şi (CE) nr.715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul legii
Scopul prezentei legi rezidă în crearea cadrului juridic necesar pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, ţinând cont de condiţiile climaterice, de cerinţele privind climatul interior şi de raportul cost-eficienţă, inclusiv prin implementarea documentelor de politici publice şi a măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor, prin stabilirea cerinţelor minime de performanţă energetică şi realizarea certificării performanţei energetice a clădirilor, precum şi prin asigurarea informării proprietarilor/administratorilor/gestionarilor clădirilor sau a potenţialilor cumpărători/locatari privind nivelul de performanţă energetică a clădirilor.
Articolul 2. Obiectul legii
Prezenta lege stabileşte cerinţe cu privire la:
1) metodologia de calcul al performanţei energetice integrate a clădirilor şi a unităţilor de clădire;
2) Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung;
3) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
4) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică pentru:
a) clădirile viitoare şi unităţile noi ale clădirilor existente;
b) clădirile existente şi unităţile de clădire care sunt supuse renovării majore;
c) elementele care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite;
d) sistemele tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, modernizate sau înlocuite;
5) certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire;
6) inspecţia periodică a sistemelor de încălzire, inspecţia periodică a sistemelor de ventilare şi condiţionare;
7) mecanismul de control al certificatelor de performanţă energetică eliberate;
8) mecanismul de control al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare.
Articolul 3. Domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege se aplică următoarelor categorii de clădiri de locuit şi nerezidenţiale, publice şi private, viitoare şi existente, inclusiv elementelor acestora, precum şi unităţilor de clădire, după cum urmează:
a) case individuale (clădiri unifamiliale de diferite tipuri: case individuale, townhouse, duplex);
b) blocuri locative;
c) clădiri de birouri;
d) clădiri ale instituţiilor de învăţământ;
e) clădiri ale instituţiilor medicale;
f) hoteluri;
g) restaurante, cafenele;
h) clădiri cu destinaţie sportivă;
i) clădiri pentru servicii de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
j) alte tipuri de clădiri cu consum energetic, inclusiv cu destinaţie mixtă, cu excepţia celor stabilite la alin.(2).
(2) Prezenta lege nu se aplică:
a) clădirilor care sunt protejate conform Legii nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor şi sunt incluse în registrul monumentelor locale sau naţionale, în măsura în care respectarea anumitor cerinţe de performanţă energetică ar modifica în mod inacceptabil valoarea istorică, caracterul sau aspectul exterior al acestora. Imposibilitatea respectării anumitor cerinţe de performanţă energetică în raport cu clădirile respective trebuie să fie argumentată şi confirmată de către proprietarul clădirii în baza documentelor normative în construcţii;
b) clădirilor utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
c) construcţiilor cu caracter provizoriu, platformelor industriale, atelierelor, clădirilor din domeniul agricol cu altă destinaţie decât cea de locuit, cu cerere redusă de energie;
d) clădirilor de locuit care sunt utilizate sau care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe parcursul unui an, sau care sunt destinate a fi utilizate pentru o perioadă limitată de timp pe parcursul unui an şi au un consum preconizat de energie mai mic de 25% din valoarea care ar rezulta din utilizarea acestora pe tot parcursul anului;
e) clădirilor separate cu o suprafaţă utilă totală mai mică de 50 m2;
f) clădirilor destinate apărării naţionale, cu excepţia caselor individuale sau a clădirilor de birouri ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul apărării ori ale autorităţilor administrative sau ale instituţiilor publice din subordinea acestuia;
g) altor categorii de clădiri cu regim special care sunt reglementate de acte normative speciale şi pentru care respectarea prevederilor prezentei legi nu este posibilă din motive întemeiate prevăzute de legislaţie.
Articolul 4. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
anvelopă a clădirii – elemente integrante ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior;
cazan – ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită unor fluide căldura rezultată în urma procesului de ardere;
certificat de performanţă energetică – document eliberat de evaluatorul energetic, care indică performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire, calculată în baza metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor aprobate în conformitate cu art.15;
certificat preliminar de performanţă energetică – document eliberat de evaluatorul energetic, care indică performanţa energetică viitoare a unei clădiri proiectate, a unei clădiri existente înainte de a fi supusă renovării majore sau a unei unităţi de clădire corespunzătoare, calculată în baza metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor;
clasă energetică – sistem de măsurare, de la „A” la „G”, pentru indicarea performanţei energetice a clădirii;
clădire – ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie exterioare care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru reglarea climatului interior. În sensul prezentei legi, noţiunea „clădire” desemnează clădirea în totalitate;
clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) – clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, care corespunde cerinţelor stabilite la art.21. Necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie acoperit, într-o măsură foarte mare, cu energie din surse regenerabile, inclusiv produsă la faţa locului sau în apropiere;
clădire cu destinaţie mixtă – clădire cu mai multe destinaţii, în care cel puţin 10% din suprafaţa totală au alte destinaţii decât destinaţia principală a clădirii;
clădire de locuit – clădire cu destinaţie de locuit, care se atribuie la categoriile de clădiri specificate la art.3 alin.(1) lit.a) şi b);
clădire existentă – clădire aflată în exploatare la data intrării în vigoare a prezentei legi;
clădire nerezidenţială – clădire cu altă destinaţie decât cea de locuit (rezidenţială);
clădire publică – clădire ce aparţine cu drept de proprietate statului şi în care îşi desfăşoară activitatea autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate;
clădire viitoare – clădire care se află în proces de proiectare sau de construire;
cogenerare – producere simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice, şi/sau a energiei mecanice;
construcţie cu caracter provizoriu – construcţie autorizată care, conform documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, are termenul de utilizare planificat de cel mult doi ani. Din categoria construcţiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioşcuri, gherete, pavilioane, cabine, corpuri şi panouri de afişaj, copertine, pergole sau alte obiecte similare;
element al clădirii – sistem tehnic al clădirii sau element al anvelopei clădirii;
energie din surse regenerabile – astfel cum este definită la art.3 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
energie primară – energie din surse regenerabile şi neregenerabile care nu a trecut prin vreun proces de conversie sau de transformare;
evaluator energetic – persoană fizică care certifică performanţa energetică a clădirii şi este calificată şi înregistrată în Registrul electronic al evaluatorilor energetici;
generator de căldură – parte a unui sistem de încălzire care generează căldură utilă prin unul sau mai multe dintre următoarele procese:
a) arderea de combustibili, de exemplu, într-un cazan;
b) efectul Joule, care are loc în elementele de încălzire ale unui sistem de încălzire cu rezistenţă electrică;
c) captarea căldurii din aerul ambiant, din aerul evacuat din instalaţiile de ventilare sau dintr-o sursă de apă ori de căldură din sol folosind o pompă de căldură;
indicator de performanţă energetică – cantitate de energie evaluată raportată la suprafaţa totală condiţionată a clădirii;
inspector al sistemelor de încălzire – persoană fizică care evaluează sistemele de încălzire şi este calificată şi înregistrată în Registrul electronic al inspectorilor sistemelor de încălzire;
inspector al sistemelor de ventilare şi condiţionare – persoană fizică care evaluează sistemele de ventilare şi condiţionare şi este calificată şi înregistrată în Registrul electronic al inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare;
încălzire centralizată – distribuţie de energie termică sub formă de abur sau apă fierbinte de la o sursă centrală de producere, printr-o reţea, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării acesteia pentru încălzirea spaţiilor ori pentru procese industriale;
nivel optim din punctul de vedere al costurilor – nivel de performanţă energetică ce determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare rămasă a clădirii, unde:
a) costul cel mai redus este stabilit ţinându-se cont de costurile de investiţie legate de energie, de costurile de întreţinere şi exploatare, inclusiv de costurile şi economiile privind energia, de categoria clădirii vizate, de veniturile din energia produsă, sau ţinându-se cont de costurile de demolare/demontare a unui element al clădirii, după caz;
b) durata normată de funcţionare a clădirii se stabileşte în documentele normative în construcţii. Aceasta se referă la durata normată de funcţionare rămasă a unei clădiri, cerinţele de performanţă energetică fiind stabilite pentru clădire în totalitate, sau la durata normată de funcţionare a unui element al clădirii, cerinţele de performanţă energetică fiind stabilite pentru elementele clădirii.
Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanţă energetică în care analiza cost-beneficiu, calculată pe durata normată de funcţionare rămasă a clădirii, este pozitivă;
performanţă energetică a clădirii – cantitatea de energie calculată sau măsurată pentru a se asigura necesarul de energie în condiţiile utilizării normale (standard) a clădirii, care presupune, printre altele, energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilare şi condiţionare, prepararea apei calde menajere şi iluminat;
pompă de căldură – mecanism, dispozitiv sau instalaţie care transferă căldura din mediul natural (din aer, apă sau din sol) către clădiri sau către instalaţii industriale, inversând fluxul natural al căldurii astfel încât acesta să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot de asemenea transfera căldura din clădire către mediul exterior;
proprietar al clădirii – proprietarul/coproprietarii clădirii sau ai unităţii de clădire, în cazul unei clădiri existente, sau beneficiarul/beneficiarii lucrărilor de construcţie a clădirii, în cazul unei clădiri viitoare;
putere nominală utilă – putere termică maximă, exprimată în kilowaţi (kW), specificată şi garantată de către producător ca fiind livrabilă în decursul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului util indicat de producător;
răcire centralizată – distribuţie de energie frigorifică de la o sursă centrală de producere, printr-o reţea, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării acesteia pentru răcirea spaţiilor ori pentru procese industriale;
renovare majoră a clădirii – efectuare a lucrărilor de renovare în cadrul cărora costul total al renovării anvelopei clădirii sau al renovării sistemelor tehnice depăşeşte 25% din valoarea de piaţă a clădirii, excluzând valoarea terenului pe care se află clădirea;
sistem de automatizare şi de control al clădirii – sistem ce cuprinde toate produsele, software-ul şi serviciile de inginerie care pot sprijini funcţionarea sigură şi eficientă din punct de vedere energetic şi economic a sistemelor tehnice ale unei clădiri prin controale automate şi prin facilitarea gestionării manuale a respectivelor sisteme tehnice ale clădirii;
sistem de încălzire – combinaţie a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior prin care se creşte temperatura;
sistem de ventilare şi condiţionare – combinaţie a componentelor necesare pentru a asigura schimbul de aer necesar şi controlul temperaturii aerului interior prin scădere sau mărire, după caz;
sistem tehnic al clădirii – instalaţii şi echipamente tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi de clădire care servesc pentru încălzirea sau răcirea spaţiului, pentru ventilare, prepararea apei calde menajere, iluminatul încorporat, automatizarea şi controlul clădirii, producerea locală de energie electrică sau pentru o combinaţie a acestora, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile;
unitate de clădire – secţiune, etaj sau apartament dintr-o clădire care este proiectat sau modificat pentru a fi utilizat separat.
Capitolul II
COMPETENŢE ADMINISTRATIVE. POLITICA DE
STAT ÎN DOMENIUL PERFORMANŢEI
ENERGETICE A CLĂDIRILOR
Articolul 5. Atribuţiile Guvernului
(1) În domeniul promovării performanţei energetice a clădirilor, Guvernul exercită următoarele atribuţii de bază:
1) stabileşte direcţiile prioritare ale politicii de stat în domeniul performanţei energetice a clădirilor;
2) aprobă Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, precum şi alte documente de politici publice în domeniul performanţei energetice a clădirilor;
3) aprobă Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare;
4) aprobă Regulamentul privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire;
5) aprobă Regulamentul privind inspecţia sistemelor de încălzire;
6) aprobă Regulamentul privind inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare;
7) în limitele bugetului aprobat, stabileşte şi implementează stimulentele financiare pentru:
a) realizarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor existente, a elementelor acestora, precum şi a unităţilor de clădire;
b) promovarea construcţiei clădirilor viitoare al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi a transformării clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
(2) În legătură cu performanţa energetică a clădirilor, Guvernul exercită şi alte atribuţii decât cele stabilite la alin.(1), în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
Articolul 6. Atribuţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii
(1) În domeniul promovării performanţei energetice a clădirilor, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii exercită următoarele atribuţii de bază:
a) elaborează şi promovează politica de stat în domeniul performanţei energetice a clădirilor;
b) elaborează, cu asistenţa instituţiei publice de suport prevăzute în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (în continuare – instituţie publică de suport), Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung, de asemenea monitorizează implementarea acesteia;
c) elaborează, cu asistenţa instituţiei publice de suport, şi promovează Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, alte documente de politici publice în domeniul performanţei energetice a clădirilor, conform competenţei, de asemenea monitorizează implementarea acestora;
d) elaborează, cu asistenţa instituţiei publice de suport, şi promovează proiectele regulamentelor prevăzute la art.5 alin.(1) pct.3)–6), proiectele altor acte normative care reglementează performanţa energetică a clădirilor, conform competenţei, de asemenea monitorizează aplicarea acestora;
e) promovează relaţiile internaţionale în domeniul performanţei energetice a clădirilor şi cooperează cu organizaţiile internaţionale în domeniu.
(2) În legătură cu performanţa energetică a clădirilor, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii exercită şi alte atribuţii decât cele stabilite la alin.(1), în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, precum şi atribuţiile stabilite în regulamentul propriu de organizare şi de funcţionare, aprobat de Guvern.
(3) În legătură cu exercitarea atribuţiilor sale stabilite prin prezenta lege, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii colaborează, în special prin furnizarea reciprocă şi continuă de informaţii, cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, cu instituţia publică de suport, cu organismul naţional de acreditare, cu organismele de evaluare a conformităţii, cu alte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, cu autorităţile publice şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Articolul 7. Atribuţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor
(1) În domeniul performanţei energetice a clădirilor, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor exercită următoarele atribuţii de bază:
a) elaborează, cu asistenţa instituţiei publice de suport, şi aprobă metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, cu respectarea cerinţelor stabilite la art.15, de asemenea monitorizează implementarea acesteia;
b) elaborează şi aprobă cerinţele minime de performanţă energetică în conformitate cu art.16;
c) elaborează şi aprobă documente normative în construcţii şi alte reglementări tehnice în domeniul performanţei energetice a clădirilor;
d) monitorizează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice şi a prevederilor art.8 alin.(1) lit.k) şi l);
e) promovează implementarea soluţiilor şi a tehnologiilor moderne şi eficiente din punct de vedere energetic la proiectarea, construirea, renovarea şi exploatarea clădirilor.
(2) În legătură cu performanţa energetică a clădirilor, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor exercită şi alte atribuţii decât cele stabilite la alin.(1), în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, precum şi atribuţiile stabilite în regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, aprobat de Guvern.
(3) În legătură cu exercitarea atribuţiilor sale stabilite prin prezenta lege, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor colaborează, în special prin furnizarea reciprocă şi continuă de informaţii, cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, învestit cu atribuţii generale în domeniul eficienţei energetice, cu instituţia publică de suport, cu organismul naţional de acreditare, cu organismele de evaluare a conformităţii, cu alte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, cu autorităţile publice şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Articolul 8. Atribuţiile instituţiei publice de suport
(1) În domeniul performanţei energetice a clădirilor, instituţia publică de suport exercită următoarele atribuţii de bază:
a) acordă asistenţă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii la elaborarea Strategiei sectoriale pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung, precum şi la monitorizarea implementării acesteia;
b) acordă asistenţă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii la elaborarea Planului naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, a altor documente de politici publice în domeniul performanţei energetice a clădirilor, precum şi la monitorizarea implementării acestora;
c) acordă asistenţă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii la elaborarea regulamentelor stabilite la art.5 alin.(1) pct.3)–6), a altor acte normative care reglementează performanţa energetică a clădirilor, precum şi la monitorizarea implementării acestora;
d) acordă asistenţă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor la elaborarea metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, precum şi la monitorizarea aplicării acesteia;
e) acordă asistenţă autorităţilor administraţiei publice locale în vederea includerii în planurile locale integrate privind energia şi clima a acţiunilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor;
f) asigură evidenţa proiectelor naţionale şi a proiectelor locale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, implementate de autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi de autorităţile administraţiei publice locale;
g) instituie şi ţine Registrul electronic al evaluatorilor energetici şi Registrul electronic al certificatelor de performanţă energetică, în conformitate cu prezenta lege, cu Legea nr.71/2007 cu privire la registre şi cu regulamentele aprobate de Guvern în temeiul art.5 alin.(1);
h) instituie şi ţine Registrul electronic al inspectorilor sistemelor de încălzire şi Registrul electronic al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire, în conformitate cu prezenta lege, cu Legea nr.71/2007 cu privire la registre şi cu regulamentele aprobate de Guvern în temeiul art.5 alin.(1);
i) instituie şi ţine Registrul electronic al inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare şi Registrul electronic al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare, în conformitate cu prezenta lege, cu Legea nr.71/2007 cu privire la registre şi cu regulamentele aprobate de Guvern în temeiul art.5 alin.(1);
j) elaborează şi aprobă ghiduri pentru autorităţile şi instituţiile publice responsabile de implementarea prezentei legi;
k) aprobă programele de formare profesională a evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare;
l) promovează şi diseminează informaţia cu privire la îmbunătăţirea performanţei energetice, inclusiv prin intermediul programelor de informare cu privire la cele mai bune practici internaţionale în domeniu;
m) acordă consultaţii şi prezintă, la cerere, informaţii cu privire la certificatele de performanţă energetică, inclusiv cu privire la scopul şi obiectivele acestora, cu privire la măsurile eficiente din punctul de vedere al costurilor şi, după caz, cu privire la instrumentele financiare disponibile pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, de asemenea prezintă informaţii cu privire la înlocuirea cazanelor ce utilizează combustibili fosili cu soluţii alternative mai sustenabile;
n) cooperează cu instituţiile şi cu organismele internaţionale în domeniul performanţei energetice a clădirilor în limitele competenţei stabilite de Guvern.
(2) În legătură cu performanţa energetică a clădirilor, instituţia publică de suport exercită şi alte atribuţii decât cele stabilite la alin.(1), în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, precum şi atribuţiile stabilite în statutul propriu, aprobat de Guvern.
(3) În vederea exercitării atribuţiilor sale, instituţia publică de suport colaborează, în special prin furnizarea reciprocă de informaţii, cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, cu alte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, cu autorităţile publice şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
(4) Instituţia publică de suport creează şi gestionează, în conformitate cu Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, Sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, care cuprinde subsistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor. Subsistemul menţionat este constituit din registrele electronice prevăzute la alin.(1) lit.g)–i) din prezentul articol, subsistemul pentru calculul performanţei energetice a clădirilor, subsistemul pentru întocmirea certificatelor de performanţă energetică, subsistemul pentru întocmirea rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire, precum şi subsistemul pentru întocmirea rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare.
Articolul 9. Autoritatea administrativă cu funcţii de supraveghere tehnică şi control
(1) În domeniul performanţei energetice a clădirilor, autoritatea administrativă cu funcţii de supraveghere tehnică şi control exercită următoarele atribuţii de bază:
a) implementează mecanismul de control al certificatelor de performanţă energetică, precum şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare;
b) înaintează prescripţii în cazul constatării neregulilor în legătură cu eliberarea certificatelor de performanţă energetică, cu întocmirea rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare;
c) constată şi examinează contravenţii în domeniul performanţei energetice a clădirilor în modul şi în cazurile stabilite în prezenta lege şi în Codul contravenţional.
(2) În legătură cu performanţa energetică a clădirilor, autoritatea administrativă cu funcţii de supraveghere tehnică şi control exercită şi alte atribuţii decât cele stabilite la alin.(1), în conformitate cu prezenta lege, precum şi atribuţiile stabilite în regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, aprobat de Guvern.
(3) La exercitarea atribuţiilor sale, autoritatea administrativă cu funcţii de supraveghere tehnică şi control poate solicita asistenţa specialiştilor din cadrul instituţiei publice de suport.
Articolul 10. Autorităţile administraţiei publice locale
(1) În domeniul performanţei energetice a clădirilor, autorităţile administraţiei publice locale exercită următoarele atribuţii de bază:
a) asigură includerea în planurile locale integrate privind energia şi clima a acţiunilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor;
b) pot contribui la cofinanţarea programelor naţionale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor amplasate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, în limita bugetelor locale;
c) contribuie la informarea comunităţii locale în legătură cu importanţa şi beneficiile măsurilor de performanţă energetică a clădirilor;
d) contribuie, la nivel local, la implementarea politicii de stat în domeniul performanţei energetice a clădirilor.
(2) La emiterea actelor permisive prevăzute de Legea nr.163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure respectarea cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi a altor cerinţe stabilite în prezenta lege.
Articolul 11. Politica de stat în domeniul performanţei energetice a clădirilor
(1) Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor este un obiectiv strategic al statului.
(2) Politica de stat în domeniul performanţei energetice a clădirilor este parte integrantă a politicii energetice a statului şi urmăreşte atingerea următoarelor obiective:
a) eliminarea barierelor juridice şi de piaţă existente şi încurajarea activităţilor în vederea îmbunătăţirii performanţei energetice în clădirile viitoare şi în clădirile existente, contribuind astfel la reducerea sărăciei energetice;
b) mobilizarea investiţiilor în renovarea clădirilor existente;
c) stabilirea şi aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică, adaptate la climatul local;
d) certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire;
e) promovarea majorării numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
f) promovarea măsurilor eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor;
g) introducerea tehnologiilor noi şi a sistemelor tehnice în clădiri cu eficienţă energetică ridicată, a sistemelor moderne de măsurare şi de control, precum şi promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei în clădiri;
h) aplicarea principiilor moderne de management energetic în clădiri;
i) promovarea instrumentelor financiare pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, inclusiv acordarea de stimulente financiare şi fiscale;
j) educarea consumatorilor finali pentru conştientizarea importanţei şi a beneficiilor aplicării măsurilor de performanţă energetică a clădirilor.
(3) Măsurile de politică în domeniul performanţei energetice a clădirilor se stabilesc în Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung, în Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în Planul naţional integrat privind energia şi clima, elaborat în conformitate cu Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, precum şi în alte documente de politici publice în domeniul performanţei energetice a clădirilor.
Articolul 12. Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung
(1) Pentru a asigura renovarea, inclusiv prin atragerea de investiţii, a fondului naţional de clădiri de locuit şi nerezidenţiale, publice şi private, astfel încât să fie creat un fond imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonizat până în 2050, facilitându-se transformarea eficientă, din punctul de vedere al costurilor, a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii elaborează Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung (în continuare în prezentul articol – Strategie).
(2) Strategia cuprinde:
a) o prezentare generală a fondului imobiliar naţional, bazată, după caz, pe eşantioane statistice şi pe date privind ponderea estimată a clădirilor renovate;
b) soluţii identificate pentru renovarea fondului imobiliar naţional, care să fie eficiente din punct de vedere economic şi relevante pentru zona climaterică şi pentru tipurile de clădiri respective, ţinând cont, după caz, de potenţialele praguri de declanşare relevante din ciclul de viaţă al clădirii;
c) politici şi măsuri pentru stimularea lucrărilor de renovare majoră, eficiente din punct de vedere economic, inclusiv a lucrărilor de renovare majoră pe etape, precum şi pentru sprijinirea acţiunilor şi a lucrărilor de renovare specifice şi eficiente din punct de vedere economic;
d) o imagine de ansamblu a politicilor şi a măsurilor ce vizează segmentele din fondul imobiliar naţional cu cele mai slabe performanţe, problemele privind motivaţiile divergente şi privind deficienţele pieţei, precum şi o prezentare a măsurilor naţionale relevante care contribuie la atenuarea sărăciei energetice;
e) politici şi măsuri destinate tuturor clădirilor publice;
f) o imagine de ansamblu a iniţiativelor naţionale de promovare a tehnologiilor inteligente şi a clădirilor şi comunităţilor interconectate, precum şi a competenţelor şi educaţiei în sectoarele construcţiilor şi eficienţei energetice;
g) o estimare, bazată pe date concrete, a economiilor de energie preconizate, precum şi a altor beneficii de spectru mai larg, cum ar fi, de exemplu, beneficiile referitoare la sănătate, la siguranţă şi la calitatea aerului.
(3) Strategia include o foaie de parcurs cu măsuri şi indicatori de progres măsurabili, stabiliţi la nivel naţional, care ţin cont de obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilit în cadrul Comunităţii Energetice, pentru a garanta un fond imobiliar naţional cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonizat şi pentru a facilita transformarea eficientă, din punct de vedere economic, a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Foaia de parcurs include etape orientative, pentru perioade de timp stabilite, şi specifică modul în care acestea contribuie la atingerea obiectivelor privind eficienţa energetică prevăzute în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
(4) În scopul sprijinirii mobilizării investiţiilor în lucrările de renovare necesare atingerii obiectivelor stabilite în Strategie se ţine cont de necesitatea facilitării accesului la mecanismele adecvate pentru:
a) agregarea proiectelor de renovare a clădirilor, inclusiv prin intermediul platformelor sau al grupurilor de investiţii ori prin crearea de consorţii ale întreprinderilor mici şi mijlocii, în vederea asigurării accesului investitorilor, precum şi a posibilităţii implementării pachetelor de soluţii pentru potenţialii clienţi;
b) reducerea riscurilor percepute de investitori şi de sectorul privat în legătură cu activităţile care vizează eficienţa energetică;
c) utilizarea mijloacelor bugetare în scopul mobilizării investiţiilor suplimentare din sectorul privat sau al soluţionării problemelor privind deficienţele specifice ale pieţei;
d) orientarea investiţiilor către un fond imobiliar din domeniul public eficient din punct de vedere energetic;
e) utilizarea instrumentelor de consultare accesibile şi transparente, inclusiv a ghişeelor unice destinate consumatorilor şi a serviciilor de consultanţă în domeniul energetic în legătură cu lucrările de renovare pertinente care vizează eficienţa energetică, precum şi în legătură cu instrumentele financiare relevante.
(5) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor este obligat să prezinte organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii toate datele şi informaţiile necesare pentru elaborarea Strategiei.
(6) În legătură cu implementarea Strategiei, instituţia publică de suport identifică şi informează organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, precum şi alte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate competente referitor la cele mai bune practici privind mecanismele de finanţare publică şi privată pentru efectuarea lucrărilor de renovare care vizează eficienţa energetică, precum şi referitor la mecanismele de agregare a proiectelor de renovare la scară mică ce ţin de eficienţa energetică.
Articolul 13. Stimulente şi măsuri financiare, bariere de piaţă
(1) În vederea promovării îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, precum şi a asigurării tranziţiei către clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, Guvernul, în funcţie de circumstanţele existente, întreprinde măsurile necesare pentru a identifica şi implementa instrumentele financiare corespunzătoare, precum şi măsurile de susţinere a păturilor social vulnerabile în contextul îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor ocupate de acestea. Lista măsurilor şi a instrumentelor financiare reprezintă o parte componentă a Planului naţional integrat privind energia şi clima.
(2) La stabilirea stimulentelor financiare se ţine cont de:
a) necesitatea realizării măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor existente, a elementelor acestora, precum şi a unităţilor de clădire;
b) promovarea construcţiei clădirilor viitoare al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi a transformării clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
c) limitele de cheltuieli prevăzute în cadrul bugetar pe termen mediu/bugetul de stat pentru implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice.
(3) Pentru ameliorarea procesului de sprijin şi de finanţare a măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor, în baza analizei efectuate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii propune Guvernului, la necesitate, măsuri de îmbunătăţire sau de modificare a instrumentelor financiare şi de sprijin în domeniul performanţei energetice a clădirilor.
(4) La efectuarea analizei menţionate la alin.(3), organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor trebuie să se pronunţe cu privire la:
a) mijloacele bugetare, inclusiv mijloacele financiare din surse externe, care au fost utilizate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor din fondul naţional imobiliar, inclusiv separat pentru clădirile de locuit;
b) economiile, în baza condiţiilor normate, obţinute în urma implementării măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor finanţate din mijloacele bugetare, inclusiv din mijloacele financiare din surse externe;
c) coordonarea activităţilor de finanţare din mijloacele bugetare cu activităţile de finanţare din surse externe şi cu alte măsuri de sprijin a căror implementare are drept scop inclusiv stimularea investiţiilor pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor.
(5) Măsurile financiare pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice la renovarea clădirilor existente trebuie să se raporteze la economiile de energie preconizate sau realizate, stabilite pe baza unui sau a mai multor criterii dintre următoarele:
a) performanţa energetică a echipamentelor sau a materialelor utilizate pentru renovare. În acest caz, echipamentele sau materialele utilizate pentru renovare se instalează de către specialiştii care deţin cunoştinţele relevante şi care dispun de gradul necesar de calificare stabilit de legislaţia care reglementează activitatea respectivă;
b) valorile standard pentru calcularea economiilor de energie în clădiri;
c) rezultatele obţinute în urma efectuării lucrărilor de renovare respective, prin compararea certificatelor de performanţă energetică emise înainte de renovarea majoră şi după aceasta;
d) rezultatele unui audit energetic;
e) rezultatele obţinute în urma aplicării unei alte metode relevante, transparente şi proporţionale, care indică îmbunătăţirea performanţei energetice.
Capitolul III
EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE ŞI CERINŢELE
DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
Articolul 14. Cadrul general pentru calculul performanţei energetice a clădirilor
(1) Performanţa energetică a unei clădiri se determină pe baza consumului calculat de energie şi reflectă consumul tipic de energie pentru încălzirea spaţiului, pentru prepararea apei calde menajere, pentru ventilare şi condiţionare, pentru iluminatul încorporat, precum şi pentru funcţionarea altor sisteme tehnice ale clădirii.
(2) Performanţa energetică a clădirii se exprimă printr-un indicator numeric al consumului specific de energie primară, în kWh/(m2·an), şi printr-un indicator al emisiilor de gaze cu efect de seră, în kg CO2eq/(m2·an), indicatori utilizaţi atât în scopul certificării performanţei energetice a clădirii, cât şi în scopul determinării conformităţii cu cerinţele minime de performanţă energetică.
(3) Necesarul de energie pentru încălzirea spaţiului, pentru prepararea apei calde menajere, pentru ventilare şi condiţionare, pentru iluminatul încorporat, precum şi pentru funcţionarea altor sisteme tehnice ale unei clădiri se calculează astfel încât să fie optimizate nivelurile de sănătate, de calitate a aerului din interior şi de confort, stabilite la nivel naţional sau regional.
(4) Calculul energiei primare se bazează pe factorii de energie primară sau pe factorii de ponderare stabiliţi pentru fiecare purtător de energie, care pot fi determinaţi în baza mediilor ponderate anuale, sezoniere sau lunare, calculate la nivel naţional, regional sau local, ori în baza unor informaţii specifice, puse la dispoziţie pentru fiecare sistem de alimentare centralizată cu tipul respectiv de energie. La aplicarea factorilor în cauză se ţine cont de necesitatea obţinerii performanţei energetice optime a anvelopei clădirii.
(5) În scopul determinării performanţei energetice a clădirilor, la calcularea factorilor de energie primară se ia în considerare energia din surse regenerabile care este livrată prin intermediul purtătorului de energie, precum şi energia din surse regenerabile care este produsă şi utilizată local.
Articolul 15. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
(1) Performanţa energetică a clădirilor se determină în conformitate cu metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, elaborată şi aprobată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor. La elaborarea metodologiei se ţine cont de standardele în domeniul eficienţei energetice, puse în aplicare în baza deciziei corespunzătoare a organismului naţional de standardizare.
(2) Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor cuprinde cel puţin următoarele elemente:
1) caracteristicile termotehnice reale ale anvelopei clădirii:
a) coeficienţii transferului termic al elementelor anvelopei clădirii;
b) punţile termice;
2) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă, inclusiv caracteristicile de izolare termică ale acestora;
3) instalaţiile de ventilare şi condiţionare;
4) ventilarea naturală şi mecanică şi, eventual, etanşeitatea la aer;
5) instalaţia de iluminat integrată (în special în sectorul nerezidenţial);
6) proiectarea, poziţionarea şi orientarea clădirii, inclusiv zona climatică;
7) sistemele solare de generare a energiei termice sau electrice şi sistemele de protecţie solară;
8) condiţiile microclimatului interior;
9) aporturile interne.
(3) La elaborarea metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor se ia în considerare influenţa pozitivă a următoarelor elemente:
a) condiţiile locale de expunere la radiaţia solară, sistemele solare de generare a energiei termice sau electrice şi alte sisteme electrice şi de încălzire, bazate pe energie din surse regenerabile;
b) energia electrică produsă în regim de cogenerare;
c) sistemele de încălzire şi de răcire, centralizate sau de tip bloc;
d) iluminatul natural.
(4) În funcţie de categoriile de clădiri, stabilite la art.3 alin.(1), metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor stabileşte modul de calculare a următorilor indicatori de performanţă energetică:
a) consumul specific total de energie, indicatorul global de performanţă energetică a clădirii;
b) consumul specific de energie pentru încălzirea spaţiilor;
c) consumul specific de energie pentru prepararea apei calde menajere;
d) consumul specific de energie pentru ventilare şi condiţionare;
e) consumul specific de energie pentru iluminat;
f) emisiile de gaze cu efect de seră.
(5) Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor stabileşte, suplimentar, modul de atribuire, la determinarea performanţei energetice a clădirii, a clasei energetice a clădirii în funcţie de rezultatele obţinute.
Articolul 16. Cerinţe minime de performanţă energetică
(1) Cerinţele minime de performanţă energetică se elaborează şi se aprobă de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor pentru:
a) clădirile viitoare, elementele acestora, precum şi pentru unităţile de clădire noi;
b) clădirile existente şi unităţile de clădire care sunt supuse renovării majore;
c) elementele care fac parte din anvelopa clădirii existente şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii atunci când sunt modernizate sau înlocuite;
d) sistemele tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, modernizate sau înlocuite.
(2) Cerinţele minime de performanţă energetică se stabilesc ţinându-se cont de nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor, calculate în conformitate cu prevederile art.17.
(3) La stabilirea cerinţelor minime de performanţă energetică se iau în considerare condiţiile generale ce caracterizează microclimatul interior al clădirii, cu scopul de a evita posibilele efecte negative, precum şi condiţiile locale, destinaţia clădirii şi vechimea acesteia.
(4) Nu se stabilesc cerinţe minime de performanţă energetică care nu sunt eficiente din punct de vedere economic pe durata de funcţionare a clădirii.
(5) Cerinţele minime de performanţă energetică se revizuiesc la intervale regulate de timp, care nu trebuie să depăşească 5 ani, şi, după caz, se actualizează pentru a reflecta progresul tehnic din domeniul construcţiilor.
Articolul 17. Determinarea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică
(1) Nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică (în continuare – niveluri optime ale cerinţelor minime de performanţă energetică) se calculează în baza parametrilor relevanţi şi luându-se în considerare condiţiile climaterice şi accesibilitatea practică a infrastructurii energetice.
(2) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice un raport în care reflectă datele de intrare şi ipotezele utilizate la determinarea nivelurilor optime ale cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi rezultatele obţinute.
(3) Rezultatele calculului nivelurilor optime ale cerinţelor minime de performanţă energetică, obţinute în conformitate cu alin.(1), se compară cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare. În cazul în care, în urma comparaţiei efectuate, se atestă faptul că cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare sunt în mod semnificativ mai puţin eficiente din punct de vedere energetic decât nivelurile optime ale cerinţelor minime de performanţă energetică, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor include în raportul elaborat în conformitate cu alin.(2) argumentele care justifică diferenţele respective, precum şi, în măsura în care diferenţele identificate nu pot fi justificate în mod corespunzător, un plan de acţiuni care stabileşte măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru a reduce în mod esenţial discrepanţele identificate, până la următoarea revizuire a cerinţelor minime de performanţă energetică.
Articolul 18. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor viitoare
(1) Clădirile viitoare, elementele acestora, precum şi unităţile de clădire noi trebuie să întrunească cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu art.16, iar sistemele tehnice ale acestor clădiri trebuie să întrunească cerinţele minime de performanţă energetică stabilite la art.20.
(2) La etapa de proiectare a clădirilor viitoare din categoriile specificate la art.3 alin.(1) lit.b)–i) se va analiza şi se va lua în considerare fezabilitatea, din punct de vedere tehnic, economic şi de mediu, a utilizării unor sisteme alternative cu eficienţă ridicată, în funcţie de disponibilitatea acestora. La categoria sistemelor alternative se atribuie:
a) sistemele descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe energie din surse regenerabile;
b) sistemele de cogenerare/trigenerare;
c) sistemele de încălzire sau de răcire, centralizate ori de bloc;
d) pompele de căldură.
(3) Analiza prevăzută la alin.(2) poate fi efectuată pentru o clădire sau pentru un grup de clădiri similare din aceeaşi regiune. În cazul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, al sistemelor de alimentare centralizată cu energie frigorifică, al sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică şi frigorifică, analiza respectivă poate fi efectuată pentru toate clădirile racordate la acelaşi sistem.
(4) Până la iniţierea lucrărilor de construcţie, beneficiarul clădirii viitoare este obligat să notifice autoritatea administrativă cu funcţii de supraveghere tehnică şi control referitor la efectuarea analizei prevăzute la alin.(2) şi să prezinte, la solicitarea acesteia, un rezumat al analizei respective.
Articolul 19. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor existente
(1) Clădirile existente şi unităţile de clădire care sunt supuse renovării majore trebuie să întrunească cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu art.16 în măsura în care acest lucru este posibil şi fezabil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.
(2) În cazul în care este modernizat sau înlocuit un element care face parte din anvelopa clădirii şi care are un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii, performanţa energetică a elementului respectiv al clădirii trebuie să îndeplinească cerinţele minime de performanţă energetică în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.
(3) În clădirile care fac obiectul unor renovări majore trebuie să se ia în considerare posibilitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficienţă în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic, precum şi aspectele legate de condiţiile ce caracterizează un climat interior sănătos, de protecţia împotriva incendiilor şi de riscurile legate de activitatea seismică intensă.
Articolul 20. Sistemele tehnice ale clădirilor, e-mobilitatea şi indicatorul gradului de pregătire pentru soluţii inteligente
(1) Sistemele tehnice ale clădirilor viitoare şi ale clădirilor existente trebuie să întrunească cerinţele minime de performanţă energetică stabilite la art.16 în ceea ce priveşte:
a) performanţa energetică globală;
b) instalarea şi dimensionarea corectă a acestora;
c) reglarea şi controlul acestora în modul corespunzător.
(2) Cerinţele menţionate la alin.(1) se stabilesc pentru sistemele tehnice noi din clădirile existente, precum şi pentru sistemele tehnice existente, la înlocuirea sau modernizarea lor, şi se aplică în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.
(3) În cazurile în care este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, clădirile viitoare şi clădirile existente supuse renovării trebuie să fie echipate cu dispozitive cu autoreglare care asigură reglarea separată a temperaturii în fiecare cameră sau zonă, acolo unde este justificat, într-o zonă încălzită sau răcită a unităţii de clădire, desemnată în acest scop.
(4) Este obligatorie instalarea dispozitivelor cu autoreglare în clădirile existente în cazul în care este înlocuit sistemul de generare a agentului termic sau a agentului frigorific ori sistemul de distribuţie a acestora, cu condiţia că instalarea dispozitivelor cu autoreglare este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic.
(5) În clădirile nerezidenţiale viitoare care au mai mult de 10 locuri de parcare este obligatorie instalarea a cel puţin unui punct de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi a infrastructurii integrate pentru reîncărcarea vehiculelor electrice, în special a cablurilor electrice trasate prin tubulatură, astfel încât să fie posibilă instalarea ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru fiecare al doilea loc de parcare, dacă:
a) parcarea este situată în interiorul clădirii;
b) parcarea este adiacentă fizic clădirii.
(6) În clădirile nerezidenţiale existente care au mai mult de 10 locuri de parcare şi care sunt supuse renovării majore este obligatorie instalarea a cel puţin unui punct de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi a infrastructurii integrate pentru reîncărcarea vehiculelor electrice, în special a cablurilor electrice trasate prin tubulatură, astfel încât să fie posibilă instalarea ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru fiecare al doilea loc de parcare, dacă:
a) parcarea este situată în interiorul clădirii, iar lucrările de renovare majoră includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii;
b) parcarea este adiacentă fizic clădirii, iar lucrările de renovare majoră includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.
(7) În clădirile de locuit viitoare care au mai mult de 10 locuri de parcare este obligatorie instalarea unei infrastructuri integrate corespunzătoare, în special a cablurilor electrice trasate prin tubulatură, pentru fiecare loc de parcare, astfel încât să fie posibilă instalarea ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice, dacă:
a) parcarea este situată în interiorul clădirii;
b) parcarea este adiacentă fizic clădirii.
(8) În clădirile de locuit existente care au mai mult de 10 locuri de parcare şi care sunt supuse renovării majore este obligatorie instalarea unei infrastructuri integrate corespunzătoare, în special a cablurilor electrice trasate prin tubulatură, pentru fiecare loc de parcare, astfel încât să fie posibilă instalarea ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice, dacă:
a) parcarea este situată în interiorul clădirii, iar lucrările de renovare majoră includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii;
b) parcarea este adiacentă fizic clădirii, iar lucrările de renovare majoră includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.
(9) Obligaţiile stabilite la alin.(5)–(8) nu se aplică:
a) clădirilor viitoare ce urmează a fi construite în baza autorizaţiilor de construire emise până la intrarea în vigoare a prezentei legi;
b) în cazul în care costul punctelor de reîncărcare şi al infrastructurii integrate corespunzătoare depăşeşte 7% din costul total al renovării majore a clădirii;
c) clădirilor publice pentru care au fost stabilite cerinţe similare în alte acte normative.
(10) La instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem tehnic al clădirii este obligatorie evaluarea performanţei energetice globale a părţii modificate şi, după caz, a sistemului tehnic modificat. Rezultatele evaluării se documentează în scris şi se transmit proprietarului clădirii pentru a putea fi folosite în scopul verificării conformităţii sistemului tehnic în cauză cu cerinţele minime stabilite în conformitate cu alin.(1), precum şi în scopul eliberării certificatului de performanţă energetică.
Articolul 21. Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero
(1) Toate clădirile viitoare trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
(2) Pentru atingerea obiectivului stabilit la alin.(1), organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu asistenţa instituţiei publice de suport, elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
(3) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor este obligat să prezinte organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii toate datele şi informaţiile necesare pentru elaborarea Planului naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
(4) La stabilirea politicilor şi a măsurilor pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero se ţine cont de necesitatea promovării transformării clădirilor care sunt renovate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
(5) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero stabileşte obiective diferenţiate în funcţie de categoriile de clădiri şi include următoarele:
a) informaţii detaliate privind aplicarea în practică a conceptului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, care să reflecte particularităţile naţionale, regionale sau locale corespunzătoare şi care să conţină un indicator numeric al consumului specific de energie primară, exprimat în kWh/(m2·an);
b) politici şi obiective privind transformarea clădirilor existente supuse renovării majore în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
c) informaţii privind măsurile şi instrumentele financiare pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, elaborate în conformitate cu prevederile alin.(1), (2) şi (4), inclusiv informaţii detaliate privind cerinţele şi măsurile aferente utilizării energiei din surse regenerabile în clădirile viitoare şi în clădirile existente supuse renovării majore.
(6) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazuri specifice justificate, atunci când analiza cost-beneficiu pe durata normală de funcţionare a clădirii respective este negativă, fapt despre care se informează Secretariatul Comunităţii Energetice.
(7) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, aprobat de Guvern, se expediază pentru informare Secretariatului Comunităţii Energetice de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii.
Capitolul IV
CERTIFICAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A
CLĂDIRILOR ŞI A UNITĂŢILOR DE CLĂDIRE
Articolul 22. Certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire
(1) Certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire (în continuare – certificarea performanţei energetice) constituie un proces de evaluare a nivelului de performanţă energetică a clădirii sau a unităţii de clădire în condiţiile standard de utilizare a acesteia, care se efectuează în conformitate cu prevederile metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor.
(2) Certificarea performanţei energetice este obligatorie pentru:
a) clădirile viitoare şi unităţile de clădire noi;
b) clădirile existente şi unităţile de clădire care sunt supuse renovării majore;
c) clădirile existente şi unităţile de clădire care se expun la vânzare sau se transmit în locaţiune;
d) clădirile publice existente cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2;
e) clădirile publice existente şi unităţile de clădire care dispun de un certificat de performanţă energetică şi la care au fost efectuate modificări (reconstrucţii, extinderi, modernizări) ce au influenţat în mod semnificativ performanţa energetică a acestora.
(3) Obligaţia stabilită la alin.(2) se aplică pentru toate tipurile de clădiri specificate la art.3 alin.(1).
(4) Nu se supun certificării performanţei energetice:
a) clădirile specificate la art.3 alin.(2);
b) clădirile existente ai căror proprietari confirmă documentar că acestea sunt susceptibile de a fi reconstruite, extinse, modernizate sau demolate, parţial sau total, iar potenţialul cumpărător sau locatar intenţionează să le reconstruiască, extindă, modernizeze sau să le demoleze, parţial sau total.
(5) Cu excepţia cazurilor stabilite la alin.(4), certificarea performanţei energetice pentru alte clădiri şi unităţi de clădire decât cele prevăzute la alin.(2) este voluntară, dar poate deveni obligatorie în cazul în care această obligaţie este prevăzută într-un contract sau într-un program de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale sunt încurajate să asigure evaluarea performanţei energetice a clădirilor care aparţin cu drept de proprietate unităţilor administrativ-teritoriale corespunzătoare şi în care îşi desfăşoară activitatea autorităţile administraţiei publice locale respective, precum şi a clădirilor deţinute şi ocupate de întreprinderile municipale.
(7) În cazul caselor individuale, certificarea performanţei energetice se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii şi al performanţei energetice, cu condiţia ca această similitudine să poată fi garantată de evaluatorul energetic care efectuează certificarea performanţei energetice a clădirii în cauză.
(8) Certificarea performanţei energetice a unităţilor de clădire se efectuează în aceleaşi condiţii ca şi certificarea performanţei energetice a întregii clădiri.
(9) În cazul în care clădirea viitoare sau clădirea existentă supusă unei renovări majore se vinde sau se transmite în locaţiune, vânzătorul sau locatorul clădirii, la solicitarea cumpărătorului sau a locatarului, este obligat să prezinte certificatul de performanţă energetică.
(10) Rezultatele certificării performanţei energetice a clădirii sau a unităţii de clădire se prezintă de evaluatorul energetic în raportul privind evaluarea performanţei energetice a clădirii sau a unităţii de clădire, în baza căruia se întocmeşte certificatul de performanţă energetică. Raportul privind evaluarea performanţei energetice se anexează la certificatul de performanţă energetică.
(11) Cerinţele specifice şi procedura de certificare a performanţei energetice, inclusiv modul de întocmire a certificatelor de performanţă energetică şi a rapoartelor privind evaluarea performanţei energetice, cerinţele specifice privind ţinerea Registrului electronic al certificatelor de performanţă energetică şi modul de înregistrare a certificatelor de performanţă energetică, precum şi cerinţele specifice privind informarea se stabilesc în Regulamentul privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire.
Articolul 23. Certificarea performanţei energetice viitoare
(1) La etapa elaborării documentaţiei de proiect a unei clădiri viitoare proiectate, a unei clădiri existente supuse renovării majore sau a unei unităţi de clădire este necesară obţinerea certificatului preliminar de performanţă energetică pentru evaluarea viitoarei clase de performanţă a acesteia. Setul documentaţiei de proiect se depune la verificatorul de proiect pentru avizare împreună cu certificatul preliminar de performanţă energetică. Certificatele preliminare de performanţă energetică se eliberează pentru categoriile de clădiri specificate la art.22 alin.(2) şi (3) şi includ informaţiile indicate la art.24 alin.(2).
(2) Certificatul preliminar de performanţă energetică se întocmeşte în baza raportului privind evaluarea performanţei energetice viitoare, care se anexează la certificat şi constituie parte integrantă a acestuia. Raportul privind evaluarea performanţei energetice viitoare trebuie să conţină informaţiile indicate la art.24 alin.(3). Modul de întocmire a certificatelor preliminare de performanţă energetică şi a rapoartelor privind evaluarea performanţei energetice viitoare, precum şi modul de înregistrare a acestora se stabilesc în Regulamentul privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire.
(3) Certificatul preliminar de performanţă energetică se întocmeşte utilizând softul specializat elaborat de instituţia publică de suport, care este parte a Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice prevăzut la art.8 alin.(4).
(4) La finalizarea întocmirii certificatului preliminar de performanţă energetică de către evaluatorul energetic, cu utilizarea softului specializat, certificatul, inclusiv anexa, se salvează automat în baza de date gestionată de instituţia publică de suport şi se înregistrează automat în Registrul electronic al certificatelor de performanţă energetică, cu menţiunea „certificat preliminar”.
(5) Înainte de darea în exploatare a clădirii recent construite, a clădirii existente după renovarea majoră, a unităţii de clădire nou-construite sau a unităţii de clădire existente supuse renovării majore, proprietarul este obligat să asigure evaluarea performanţei energetice atinse pentru clădirea sau unitatea de clădire respectivă şi să solicite emiterea certificatului de performanţă energetică conform art.24.
(6) Certificatul preliminar de performanţă energetică îşi pierde valabilitatea la momentul emiterii certificatului de performanţă energetică conform art.24.
Articolul 24. Certificatul de performanţă energetică
(1) Certificatul de performanţă energetică atestă performanţa energetică, în valori calculate, a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi indică valorile de referinţă ale cerinţelor minime de performanţă energetică.
(2) Certificatul de performanţă energetică include:
1) date generale:
a) numărul de înregistrare al certificatului, atribuit în Registrul electronic al certificatelor de performanţă energetică, data eliberării şi termenul de valabilitate;
b) datele de identificare ale clădirii sau ale unităţii de clădire pentru care este întocmit certificatul de performanţă energetică;
c) datele de identificare ale companiei cu care este încheiat contractul de prestare a serviciului de certificare a performanţei energetice;
d) datele de identificare ale evaluatorului energetic care a efectuat evaluarea performanţei energetice şi a întocmit certificatul respectiv;
e) semnătura electronică a evaluatorului energetic care a întocmit certificatul de performanţă energetică;
2) indicatorii de performanţă energetică, clasa energetică atribuită clădirii şi valorile de referinţă privind cerinţele minime de performanţă energetică;
3) date şi informaţii suplimentare:
a) ponderea (în procente) a energiei din surse regenerabile în consumul total de energie;
b) consumul specific anual de energie termică şi electrică, finală şi primară, şi, după caz, alte date tehnice utilizate pentru întocmirea certificatului de performanţă energetică.
(3) Certificatul de performanţă energetică se întocmeşte în baza raportului privind evaluarea performanţei energetice, care se anexează la certificat şi constituie parte integrantă a acestuia. Raportul privind evaluarea performanţei energetice trebuie să conţină informaţiile indicate la alin.(2), precum şi:
a) datele tehnice şi economice iniţiale utilizate în legătură cu evaluarea performanţei energetice a clădirii sau a unităţii de clădire şi în legătură cu efectuarea calculului indicatorilor economici ce ţin de măsurile recomandate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii sau a unităţii de clădire;
b) rezultatele intermediare şi finale ale evaluării performanţei energetice a clădirii sau a unităţii de clădire şi rezultatele calculului indicatorilor economici ce ţin de măsurile recomandate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii sau a unităţii de clădire;
c) recomandările privind îmbunătăţirea, din punctul de vedere al costurilor optime sau al rentabilităţii, a performanţei energetice a clădirii sau a unităţii de clădire, cu excepţia cazului în care nu există un potenţial rezonabil pentru o astfel de îmbunătăţire în comparaţie cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare;
d) măsurile care trebuie să fie luate în legătură cu renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic al clădirii;
e) măsurile specifice pentru elementele distincte ale clădirii, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii sau a sistemului tehnic al clădirii;
f) măsurile de management al clădirii (îmbunătăţirea exploatării elementelor clădirii, a reglajului instalaţiilor);
g) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii sau a unităţii de clădire;
h) alte informaţii cu privire la subiecte conexe, precum auditurile în domeniul energiei sau stimulentele financiare ori de altă natură şi posibilităţile de finanţare.
(4) Recomandările cuprinse în raportul privind evaluarea performanţei energetice trebuie să fie fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea sau pentru unitatea de clădire respectivă şi să furnizeze o estimare în ceea ce priveşte durata perioadelor de amortizare sau raportul cost-beneficiu pe durata normată de funcţionare a măsurilor ce se propun a fi implementate.
(5) Raportul privind evaluarea performanţei energetice trebuie să indice sursa de la care pot fi obţinute informaţii mai detaliate, inclusiv în ceea ce priveşte eficienţa economică a recomandărilor formulate. La evaluarea eficienţei economice a recomandărilor se ţine cont de o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantităţii de energie economisite, a preţurilor energiei vizate şi estimarea preliminară a costurilor.
(6) Certificatul de performanţă energetică se eliberează pentru o perioadă de 10 ani şi se păstrează de către evaluatorul energetic, de către compania care l-a întocmit şi de către proprietarul clădirii pe toată durata de valabilitate a acestuia. Certificatul de performanţă energetică îşi pierde valabilitatea în cazul în care clădirea sau unitatea de clădire pentru care a fost eliberat suportă modificări (reconstrucţii, extinderi, modernizări) ce influenţează semnificativ performanţa energetică a acesteia.
(7) Certificatul de performanţă energetică nu este act permisiv în sensul Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi nu cade sub incidenţa legislaţiei care reglementează protecţia dreptului de autor şi a drepturilor conexe.
Articolul 25. Eliberarea certificatelor de performanţă energetică şi informarea potenţialilor cumpărători sau locatari ai clădirii sau ai unităţii de clădire
(1) Certificatele de performanţă energetică se eliberează pentru categoriile de clădiri specificate la art.22 alin.(2) şi (3), la solicitarea proprietarului clădirii respective, de către compania care a efectuat certificarea performanţei energetice, în bază de contract, în condiţiile stabilite la cap. VI.
(2) Proprietarul clădirii trebuie să se asigure că certificatul de performanţă energetică este eliberat pentru:
a) clădirile viitoare şi pentru unităţile de clădire noi – până la darea în exploatare;
b) clădirile existente şi pentru unităţile de clădire care se expun la vânzare sau se transmit în locaţiune;
c) clădirile specificate la art.22 alin.(2) lit.c) şi d) – în termen de cel mult 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
d) clădirile existente şi pentru unităţile de clădire care au fost supuse renovării majore – până la darea în exploatare a clădirii renovate;
e) clădirile existente şi pentru unităţile acestora care dispun de un certificat de performanţă energetică şi la care au fost efectuate modificări (reconstrucţii, extinderi, modernizări) ce au influenţat semnificativ performanţa energetică a acestora – până la darea în exploatare a clădirii modificate sau a unităţilor de clădire modificate.
(3) În cazul vânzării clădirii sau a unităţii de clădire, proprietarul este obligat să prezinte certificatul de performanţă energetică potenţialului cumpărător, inclusiv prin publicarea acestuia, pe paginile web corespunzătoare, odată cu anunţul privind vânzarea. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul este obligat să înmâneze cumpărătorului certificatul de performanţă energetică respectiv.
(4) În cazul în care clădirea sau unitatea de clădire se transmite în locaţiune, locatorul este obligat să prezinte potenţialului locatar certificatul de performanţă energetică, inclusiv prin publicarea acestuia, pe paginile web corespunzătoare, odată cu anunţul privind transmiterea în locaţiune. După încheierea contractului de locaţiune, locatorul este obligat se înmâneze locatarului o copie a certificatului de performanţă energetică respectiv.
(5) În cazul în care clădirea sau unitatea de clădire este vândută sau transmisă în locaţiune înainte de a fi construită, vânzătorul sau locatorul este obligat să prezinte cumpărătorului sau locatarului informaţii cu privire la rezultatele evaluării performanţei energetice viitoare ale acesteia. După darea în exploatare a clădirii sau a unităţii de clădire, vânzătorul sau locatorul este obligat să înmâneze cumpărătorului certificatul de performanţă energetică, iar locatarului – o copie a certificatului de performanţă energetică.
(6) La vânzarea sau transmiterea în locaţiune a unei clădiri sau unităţi de clădire, vânzătorul sau locatorul este obligat să indice, în toate tipurile de publicitate plasate în acest scop, informaţia privind indicatorii de performanţă energetică specificaţi în certificatul de performanţă energetică eliberat sau, în cazul vânzării ori locaţiunii clădirii sau a unităţii de clădire care nu a fost construită, informaţia privind indicatorii de performanţă energetică determinaţi în urma evaluării performanţei energetice viitoare.
(7) Certificatul de performanţă energetică se întocmeşte utilizând softul specializat elaborat de instituţia publică de suport, care este parte a Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice.
(8) La finalizarea întocmirii certificatului de performanţă energetică de către evaluatorul energetic, cu utilizarea softului specializat, certificatul, inclusiv anexa, se salvează automat în baza de date gestionată de instituţia publică de suport şi se înregistrează automat în Registrul electronic al certificatelor de performanţă energetică.
Articolul 26. Publicarea certificatelor de performanţă energetică
(1) Certificatele de performanţă energetică emise pentru clădirile specificate la art. 22 alin.(2) lit.c) se publică pe paginile web corespunzătoare odată cu anunţurile privind vânzarea sau transmiterea în locaţiune, iar cele emise pentru clădirile specificate la art.22 alin.(2) lit.d) se plasează într-un loc vizibil publicului în termen de 10 zile de la data eliberării.
(2) Obligaţia stabilită la alin.(1) nu se extinde asupra rapoartelor privind evaluarea performanţei energetice.
(3) Publicarea certificatelor de performanţă energetică în alte cazuri decât cele stabilite la alin.(1) este voluntară şi poate deveni obligatorie în cazul în care obligaţia respectivă este prevăzută într-un contract sau într-un program de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor.
Capitolul V
INSPECŢIA SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI A SISTEMELOR
DE VENTILARE ŞI CONDIŢIONARE
Articolul 27. Inspecţia sistemelor de încălzire
(1) Părţile accesibile ale sistemelor de încălzire sau ale sistemelor combinate de încălzire şi de ventilare cu o putere nominală utilă de peste 70 kW, precum generatorul de căldură, sistemul de control şi pompa (pompele) de circulaţie, utilizate pentru încălzirea clădirilor, se supun inspecţiilor periodice. Inspecţia periodică implică evaluarea eficienţei şi dimensionării generatorului de căldură în raport cu cerinţele de încălzire ale clădirii şi, atunci când este relevant, evaluarea capacităţii sistemului de încălzire sau a sistemului combinat de încălzire şi de ventilare de a-şi optimiza performanţa în condiţii de funcţionare tipice sau medii.
(2) În cazul în care, după efectuarea inspecţiei periodice conform alin.(1), în sistemul de încălzire sau în sistemul combinat de încălzire şi de ventilare nu au fost efectuate modificări, inclusiv în cazul în care nu s-au schimbat cerinţele de încălzire ale clădirii, nu este necesară realizarea evaluării repetate a dimensionării generatorului de căldură.
(3) Cerinţele stabilite la alin.(1) nu se aplică sistemelor tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unei condiţii prestabilite de performanţă energetică ori care fac obiectul unui contract în care se specifică nivelul convenit de îmbunătăţire a eficienţei energetice, cum ar fi contractele de performanţă energetică, sau sistemelor tehnice care sunt exploatate de un operator de reţea şi care fac obiectul unor măsuri de monitorizare a performanţei la nivelul sistemului, cu condiţia ca rezultatul aplicării acestor măsuri să fie echivalent cu cel care s-ar obţine prin aplicarea alin.(1).
(4) La propunerea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, Guvernul este în drept să decidă cu privire la implementarea unor măsuri alternative în locul celor stabilite la alin.(1), cu condiţia ca rezultatul aplicării acestor măsuri să fie echivalent cu cel care s-ar obţine prin aplicarea alin.(1). Măsurile alternative implică oferirea asistenţei consultative utilizatorilor în ceea ce priveşte înlocuirea generatoarelor de căldură, efectuarea altor modificări ale sistemului de încălzire sau ale sistemului combinat de încălzire şi de ventilare şi oferirea de soluţii alternative pentru evaluarea eficienţei şi pentru dimensionarea adecvată a sistemelor respective.
(5) Propunerea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii privind implementarea măsurilor alternative trebuie să fie însoţită de un raport care să includă o evaluare ce demonstrează echivalenţa impactului aplicării măsurilor alternative propuse cu rezultatele preconizate a fi obţinute în urma implementării măsurilor stabilite la alin.(1). Raportul respectiv se expediază Secretariatului Comunităţii Energetice ca parte integrantă a Planului naţional integrat privind energia şi clima.
(6) Clădirile nerezidenţiale care dispun de sisteme de încălzire sau de sisteme combinate de încălzire şi de ventilare cu o putere nominală utilă de peste 290 kW se echipează cu sisteme de automatizare şi de control, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, în termenele stabilite în cadrul Comunităţii Energetice.
(7) Sistemele de automatizare şi de control menţionate la alin.(6) trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) să asigure în mod continuu monitorizarea, înregistrarea, analiza şi ajustarea utilizării energiei;
b) să analizeze eficienţa energetică a clădirii în raport cu un criteriu de referinţă prestabilit, să detecteze pierderile de eficienţă ale sistemelor tehnice ale clădirii şi să informeze proprietarul sau administratorul/gestionarul clădirii cu privire la oportunităţile de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
c) să permită comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale clădirii, cu alte dispozitive din interiorul clădirii şi să fie interoperabile cu sistemele tehnice ale clădirii care au diferite tipuri de dispozitive şi tehnologii brevetate, inclusiv provenind de la diferiţi producători.
(8) În baza studiului de evaluare a fezabilităţii tehnice şi economice efectuat de instituţia publică de suport, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii propune Guvernului, la necesitate, stabilirea unor măsuri specifice în ceea ce priveşte asigurarea implementării în blocurile locative viitoare a sistemelor de automatizare şi de control care să dispună de următoarele funcţionalităţi specifice:
a) monitorizarea electronică continuă, care să permită măsurarea eficienţei sistemelor de încălzire şi notificarea proprietarilor sau a administratorilor/gestionarilor clădirilor în cazul în care eficienţa reală a sistemului a scăzut semnificativ în raport cu eficienţa nominală, precum şi în cazul necesităţii efectuării deservirii tehnice a sistemului;
b) funcţionalităţi de control efectiv pentru a asigura producerea, distribuţia, stocarea şi utilizarea optimă a energiei.
(9) Nu este obligatorie efectuarea inspecţiilor periodice în cazul clădirilor echipate cu sisteme de automatizare şi de control ce corespund cerinţelor stabilite la alin.(7) sau (8).
(10) Cerinţele specifice şi procedura de efectuare a inspecţiei sistemelor de încălzire, periodicitatea efectuării inspecţiilor, precum şi modul de întocmire şi înregistrare a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire, cerinţele specifice privind ţinerea Registrului electronic al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire se stabilesc în Regulamentul privind inspecţia sistemelor de încălzire, inclusiv în funcţie de categoria clădirii, de tipul şi puterea nominală utilă a sistemului de încălzire şi de alte condiţii, ţinându-se cont de costurile de inspecţie şi de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma efectuării inspecţiei.
Articolul 28. Raportul de inspecţie a sistemului de încălzire
(1) La efectuarea inspecţiei periodice a sistemului de încălzire, inspectorul sistemelor de încălzire întocmeşte un raport care descrie rezultatele inspecţiei şi include:
1) informaţii generale:
a) numărul de înregistrare al raportului de inspecţie a sistemului de încălzire, atribuit automat de subsistemul pentru întocmirea rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire;
b) datele de identificare ale clădirii sau ale unităţii de clădire în care este amplasat sistemul de încălzire inspectat;
c) datele de identificare ale companiei cu care este încheiat contractul de prestare a serviciului de inspecţie a sistemului de încălzire;
d) datele de identificare ale inspectorului care a întocmit raportul de inspecţie a sistemului de încălzire;
e) semnătura electronică a inspectorului care a întocmit raportul de inspecţie a sistemului de încălzire;
f) data prezentării raportului de inspecţie a sistemului de încălzire;
2) datele cu privire la consumul de energie, cu privire la randamentul şi dimensionarea cazanului în raport cu necesităţile de încălzire ale clădirii, precum şi alte date tehnice utilizate pentru inspecţie şi pentru întocmirea raportului de inspecţie a sistemului de încălzire:
a) concluzii şi recomandări privind măsurile optime şi fezabile, din punctul de vedere al costurilor, pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului de încălzire inspectat;
b) indicatori economici specifici măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului de încălzire inspectat;
c) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului de încălzire inspectat.
(2) Rapoartele de inspecţie a sistemelor de încălzire se întocmesc utilizând softul specializat elaborat de instituţia publică de suport, care este parte a Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice.
(3) La finalizarea întocmirii raportului de inspecţie a sistemului de încălzire de către inspectorul sistemelor de încălzire, cu utilizarea softului specializat, raportul se salvează automat în baza de date gestionată de instituţia publică de suport şi se înregistrează automat în Registrul electronic al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire.
(4) Raportul de inspecţie a sistemului de încălzire se prezintă proprietarului sau administratorului/gestionarului clădirii în termen de până la 10 zile de la data întocmirii şi se păstrează de către acesta până la următoarea inspecţie.
(5) Forma, conţinutul, modul de întocmire şi de înregistrare a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire se stabilesc în Regulamentul privind inspecţia sistemelor de încălzire.
Articolul 29. Inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare
(1) Părţile accesibile ale sistemelor de ventilare şi condiţionare sau ale sistemelor combinate de ventilare şi condiţionare cu o putere nominală utilă de peste 70 kW se supun inspecţiilor periodice. Inspecţia periodică implică evaluarea eficienţei şi a dimensionării sistemelor de ventilare şi condiţionare în raport cu cerinţele de răcire ale clădirii şi, atunci când este relevant, evaluarea capacităţii sistemului de ventilare şi condiţionare sau a sistemului combinat de ventilare şi condiţionare de a-şi optimiza performanţa în condiţii de funcţionare tipice sau medii.
(2) În cazul în care, după efectuarea inspecţiei periodice conform alin.(1), în sistemul de ventilare şi condiţionare sau în sistemul combinat de ventilare şi condiţionare nu au fost efectuate modificări, inclusiv în cazul în care nu s-au schimbat cerinţele de răcire ale clădirii, nu este necesară realizarea evaluării repetate a dimensionării sistemului de ventilare şi condiţionare.
(3) Cerinţele stabilite la alin.(1) nu se aplică sistemelor tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unei condiţii prestabilite de performanţă energetică sau care fac obiectul unui contract în care se specifică nivelul convenit de îmbunătăţire a eficienţei energetice, cum ar fi contractele de performanţă energetică, sau sistemelor tehnice care sunt exploatate de un operator de reţea şi care fac obiectul unor măsuri de monitorizare a performanţei la nivelul sistemului, cu condiţia ca rezultatul aplicării acestor măsuri să fie echivalent cu cel care s-ar obţine prin aplicarea alin.(1).
(4) La propunerea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, Guvernul este în drept să decidă cu privire la implementarea unor măsuri alternative în locul celor stabilite la alin.(1), cu condiţia ca rezultatul aplicării acestor măsuri să fie echivalent cu cel care s-ar obţine prin aplicarea alin.(1). Măsurile alternative implică oferirea asistenţei consultative utilizatorilor în ceea ce priveşte înlocuirea sistemelor de ventilare şi condiţionare sau a sistemelor combinate de ventilare şi condiţionare, efectuarea altor modificări ale sistemului de ventilare şi condiţionare sau ale sistemului combinat de ventilare şi condiţionare şi oferirea de soluţii alternative pentru evaluarea eficienţei şi dimensionarea adecvată a sistemelor respective.
(5) Propunerea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii privind implementarea măsurilor alternative trebuie să fie însoţită de un raport care să includă o evaluare ce demonstrează echivalenţa impactului aplicării măsurilor alternative propuse cu rezultatele preconizate a fi obţinute în urma implementării măsurilor stabilite la alin.(1). Raportul respectiv se expediază Secretariatului Comunităţii Energetice ca parte integrantă a Planului naţional integrat privind energia şi clima.
(6) Clădirile nerezidenţiale care dispun de sisteme de ventilare şi condiţionare sau de sisteme combinate de ventilare şi condiţionare cu o putere nominală utilă de peste 290 kW se echipează cu sisteme de automatizare şi de control, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, în termenele stabilite în cadrul Comunităţii Energetice.
(7) Sistemele de automatizare şi de control menţionate la alin.(6) trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) să asigure în mod continuu monitorizarea, înregistrarea, analiza şi ajustarea utilizării energiei;
b) să analizeze eficienţa energetică a clădirii în raport cu un criteriu de referinţă prestabilit, să detecteze pierderile de eficienţă ale sistemelor tehnice ale clădirii şi să informeze proprietarul sau administratorul/gestionarul clădirii în ceea ce priveşte oportunităţile de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
c) să permită comunicarea cu sistemele tehnice conectate ale clădirii şi cu alte dispozitive din interiorul clădirii şi să fie interoperabile cu sistemele tehnice ale clădirii care au diferite tipuri de dispozitive şi tehnologii brevetate, inclusiv provenind de la diferiţi producători.
(8) În baza studiului de evaluare a fezabilităţii tehnice şi economice efectuat de instituţia publică de suport, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii propune Guvernului, la necesitate, stabilirea unor măsuri specifice în ceea ce priveşte asigurarea implementării în blocurile locative viitoare a sistemelor de automatizare şi de control care să dispună de următoarele funcţionalităţi specifice:
a) monitorizarea electronică continuă, care să permită măsurarea eficienţei sistemelor de ventilare şi condiţionare şi notificarea proprietarilor sau a administratorilor/gestionarilor clădirilor în cazul în care eficienţa reală a sistemului a scăzut semnificativ în raport cu eficienţa nominală, precum şi în cazul necesităţii efectuării deservirii tehnice a sistemului;
b) funcţionalităţi de control efectiv, pentru a asigura producerea, distribuţia, stocarea şi utilizarea optimă a energiei.
(9) Nu este obligatorie efectuarea inspecţiilor periodice în cazul clădirilor echipate cu sisteme de automatizare şi de control ce corespund cerinţelor stabilite la alin.(7) sau (8).
(10) Cerinţele specifice şi procedura de efectuare a inspecţiei sistemelor de ventilare şi condiţionare, periodicitatea efectuării inspecţiilor, precum şi modul de întocmire şi înregistrare a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare, cerinţele specifice privind ţinerea Registrului electronic al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare se stabilesc în Regulamentul privind inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare, inclusiv în funcţie de categoria clădirii, de tipul şi puterea nominală utilă a sistemului de ventilare şi condiţionare şi de alte condiţii, ţinându-se cont de costurile de inspecţie şi de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma efectuării inspecţiei.
Articolul 30. Raportul de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare
(1) La efectuarea inspecţiei periodice a sistemului de ventilare şi condiţionare, inspectorul sistemelor de ventilare şi condiţionare întocmeşte un raport care cuprinde rezultatul inspecţiei şi include:
1) informaţii generale:
a) numărul de înregistrare al raportului de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare, atribuit automat de subsistemul pentru întocmirea rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare;
b) datele de identificare ale clădirii sau ale unităţii de clădire în care este amplasat sistemul de ventilare şi condiţionare inspectat;
c) datele de identificare ale companiei cu care este încheiat contractul de prestare a serviciului de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare;
d) datele de identificare ale inspectorului care a întocmit raportul de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare;
e) semnătura electronică a inspectorului care a întocmit raportul de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare;
f) data prezentării raportului de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare;
2) datele cu privire la consumul de energie, cu privire la randamentul şi dimensionarea sistemului de ventilare şi condiţionare în raport cu necesităţile de răcire ale clădirii, precum şi alte date tehnice utilizate pentru inspecţie şi pentru întocmirea raportului de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare:
a) concluzii şi recomandări privind măsurile optime şi fezabile, din punctul de vedere al costurilor, pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului de ventilare şi condiţionare inspectat;
b) indicatorii economici specifici măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului de ventilare şi condiţionare inspectat;
c) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemului de ventilare şi condiţionare inspectat.
(2) Rapoartele de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare se întocmesc utilizând softul specializat elaborat de instituţia publică de suport, care este parte a Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice.
(3) La finalizarea întocmirii raportului de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare de către inspectorul sistemelor de ventilare şi condiţionare, cu utilizarea softului specializat, raportul se salvează automat în baza de date gestionată de instituţia publică de suport şi se înregistrează automat în Registrul electronic al rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare.
(4) Raportul de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare se prezintă proprietarului sau administratorului/gestionarului clădirii în termen de până la 10 zile de la data întocmirii şi se păstrează de către acesta până la următoarea inspecţie.
(5) Forma, conţinutul, modul de întocmire şi de înregistrare a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare se stabilesc în Regulamentul privind inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare.
Capitolul VI
SERVICIILE DE CERTIFICARE A PERFORMANŢEI ENERGETICE, DE INSPECŢIE A
SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE, DE INSPECŢIE A SISTEMELOR DE VENTILARE
ŞI CONDIŢIONARE. CALIFICAREA ŞI ÎNREGISTRAREA EVALUATORILOR
ENERGETICI, A INSPECTORILOR SISTEMELOR DE
ÎNCĂLZIRE, A INSPECTORILOR SISTEMELOR DE
VENTILARE ŞI CONDIŢIONARE
Articolul 31. Serviciile de certificare a performanţei energetice, de inspecţie a sistemelor de încălzire şi de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare
(1) Serviciile de certificare a performanţei energetice se prestează în baza contractului încheiat între beneficiar şi o companie care a angajat unul sau mai mulţi evaluatori energetici, iar preţul ce urmează a fi achitat de către beneficiar se determină în mod liber, în funcţie de complexitatea lucrărilor efectuate.
(2) Serviciile de inspecţie a sistemelor de încălzire şi serviciile de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare se prestează în baza contractului încheiat între beneficiar şi o companie care a angajat unul sau mai mulţi inspectori ai sistemelor de încălzire sau inspectori ai sistemelor de ventilare şi condiţionare, iar preţul ce urmează a fi achitat de către beneficiar se determină în mod liber, în funcţie de complexitatea lucrărilor efectuate.
(3) Compania care a încheiat contractul de prestare a serviciului de certificare a performanţei energetice poartă răspundere, în raport cu beneficiarul, pentru prejudiciul cauzat în legătură cu implementarea contractului şi/sau în urma divulgării informaţiei confidenţiale. Evaluatorul energetic poartă răspundere, în raport cu compania care l-a angajat, pentru activitatea desfăşurată şi este obligat, după caz, să o despăgubească pentru prejudiciul cauzat în urma prestării serviciilor necalitative.
(4) Compania care a încheiat contractul de prestare a serviciului de inspecţie a sistemelor de încălzire sau de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare poartă răspundere, în raport cu beneficiarul, pentru prejudiciul cauzat prin activitatea desfăşurată şi/sau în urma divulgării informaţiei confidenţiale. Inspectorul sistemelor de încălzire sau inspectorul sistemelor de ventilare şi condiţionare poartă răspundere, în raport cu compania care l-a angajat, pentru activitatea desfăşurată şi este obligat, după caz, să o despăgubească pentru prejudiciul cauzat în urma prestării serviciilor necalitative.
(5) Se interzice evaluatorilor energetici, inspectorilor sistemelor de încălzire şi inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare să efectueze evaluarea performanţei energetice, a inspecţiei sistemelor de încălzire sau a inspecţiei sistemelor de ventilare şi condiţionare pentru clădirile deţinute în proprietate şi/sau luate în locaţiune de companiile în care sunt angajaţi.
(6) Lista companiilor care prestează serviciile de certificare a performanţei energetice, a companiilor care prestează serviciile de inspecţie a sistemelor de încălzire şi a celor care prestează serviciile de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare se publică în Sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice.
Articolul 32. Calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare
(1) Certificarea performanţei energetice a clădirilor, inspecţia sistemelor de încălzire şi inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare se efectuează de către evaluatorii energetici, de către inspectorii sistemelor de încălzire şi de către inspectorii sistemelor de ventilare şi condiţionare calificaţi şi înregistraţi de instituţia publică de suport în registrele electronice prevăzute la art.8 alin.(1) lit.g)–i).
(2) Condiţiile privind calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare, privind prelungirea termenului de înregistrare şi radierea acestora, precum şi condiţiile specifice privind ţinerea Registrului electronic al evaluatorilor energetici, a Registrului electronic al inspectorilor sistemelor de încălzire şi a Registrului electronic al inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare se stabilesc în Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare.
(3) Registrele electronice ale evaluatorilor energetici, ale inspectorilor sistemelor de încălzire şi cele ale inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare trebuie să includă datele de identificare ale acestora şi data înregistrării lor.
(4) Lista evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi lista inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare se publică în Sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice.
(5) La solicitarea evaluatorului energetic, a inspectorului sistemelor de încălzire sau a inspectorului sistemelor de ventilare şi condiţionare, instituţia publică de suport eliberează un certificat care atestă înscrierea acestuia în registrul electronic corespunzător. Certificatul eliberat nu este un act permisiv şi nu intră sub incidenţa Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
(6) Deciziile instituţiei publice de suport cu privire la refuzul de a califica şi înregistra un evaluator energetic, un inspector al sistemelor de încălzire sau un inspector al sistemelor de ventilare şi condiţionare ori cu privire la refuzul de a prelungi înregistrarea acestuia, precum şi deciziile cu privire la radierea din registru a evaluatorului energetic sau a inspectorului respectiv pot fi contestate de titularul dreptului lezat, în termenele şi în condiţiile stabilite în Codul administrativ.
Articolul 33. Imparţialitatea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare
(1) În exercitarea profesiei, evaluatorii energetici, inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de ventilare şi condiţionare trebuie să fie imparţiali şi să se conducă de prezenta lege, de alte acte normative şi de documentele normative în construcţii aprobate în vederea implementării prezentei legi.
(2) Cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege, se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de evaluator energetic, de inspector al sistemelor de încălzire şi de inspector al sistemelor de ventilare şi condiţionare. Se interzice companiei în cadrul căreia evaluatorul energetic, inspectorul sistemelor de încălzire sau inspectorul sistemelor de ventilare şi condiţionare are calitatea de angajat să dea indicaţii sau să influenţeze în vreun fel modalitatea de desfăşurare a activităţii acestuia, inclusiv prin remunerarea condiţionată de rezultat.
(3) Principiul imparţialităţii evaluatorului energetic se consideră încălcat în cazul în care:
1) pe parcursul perioadei de desfăşurare a activităţii de certificare a performanţei energetice sau în ultimii 3 ani de până la desfăşurarea activităţii de certificare a performanţei energetice, evaluatorul energetic are sau a avut calitatea de fondator, de proprietar sau de persoană cu funcţie de răspundere sau managerială în cadrul companiei care:
a) este proprietar al clădirii supuse certificării performanţei energetice sau este persoană împuternicită de către proprietar;
b) a efectuat proiectarea arhitecturală sau proiectarea sistemului tehnic al clădirii supuse certificării performanţei energetice;
c) a efectuat construcţia sau montarea sistemului tehnic al clădirii supuse certificării performanţei energetice;
2) evaluatorul energetic se află în relaţii de rudenie sau de afinitate de până la al treilea grad inclusiv cu proprietarii sau membrii organului de conducere al companiei care corespunde cel puţin unuia dintre criteriile specificate la pct.1);
3) evaluatorul energetic se află în relaţii de rudenie sau de afinitate de până la al treilea grad inclusiv cu proprietarul clădirii supuse certificării performanţei energetice sau cu persoana împuternicită de acesta, în cazul în care clădirea aparţine unei persoane fizice;
4) evaluatorul energetic acceptă bunuri sau servicii în calitate de cadouri, precum şi în cazul manifestării cordialităţii şi ospitalităţii exagerate din partea proprietarului clădirii supuse certificării performanţei energetice sau din partea persoanei împuternicite de acesta;
5) evaluatorul energetic este remunerat condiţionat, în funcţie de rezultatele certificării performanţei energetice a clădirii.
(4) Principiul imparţialităţii inspectorului sistemelor de încălzire sau a inspectorului sistemelor de ventilare şi condiţionare se consideră încălcat în cazul în care:
1) pe parcursul perioadei de desfăşurare a activităţii de inspector sau în ultimii 3 ani de până la desfăşurarea activităţii de inspector, acesta are sau a avut calitatea de fondator, de proprietar sau de persoană cu funcţie de răspundere sau managerială în cadrul companiei care:
a) este proprietar al clădirii la care sistemul de încălzire sau sistemul de ventilare şi condiţionare este supus inspecţiei ori este persoană împuternicită de către proprietar;
b) a efectuat proiectarea sau montarea sistemului de încălzire sau a sistemului de ventilare şi condiţionare supus inspecţiei;
2) inspectorul respectiv se află în relaţii de rudenie sau de afinitate de până la al treilea grad inclusiv cu proprietarii sau membrii organului de conducere al companiei care corespunde cel puţin unuia dintre criteriile specificate la pct.1);
3) inspectorul respectiv se află în relaţii de rudenie sau de afinitate de până la al treilea grad inclusiv cu proprietarul clădirii la care sistemul de încălzire sau sistemul de ventilare şi condiţionare este supus inspecţiei ori cu persoana împuternicită de acesta, în cazul în care clădirea aparţine unei persoane fizice;
4) inspectorul respectiv acceptă bunuri sau servicii în calitate de cadouri, precum şi în cazul manifestării cordialităţii şi ospitalităţii exagerate din partea proprietarului clădirii la care sistemul de încălzire sau sistemul de ventilare şi condiţionare este supus inspecţiei ori din partea persoanei împuternicite de acesta;
5) inspectorul respectiv este remunerat condiţionat, în funcţie de rezultatele inspecţiei.
Articolul 34. Confidenţialitatea în activitatea de certificare a performanţei energetice şi în activitatea de inspecţie a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de ventilare şi condiţionare
(1) Evaluatorul energetic, inspectorul sistemelor de încălzire şi inspectorul sistemelor de ventilare şi condiţionare sunt obligaţi să se abţină de la divulgarea datelor cu caracter personal, în cazul beneficiarului persoană fizică, sau a informaţiei care constituie secret comercial, în cazul beneficiarului agent economic. Compania în cadrul căreia activează evaluatorul energetic, inspectorul sistemelor de încălzire sau inspectorul sistemelor de ventilare şi condiţionare este obligată să asigure respectarea confidenţialităţii.
(2) Obligaţia de a respecta confidenţialitatea rămâne în vigoare şi după finalizarea certificării performanţei energetice, a inspecţiei sistemelor de încălzire sau a inspecţiei sistemelor de ventilare şi condiţionare.
(3) Informaţia obţinută în timpul sau în legătură cu desfăşurarea activităţii de certificare a performanţei energetice a clădirilor, de inspecţie a sistemelor de încălzire sau de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare poate fi furnizată de compania prestatoare de servicii care a încheiat contractul respectiv, de evaluatorul energetic, de inspectorul sistemelor de încălzire sau de inspectorul sistemelor de ventilare şi condiţionare numai cu acordul scris al beneficiarului sau dacă există o obligaţie legală în acest sens.
Articolul 35. Obligaţiile proprietarului clădirii
Proprietarul clădirii este obligat:
a) să se asigure că, la proiectarea unei clădiri viitoare, a unei unităţi noi a clădirii existente sau a lucrărilor de renovare majoră, sunt respectate cerinţele minime de performanţă energetică;
b) să asigure evaluarea performanţei energetice a clădirii viitoare, a clădirii existente supuse renovării majore, a unităţii de clădire noi proiectate sau a unităţii de clădire supuse renovării majore, în modul şi în cazurile stabilite în prezenta lege;
c) să asigure evaluarea performanţei energetice a clădirii recent construite sau a unităţii de clădire recent construite, în modul şi cazurile stabilite în prezenta lege;
d) să asigure evaluarea performanţei energetice a clădirii existente care se supune renovării majore sau a unităţii de clădire existente care se supune renovării majore, în modul şi în cazurile stabilite în prezenta lege;
e) să asigure efectuarea inspecţiei periodice a sistemului de încălzire şi a inspecţiei periodice a sistemului de ventilare şi condiţionare, în modul şi în cazurile stabilite în prezenta lege;
f) să pună la dispoziţia evaluatorului energetic, a inspectorului sistemelor de încălzire şi a inspectorului sistemelor de ventilare şi condiţionare documentaţia şi datele necesare pentru desfăşurarea activităţilor respective, precum şi să asigure accesul acestora în clădire şi la sistemele tehnice ale clădirii;
g) să prezinte şi să înmâneze certificatul de performanţă energetică, raportul de inspecţie a sistemului de încălzire şi raportul de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare noului proprietar sau locatar, în cazurile prevăzute de prezenta lege;
h) să păstreze certificatul de performanţă energetică, raportul de inspecţie a sistemului de încălzire şi raportul de inspecţie a sistemului de ventilare şi condiţionare pe întreaga perioadă de valabilitate a acestora;
i) să publice certificatul de performanţă energetică în modul şi în cazurile stabilite la art.26;
j) să prezinte autorităţii administrative cu funcţii de supraveghere tehnică şi control informaţiile şi documentele solicitate, precum şi să asigure accesul reprezentanţilor acesteia în clădire şi la sistemele tehnice ale clădirii pentru efectuarea verificării certificatelor de performanţă energetică, a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare;
k) să îndeplinească alte obligaţii stabilite în prezenta lege, în Regulamentul privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire, în Regulamentul privind inspecţia sistemelor de încălzire şi în Regulamentul privind inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare.
Articolul 36. Obligaţiile evaluatorilor energetici, ale inspectorilor sistemelor de încălzire şi ale inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare.
Controlul calităţii
(1) Evaluatorii energetici sunt obligaţi:
a) să efectueze certificarea performanţei energetice a clădirilor cu imparţialitate, semnând o declaraţie în acest sens, calitativ şi în termen, precum şi să elibereze proprietarului clădirii certificatul de performanţă energetică, cu respectarea prezentei legi, a Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire, precum şi a documentelor normative în construcţii;
b) să prezinte autorităţii administrative cu funcţii de supraveghere tehnică şi control informaţiile şi documentele solicitate în legătură cu verificarea certificatelor de performanţă energetică eliberate;
c) să execute, în termenele stabilite, prescripţiile autorităţii administrative cu funcţii de supraveghere tehnică şi control privind înlăturarea neregulilor depistate în legătură cu eliberarea certificatelor de performanţă energetică;
d) să asigure confidenţialitatea informaţiilor obţinute în procesul de certificare a performanţei energetice a clădirii, conform art.34;
e) să urmeze cursuri de formare profesională în termenele stabilite în Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare;
f) să exercite alte obligaţii stabilite în prezenta lege, în Regulamentul privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire, în Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare, precum şi în documentele normative în construcţii.
(2) Inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de ventilare şi condiţionare sunt obligaţi:
a) să efectueze inspecţia sistemelor de încălzire şi inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare cu imparţialitate, semnând o declaraţie în acest sens, calitativ şi în termen, precum şi să întocmească rapoartele corespunzătoare cu respectarea prezentei legi, a Regulamentului privind inspecţia sistemelor de încălzire, a Regulamentului privind inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare, precum şi a documentelor normative în construcţii;
b) să prezinte autorităţii administrative cu funcţii de supraveghere tehnică şi control informaţiile şi documentele solicitate în legătură cu verificarea rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare;
c) să execute, în termenele stabilite, prescripţiile autorităţii administrative cu funcţii de supraveghere tehnică şi control privind înlăturarea neregulilor depistate în legătură cu întocmirea rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare;
d) să asigure confidenţialitatea informaţiilor obţinute în procesul de efectuare a inspecţiei sistemelor de încălzire şi a sistemelor de ventilare şi condiţionare, conform art.34;
e) să urmeze cursuri de formare profesională în termenele stabilite în Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare;
f) să exercite alte obligaţii stabilite în prezenta lege, în Regulamentul privind inspecţia sistemelor de încălzire, în Regulamentul privind inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare şi în Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare.
(3) Autoritatea administrativă cu funcţii de supraveghere tehnică şi control verifică, din oficiu sau la sesizarea instituţiei publice de suport, certificatele/rapoartele identificate ca fiind neconforme de către softul specializat de întocmire a certificatelor de performanţă energetică/de întocmire a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire/de întocmire a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare. Autoritatea administrativă cu funcţii de supraveghere tehnică şi control poate solicita asistenţa specialiştilor din cadrul instituţiei publice de suport în legătură cu verificarea certificatelor de performanţă energetică, a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire sau a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare. După caz, reprezentanţii autorităţii administrative cu funcţii de supraveghere tehnică şi control realizează verificarea la faţa locului a clădirii sau a unităţii de clădire, cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Regulamentului privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire, ale Regulamentului privind inspecţia sistemelor de încălzire şi ale Regulamentului privind inspecţia sistemelor de ventilare şi condiţionare.
Articolul 37. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul performanţei energetice a clădirilor
(1) Proprietarii clădirilor, evaluatorii energetici, inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de ventilare şi condiţionare exercită cu bună-credinţă drepturile şi obligaţiile stabilite în prezenta lege.
(2) Pentru nerespectarea prevederilor stabilite la art.35 lit.a), proprietarii clădirilor poartă răspundere contravenţională în conformitate cu Codul contravenţional.
(3) Pentru nerespectarea prevederilor stabilite la art.36 alin.(1) lit.b) şi c) şi alin.(2) lit.b) şi c), evaluatorii energetici, inspectorii sistemelor de încălzire şi inspectorii sistemelor de ventilare şi condiţionare poartă răspundere contravenţională în conformitate cu Codul contravenţional.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 38. Dispoziţii finale şi tranzitorii
(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.297–309, art.609), cu modificările ulterioare.
(3) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
c) va asigura elaborarea actelor normative şi a reglementărilor tehnice în construcţii necesare pentru implementarea prezentei legi.
(4) Până la punerea în funcţiune a Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, prevăzut la art.8 alin.(4), lista evaluatorilor energetici, lista inspectorilor sistemelor de încălzire şi lista inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, pe cea a autorităţii administrative cu funcţii de supraveghere tehnică şi control, precum şi pe pagina web oficială a instituţiei publice de suport.
(5) Data la care urmează să fie efectuată prima inspecţie a sistemelor de încălzire şi prima inspecţie a sistemelor de ventilare şi condiţionare se stabileşte de către Guvern, la propunerea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, în funcţie de data instituirii şi punerii în funcţiune a Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice.
(6) În termen de până la 1 ianuarie 2024, instituţia publică de suport va efectua două studii de evaluare a fezabilităţii tehnice şi economice a implementării, în blocurile locative viitoare, a sistemelor de automatizare şi de control care să dispună de funcţionalităţile specifice stabilite la art.27 alin.(8) şi la art.29 alin.(8).
(7) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor va efectua şi va prezenta organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii o analiză amplă cu privire la aspectele stabilite la art.13 alin.(4), pentru perioada 2014–2022.
(8) În termen de 10 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii va întocmi prima listă de măsuri şi instrumente de promovare a îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor şi, la necesitate, va iniţia procedura de modificare a Planului naţional integrat privind energia şi clima în vederea includerii listei respective.
(9) În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor va ajusta documentele normative în construcţii pentru a asigura implementarea prezentei legi.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Igor GROSU
|
| Nr.282. Chişinău, 5 octombrie 2023. |
