H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea Regulilor generale de apărare împotriva
incendiilor în Republica Moldova
nr. 847 din 07.12.2022
Monitorul Oficial nr.23-24/56 din 27.01.2023
* * *
În temeiul art.31 alin.(4) din Legea nr.267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.15-16, art.144), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulile generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică din subordinea Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.391 din 14.06.2023, în vigoare 26.06.2023]
3. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1159/2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.171-174, art.1204).
| PRIM-MINISTRU | Natalia GAVRILIŢA
|
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale | Andrei Spînu |
| Ministrul afacerilor interne | Ana Revenco
|
| Nr.847. Chişinău, 7 decembrie 2022. |
Aprobate
prin Hotărârea Guvernului
nr.847 din 7 decembrie 2022
REGULI GENERALE
de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Regulile generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova (în continuare – Reguli) stabilesc cerinţele obligatorii de apărare împotriva incendiilor şi au ca scop prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a incendiilor, asigurarea condiţiilor pentru limitarea propagării prin măsuri tehnice şi organizatorice, protecţia utilizatorilor, a forţelor care acţionează la intervenţie, a bunurilor şi a mediului împotriva efectelor incendiilor.
2. În scopul asigurării apărării împotriva incendiilor, concomitent cu prezentele Reguli se vor respecta documentele normative în construcţii, normele de proiectare tehnologică, exigenţele de apărare împotriva incendiilor prevăzute în instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor.
Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome, actele normative ale autorităţilor unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special şi actele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale, aprobate în modul stabilit, nu pot conţine prevederi care să diminueze cerinţele prevederilor prezentelor Reguli.
3. Apărarea împotriva incendiilor a clădirilor şi a instalaţiilor se consideră asigurată dacă sunt realizate integral prevederile Legii nr.267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor, ale prezentelor Reguli şi ale altor acte normative care conţin reglementări de apărare împotriva incendiilor.
4. La fiecare obiectiv se asigură securitatea persoanelor în caz de incendiu, se elaborează instrucţiuni privind măsurile de apărare împotriva incendiilor pentru fiecare sector de lucru (atelier, secţie) cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu, conform cerinţelor din anexa nr.1, şi se desemnează persoane responsabile pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor.
5. Persoanele responsabile de asigurarea apărării împotriva incendiilor vor instrui angajaţii din cadrul autorităţilor publice şi entităţilor economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu admiterea ulterioară la exercitarea atribuţiilor funcţiei. În cazul modificării specificului de activitate, angajaţii urmează cursuri suplimentare de prevenire şi stingere a incendiilor.
6. Persoanele responsabile de asigurarea apărării împotriva incendiilor sunt obligate să deţină certificate privind absolvirea cursului de instruire în domeniul apărării împotriva incendiilor şi sunt numite printr-un act administrativ intern al autorităţilor publice şi entităţilor economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
7. La obiective se creează şi se asigură funcţionalitatea formaţiunilor benevole de pompieri, în conformitate cu prevederile Regulamentului formaţiunilor benevole de pompieri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.662/1999.
8. Responsabilitatea personală privind asigurarea apărării împotriva incendiilor la instituţii şi la subdiviziunile din subordine o poartă administratorii (conducătorii) acestora.
9. Responsabilitatea privind asigurarea apărării împotriva incendiilor la imobilele private (case individuale, vile, parcaje, construcţii auxiliare) o poartă proprietarii sau persoanele care le gestionează (exercită nemijlocit posesia şi/sau folosinţa acestora).
10. Conducătorii, administratorii, proprietarii sau persoanele care gestionează imobilele (exercită nemijlocit posesia şi/sau folosinţa acestora) sau alte persoane cu funcţii de răspundere sunt obligaţi:
1) să asigure apărarea împotriva incendiilor şi regimul de protecţie împotriva incendiilor la obiectivele şi imobilele gestionate;
2) să elaboreze măsuri organizatorice, tehnice şi inginereşti de apărare împotriva incendiilor şi să asigure realizarea lor;
3) să îndeplinească măsurile de apărare împotriva incendiilor conform prescripţiilor emise de organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor;
4) în scopul minimalizării riscului de incendiu la procesele tehnologice de producere, să implementeze realizările tehnico-ştiinţifice în sistemul de apărare împotriva incendiilor;
5) să asigure executarea şi respectarea reglementărilor de apărare împotriva incendiilor conform condiţiilor tehnice, normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor la proiectarea, construcţia, reconstrucţia, reutilarea tehnică şi repararea obiectivelor;
6) să aloce mijloace pentru întreţinerea şi dezvoltarea formaţiunilor benevole de pompieri;
7) să creeze formaţiuni benevole de pompieri şi să asigure activitatea lor la entităţile economice care au 15 salariaţi şi mai mulţi;
8) să menţină în stare de funcţionare instalaţiile automate de prevenire şi stingere a incendiilor, de evacuare a fumului, sursele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor, tehnica de intervenţie la incendii, utilajul tehnic pentru stingerea incendiilor şi să nu permită utilizarea lor în alte scopuri decât cele destinate;
9) să nu admită accesul la locul de muncă al persoanelor care nu au fost instruite în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor;
10) să prezinte, la cererea organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor, informaţii despre gradul de siguranţă în caz de incendiu a obiectivelor şi a producţiei fabricate, despre incendiile produse la unitate şi consecinţele acestora;
11) să întreprindă măsuri, în modul stabilit de legislaţie, faţă de angajaţii care încalcă normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor;
12) să asigure evaluarea anuală a coşurilor de fum şi/sau a canalelor de ventilare, a sistemelor de ventilare, a instalaţiilor electrice şi a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la unităţile din gestiune, cu obţinerea actului corespunzător de la specialistul atestat în domeniu;
13) să completeze, să semneze şi să prezinte anual organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor declaraţia privind starea de apărare împotriva incendiilor la clădirile şi edificiile din gestiune;
14) să asigure accesul liber permanent la sursele exterioare de apă pentru alimentarea autospecialelor în caz de incendiu;
15) să deţină certificate privind absolvirea cursului de instruire a administratorilor în domeniul apărării împotriva incendiilor.
11. Întreprinderile de furnizare a gazelor naturale vor livra combustibil gazos către consumatorii finali doar în cazul asigurării de către aceştia a bunei funcţionări a aparatelor consumatoare de gaze, a coşurilor de fum şi/sau a canalelor de ventilare, cu eliberarea permisiunii de folosire a lor, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.267/2003 cu privire la optimizarea procedurii de instalare a cazanelor cu gaze în apartamente, case de locuit individuale şi la obiectele de menire socială.
12. Instituţiile specializate în deservirea şi controlul instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor (instalaţiilor de semnalizare a incendiilor, instalaţiilor de stingere a incendiilor, instalaţiilor de evacuare a fumului, instalaţiilor de avertizare a incendiilor, hidranţilor interiori şi exteriori de incendiu ş.a.), la sfârşitul fiecărui an de gestiune, sunt obligate să prezinte organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor lista obiectivelor deservite şi datele privind starea de funcţionare a acestora.
13. Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul apărării împotriva incendiilor notifică organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor serviciile prestate în modul stabilit la art.33 din Legea nr.267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor.
Secţiunea a 2-a
Măsurile organizatorice pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor
14. La toate obiectivele, indiferent de destinaţie, în locurile vizibile se afişează marcaje cu indicarea numărului de telefon unic al Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112.
15. Regulile privind utilizarea focului deschis pe teritoriul întreprinderilor, circulaţia transportului, locul destinat pentru fumat şi efectuarea lucrărilor temporare cu pericol de incendiu se stabilesc în instrucţiunile privind apărarea împotriva incendiilor pentru fiecare obiectiv concret, elaborate de către administratori, alte persoane cu funcţii de răspundere sau persoanele care le gestionează.
16. La fiecare obiectiv, indiferent de forma de organizare şi de proprietate, prin act administrativ intern, se stabileşte un regim de protecţie contra incendiilor, corespunzător pericolului de incendiu, care prevede următoarele:
1) amenajarea locurilor pentru fumat;
2) locurile şi cantitatea admisibilă de materie primă, semifabricate şi produse finite care se păstrează concomitent în încăperi;
3) modul de înlăturare a prafului şi a deşeurilor combustibile, de păstrare a îmbrăcămintei de lucru impregnate cu ulei;
4) modul de deconectare a utilajelor electrice în caz de incendiu şi la terminarea zilei de muncă;
5) modul de examinare (inspectare) şi încuiere a încăperilor după finalizarea programului de muncă;
6) reglementarea modului de executare a lucrărilor temporare cu focul şi a altor lucrări cu pericol de incendiu, a modului de control şi de închidere a încăperilor după terminarea lucrului, a acţiunilor lucrătorilor la depistarea incendiului.
17. Conducătorii întreprinderilor la care se utilizează, se prelucrează şi se păstrează substanţe periculoase (explozive), substanţe puternic toxice sunt obligaţi să comunice organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor denumirile şi componenţa chimică a acestora, pentru asigurarea securităţii personalului antrenat în stingerea incendiului şi în efectuarea lucrărilor de salvare-deblocare la aceste întreprinderi.
18. Pentru clădiri şi instalaţii, cu excepţia caselor de locuit, în care se află concomitent pe un etaj mai mult de 10 persoane, se elaborează şi se afişează în locuri vizibile planurile (schemele) de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, precum şi se prevede dotarea cu sisteme de semnalizare şi înştiinţare în caz de incendii.
Conducătorul obiectivului cu aglomerări de persoane (50 de persoane şi mai mult), suplimentar la planul-schemă de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, elaborează instrucţiuni pentru stabilirea acţiunilor personalului la asigurarea evacuării oamenilor în scurt timp şi fără pericol, precum şi de stingere a incendiilor.
Pentru obiectivele cu aflarea persoanelor pe timp de noapte (grădiniţe, şcoli-internat, spitale, aziluri) se prevăd două tipuri de acţiuni privind modul de organizare a evacuării persoanelor şi modul de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă: pe timp de noapte şi pe timp de zi.
19. Persoanele responsabile de organizarea activităţilor cu participarea în masă a oamenilor sunt obligate să verifice încăperile înainte de începerea acţiunilor respective şi să asigure respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.
20. Conducătorii obiectivelor cu aglomerări de persoane (50 de persoane şi mai mult) sunt obligaţi să desfăşoare o dată în semestru antrenamente practice cu toţi angajaţii, în vederea simulării acţiunilor la asigurarea evacuării persoanelor în scurt timp şi fără pericol, precum şi de stingere a incendiilor.
21. Persoanele fizice şi juridice sunt obligate:
1) să respecte la serviciu şi în viaţa cotidiană prevederile normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor, să respecte şi să menţină regimul de apărare împotriva incendiilor;
2) să respecte măsurile de precauţie la folosirea aparatelor cu gaze, a obiectelor chimice, de uz casnic, la efectuarea lucrărilor cu lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile, cu alte substanţe, materiale şi utilaje care prezintă pericol de incendiu;
3) să comunice imediat conducătorului orice încălcare a regulilor de apărare împotriva incendiilor sau orice situaţie estimată ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;
4) în cazul depistării incendiului, să apeleze numărul de urgenţă 112, să comunice adresa, datele despre identitatea lor, numărul de telefon, informaţii despre natura incendiului şi, în limitele posibilităţilor, să participe la evacuarea (salvarea) persoanelor, a bunurilor şi la lichidarea incendiului.
22. Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să asigure organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor accesul pentru efectuarea evaluării riscului de incendiu al clădirilor, construcţiilor şi instalaţiilor, încăperilor de locuit care le aparţin, în conformitate cu prevederile Legii nr.267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor.
Secţiunea a 3-a
Prevederile de apărare împotriva incendiilor privind teritoriile,
clădirile, instalaţiile şi încăperile
Subsecţiunea 1
Întreţinerea teritoriului
23. În spaţiile de siguranţă la foc dintre clădiri, construcţii şi depozite deschise, precum şi sectoarele de cel puţin 10 metri din apropierea caselor de locuit, vilelor şi altor construcţii, se interzice depozitarea oricăror obiecte, păstrarea materialelor şi a deşeurilor combustibile, a vegetaţiei uscate, precum şi amplasarea oricăror construcţii/instalaţii, inclusiv provizorii. Deşeurile se acumulează în locuri special amenajate, ulterior fiind transportate în modul stabilit.
24. Pentru drumurile, căile de acces, trecerile la clădirile, instalaţiile, depozitele deschise şi la sursele de apă pentru stingerea incendiilor, precum şi la scările de incendiu şi la mijloacele de stingere a incendiilor, se vor asigura condiţiile de acces pentru autospecialele de intervenţie.
De-a lungul căilor de acces pentru autospecialele de intervenţie la incendii trebuie prevăzute indicatoare „CALE DE ACCES PENTRU AUTOSPECIALELE DE INTERVENŢIE LA INCENDII. PĂSTRAŢI LIBER!”.
Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi, prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor, se marchează corespunzător, se menţin permanent libere şi se dotează cu indicatorul „LOCUL PENTRU INSTALAREA AUTOSCĂRII DE INCENDIU. PĂSTRAŢI LIBER!”.
25. Administraţia publică locală anunţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne despre închiderea autostrăzilor, a drumurilor publice sau a căilor de circulaţie pentru reparaţie şi despre alte activităţi ce ar putea bloca circulaţia autospecialelor de intervenţie.
Pe perioada sistării circulaţiei pe drumuri, se instalează indicatoare rutiere corespunzătoare, cu indicarea direcţiei de ocolire sau a locurilor de trecere peste sectoarele în curs de reparare şi privind accesul la sursele de apă.
26. Se admite amplasarea clădirilor de tip bloc-container în grupuri de maximum 6, pe o suprafaţă cu aria de maximum 600 m2. Distanţa dintre aceste grupuri de clădiri şi de la ele până la alte construcţii, chioşcuri trebuie să fie de minimum 15 metri.
27. Se interzice fumatul pe teritoriile şi în încăperile depozitelor şi ale bazelor de materiale, ale centrelor de recepţie a cerealelor, ale obiectivelor de comerţ, extracţie, prelucrare şi depozitare a lichidelor uşor inflamabile, a lichidelor combustibile şi gazelor combustibile, de fabricare a substanţelor explozive de orice tip, pe sectoarele cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu, în instituţiile şcolare şi preşcolare şi în lanurile de cereale.
28. Se interzice aprinderea rugurilor, prepararea alimentelor la foc deschis (grătare, mangaluri, tăvi) în limitele distanţei de siguranţă la foc între construcţii.
29. Teritoriul localităţilor, al întreprinderilor şi al altor obiective trebuie să dispună de iluminare exterioară, suficientă pentru depistarea imediată a surselor de apă pentru stingerea incendiului, a intrărilor în clădiri (instalaţii) şi a mijloacelor de stingere a incendiilor.
30. Trecerile peste calea ferată din incinta obiectivului se păstrează libere pentru circulaţia autospecialelor de intervenţie şi cu asigurarea podinilor continui la nivelul şinelor de cale ferată.
Se interzice staţionarea vagoanelor fără locomotivă în locurile amenajate pentru trecere peste calea ferată.
31. Pe teritoriul aferent caselor de locuit, întovărăşirilor pomicole şi clădirilor sociale se interzice păstrarea ambalajelor cu lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile.
32. Localităţile rurale şi întovărăşirile pomicole se dotează cu surse de alimentare cu apă (reţea de apeduct sau rezervoare de apă pentru stingerea incendiilor, bazine acvatice) şi se asigură cu tehnică specială de stingere a incendiilor şi cu echipamente tehnice de intervenţie în funcţie de numărul total de case (terenuri) după cum urmează:
1) de la 30 până la 150 de case (terenuri) – o motopompă portativă pentru stingerea incendiilor;
2) de la 151 până la 300 de case (terenuri) – o motopompă-remorcă;
3) peste 300 de case (terenuri) – două motopompe-remorci.
Casele de odihnă şi instituţiile curative din localităţile rurale se dotează cu surse de alimentare cu apă (reţea de apeduct sau rezervoare de apă pentru stingerea incendiilor, bazine acvatice) şi se asigură cu tehnică specială de stingere a incendiilor şi cu echipamente tehnice de intervenţie.
33. Pe teritoriul localităţilor şi la obiectivele autorităţilor publice şi entităţilor economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, nu se admite amenajarea locurilor pentru depozitarea deşeurilor combustibile.
Subsecţiunea a 2-a
Întreţinerea clădirilor, instalaţiilor, încăperilor
34. Pentru toate încăperile de producţie şi de depozitare se stabilesc categoriile de pericol de explozie-incendiu şi de incendiu, precum şi clasa zonei conform normelor ce reglementează domeniul electroenergetic, care se indică pe uşile de intrare ale încăperilor.
În apropierea utilajului cu pericol sporit de incendiu se afişează semne convenţionale de securitate (tăbliţe, placarde şi alte panouri informative).
Nu se admite utilizarea în procesul de producere a materialelor şi a substanţelor cu parametrii pericolului de incendiu şi explozie necunoscuţi şi care nu corespund cerinţelor stabilite în Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice şi Hotărârea Guvernului nr.1324/2016 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind cerinţele esenţiale de securitate ale explozibililor de uz civil, punerea la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozibililor de uz civil şi nici păstrarea lor împreună cu alte materiale şi substanţe.
35. Instalaţiile de protecţie împotriva incendiilor a încăperilor, a clădirilor şi a construcţiilor se întreţin permanent în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare.
36. Dispozitivele de autoînchidere a uşilor se întreţin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare. Nu se admite montarea unor dispozitive sau mecanisme care împiedică închiderea liberă a uşilor (instalaţiilor) antifoc sau de protecţie contra fumului.
37. Se interzice executarea lucrărilor la utilajele, instalaţiile şi maşinile cu defecte, care pot conduce la izbucnirea incendiilor, precum şi în cazurile în care aparatele de control şi măsurare şi automatică tehnologică ce asigură controlul regimurilor prescrise de temperatură, presiune şi al altor parametri reglementaţi de condiţiile de securitate sunt deconectate.
38. Defectele acoperirilor de protecţie antifoc (tencuială, ignifugare, inclusiv pierderea sau înrăutăţirea proprietăţilor de protecţie antifoc) ale elementelor de construcţie, materialelor de finisaj şi termoizolantelor combustibile, stâlpilor metalici ai utilajelor trebuie imediat lichidate.
Elementele constructive şi ţesăturile tratate cu soluţii ignifuge, la expirarea termenului de acţiune a materialelor de impregnare şi în cazul pierderii proprietăţilor de protecţie antifoc ale componentelor, se supun impregnării în mod repetat.
Starea termoprotecţiei şi a impregnărilor se verifică la recepţionarea lucrărilor în baza rapoartelor eliberate de către laboratoarele de încercări acreditate pentru încercări în domeniul protecţiei contra incendiilor.
39. În locurile de intersecţie a pereţilor, a planşeelor antifoc şi a elementelor de închidere cu diferite instalaţii inginereşti şi tehnologice de comunicaţie, golurile şi găurile care s-au format se completează cu materiale incombustibile, care asigură limita necesară de rezistenţă la foc şi etanşeitate contra fumului şi gazelor.
40. La resistematizarea încăperilor, schimbarea destinaţiei funcţionale sau montarea noilor utilaje tehnologice, este necesară respectarea prevederilor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor.
41. Obiectivele cu aglomerări de persoane (50 de persoane şi mai mult), precum şi cu pericol de incendiu major, cum ar fi întreprinderile de prelucrare a produselor petroliere, a lemnului, industriei chimice, se asigură cu mijloace de telecomunicaţie interne, în scopul informării operative despre producerea unui eventual incendiu sau situaţii de urgenţă.
42. În clădirile autorităţilor publice, persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare (cu excepţia caselor individuale de locuit), se interzice:
1) păstrarea şi utilizarea în subsoluri şi demisoluri a lichidelor uşor inflamabile, a lichidelor combustibile, a prafului explozibil, a substanţelor explozibile, a mărfurilor în ambalaj tip aerosol, a celuloidului şi a altor materiale şi substanţe cu pericol de incendiu şi explozie, cu excepţia cazurilor specificate în actele normative;
2) utilizarea cerdacurilor, etajelor tehnice, camerelor de ventilare şi a altor încăperi tehnice pentru amenajarea sectoarelor de producţie, atelierelor, precum şi pentru depozitarea materialelor combustibile;
3) amplasarea în holurile ascensoarelor a debaralelor, chioşcurilor, gheretelor;
4) amenajarea depozitelor de materiale combustibile şi ateliere, precum şi amplasarea altor încăperi gospodăreşti în subsoluri şi demisoluri, dacă intrarea în ele nu este izolată de casele scărilor comune;
5) înlăturarea uşilor din vestibuluri, holuri, coridoare, tambure şi case de scări, prevăzute în documentaţia de proiect;
6) blocarea uşilor, a trapelor de evacuare la balcoane şi logii, a trecerilor în secţiunile învecinate şi a ieşirilor la scările exterioare de evacuare;
7) curăţarea încăperilor şi spălatul hainelor utilizând lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile, precum şi încălzirea conductelor îngheţate cu utilizarea focului deschis;
8) lăsarea la locurile de muncă a materialelor de curăţare impregnate cu ulei;
9) instalarea gratiilor fixe la ferestre, cu excepţia gratiilor cu posibilitatea de deschidere;
10) amenajarea în casele scărilor, holuri şi coridoare a depozitelor (debaralelor), precum şi păstrarea sub rampele scărilor şi pe podestele acestora a diferitor obiecte sau materiale combustibile. Sub rampa scărilor la primul etaj şi la demisol se admite amenajarea numai a încăperilor pentru contoarele de apă şi a panourilor electrice, separate prin pereţi despărţitori din materiale incombustibile;
11) amenajarea în încăperile de producţie şi de depozitare (cu excepţia clădirilor de gradul V de rezistenţă la foc) a antresolurilor, a oficiilor şi a altor încăperi încorporate, executate din materiale combustibile sau pereţi despărţitori cu limita de rezistenţă la foc nenormată;
12) finisarea pereţilor interiori şi a tavanelor cu materiale polimerice în încăperile cu destinaţie publică, cu excepţia tavanelor extensibile slab combustibile (grupa C1).
43. Scările exterioare de incendiu şi îngrădirile de protecţie de pe acoperişurile clădirilor şi instalaţiilor se întreţin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare. La recepţionarea lucrărilor, acestea se supun încercărilor de rezistenţă efectuate de către laboratoarele de încercări acreditate pentru încercări în domeniul construcţiilor din metal.
44. În clădirile de gradele IV şi V de rezistenţă la foc, organizarea activităţilor cu aflarea concomitentă a 50 de persoane şi mai mult se admite numai în încăperile de la primul nivel.
45. Uşile cerdacurilor, ale etajelor tehnice şi ale subsolurilor se menţin închise. Din partea exterioară a uşilor se indică locul amplasării cheilor, iar din partea interioară se afişează planul/schema încăperilor.
46. Golurile (gropile) de iluminare de la subsolul şi demisolul clădirilor se curăţă cu regularitate. Blocarea acestora este interzisă.
47. Pentru depozitarea materialelor textile utilizate pentru degresare, curăţare, se vor instala lăzi metalice cu capace cu închidere ermetică. La terminarea schimbului de lucru, materialele textile folosite se scot din încăpere.
48. Îmbrăcămintea de lucru a persoanelor care lucrează cu uleiuri, lacuri, vopsele sau cu alte lichide uşor inflamabile, lichide combustibile se păstrează în dulapuri metalice, instalate în locuri special destinate acestui scop.
49. În clădirile cu vitralii, cu înălţimea mai mare de un etaj (nivel), nu se admite dezintegrarea elementelor de construcţii ale diafragmelor incombustibile şi impermeabile la fum, în spaţiul planşeelor dintre etaje, montate în vitralii la nivelul fiecărui etaj.
50. Numărul de persoane în sălile (încăperile) de spectacole, expoziţie, comerţ, în cantine, în tribune, precum şi în alte încăperi cu aglomerări de persoane (mai mult de 50) nu poate depăşi numărul stabilit prin normele de proiectare sau prin calcule, luând în considerare capacitatea căilor de evacuare.
În cazul în care suprafaţa utilă a încăperilor depăşeşte două treimi din suprafaţa totală, se consideră următoarele densităţi ale persoanelor:
1) pentru centrele comerciale cu aria desfăşurată ce depăşeşte 400 m2, se consideră o persoană la fiecare 5 m2, indiferent de nivelul amplasării;
2) în restul cazurilor se consideră o persoană la fiecare:
a) 1,5 m2 la parter;
b) 3 m2 la nivelul primelor două etaje subterane şi la primele două etaje supraterane;
c) 5 m2 în celelalte cazuri.
În cazul în care în normele de proiectare lipsesc reglementări exprese, calculul timpului de evacuare a persoanelor în caz de incendiu nu trebuie să depăşească 2 minute, iar suprafaţa de calcul pentru o persoană constituie 0,75 m2.
51. Personalul de serviciu (gardă) al instituţiilor cu aflarea pe timp de noapte a persoanelor (instituţii medicale, aziluri pentru bătrâni şi persoane cu dizabilităţi, grădiniţe şi creşe pentru copii, case de copii, şcoli-internat, tabere de odihnă, obiective turistice) prezintă, la solicitarea serviciului de salvatori şi pompieri, informaţia cu privire la numărul şi starea acestora.
52. La amplasarea pomului de Crăciun, se ţine cont de următoarele cerinţe:
1) se amplasează astfel încât să nu blocheze căile de acces (uşi, scări de evacuare sau trasee pe care se poate realiza evacuarea în caz de incendiu), instalat în vase cu piatră (nisip) sau trepiede din materiale incombustibile, care asigură stabilitatea acestuia, pe acoperire din materiale incombustibile în raza de 1 metru;
2) se amplasează la cel puţin 2 metri distanţă de la sobe, de la calorifere şi de la alte aparate de încălzire;
3) se amplasează la o distanţă de cel puţin 1 metru distanţă de la perdele, draperii, pereţi acoperiţi cu hârtie sau ţesături şi alte materiale sau obiecte combustibile.
53. Iluminatul pomului de Crăciun se efectuează ţinând cont de următoarele cerinţe:
1) instalaţia de iluminat să se alimenteze de la o pilă electrică sau baterie a cărei capacitate nu prezintă pericol de incendiu;
2) conductoarele şi legăturile electrice să fie bine izolate;
3) instalaţia de iluminat să nu fie lăsată conectată fără supraveghere, precum şi în timpul nopţii (odihnei);
4) ghirlandele luminoase să dispună de contacte bine conectate cu sursa de energie;
5) ramurile joase ale pomului de Crăciun să fie îndepărtate de la reţelele electrice aşezate la baza pomului.
54. În încăperile unde este amplasat pomul de Crăciun se interzice:
1) efectuarea lucrărilor cu focul, vopsirea şi alte lucrări cu pericol de incendiu şi explozie;
2) micşorarea lăţimii trecerilor dintre rândurile de scaune şi blocarea acestora cu fotolii, scaune;
3) deconectarea completă a luminii în încăperi în timpul prezentărilor;
4) utilizarea în apropierea pomului de Crăciun a articolelor pirotehnice de orice tip şi a lumânărilor cu foc deschis.
Subsecţiunea a 3-a
Cerinţele pentru căile şi ieşirile de evacuare
55. Numărul căilor de evacuare, dimensiunile lor, condiţiile de iluminare şi asigurare antifum, precum şi lungimea căilor de evacuare trebuie să corespundă normelor în construcţii de apărare împotriva incendiilor.
56. Uşile spre căile de evacuare se deschid în direcţia deplasării persoanelor spre exterior, cu excepţia cazurilor expres stabilite în actele normative. La aflarea persoanelor în încăperi, uşile pot fi închise doar cu dispozitive interioare. Lacătele, dispozitivele de închidere, inclusiv de tip antipanică, montate în uşile căilor de evacuare, trebuie să corespundă cerinţelor prevederilor actelor normative.
57. La exploatarea căilor şi a ieşirilor de evacuare se interzice:
1) blocarea trecerilor, coridoarelor, tamburelor, galeriilor, holurilor, ascensoarelor, podestelor scărilor, rampelor scărilor şi trapelor cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie;
2) organizarea în tamburele ieşirilor (cu excepţia apartamentelor şi a caselor individuale de locuit) a uscătoriilor de haine de orice construcţie, instalarea cuierelor pentru haine şi a şifonierelor, păstrarea (inclusiv de scurtă durată) a bunurilor materiale;
3) amenajarea în căile de evacuare a pragurilor, a turnicheţilor, a uşilor glisante şi a altor instalaţii care împiedică evacuarea liberă a persoanelor;
4) amenajarea debaralelor, a depozitelor, a încăperilor în casa scărilor;
5) utilizarea materialelor combustibile pentru finisajul şi placajul căilor de evacuare (cu excepţia clădirilor de gradul V de rezistenţă la foc);
6) fixarea în poziţie deschisă a uşilor dotate cu dispozitive de autoînchidere ale caselor scărilor, coridoarelor, holurilor şi tamburelor (dacă în aceste scopuri nu se utilizează dispozitive automate, care se declanşează la izbucnirea incendiului), precum şi înlăturarea dispozitivelor;
7) montarea geamurilor sau închiderea zonelor de aer în casele de scări antifum;
8) înlocuirea sticlei armate cu sticlă obişnuită la uşile cu geamuri şi supralumini (ferestruici);
9) amenajarea în pasajele subterane a chioşcurilor comerciale pe o lăţime mai mare de o treime din lăţimea totală a trecerii, dar care să nu depăşească lăţimea minimă necesară normativă sau de calcul. Toate elementele constructive ale chioşcurilor se execută din materiale incombustibile.
58. La montarea utilajelor tehnologice, expoziţionale şi a altor tipuri de utilaje în încăperi se asigură trecerile către casele scărilor şi la alte căi de evacuare, conform normelor în construcţii de apărare împotriva incendiilor.
59. În clădirile cu aglomerări de persoane (cu aflarea concomitentă a 50 persoane şi mai mult), în cazul deconectării energiei electrice, personalul de deservire trebuie asigurat cu lanterne electrice. Numărul de lanterne se stabileşte de către conducător, ţinând cont de specificul obiectivului, prezenţa personalului de serviciu, numărul total de persoane în clădire, dar nu mai puţin de o lanternă pentru fiecare lucrător al personalului de serviciu.
60. Covoarele şi alte tipuri de învelişuri pentru pardoseli, în încăperile cu aglomerări de persoane (cu aflarea concomitentă a 50 de persoane şi mai mult), se fixează pe pardoseală.
61. Căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare, se marchează cu indicatoare, conform cerinţelor stabilite, astfel încât în caz de incendiu traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă, atât ziua, cât şi noaptea, de către persoanele care le utilizează.
Secţiunea a 4-a
Reguli de apărare împotriva incendiilor pentru instalaţiile electrice
62. Motoarele electrice, aparatele de comandă, aparatura de pornire şi reglare, aparatura pentru control şi măsurare şi de protecţie, utilajele auxiliare şi conductoarele electrice trebuie să dispună de gradul de protecţie corespunzător în conformitate cu clasa zonei, categoria şi grupa amestecului exploziv conform actelor normative, precum şi de aparate de protecţie contra curentului de scurtcircuit şi de suprasarcină.
63. În încăperi, indiferent de destinaţie, la finalizarea orelor de lucru, toate instalaţiile şi aparatele electrice se deconectează (cu excepţia iluminatului de serviciu şi de avarie, a instalaţiilor automate de stingere şi semnalizare a incendiului, precum şi a instalaţiilor electrice care funcţionează 24 de ore, conform prevederilor tehnologice).
64. Nu se admite montarea reţelelor electrice aeriene şi a conductoarelor electrice exterioare deasupra învelitorilor combustibile, a acoperişurilor de protecţie şi a depozitelor deschise de materiale combustibile.
65. La exploatarea instalaţiilor electrice se interzice:
1) utilizarea echipamentului electric în lipsa raportului tehnic de încercări şi măsurări în instalaţiile electrice;
2) utilizarea prizelor, a întrerupătoarelor şi a altor mijloace şi dispozitive electrice deteriorate;
3) acoperirea cu materiale combustibile a becurilor şi a corpurilor de iluminat, precum şi exploatarea lor fără capacele de protecţie;
4) utilizarea fierului de călcat, a plitelor, a fierbătoarelor electrice şi a altor aparate electrice de încălzit fără suporturi din materiale incombustibile;
5) lăsarea fără supraveghere a aparatelor electrice de încălzit, a televizoarelor, a aparatelor de radio conectate la reţea;
6) utilizarea aparatelor electrice de încălzit improvizate, utilizarea siguranţelor fuzibile necalibrate sau a altor aparate improvizate de protecţie contra curenţilor de scurtcircuit şi suprasarcinilor, care nu corespund Reglementării tehnice „Punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune”,aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.745/2015;
7) montarea conductoarelor electrice şi a liniilor de cablu tranzitare prin încăperile de depozitare, precum şi prin zonele cu pericol de incendiu şi explozie-incendiu.
66. Nu se admite montarea într-un singur tub, furtun metalic, fascicul, canal închis al elementelor de construcţie a circuitelor de iluminat (de avarie şi de lucru), precum şi a cablurilor de alimentare şi de comandă.
67. Indicatoarele luminoase „Ieşire” trebuie să fie funcţionale în regim continuu. În sălile de spectacole, prezentare, expoziţie, indicatoarele luminoase pot fi conectate numai pe parcursul desfăşurării activităţilor (pe timpul aflării persoanelor).
68. La amenajarea sofitelor se folosesc doar materiale incombustibile, iar corpurile lor se izolează de cablurile de susţinere.
Proiectoarele şi sofitele se amplasează la o distanţă de minimum 0,5 metri de la elementele şi materialele combustibile, iar proiectoarele cu lentile – la o distanţă de minimum 2 metri. Proiectoarele şi sofitele trebuie să aibă filtre de lumină din materiale incombustibile.
69. Nu se admite exploatarea aparatelor electrice prevăzute de către producător cu termoregulatoare în cazul în care acestea sunt defecte sau lipsesc.
70. Toate conexiunile conductoarelor se execută prin cleme speciale, iar în locurile în care tehnologia montării nu prevede conectarea prin cleme, răsucirile se lipesc prin spoială.
71. Parcurile cu turbine eoliene şi panouri fotovoltaice amplasate în câmpuri, în apropiere de fondul forestier, se prevăd cu fâşii de protecţie cu lăţimea de 3 metri pe perimetrul acestora.
72. La parcurile cu turbine eoliene şi parcurile cu panouri fotovoltaice, pentru autospecialele de intervenţie la incendii, se amenajează căi de acces, executate cu îmbrăcăminte dură.
73. Se interzice amplasarea pe teritoriul parcurilor cu turbine eoliene şi al parcurilor cu panouri fotovoltaice a posturilor de transformare şi a utilajului de convertizare la o distanţă mai mică de 10 metri de la elementele constructive cu clasa de pericol de incendiu K3.
74. Amplasarea surselor de energie regenerabilă pe acoperişuri cu învelitori combustibile este interzisă.
Secţiunea a 5-a
Reguli de apărare împotriva incendiilor pentru sistemele
de încălzire şi ventilare
75. Înainte de începerea sezonului de încălzire, sobele, centralele termice, termogeneratoarele şi caloriferele, precum şi alte aparate şi sisteme de încălzit trebuie să fie verificate şi reparate. Se interzice exploatarea sobelor şi a altor aparate de încălzit defecte.
76. Înlăturarea funinginii din canalele de fum şi din sobe se efectuează înainte de începutul, iar apoi pe tot parcursul sezonului de încălzire:
1) minimum o dată în 3 luni – pentru sobele de încălzit;
2) minimum o dată în 2 luni – pentru sobele şi focarele cu funcţionare continuă;
3) minimum o dată în lună – pentru plitele de bucătărie şi alte plite cu funcţionarea continuă (de lungă durată).
77. Sobele şi alte aparate de încălzit, conform normelor stabilite, se prevăd cu straturi (spaţii) antifoc, care să le separe de elementele combustibile, şi cu fundaţii proprii, fiind interzisă amplasarea direct pe pardoseala combustibilă sau pe grinzi de lemn ale planşeelor.
78. În faţa uşiţelor de alimentare a sobelor, pardoseala se protejează cu tablă metalică sau din alte materiale incombustibile cu dimensiunile de minimum 0,7 x 0,5 metri.
79. Încălzirea sobelor în clădiri şi instalaţii (cu excepţia caselor de locuit) se sistează cu minimum 2 ore înainte de terminarea zilei de muncă, iar în spitale şi alte obiective în care permanent se află persoane (24 din 24 ore) – cu 2 ore înainte de culcare.
În instituţiile pentru copii în care copiii se află numai în timpul zilei, încălzirea sobelor se sistează cu minimum o oră înainte de sosirea lor.
Cenuşa şi zgura se evacuează periodic în locuri stabilite şi amenajate în acest scop.
80. Materialele sau elementele combustibile situate în faţa focarelor şi a cenuşarelor se amplasează la o distanţă de minimum 1,25 metri faţă de acestea.
În încăperile în care sunt amplasate sobe se interzice depozitarea materialului combustibil destinat pentru ardere peste consumul curent.
81. Materialele combustibile se depozitează la o distanţă de cel puţin un metru până la sobe.
82. În timpul funcţionării sobelor care utilizează combustibil solid, uşiţele focarului şi cenuşarului se menţin închise.
83. Nu se admite utilizarea sobelor care nu corespund prevederilor de apărare împotriva incendiilor şi prescripţiilor tehnice.
84. La exploatarea sobelor se interzice:
1) utilizarea cahlelor dintre corpul sobei şi coşul de fum;
2) utilizarea sobelor fără uşiţe la focare şi cenuşare, defecte sau izolate necorespunzător faţă de elementele combustibile;
3) lăsarea fără supraveghere a sobelor în stare de funcţionare, precum şi lăsarea în seama copiilor minori supravegherea acestora;
4) aşezarea combustibilului şi a altor substanţe şi materiale combustibile pe placa metalică din faţa uşiţei de alimentare;
5) utilizarea pentru aprinderea focului în sobe prin turnare ori stropire cu benzină, petrol sau alte lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile;
6) aprinderea focului în timp ce în încăpere se desfăşoară adunări sau alte activităţi în masă;
7) utilizarea cărbunelui sau a gazului pentru încălzirea sobelor care nu sunt prevăzute pentru aceste tipuri de combustibil;
8) utilizarea canalelor de gaze sau de ventilare în calitate de coş de fum;
9) depozitarea materialului combustibil deasupra sobelor;
10) uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropiere a lor;
11) supraîncălzirea sobelor;
12) folosirea elementelor combustibile (lemnelor) mai lungi decât vatra focarului sobelor sau a cărbunilor cu o putere calorifică mai mare.
85. În podurile caselor, coşurile de fum se tencuiesc în mod obligatoriu, dacă în zona lor sunt materiale combustibile, iar pereţii prin care trec coşurile de fum se văruiesc în mod obligatoriu sau se prelucrează în aşa mod încât să fie vizibile locurile unde pot apărea fisuri.
86. Coşurile de fum se prevăd cu uşiţe pentru curăţare închise ermetic. Coşurile aflate în apropierea materialelor combustibile (depozite de furaje, păduri) sau cele situate pe acoperişuri combustibile se prevăd cu site sau grătare pentru reţinerea scânteilor.
87. Coşurile de fum trebuie izolate faţă de elementele combustibile ale planşeelor prin îngroşarea zidăriei coşurilor cu 0,25 metri, iar spaţiul dintre coşuri şi planşee trebuie completat cu materiale incombustibile.
88. La trecerea prin învelitoarea acoperişului se lasă o distanţă de cel puţin 0,1 metri între faţadele exterioare ale zidăriilor coşurilor şi elementele combustibile ale învelitorii acoperişului.
89. Coşurile de fum se execută pe verticală cu înălţimea de cel puţin 5 metri şi în raport cu elementele constructive ale acoperişului:
1) cu cel puţin 0,5 metri mai sus, în cazul acoperişurilor plate sau când distanţa de la coşul de fum până la coama acoperişului sau parapet nu depăşeşte 1,5 metri;
2) nu mai jos de nivelul acoperişului sau parapetului, când distanţa de la coşul de fum până la coama acoperişului sau parapet este cuprinsă între 1,5-3 metri;
3) nu mai jos de linia imaginară de la coama acoperişului sau parapet sub un unghi de 10° către orizont, în cazul în care distanţa de la coşul de fum până la coama acoperişului sau parapet depăşeşte 3 metri.
90. Se interzice încastrarea elementelor combustibile ale acoperişurilor, planşeelor în coşurile de evacuare a fumului.
91. Nu se admite trecerea centralelor termice încorporate în clădirile obiectivelor comerciale, de învăţământ, social-culturale şi de spectacole de la alimentarea cu combustibil solid la cel lichid.
92. La conductele de combustibil, la fiecare injector al cazanului şi instalaţiilor cu termogeneratoare trebuie montate minimum două ventile: unul la focar şi unul la rezervorul de combustibil.
93. La exploatarea centralelor termice şi a altor instalaţii de producere a căldurii la întreprinderi şi în localităţi, se interzice:
1) angajarea la serviciu a persoanelor care nu au urmat cursuri speciale de instruire şi nu au obţinut certificatele de calificare corespunzătoare;
2) păstrarea combustibilului lichid în încăperile centralelor termice şi ale termogeneratoarelor;
3) utilizarea în calitate de combustibil a deşeurilor petroliere şi a altor lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile, care nu sunt prevăzute de condiţiile tehnice pentru exploatarea utilajului;
4) exploatarea instalaţiilor de producere a căldurii în cazurile scurgerii de combustibil (gaze) din sistemele de alimentare;
5) alimentarea cu combustibil în cazul stingerii injectoarelor sau a arzătoarelor de gaze;
6) aprinderea instalaţiilor fără purjarea lor în prealabil;
7) funcţionarea utilajului în cazul în care aparatele de control şi reglare au defecte sau sunt deconectate, precum şi în lipsa lor;
8) uscarea materialelor combustibile deasupra cazanelor şi a conductelor de abur.
94. Dispozitivele de reţinere a focului (şubere, clapete) în conductele de aer, dispozitivele de blocare a sistemelor de ventilare cu instalaţiile automate de semnalizare de incendiu sau de stingere a incendiului şi dispozitivele automate de deconectare a ventilaţiei în caz de incendiu se supun controlului în termenele stabilite în instrucţiunea de exploatare şi se întreţin în stare corespunzătoare conform normelor tehnice de exploatare şi funcţionare.
95. La exploatarea sistemelor de ventilare şi de condiţionare a aerului se interzice:
1) de a lăsa deschise uşile camerelor de ventilare;
2) de a închide canalele de aspiraţie, găurile şi grătarele;
3) de a racorda aparatele de încălzire cu gaze la conductele de aer;
4) de a arde depunerile de grăsime, praful şi alte substanţe combustibile acumulate în conductele de aer.
96. Camerele de ventilare, cicloanele, filtrele, conductele de aer se curăţă de prafurile combustibile şi deşeurile industriale în termenele stabilite în instrucţiunile de exploatare, dar nu mai rar decât o dată la şase luni.
97. În încăperile (instalaţiile) cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu nu se admite funcţionarea utilajelor tehnologice cu hidrofiltrele defectate sau deconectate, cu filtrele uscate, cu captatoarele de praf şi cu alte dispozitive ale sistemelor de ventilare (aspirare) defectate.
98. Încăperile în care sunt instalate sobe, cămine, şeminee, termogeneratoare, cazane, încălzitoare de apă şi alte instalaţii (utilaje) cu aspiraţia aerului pentru arderea combustibilului nemijlocit din încăpere se dotează în mod obligatoriu cu detectoare autonome de semnalizare a concentraţiei monoxidului de carbon.
Secţiunea a 6-a
Regulile de apărare împotriva incendiilor pentru
alte tipuri de instalaţii inginereşti
99. Nu se admite utilizarea aparatelor care funcţionează pe bază de gaze şi sunt defecte, lăsarea robinetelor deschise la aparatele şi conductele de gaz, amplasarea mobilierului şi a altor obiecte şi materiale combustibile mai aproape de 0,2 metri de la aceste aparate.
100. Utilizarea ascensoarelor cu destinaţie „Transportarea subdiviziunilor de pompieri” trebuie reglementată prin instrucţiuni aprobate de către conducătorul/gestionarul obiectivului şi avizate de serviciul pompieri şi salvatori.
101. Nu se admite vărsarea lichidelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu în reţelele de canalizare (inclusiv în caz de avarie). Închizătoarele hidraulice montate la reţelele de canalizare a întreprinderii în care se utilizează lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile trebuie să se menţină în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare.
102. Amplasarea şi utilizarea buteliilor cu hidrocarburi gazoase lichefiate în clădiri şi încăperi se efectuează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.552/2017 pentru aprobarea Cerinţelor minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor combustibile naturale.
Secţiunea a 7-a
Întreţinerea reţelelor de apă pentru stingerea incendiilor
103. Reţelele şi sursele de apă pentru stingerea incendiilor se menţin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare şi trebuie să asigure debitul necesar de apă pentru stingerea incendiilor, conform normelor stabilite. Verificarea capacităţii lor de funcţionare se efectuează de către gestionarul obiectivului minimum de două ori pe an (primăvara şi toamna).
Hidranţii de incendiu exteriori se menţin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare, iar pe timp de iarnă se termoizolează şi se curăţă de gheaţă şi zăpadă de către gestionarul obiectivului.
La deconectarea unor sectoare de conducte de apă şi a unor hidranţi exteriori sau la micşorarea presiunii în reţea sub valoarea necesară, este necesară informarea neîntârziată a serviciului de salvatori şi pompieri.
Motoarele electrice ale pompelor de incendiu se asigură permanent cu energie electrică.
104. În locurile amplasării hidranţilor exteriori de incendiu şi a rezervoarelor de apă (surselor de apă), precum şi în direcţia de mişcare spre ele se instalează indicatoare (volumice cu corp de iluminat sau plate cu acoperiri reflectorizante).
105. Hidranţii interiori de incendiu se completează cu furtunuri şi ţevi de refulare, precum şi cu o pârghie pentru deschiderea ventilului. Furtunul trebuie să fie permanent unit la ţeavă şi la hidrant. Minimum o dată în 6 luni se efectuează reînfăşurarea furtunurilor într-o nouă cută. La fiecare 5 ani toate furtunurile trebuie presurizate la presiune maximă de lucru în corespundere cu prevederile actelor normative. Marcajul şi asigurarea cu indicatoare a hidranţilor interiori de incendiu trebuie executate în corespundere cu prevederile actelor normative.
106. În încăperile staţiei de pompare se afişează schema generală de aprovizionare cu apă pentru incendiu şi schema de legătură a pompelor. Pe fiecare vană şi pompă de majorare a presiunii se indică destinaţia lor. Modul de conectare a pompelor de majorare a presiunii se stabileşte în instrucţiuni elaborate de către gestionarul obiectivului.
Încăperile staţiilor de pompare ale reţelei de apă pentru incendiu din localităţi trebuie să dispună de legătură telefonică directă cu unităţile serviciului de salvatori şi pompieri.
107. La intrarea în clădire sau în obiectiv, pentru asigurarea debitului necesar de apă pentru stingerea incendiilor, pe conducta de apă se montează contoare de apă, calculate la debitul maxim de apă, sau contoare de apă cu destinaţie dublă, destinate atât pentru debitul maxim de apă, cât şi pentru cel minim.
În cazul argumentării tehnico-economice, se admite utilizarea vanelor electrice, montate pe conductele de ocolire a contoarelor de apă. Funcţionarea acestora trebuie să fie verificată de minimum 2 ori pe an, iar a pompelor de incendiu – în fiecare lună.
Montarea vanelor cu acţiune mecanică nu se admite.
108. Dacă pe teritoriul obiectivului sau în apropierea lui (în rază de 200 de metri) există surse de apă naturale ori artificiale (râuri, lacuri, bazine, gradiere), la ele se amenajează căi de acces cu platforme (dane) cu îmbrăcămintea dură, având dimensiunile de minimum 12x12 metri, pentru autospecialele de intervenţie şi captarea apei în orice anotimp al anului.
Responsabilitatea pentru menţinerea în stare corespunzătoare de exploatare şi funcţionare a bazinelor de apă, a căilor de acces la sursele de apă şi la instalaţiile de captare a apei le revine întreprinderilor respective (în localităţile rurale – autorităţilor administraţiei publice).
109. Turnurile de apă se amenajează cu dispozitive pentru captarea apei în orice perioadă a anului de către tehnica de incendiu. Nu se admite folosirea rezervei de apă din rezervoarele turnurilor în scopuri menajere şi industriale.
Secţiunea a 8-a
Întreţinerea instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor
110. Gestionarul instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor este obligat:
1) să asigure funcţionalitatea permanentă a instalaţiilor;
2) să organizeze deservirea şi controlul instalaţiilor de către personalul de deservire;
3) să dispună de documentaţia cu privire la deservirea şi controlul efectuat al instalaţiilor;
4) să asigure neadmiterea alarmelor false, fără întreruperea funcţionării acestora;
5) să asigure evaluarea acestora nu mai rar decât o dată la 5 ani.
111. Lucrările privind deservirea tehnică şi reparaţia preventivă planificată a instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor se desfăşoară conform planului-grafic anual elaborat de către gestionarul obiectivului, ţinând cont de documentaţia tehnică a uzinei-furnizoare şi de termenele de efectuare a lucrărilor de reparaţie.
În perioada de executare a lucrărilor de deservire tehnică sau de reparaţie care necesită deconectarea instalaţiei (a unor linii, sectoare, detectoare), conducătorul întreprinderii este obligat să întreprindă măsurile necesare de protecţie împotriva incendiilor a clădirilor, instalaţiilor, încăperilor şi utilajelor tehnologice.
112. În încăperea dispeceratului (postului de incendiu) se afişează instrucţiunile privind succesiunea acţiunilor întreprinse de personalul operativ (de serviciu) la primirea semnalelor de incendiu sau de defectare a instalaţiilor (sistemelor) automate de incendiu. Dispeceratul (postul de incendiu) se asigură cu legătură telefonică şi lanterne.
113. Instalaţiile automate de incendiu se menţin în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare şi în corespundere cu documentaţia de proiect.
Nu se admite trecerea instalaţiilor de la declanşarea automată la cea manuală, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de norme şi reguli.
114. Buteliile şi rezervoarele instalaţiilor de stingere a incendiilor în care masa substanţelor de stingere şi presiunea sunt mai mici cu 10% şi mai mult decât valorile de calcul se supun încărcării suplimentare sau reîncărcării.
115. Dispersoarele pentru refularea apei ale instalaţiilor de tip sprinkler („drencer”) în locurile cu pericol de deteriorare mecanică trebuie protejate cu îngrădiri speciale ce nu influenţează propagarea căldurii şi nu produc schimbări în zona lor de dispersare.
Nu se admite instalarea dopurilor şi a obturatoarelor în locul dispersoarelor de refulare a apei defecte sau deschise.
Staţia de stingere a incendiilor trebuie asigurată cu o schemă de legătură şi cu instrucţiuni pentru dirijarea instalaţiei în caz de incendiu, elaborate de către gestionarul obiectivului.
La fiecare aparat de control şi semnalizare se amplasează un panou cu indicarea încăperilor protejate, a tipului şi a numărului dispersoarelor pentru refularea apei în secţiile instalaţiei de protecţie. Robinetele şi vanele se numerotează conform schemei de legătură.
116. În caz de incendiu, sistemele de înştiinţare asigură, conform planului de evacuare, transmiterea semnalelor concomitent în toată clădirea (instalaţia).
În instituţiile preşcolare şi curative, precum şi în corpurile de dormit ale şcolilor-internat se înştiinţează numai personalul de deservire.
Modul de utilizare a sistemelor de înştiinţare se stabileşte în instrucţiunile de exploatare şi în planurile de evacuare.
117. La clădirile care nu necesită mijloace tehnice de înştiinţare a persoanelor în caz de incendiu, gestionarul obiectivului stabileşte modul de înştiinţare în caz de incendiu şi numeşte persoanele responsabile pentru înştiinţare.
118. Aparatele de înştiinţare (difuzoarele) se montează fără regulator de sunet şi se conectează la reţea fără dispozitive demontabile. Pentru asigurarea siguranţei de transmitere a textelor de înştiinţare şi de dirijare a evacuării se admite folosirea reţelelor interioare de radiodistribuţie şi a altor reţele de radiodifuziune existente.
Secţiunea a 9-a
Cerinţe pentru întreţinerea unităţilor de tehnică destinate stingerii incendiilor
şi a mijloacelor de primă intervenţie la stingerea incendiului
119. Autospecialele de intervenţie se păstrează în remize sau în boxe speciale destinate acestui scop, cu sisteme de încălzire (cu temperatura interioară nu mai mică de 10°C), alimentate cu energie electrică, legătură telefonică, pardoseală dură, porţi cu izolaţie termică şi alte echipamente şi dispozitive tehnico-incendiare necesare pentru asigurarea condiţiilor normale de lucru pentru efectivul de pompieri şi salvatori.
Utilizarea în alte scopuri a echipamentului tehnico-incendiar de pe autospeciale este interzisă.
120. Autospecialele şi motopompele, precum şi tehnica adaptată şi reutilată pentru stingerea incendiilor trebuie completate cu echipamente tehnico-incendiare, alimentate cu combustibil, substanţe de stingere şi întreţinute în stare corespunzătoare normelor tehnice de exploatare şi funcţionare.
121. Pentru fiecare motopompă, unitate tehnică adoptată (reutilată) pentru stingerea incendiilor, se numeşte un motorist (şofer) cu pregătire specială în domeniul utilizării acestora. Gestionarul obiectivului determină modul de transportare la locul incendiului a motopompelor.
122. Încăperile şi clădirile se asigură cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu, conform anexei nr.2.
Mijloacele de primă intervenţie se întreţin conform datelor din fişa lor tehnică şi condiţiile specificate în anexa nr.2.
Secţiunea a 10-a
Utilizarea focului deschis
123. Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă. Locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc şi se marchează de către persoanele responsabile de apărarea împotriva incendiilor.
124. Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor şi în zonele de agrement se efectuează numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe de siguranţă care să nu permită propagarea focului la alte vecinătăţi.
125. Se interzice arderea miriştii sau a altor resturi de vegetaţie pe lanuri şi utilizarea focului deschis pentru distrugerea dăunătorilor pe mirişti.
126. Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 de metri faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi, şi, respectiv, la distanţe mai mici de 10 metri faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, bitum, ulei, fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.
127. Întreprinderea măsurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii constituie o obligaţie a persoanelor care răspund (părinţi, tutore), potrivit legislaţiei, pentru educarea şi îngrijirea copiilor.
128. Autorităţile administraţiei publice locale, conducătorii întreprinderilor, instituţiilor sunt obligaţi:
1) să stabilească locuri unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis, cum sunt topirea bitumului, arderea deşeurilor combustibile, curăţarea prin ardere, precum şi persoane care să le supravegheze;
2) să stabilească şi să marcheze locuri cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis.
129. Se interzice folosirea flăcării lumânărilor, făcliilor, torţelor şi a altor surse cu foc deschis în timpul spectacolelor de teatru, operă, operetă, al festivităţilor desfăşurate în restaurante sau pentru ambianţă şi divertisment în baruri, cluburi, discoteci.
Secţiunea a 11-a
Modalitatea de acţionare în caz de incendiu
130. Orice persoană, la depistarea incendiului sau a semnelor de ardere (fum, miros de ars, ridicarea temperaturii), este obligată:
1) să anunţe Serviciul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 despre locul izbucnirii incendiului;
2) să întreprindă măsuri posibile de evacuare a persoanelor, de stingere a incendiului şi de păstrare (salvare) a valorilor materiale, fără a se expune pericolelor pentru viaţă şi sănătate.
131. Proprietarii şi administratorii bunurilor imobile, inclusiv factorii de decizie ai întreprinderilor, instituţiilor publice, persoanele responsabile de organizarea apărării împotriva incendiilor, în caz de producere a incendiului sunt obligaţi să întreprindă următoarele acţiuni:
1) să comunice (dubleze) despre izbucnirea incendiului Serviciului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 şi să înştiinţeze conducerea ierarhic superioară, dispecerul şi responsabilul de serviciu la obiectiv;
2) să organizeze imediat, în caz de pericol pentru viaţa persoanelor, salvarea lor, folosind în acest scop forţele şi mijloacele existente, cu respectarea normelor individuale de siguranţă;
3) să verifice dacă sunt conectate şi puse în funcţiune instalaţiile automate de protecţie contra incendiilor;
4) să deconecteze, în caz de necesitate, energia electrică (cu excepţia instalaţiilor automate de protecţie contra incendiilor), să oprească funcţionarea mecanismelor de transportare, a agregatelor şi a aparatelor, să închidă dispozitivele de alimentare cu materie primă, gaz, abur şi apă, să oprească funcţionarea sistemelor de ventilare în încăperile avariate şi învecinate cu ele, să ia alte măsuri pentru împiedicarea propagării incendiului şi pătrunderii fumului în încăperile clădirii;
5) să întrerupă toate lucrările în clădire (dacă acest lucru se admite de procesul tehnologic de producţie), cu excepţia lucrărilor legate de activităţile de lichidare a incendiului;
6) să evacueze în afara limitelor zonei cu pericol toţi salariaţii care nu participă la acţiunile de stingere a incendiului;
7) să organizeze conducerea generală a acţiunilor de stingere a incendiilor (luând în considerare particularităţile specifice ale obiectivului) până la sosirea unităţilor de salvatori şi pompieri;
8) să asigure respectarea prevederilor de securitate de către salariaţii care participă la acţiunile de stingere a incendiului;
9) să organizeze, concomitent cu acţiunile de stingere a incendiului, evacuarea şi protecţia valorilor materiale;
10) să organizeze întâlnirea unităţilor de salvatori şi pompieri şi să acorde ajutor privind alegerea celei mai scurte căi de acces la focarul incendiului;
11) să comunice unităţilor de salvatori şi pompieri antrenate la stingerea incendiului informaţii privind existenţa la obiective a substanţelor explozive (cu pericol de explozie), toxice, utilizate sau păstrate, pentru asigurarea securităţii efectivului;
12) să informeze conducătorul acţiunilor de stingere a incendiului despre particularităţile tehnologice şi constructive ale obiectivului, construcţiilor şi instalaţiilor alăturate, despre cantitatea şi proprietăţile de incendiu a substanţelor, materialelor şi produselor care se păstrează şi se utilizează, precum şi despre alte caracteristici necesare lichidării cu succes a incendiului.
Capitolul II
LOCALITĂŢILE RURALE
132. Pe teritoriul localităţilor rurale şi al întovărăşirilor pomicole, autorităţile administraţiei publice locale asigură instalarea dispozitivelor sonore pentru înştiinţarea persoanelor în caz de incendiu, preconizează rezerva de apă pentru stingerea incendiilor, stabileşte modalitatea de anunţare a Serviciului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112.
133. În perioadele cu pericol de incendiu sau secetoase, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să elaboreze măsuri specifice privind apărarea împotriva incendiilor, să organizeze cu forţele proprii ale populaţiei locale şi ale membrilor formaţiunilor benevole de pompieri asigurarea cu mijloace de primă intervenţie şi pregătirea pentru o posibilă utilizare a tehnicii existente de săpat şi de transportare a apei, să desfăşoare activitatea de informare a populaţiei despre măsurile de apărare împotriva incendiilor şi acţiunile necesare pentru a fi întreprinse în caz de producere a incendiilor.
134. Măsurile speciale pe timpul secetos sunt:
1) identificarea sectoarelor de activitate cu risc sporit de incendiu în condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii;
2) interzicerea utilizării focului deschis în zonele unde predomină vegetaţia uscată;
3) restricţionarea efectuării în anumite intervale din timpul zilei a unor lucrări care sporesc riscul de producere a incendiilor prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive;
4) asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră;
5) asigurarea şi verificarea zilnică a rezervelor de apă destinate pentru stingerea incendiilor.
135. Înainte de începerea sezonului rece, se verifică şi se înlătură defecţiunile constatate, asigurându-se buna funcţionare a:
1) instalaţiilor şi a sistemelor de încălzire existente la entităţile economice, la instituţiile publice şi la gospodăriile casnice (surse de căldură, conducte, corpuri şi elemente de încălzire, sobe, coşuri şi canale de fum);
2) instalaţiilor de încălzire din încăperile în care sunt montate instalaţiile de stingere cu apă, din cele de depozitare a substanţelor chimice de stingere şi din spaţiile de garare a autospecialelor;
3) serpentinelor de încălzire cu aburi sau apă caldă a căminelor, rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau a apei pentru stingerea incendiilor;
4) dispozitivelor de încălzire a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate.
136. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure pe timp de iarnă cu tehnică, unelte şi accesorii necesare pentru deszăpezirea căilor de acces spre obiective şi surse exterioare de apă.
Capitolul III
CLĂDIRI DE LOCUIT
Secţiunea 1
Case de locuit individuale, blocuri locative cu
multeapartamente şi de tip celular
137. Fiecare casă de locuit individuală trebuie dotată cu scări pentru accesul la înălţime (la acoperiş).
138. În casele de locuit individuale, blocurile locative cu multe apartamente şi de tip celular se interzice:
1) utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupătoarelor, dispozitivelor de protecţie cu defecţiuni sau cu improvizaţii;
2) suprasolicitarea reţelei electrice prin folosirea simultană a mai mulţi receptori;
3) nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de călcat, reşou, radiator, fierbător electric, uscător de păr şi altele;
4) folosirea siguranţelor fuzibile supradimensionate prin înlocuirea cu liţă a fuzibilului calibrat;
5) folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol în spaţii cu pericol de incendiu, cum sunt depozite de furaje, grajduri, magazii, poduri;
6) folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii garniturilor, regulatorilor de presiune sau a furtunului/conductei de gaz;
7) păstrarea surselor de foc, cum sunt chibrituri, brichete, lumânări, lămpi cu gaz şi altele, în locuri în care au acces copiii;
8) lăsarea copiilor fără supraveghere, precum şi blocarea lor în casă cu lumânări aprinse, sobe, plite şi/sau aparate electrice aflate în funcţiune;
9) depozitarea de materiale combustibile sau inflamabile în podurile clădirilor;
10) folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, poduri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile;
11) blocarea sau îngustarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu orice fel de materiale, mobilier, decoruri sau amenajarea unor spaţii de lucru;
12) executarea unor modificări constructive sau schimbări de destinaţie care ar periclita rezistenţa şi siguranţa la foc a clădirii;
13) blocarea hidranţilor interiori sau exteriori, precum şi a accesului la aceştia;
14) fumatul şi utilizarea focului deschis în poduri, subsoluri, parcaje, magazii, debarale;
15) amenajarea parcărilor ori a altor construcţii pe căile de acces şi de intervenţie destinate autospecialelor de intervenţie la incendiu;
16) depozitarea materialelor, deşeurilor, vegetaţiei uscate şi furajelor în spaţiile de siguranţă la foc.
139. Proprietarii bunurilor imobile sunt obligaţi:
1) să asigure, înainte de începerea sezonului rece, buna funcţionare a instalaţiilor şi aparatelor de încălzire şi evaluarea anuală a coşurilor de fum şi/sau canalelor de ventilare, cu obţinerea actului corespunzător de la specialiştii atestaţi în domeniu;
2) să doteze spaţiul locativ cu detectoare autonome optico-electronice de fum şi mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu;
3) să doteze încăperile cu instalaţii şi aparate de încălzire cu aspiraţia aerului pentru arderea combustibilului nemijlocit din încăpere cu detectoare autonome de determinare a concentraţiei monoxidului de carbon (CO);
4) să nu efectueze lucrări sau modificări neautorizate ale sistemelor şi ale instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;
5) să obţină autorizaţiile necesare de la autorităţile competente pentru orice construcţie nouă, extinderi, modificări sau reparaţii capitale, demolări;
6) să execute lucrări la instalaţiile de încălzire, de iluminat, de alimentare cu apă, canalizare cu personal tehnic atestat.
7) să informeze organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor despre încălcarea normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor, care ar putea fi o eventuală cauză de izbucnire a incendiilor sau de majorare a timpului de răspuns la intervenţia pentru stingerea incendiilor.
140. Administratorii blocurilor de locuit pot contracta personal tehnic atestat pentru deservirea instalaţiilor de protecţie contra incendiilor, cu întocmirea periodică a actelor confirmative privind starea de funcţionare a acestora.
Secţiunea a 2-a
Clădiri de locuit cu reşedinţa provizorie (hoteluri, campinguri, moteluri,
pensiuni, case de odihnă, staţiuni balneare şi cămine)
141. Gestionarul clădirilor de locuit cu reşedinţa provizorie este obligat să asigure:
1) desemnarea persoanelor responsabile pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor;
2) informarea vizitatorilor privind regulile de apărare împotriva incendiilor;
3) dotarea obiectivului cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu şi întreţinerea corespunzătoare a acestora;
4) instruirea angajaţilor de către persoanele responsabile pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor din cadrul entităţii în domeniul apărării împotriva incendiilor şi modalităţile practice de asigurare a evacuării/salvării persoanelor vârstnice ori a celor care nu se pot evacua singure.
142. Depozitarea materialelor combustibile la o distanţă mai mică de 20 de metri de clădirile de locuit cu reşedinţa provizorie este interzisă.
143. Clădirile construite din lemn (căsuţe, vile, campinguri) se tratează cu soluţie ignifugă conform prevederilor actelor normative.
144. În camerele de cazare este necesar să fie afişat planul de evacuare a persoanelor şi instrucţiunile privind acţiunile în caz de incendiu.
145. Sălile de recepţie ale clădirilor de locuit cu reşedinţa provizorie se dotează cu lanterne, stingătoare şi măşti contra fumului şi a gazelor.
146. Autovehiculele personalului de deservire şi ale vizitatorilor se parchează în locuri special amenajate, amplasate astfel încât să asigure o evacuare rapidă în caz de incendiu şi să nu blocheze căile de acces ale autospecialelor de intervenţie.
147. În cazul punerii în funcţiune a mijloacelor de preparare şi încălzire a hranei, acestea trebuie supravegheate permanent.
148. Fumatul în dormitoare este interzis, cu excepţia locurilor special amenajate şi marcate corespunzător de către gestionar/administrator.
149. La etajele cu destinaţia de cazare nu se admite amenajarea depozitelor, oficiilor, birourilor sau încăperilor cu altă destinaţie.
Secţiunea a 3-a
Instituţiile sociale
150. În instituţiile sociale (şcoli-internat, centre de plasament pentru persoane vârstnice şi persoane cu dizabilităţi, case de copii, centre de plasament temporar şi centre de reabilitare şi protecţie socială) trebuie organizat serviciul 24 de ore de către personalul de deservire. Persoana de serviciu este obligată să dispună de un set de chei de la toate lacătele uşilor de evacuare, iar alt set se păstrează în încăperea de serviciu.
151. În spaţiile destinate persoanelor cu dizabilităţi se interzice:
1) fumatul;
2) utilizarea lumânărilor, chibriturilor, lămpilor cu gaz sau a altor surse cu flacără deschisă;
3) utilizarea pentru încălzire a reşourilor şi radiatoarelor electrice.
152. Accesul persoanelor cu dizabilităţi în zonele unde se efectuează lucrări cu foc deschis este interzis.
153. Pentru evacuarea persoanelor în condiţii eficiente şi sigure, la instituţiile sociale se asigură:
1) un sistem de înştiinţare în caz de incendiu, corespunzător utilizatorilor;
2) un telefon pentru legătură cu serviciul unic de urgenţă;
3) marcarea uşilor încăperilor cu culori, după cum urmează:
a) roşu – persoane care nu se pot evacua singure;
b) galben – persoane care necesită sprijin la evacuare;
c) verde – persoane care se evacuează singure.
4) marcarea direcţiei de evacuare pentru spaţiile în care se află persoane cu deficienţe de vedere prin pictograma corespunzătoare în relief, amplasată pe perete la o distanţă de circa 1,2 metri faţă de pardoseală;
5) organizarea exerciţiilor speciale de evacuare pentru persoanele cu deficienţe psihice, fizice şi senzoriale.
Capitolul IV
CLĂDIRI ŞI ÎNCĂPERI PENTRU ECHIPAMENTE DE TEHNOLOGIE
A INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR
154. Încăperile de stocare a informaţiei se amplasează separat de alte încăperi şi utilaje cu stelaje şi dulapuri din materiale incombustibile.
În sălile pentru echipamente de tehnologie a informaţiei şi a comunicaţiilor nu se admite instalarea dulapurilor pentru păstrarea materialelor şi obiectelor combustibile.
La nivelurile inferior şi superior ale clădirii pentru echipamente de tehnologie a informaţiei şi a comunicaţiilor nu se admite amplasarea încăperilor şi depozitelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu.
155. Nu se admite reparaţia echipamentelor de tehnologie a informaţiei şi a comunicaţiilor nemijlocit în încăperile în care acestea sunt amplasate.
156. Nu se admite lăsarea fără supraveghere a aparaturii radioelectronice conectate la reţea, care se utilizează la încercările şi la verificarea echipamentelor de tehnologie a informaţiei şi a comunicaţiilor.
157. Se admite amenajarea în încăperile pentru echipamente de tehnologie a informaţiei şi a comunicaţiilor, a locurilor de muncă pentru supravegherea şi comanda echipamentului, cu condiţia ca mobilierul utilizat să fie incombustibil, iar materialele combustibile necesare pentru desfăşurarea activităţii să fie reduse la minim.
158. Toate elementele folosite pentru fixarea cablurilor se execută din materiale incombustibile.
159. Sub pardoseala falsă nu se admite folosirea prizelor, dozelor de derivaţie şi nu se execută îmbinări de cabluri. Atunci când sunt absolut necesare, dozele de derivaţie se execută etanşe, legate la pământ şi fixate pe pardoseală.
160. Minimum o dată în trimestru trebuie să se execute curăţarea de praf a elementelor constitutive (echipamentului) şi a subansamblelor (nodurilor), canalelor de cabluri şi spaţiilor din pardoseală.
161. În sălile pentru echipamente de tehnologie a informaţiei şi a comunicaţiilor se interzice:
1) efectuarea operaţiilor de întreţinere periodică utilizând solvenţi combustibili în timpul procesului de prelucrare sau pe timpul efectuării unor lucrări de reparaţie;
2) fumatul şi focul deschis.
162. La declanşarea unui incendiu la echipamentele de tehnologie a informaţiei şi a comunicaţiilor şi în încăperea acestora, se interzice folosirea stingătoarelor de stingere a incendiilor cu spumă chimică sau pulberi.
Capitolul V
INSTITUŢIILE ŞTIINŢIFICE ŞI LABORATOARELE
DE ÎNCERCĂRI
163. Conducătorul instituţiei stabileşte măsurile necesare privind asigurarea apărării împotriva incendiilor la efectuarea încercărilor de laborator cu utilizarea lichidelor uşor inflamabile şi a lichidelor combustibile.
164. Executarea lucrărilor la instalaţiile de încercări (experimentale), cu utilizarea substanţelor şi materialelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu, se admite numai după primirea lor în exploatare de către comisia instituţiei desemnată prin ordin în cazul corespunderii acestora cu reglementările de apărare împotriva incendiilor.
165. În încăperile laboratoarelor şi în alte încăperi se admite păstrarea lichidelor uşor inflamabile şi lichidelor combustibile în cantităţi ce nu depăşesc necesarul pentru efectuarea încercărilor prevăzute pentru o singură zi. Aducerea lichidelor în încăperi se admite în ambalaje recipiente din metal, cu respectarea reglementărilor de apărare împotriva incendiilor.
166. Nu se admite efectuarea lucrărilor sub nişa de ventilare (hotă), în cazul în care hota este în stare defectă sau sistemul de ventilare este deconectat. Parapetele care împiedică scurgerea lichidelor de pe mese trebuie să fie în stare integră.
167. La finele zilei de muncă, lichidele uşor inflamabile şi lichidele combustibile trebuie turnate în ambalaje speciale din metal, închise şi evacuate din laborator în încăperi special amenajate pentru păstrarea acestora. Se interzice turnarea lichidelor uşor inflamabile şi lichidelor combustibile în reţeaua de canalizare centralizată.
168. Recipientele, care au fost utilizate pentru încercări cu lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile, la terminarea încercărilor trebuie spălate cu soluţii speciale care să excludă pericolul de incendiu.
Capitolul VI
INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT
169. În clădirile instituţiilor de învăţământ se interzice blocarea căilor de acces şi de evacuare sau reducerea dimensiunilor acestora.
170. Se interzice exploatarea cu defecţiuni sau improvizaţii a instalaţiilor electrice şi de încălzire, precum şi intervenţia unor persoane neatestate la aceste instalaţii.
171. În încăperile laboratoarelor se asigură condiţii corespunzătoare de păstrare şi utilizare a lichidelor uşor inflamabile sau a altor substanţe periculoase. Lucrările de laborator se efectuează sub stricta supraveghere a profesorului de specialitate (la disciplina şcolară specifică).
172. La instituţiile de educaţie antepreşcolară şi preşcolară (creşe şi grădiniţe) se stabilesc din timp măsuri speciale de evacuare a copiilor în caz de incendiu (pregătirea schemelor de evacuare, instruirea personalului, amenajarea căilor de evacuare).
173. Blocurile instituţiilor de învăţământ general, profesional şi superior, blocurile auxiliare şi căminele instituţiilor de învăţământ, blocurile instituţiilor de învăţământ extraşcolar, la începutul noului an de studii trebuie supuse evaluării riscului de incendiu de către comisiile de specialitate, în a căror componenţă intră reprezentanţii organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului, inclusiv angajaţii organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor. Evaluările se finalizează cu întocmirea actului de control şi a prescripţiilor obligatorii spre executare.
174. Conducătorii instituţiilor de învăţământ organizează instruirea elevilor, studenţilor, corpului didactic şi a altor categorii de personal privind regulile de apărare împotriva incendiilor şi acţiunile în caz de incendiu. O dată în semestru se organizează şi se desfăşoară exerciţii de evacuare cu elevii din instituţiile de învăţământ general, profesional tehnic şi superioare şi cu copiii din instituţiile de educaţie antepreşcolară şi învăţământ preşcolar, în vederea prevenirii panicii şi reducerii timpului de evacuare.
175. La finalizarea activităţilor în cabinete, laboratoare şi ateliere, toate substanţele şi materialele cu pericol de explozie-incendiu şi incendiu se depozitează în încăperi special amenajate care corespund regulilor de apărare împotriva incendiilor.
Capitolul VII
TABERE DE ODIHNĂ
176. La taberele de odihnă pentru copii este necesar de realizat următoarele:
1) asigurarea accesului autospecialelor de intervenţie la incendii la orice clădire, construcţie din incinta taberei, precum şi menţinerea în permanenţă a căilor de acces libere;
2) la intrarea pe teritoriu se instalează planul-schemă de amplasare a clădirilor, a căilor de acces, a surselor de apă şi a mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu;
3) organizarea serviciului de supraveghere a teritoriului 24 de ore, asigurat cu legătură telefonică;
4) asigurarea obiectivului cu surse exterioare de apă pentru stingerea incendiilor, cu instalarea indicatoarelor volumice cu corp de iluminat sau plate cu acoperiri reflectorizante, precum şi în direcţia de mişcare spre ele;
5) dotarea tuturor încăperilor cu instalaţii automate de semnalizare şi înştiinţare a incendiilor;
6) dotarea construcţiilor de pe teritoriile taberelor de odihnă cu instalaţii de protecţie paratrăsnet;
7) prelucrarea elementelor constructive din lemn cu soluţii ignifuge;
8) asigurarea funcţionalităţii iluminării de avarie pentru evacuarea din clădiri. Deasupra uşilor destinate evacuării spre exterior din casele scărilor şi pe culoare se afişează indicatoare ce marchează ieşirea spre exterior;
9) întocmirea planurilor de evacuare pentru fiecare nivel al clădirilor, iar pentru verificarea aplicabilităţii acestora se efectuează periodic exerciţii de evacuare;
10) plasarea informaţiilor privind acţionarea şi modul de evacuare în caz de incendiu, precum şi posibilitatea de înştiinţare în fiecare cameră de cazare;
11) amplasarea mobilierului din dormitoare nu trebuie să creeze impedimente pentru evacuarea în caz de incendiu;
12) verificarea permanentă a stării de funcţionare a instalaţiilor electrice;
13) păstrarea substanţelor pentru curăţenie, dezinfectare, deratizare, dezinsecţie, precum şi a lichidelor combustibile în locuri special amenajate şi marcate corespunzător;
14) dotarea cu motopompă de incendiu;
15) amenajarea panourilor informative cu afişarea regulilor de apărare împotriva incendiilor pe teritoriul taberelor de odihnă.
177. La taberele de odihnă pentru copii este interzis:
1) încuierea uşilor de pe căile de evacuare;
2) montarea gratiilor la ferestrele clădirilor;
3) amenajarea cămărilor, depozitelor, atelierelor sub rampele scărilor;
4) fumatul pe teritoriu şi în interiorul clădirilor;
5) utilizarea focului deschis în camerele taberelor de odihnă.
178. Administratorii taberelor de odihnă, conducătorii de grupe sunt obligaţi să organizeze instruirea copiilor privind regulile de apărare împotriva incendiilor.
179. Focurile de tabără se organizează la distanţe de siguranţă faţă de construcţii, vegetaţie, arbori, autovehicule, în spaţii special amenajate şi cu respectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor. Organizarea focurilor de tabără pe timp de vânt se interzice.
180. Toate clădirile taberelor amplasate separat şi sezonier (temporar) de gradul IV şi V de rezistenţă la foc se dotează cu detectoare autonome de fum.
Capitolul VIII
SECŢII DE VOTARE
181. La fiecare secţie de votare (consiliu electoral de circumscripţie), în termen de cel mult 10 zile înainte de ziua alegerilor, administratorul (proprietarul) obiectivului (construcţiei, încăperii), indiferent de forma de proprietate în care este amplasată secţia de votare, asigură corespunderea acesteia în conformitate cu următoarele reguli de apărare împotriva incendiilor:
1) elaborează instrucţiunea privind măsurile de apărare împotriva incendiilor în ziua alegerilor;
2) organizează instruirea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi a altor persoane din cadrul secţiei de votare implicate în procesul electoral privind regulile de apărare împotriva incendiilor şi modul de acţiune în caz de incendiu;
3) verifică funcţionalitatea hidranţilor exteriori şi interiori de incendiu, reţelei de iluminat, instalaţiilor de ventilare, sistemelor automate de înştiinţare şi de stingere a incendiilor;
4) asigură accesul liber autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu la sursele de alimentare cu apă şi efectuează marcarea acestora;
5) asigură prezenţa legăturii telefonice cu indicarea numărului serviciilor de urgenţă şi a mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu;
6) numesc persoane responsabile de apărarea împotriva incendiilor;
7) asigură funcţionarea iluminatului de avarie;
8) interzic efectuarea lucrărilor cu foc deschis în clădire unde sunt amplasate secţiile de votare în ziua alegerilor;
9) asigură respectarea normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor la utilizarea mijloacelor de încălzire, de preparare a hranei ş.a.
10) asigură înlăturarea abaterilor de la normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor până la deschiderea secţiilor de votare.
182. Responsabilitatea pentru respectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor în clădire (edificii, încăperi) şi de instruire a personalului de serviciu în timpul pregătirii şi funcţionării secţiilor de votare (consiliilor electorale de circumscripţie) o poartă preşedinţii secţiilor de votare (consiliilor electorale de circumscripţie).
183. Amplasarea mobilierului şi a cabinelor de vot în sediile secţiilor de votare se efectuează astfel încât să fie asigurată evacuarea persoanelor în caz de incendiu.
184. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din sediile secţiilor de votare (consiliilor electorale de circumscripţie), în caz de incendiu se numesc persoane care să organizeze şi să supravegheze evacuarea persoanelor şi bunurilor conform planului de evacuare (întocmit din timp şi afişat la loc vizibil).
185. La sfârşitul zilei de lucru, administratorul clădirii în care se află sediul secţiei de votare (consiliului electoral de circumscripţie) trebuie să inspecteze toate încăperile, să deconecteze sursele electrice şi să se asigure că nu există alte surse care ar putea cauza un incendiu. În cazul în care administratorul este în imposibilitate, atunci această obligaţie îi revine preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.
186. Accesul persoanelor în sediile secţiilor de votare se admite doar în limitele numărului de locuri disponibile.
187. În secţiile de votare, în camerele de odihnă pentru membrii biroului electoral al secţiei de votare şi pentru persoanele care asistă la operaţiunile electorale, precum şi în alte locuri cu pericol de incendiu, este interzis fumatul, folosirea focului deschis, păstrarea lichidelor combustibile, folosirea articolelor pirotehnice sau a oricăror alte surse de aprindere, precum şi iluminarea cu flacără deschisă (lumânări, chibrituri, făclii).
188. În spaţiile în care încălzirea se efectuează prin intermediul sobelor, alimentarea cu combustibil a acestora se întrerupe înainte de accesul persoanelor în sălile de vot.
189. Pe timpul desfăşurării procesului electoral, uşile din căile de evacuare trebuie să fie deblocate, cu deschidere în direcţia evacuării persoanelor. Căile de evacuare şi de acces trebuie marcate corespunzător şi menţinute permanent libere.
Capitolul IX
INSTITUŢIILE SOCIAL-CULTURALE ŞI DE SPECTACOLE
Secţiunea 1
Săli de spectacole, teatre, case de cultură, cămine culturale
190. În contractele de desfăşurare a spectacolelor în turneu, a reprezentărilor şi în cele de organizare a expoziţiilor, se stipulează expres obligativitatea respectării prevederilor de apărare împotriva incendiilor.
191. Instituţiile social-culturale şi de spectacole, înainte de deschiderea sezonului, se verifică privind corespunderea la regulile de apărare împotriva incendiilor.
192. Clapetele trapelor de evacuare a fumului în perioada de iarnă trebuie izolate termic şi verificate la funcţionare minimum o dată în 10 zile.
193. În sălile de spectacole şi în tribune toate fotoliile şi scaunele trebuie unite în rânduri şi bine fixate de pardoseală. Se admite nefixarea fotoliilor (scaunelor) în loje cu un număr de maximum 12 locuri, dacă acestea sunt asigurate cu ieşiri separate din fiecare lojă. În sălile de spectacole, exploatate ca săli de dans, cu un număr de maximum 200 de locuri, este obligatorie unirea scaunelor între acestea în rânduri.
194. Se interzice introducerea provizorie a scaunelor mobile în incinta sălilor de spectacole peste numărul stabilit de locuri.
195. Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se efectuează astfel încât să se realizeze culoare de trecere corespunzătoare, care să asigure accesul publicului la ieşirile din sală.
196. Spaţiul liber de trecere dintre rândurile de scaune trebuie să fie de minimum 0,45 metri.
197. La fiecare nivel al sălilor aglomerate, precum şi la niveluri de logii sau balcoane cu mai mult de 100 de persoane trebuie asigurate cel puţin două uşi de evacuare amplasate dispersat.
Aceeaşi regulă se aplică pentru foaiere, bufete, garderobe şi alte încăperi de deservire a publicului cu suprafaţa de peste 100 m2.
198. Pe timpul desfăşurării activităţilor în aceste săli, uşile de evacuare trebuie menţinute descuiate, cu deschidere spre exterior la simpla apăsare pe mâner.
199. În faţa ieşirilor din clădirile cu săli aglomerate trebuie să fie asigurat spaţiu liber pentru evacuarea persoanelor.
200. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din încăperi în caz de incendiu se numesc salariaţi care organizează şi supraveghează evacuarea persoanelor şi bunurilor conform planului de evacuare (întocmit din timp şi afişat la loc vizibil).
201. Înaintea începerii activităţii, în săli se verifică şi se asigură buna funcţionare a iluminatului de siguranţă.
202. Construcţiile din lemn ale scenei (suporturile pentru decoruri, punţile suspendate, galeriile de lucru), decorurile combustibile, elementele scenice şi expoziţionale, precum şi draperiile în sălile de spectacole şi de expoziţie, în holuri şi bufete trebuie prelucrate cu substanţe ignifuge. Conducătorul instituţiei trebuie să dispună de actele corespunzătoare ale organizaţiei care a îndeplinit aceste lucrări, fiind indicată data impregnării şi termenul ei de valabilitate.
203. În limitele scenei instituţiilor social-culturale şi de spectacole se pot afla concomitent decorurile şi echipamentele scenice pentru maximum două spectacole.
Nu se admite păstrarea decorurilor, accesoriilor de teatru, inventarului şi a altor bunuri în săli, pe suporturi pentru decoruri şi pe platformele (galeriile) de lucru, sub rampele de scări şi podeste, precum şi în subsolurile de sub sălile de spectacole.
204. Trecerile, culoarele, intrările şi ieşirile culoarelor scenei trebuie menţinute libere.
205. La montarea decorurilor pentru spectacole, în jurul scenei trebuie asigurată o trecere circulară liberă cu lăţimea de minimum un metru.
206. În scenă nu se admite fumatul, folosirea focului deschis (făclii, lumânări, candelabre), a proiectoarelor cu arc electric, artificiilor şi a altor efecte luminoase cu foc.
207. La sfârşitul spectacolului toate decorurile şi accesoriile se demontează şi se depozitează în locuri speciale (cămări, hambare, safeuri).
208. Pe pardoseala scenei se trasează o linie roşie care arată locul de coborâre a cortinei de siguranţă. Decorurile şi alte obiecte de amenajare a scenei nu trebuie să iasă în afara acestei linii.
209. La sfârşitul spectacolelor (repetiţiilor) cortina de siguranţă trebuie coborâtă în jos. Spaţiul dintre cortina de siguranţă în poziţie coborâtă şi pardoseala scenei trebuie ermetizat cu ajutorul unui obturator de nisip (unei saltele elastice). Mecanismul de ridicare şi coborâre trebuie reglat în aşa mod încât viteza de coborâre să fie de minimum 0,2 m/s.
210. În cazul în care este necesară desfăşurarea unor efecte speciale cu foc pe terenuri deschise, persoana responsabilă (regizorul principal, conducătorul artistic) elaborează şi realizează măsuri pentru prevenirea incendiilor.
211. În sălile dotate cu cabine de proiecţie se verifică starea aparatelor de proiecţie a mecanismelor de derulare, funcţionarea obloanelor, a vizetelor de proiecţie şi control, înlăturându-se eventualele defecţiuni.
212. Cabina de proiecţie se execută din material incombustibil şi este prevăzută cu acces la o cale de evacuare independentă de cele ale publicului din sală.
Secţiunea a 2-a
Muzee, expoziţii
213. În sălile de expoziţie ale muzeelor se asigură următoarele:
1) instalaţiile electrice pentru iluminatul obiectelor expuse în vitrine şi panouri se realizează şi se menţin în exploatare conform actelor normative;
2) standurile cu exponate se amplasează şi se realizează în aşa fel încât căile de evacuare şi de circulaţie destinate publicului să fie permanent libere;
3) itinerarul vizitatorilor se marchează prin indicatoare corespunzătoare (săgeţi), începând cu uşa de intrare în sălile de expunere până la ieşirea din acestea, iar circulaţia vizitatorilor se face numai într-un singur sens şi este dirijată de către personalul instruit în acest scop;
4) se întocmesc planuri de evacuare a vizitatorilor, precum şi a exponatelor (în primul rând a celor cu cea mai mare valoare, precizând locurile de depozitare), iar pentru obiectele voluminoase ce nu se pot evacua, se prevăd prelate care în caz de incendiu se umezesc cu apă înainte de aşezarea lor pe obiectele ce urmează să fie protejate de acţiunea focului;
5) se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu foc deschis sau suprafeţe incandescente;
6) între elementele sistemelor de încălzire şi obiectele de artă şi documentele de valoare combustibile expuse se asigură spaţii de siguranţă de cel puţin un metru;
7) documentele prevăzute cu sigilii de ceară şi cele scrise pe pergamente se expun în vitrine cu sistem electric de iluminat din exterior;
8) reproducerile textelor, facsimilelor, sigiliilor se efectuează doar în încăperi separate şi amenajate corespunzător reglementărilor, prevăzute cu instalaţii electrice corespunzătoare şi dotate corespunzător (mese îmbrăcate cu tablă, dulapuri metalice pentru păstrarea substanţelor toxice);
9) în muzeele de artă, instalarea stelajelor şi a vitrinelor pe care sunt expuse ţesături, costume, cusături se face la o distanţă de cel puţin 0,5 metri faţă de elementele instalaţiilor de încălzire şi de cel puţin 1 metru faţă de sobe;
10) la curăţarea pardoselilor din materiale combustibile (duşumea, parchet) cu lichide inflamabile şi/sau ceară se întrerupe focul în sobe şi se aerisesc încăperile până la evacuarea totală a gazelor şi uscarea pardoselii;
11) se interzice curăţarea costumelor, stofelor cu substanţe inflamabile în interiorul sălilor de expoziţii.
214. În atelierele de restaurare a obiectelor muzeale se aplică următoarele reguli:
1) pe mesele de lucru din atelierele de pictură, ceramică, sculptură, foto, mobilier, textile ale muzeelor de artă, vopselele şi soluţiile inflamabile se păstrează în cantităţi mici (să nu depăşească 100 de mililitri), iar în spaţiul atelierelor se păstrează numai obiecte care sunt în execuţie, evitându-se astfel aglomerarea materialelor;
2) ţesăturile îmbibate cu uleiuri, vopsele, lacuri, diluanţi, substanţe inflamabile folosite la curăţarea pensulelor, tablourilor, sculpturilor se strâng, se păstrează în cutii metalice închise şi se evacuează din ateliere după finalizarea lucrului.
215. În atelierele muzeelor de artă în care se restaurează ţesături, cusături se menţine permanent curăţenia, înlăturându-se scamele şi deşeurile care pot provoca incendii, iar fiarele de călcat se ţin pe suporţi izolaţi atât în timpul folosirii, cât şi după deconectarea de la sursa de energie.
Curăţarea costumelor, cusăturilor cu lichide inflamabile este admisă doar în încăperi separate, în care nu există surse de foc deschis, asigurându-se aerisirea completă a încăperii, iar lichidele folosite se introduc doar în cantităţi limitate pentru o zi de lucru şi sunt păstrate în vase închise.
216. Depozitarea obiectelor de artă ale muzeelor se efectuează în următoarele condiţii:
1) încăperile utilizate în scopul păstrării şi depozitării obiectelor şi a documentelor muzeale se separă de restul construcţiilor prin pereţi despărţitori antifoc de tipul 1, iar uşile antifoc se dotează cu dispozitive de autoînchidere;
2) depozitarea obiectelor şi documentelor muzeale în clădiri şi în încăperi situate în apropierea atelierelor de prelucrare a materialelor combustibile, a locurilor unde se lucrează cu foc deschis sau a depozitelor cu substanţe combustibile este interzisă;
3) la amplasarea rafturilor în depozite se asigură culoare de acces care se menţin permanent libere;
4) în interiorul depozitelor este strict interzis fumatul şi utilizarea focului deschis, precum şi păstrarea lichidelor combustibile.
217. Utilizarea draperiilor şi a cortinelor care pot întrerupe evacuarea din sălile aglomerate este interzisă. Pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate nu se admit uşi false sau placate cu oglinzi.
218. Covoarele folosite pe culoarele coridoarele şi pe scările de evacuare se fixează de pardoseală astfel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor şi a bunurilor în caz de incendiu.
Secţiunea a 3-a
Cluburi, discoteci, săli de jocuri
219. Mesele (de joc, odihnă) cu capacitatea de maxim opt locuri se asigură la cel puţin una dintre laturi cu culoar de trecere.
220. Mesele dreptunghiulare cu capacitatea de maximum 16 locuri se asigură cu culoare de evacuare pe ambele laturi, iar pe laturile scurte nu se prevăd scaune.
221. Dacă numărul locurilor de pe o latură este mai mare de trei locuri între un culoar de evacuare şi perete sau de şase locuri între două culoare, între mese se asigură căi de acces la culoarele de evacuare.
222. Lăţimea liberă a trecerilor între mese pentru accesul la culoarele de evacuare se prevede de cel puţin 0,75 metri în lumină.
223. Lăţimea liberă a culoarelor de evacuare se stabileşte în raport cu numărul de fluxuri, determinat conform prevederilor normelor în vigoare.
224. Nu se admite amplasarea instalaţiilor şi maşinilor de jocuri la o distanţă mai mică de un metru faţă de sursele de căldură, tablourile electrice sau uşile de acces şi evacuare.
225. Utilizarea focului deschis şi a articolelor pirotehnice în încăperi este interzisă.
Capitolul X
BĂNCI
226. Depozitarea de valori se face în încăperi speciale, la care prin proiectare se stabilesc detalii constructive, instalaţii utilitare aferente, precum şi dotarea cu sisteme pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
227. La nivelul încăperilor destinate pentru depozitarea de valori nu se admit mai mult de 20 de persoane care să desfăşoare activitate simultan.
228. Instalaţiile electrice, de ventilaţie şi climatizare, precum şi cele ale iluminatului de evacuare a persoanelor, de avarie şi stingere a incendiilor trebuie să fie executate conform unui grad sporit de fiabilitate şi eficacitate, astfel încât:
1) instalaţiile electrice de iluminat să fie etanşe la praf şi la gaze, cu protecţie împotriva exploziei lămpilor de iluminat şi căderilor de părţi incandescente pe materialele depozitate;
2) instalaţia de ventilaţie-climatizare să fie independentă (deconectată de la panoul de ventilare), cu prize la tavan şi pardoseală, prevăzută cu posibilităţi de blocare la declanşarea instalaţiei de stingere şi de repornire în momentul începerii acţiunii de stingere de către personalul de intervenţie;
3) canalele de ventilare să fie prevăzute cu sisteme de obturare, cu închiderea automată în caz de incendiu, având asigurată funcţionarea indiferent de compartimentul în care s-ar produce incendiul;
4) instalaţiile automate de semnalizare şi avertizare (optică şi acustică) să fie montate cu posibilitatea declanşării manuale;
5) pentru semnalizarea prezenţei bioxidului de carbon şi monoxidului de carbon să fie dotate cu instalaţii de depistare a acestora;
6) încăperile de păstrare a valorilor (tezaure) să fie conectate conform primei categorii de fiabilitate pentru asigurarea funcţionării instalaţiilor.
229. Depozitarea bunurilor materiale se face astfel încât să nu afecteze instalaţiile de semnalizare şi stingere, să nu creeze obturări şi blocări care ar întârzia depistarea, alarmarea şi intervenţia pentru stingere.
230. Accesul la încăperile de păstrare a valorilor (tezaure) situate în subsoluri este interzis cu mijloace de iluminat cu foc deschis (brichete, chibrituri, făclii ş.a.).
231. În oficiile de calcul, în camerele serverelor din sălile de compensare, cantităţile de hârtie necesare funcţionării calculatoarelor se reduc la minimum şi se repartizează pe echipamente.
232. În încăperile destinate operaţiunilor cu numerar se interzice:
1) fumatul şi utilizarea focului deschis;
2) executarea lucrărilor de reparaţii, cu excepţia celor legate direct de echipamente care nu pot fi deplasate din sală;
3) efectuarea unor operaţiuni care pot fi efectuate în afara sălii;
4) acumularea deşeurilor de hârtie, alte materiale sau substanţe combustibile sub pardoseala falsă;
5) folosirea altor sisteme de încălzire (reşouri, radiatoare) în afara celor prevăzute prin documentaţia de proiect şi execuţie;
6) executarea lucrărilor de sudare şi lipire a materialelor cu surse termice;
7) introducerea sau manipularea lichidelor inflamabile, cu excepţia celor utilizate pentru executarea operaţiunilor de întreţinere zilnică în cantităţi minime (250 ml). Acestea se introduc în ambalaje cu capac şi se evacuează imediat după finalizarea operaţiunilor.
Capitolul XI
SĂLI DE SPORT, STADIOANE, COMPLEXE SPORTIVE
Secţiunea 1
Prevederi generale
233. Accesul publicului în sălile de sport şi de competiţii se admite doar în limitele capacităţii funcţionale.
234. Se interzice fumatul şi focul deschis, folosirea articolelor pirotehnice sau a oricăror surse de aprindere.
235. Înaintea fiecărui eveniment şi după încheierea acestuia, se efectuează verificarea executării măsurilor de prevenire a incendiilor.
236. La magaziile de echipament şi la vestiare, fumatul, focul deschis şi orice surse de foc sunt interzise.
237. La amplasarea mobilierului se asigură culoare de circulaţie direcţionate corespunzător şi se aplică următoarele reguli:
1) se interzice introducerea scaunelor suplimentare faţă de numărul prevăzut în documentaţia de proiect, precum şi aflarea persoanelor în picioare pe timpul desfăşurării competiţiilor sportive;
2) scaunele şi băncile se fixează de pardoseală dacă aceste încăperi se încadrează în categoria sălilor cu aglomerări de persoane (cu prezenţa a 50 şi mai multe persoane).
238. Pentru toate categoriile de încăperi şi săli de sport nu se admit trepte la capetele căilor de circulaţie dintre rândurile de bănci ori scaune.
239. Se interzice amplasarea meselor, scaunelor, băncilor, fişetelor sau a altui mobilier în apropierea uşilor de evacuare sau pe căile de circulaţie a persoanelor, în holurile, culoarele care constituie căi de evacuare în caz de incendiu.
240. În depozitele de costume/haine pentru sportivi se respectă următoarele măsuri:
1) se interzice folosirea aparatelor electrice de încălzit, maşinilor de călcat, reşourilor, radiatoarelor şi utilizarea focului deschis, precum şi fumatul;
2) curăţarea obiectelor de garderobă prin utilizarea lichidelor inflamabile se face doar în afara depozitelor, în locuri ferite de surse de căldură, scântei şi foc deschis.
241. La magaziile şi la depozitul pentru echipament sportiv se asigură respectarea următoarelor reguli:
1) echipamentul sportiv se păstrează pe grupe, asigurându-se căi de evacuare libere care să permită intervenţia operativă în caz de incendiu;
2) depozitarea echipamentului sportiv se efectuează astfel încât să se păstreze o distanţă de cel puţin 0,3 metri faţă de prizele şi dozele electrice şi minimum 0,5 metri faţă de corpurile de iluminat;
3) corpurile de iluminat se prevăd cu globuri de protecţie şi grătare împotriva loviturilor;
4) se interzice utilizarea instalaţiilor electrice improvizate ori folosirea lămpilor portative.
Secţiunea a 2-a
Stadioane
242. La stadioanele prevăzute cu tribune pentru public, înaintea fiecărei manifestări (competiţii/activităţi sportive, concerte şi orice alte genuri de manifestări în masă) se asigură realizarea următoarelor măsuri:
1) verificarea uşilor şi porţilor de evacuare, inclusiv a mecanismelor şi a dispozitivelor de închidere a acestora;
2) testarea instalaţiilor şi sistemelor de semnalizare şi înştiinţare a incendiilor, pentru iluminat de siguranţă şi a celorlalte sisteme de comunicare destinate publicului;
3) colectarea şi evacuarea tuturor deşeurilor combustibile şi depozitarea acestora în locuri special amenajate, în afara zonelor de acces al publicului;
4) păstrarea liberă a căilor de evacuare;
5) montarea indicatoarelor de direcţionare a publicului în caz de necesitate şi a iluminării corespunzătoare a acestora;
6) asigurarea unui număr suficient de persoane cu atribuţii de îndrumare a publicului şi de intervenţie în caz de incendiu;
7) verificarea existenţei şi funcţionării mijloacelor primare de stingere a incendiilor din dotarea stadionului;
8) verificarea spaţiilor amenajate sub tribunele stadionului şi evacuarea surselor potenţiale care pot provoca incendiu.
Capitolul XII
OBIECTIVE COMERCIALE
Secţiunea 1
Prevederi generale
243. Păstrarea temporară a materialelor combustibile, deşeurilor, ambalajelor şi containerelor în sălile de comerţ şi pe căile de evacuare este interzisă. Acestea trebuie îndepărtate zilnic, pe măsura acumulării. Nu se admite depozitarea ambalajului combustibil în nemijlocita apropiere a golurilor de ferestre ale clădirilor. Păstrarea materialelor sus-menţionate se admite doar în locurile special amenajate.
244. Nu se admite păstrarea mărfurilor combustibile sau incombustibile în ambalaje combustibile în încăperi fără goluri de lumină sau fără canale de evacuare a fumului.
245. Păstrarea chibriturilor, parfumurilor, ambalajelor de aerosol şi a altor mărfuri cu pericol de incendiu trebuie să se realizeze separat de alte mărfuri, în încăperi separate.
246. În încăperile de comerţ se interzice:
1) efectuarea lucrărilor cu focul deschis în timpul aflării cumpărătorilor în sălile de comerţ;
2) comercializarea lichidelor uşor inflamabile şi combustibile, gazelor combustibile (butelii cu gaz, vopsele, dizolvanţi, produse chimice), muniţiilor şi produselor pirotehnice;
3) amplasarea secţiilor pentru vânzarea mărfurilor cu pericol de incendiu la o distanţă mai mică de patru metri de la ieşirile de evacuare din încăperi, casele scărilor şi de la alte căi de evacuare;
4) instalarea în sălile de comerţ a buteliilor cu gaze combustibile pentru umplerea baloanelor şi pentru alte scopuri;
5) amplasarea aparatelor de jocuri distractive, precum şi comercializarea mărfurilor pe casele scărilor, în tambure şi pe alte căi de evacuare;
6) vânzarea chibriturilor şi a altor mărfuri cu pericol de incendiu copiilor minori.
247. În timpul vânzării mărfurilor cu cerere sporită, conducătorul este obligat să stabilească măsuri suplimentare pentru asigurarea securităţii cumpărătorilor (să limiteze accesul persoanelor în sălile de comerţ, să numească mai multe persoane de serviciu, pentru evitarea aglomeraţiei).
248. Chioşcurile şi pavilioanele amplasate în clădiri trebuie construite din materiale incombustibile.
249. În orele de lucru încărcarea mărfii şi descărcarea ambalajului trebuie să se efectueze pe căi care nu sunt comune cu ieşirile şi căile de evacuare a cumpărătorilor.
250. Nu se admite comercializarea mărfurilor chimice, lacurilor, vopselelor şi a altor lichide uşor inflamabile şi combustibile, fără aplicarea inscripţiilor de avertizare de tip „Inflamabil”, „Nu pulverizaţi în apropierea focului”.
251. Păstrarea şi vânzarea lichidelor combustibile se admite doar în clădiri izolate, construite din materiale incombustibile, inclusiv pardoseala. Nivelul pardoselii în aceste clădiri trebuie să fie mai jos decât cota terenului, astfel încât să se evite scurgerea lichidelor în timpul avariilor. În aceste clădiri nu se admite încălzirea cu sobe.
252. Sălile de comerţ trebuie separate de depozitele unde sunt instalate rezervoare cu lichide combustibile prin pereţi despărţitori antifoc de tipul 1. Capacitatea recipientelor (rezervoarelor, butoaielor) nu va depăşi volumul de cinci m3.
253. Conducta prin care se transportă lichide combustibile din rezervoarele de depozitare în rezervoarele de distribuţie trebuie fixată rigid şi să fie dotată cu ventile la ambele rezervoare. Capacitatea rezervorului de distribuţie nu poate depăşi volumul de 100 de litri. Conductele şi recipientele de depozitare trebuie legate la pământ în minimum două locuri. Verificarea fiabilităţii prizei de pământ prin măsurarea rezistenţei ei electrice trebuie să se verifice minimum o dată pe an.
254. Tejgheaua pentru livrarea lichidelor combustibile trebuie acoperită cu o placă metalică care nu produce scântei la lovire.
255. Nu se admite păstrarea materialelor de ambalaj combustibil (aşchii din lemn, paie, hârtie) în încăperile de comercializare a lichidelor combustibile.
Ambalajul de la lichidele combustibile trebuie să se păstreze numai pe terenuri speciale îngrădite.
256. Vânzarea lichidelor combustibile din autocisterne trebuie să se efectueze la o distanţă de minimum 15 metri de la clădirile apropiate şi, ţinând cont de relieful terenului, pe sectoare cu cota terenului nu mai înaltă decât cea a clădirilor, instalaţiilor şi depozitelor deschise.
257. Vânzarea muniţiilor (praf de puşcă, capse, cartuşe) se efectuează doar în magazine specializate, secţiile pentru vânzarea muniţiilor trebuie să fie amplasate la etajele superioare ale magazinelor.
258. Muniţiile se păstrează în dulapuri metalice instalate în încăperi separate cu pereţi despărţitori antifoc de tipul 1. Se interzice amplasarea dulapurilor menţionate la nivelul etajelor subsol sau demisol.
259. Se interzice păstrarea prafului de puşcă în aceleaşi dulapuri împreună cu capse sau cu cartuşe.
260. Vânzarea prafului de puşcă se admite doar în ambalajul uzinei producătoare.
261. În clădirile magazinelor se admite păstrarea a maximum unei singure lăzi cu praf de puşcă (50 kg) şi a 10 mii de cartuşe încărcate. Pentru birourile de aprovizionare se admite păstrarea a cel mult 120 kg de praf de puşcă.
Secţiunea a 2-a
Unităţi de alimentaţie publică (restaurante, cantine, bufete, baruri)
262. În unităţile de alimentaţie publică (restaurante, cantine, bufete, baruri) se interzice:
1) utilizarea focului deschis fără supraveghere (sobe, aragaze, plite);
2) depozitarea în spaţiile pentru produse alimentare a oricăror materiale inflamabile şi explozive;
3) folosirea pentru iluminat a lămpilor cu flacără, lumânări, chibrituri;
4) curăţarea pardoselilor cu produse petroliere;
5) colectarea resturilor de ţigări la un loc cu alte resturi menajere.
263. În bucătării se interzice:
1) pregătirea pe plită a diverselor preparate în aşa fel încât să prezinte pericol de incendiu;
2) curăţarea hotelor prin ardere;
3) păstrarea produselor culinare care prezintă pericol de incendiu, în apropierea surselor de căldură.
264. Maşinile de gătit se amplasează la distanţa de cel puţin 1,5 metri de pereţi căptuşiţi cu materiale combustibile.
Secţiunea a 3-a
Pieţe comerciale
265. Pieţele pentru desfacerea produselor industriale şi alimentare, organizate pe teritoriile deschise sau în clădiri (instalaţii) este necesar să corespundă următoarelor cerinţe:
1) inventarul de comercializare (mesele, tarabele) se aranjează luând în considerare asigurarea trecerii libere de minimum doi metri între rânduri de-a lungul lor spre ieşirile şi spre căile de evacuare;
2) la fiecare 25 de metri de rând de comercializare se asigură treceri transversale cu lăţimea de minimum 1,4 metri;
3) se interzice blocarea trecerilor;
4) se interzice comercializarea în casele scărilor, în holuri şi pe coridoarele clădirilor;
5) pe teritoriul pieţelor se instalează panouri de incendiu cu inventarul necesar – 1 panou la fiecare 5 mii m2.
266. La pieţele de comercializare a autoturismelor se asigură următoarele:
1) parcarea autoturismelor astfel încât să se asigure distanţe corespunzătoare pentru evacuarea rapidă a acestora în caz de incendiu, precum şi intervenţia pentru stingerea incendiilor;
2) interzicerea accesului autovehiculelor care prezintă semne vădite de scurgeri de combustibil.
267. Administratorul sau gestionarul obiectivului este obligat:
1) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare a apărării împotriva incendiilor pe teritoriul administrat;
2) să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind reglementările de apărare împotriva incendiilor şi să verifice respectarea acestora.
268. Pieţele (deschise, închise) cu aria peste 2 ha trebuie să dispună de:
1) legătură telefonică la posturile de pază;
2) surse de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor;
3) cel puţin două căi de acces, precum şi o cale circulară pentru automobilele de intervenţie la stingerea incendiului.
Capitolul XIII
INSTITUŢII MEDICALE
269. Personalul medical de gardă este obligat, la solicitarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, să prezinte date referitoare la numărul de bolnavi aflaţi pe noapte în clădirea instituţiei.
270. Instituţiile medicale amplasate în localităţile rurale se dotează cu scări mobile, câte o scară pentru fiecare clădire.
271. Instituţiile medicale cu locuri de staţionar se asigură cu căi de acces pentru autospecialele de intervenţie la incendiu la cel puţin două faţade.
272. Nu se admite internarea bolnavilor în clădiri de lemn încălzite cu sobe atunci când numărul bolnavilor depăşeşte 25 de persoane.
273. Clădirile spitalelor şi ale altor instituţii medicale, în care permanent se află persoane imobilizate, trebuie asigurate cu tărgi, câte o targă pentru fiecare cinci bolnavi.
În instituţiile medicale saloanele pentru grav bolnavi şi copii se amplasează la etajele inferioare.
274. Distanţa dintre paturi în saloanele spitalului trebuie să fie de minimum 0,8 metri, iar lăţimea trecerii centrale principale – de minimum 1,2 metri. Scaunele, noptierele şi altă mobilă nu trebuie să blocheze trecerile şi ieşirile pentru evacuare.
275. Se interzice internarea bolnavilor în saloane peste capacitatea admisibilă.
276. Debitarea oxigenului în saloane trebuie efectuată, de regulă, în mod centralizat de la o instalaţie cu butelii izolate (maximum 10 butelii) sau de la centrala de oxigen (la un număr de butelii mai mare de 10).
În saloane şi în săli de operaţii buteliile de oxigen (sau alte gaze) se acoperă cu huse de pânză albă sau albastră.
În lipsa aprovizionării centralizate cu oxigen modul de folosire a buteliilor cu oxigen se stabileşte printr-un ordin emis în cadrul instituţiei. Se admite instalarea unei rampe cu o singură butelie cu oxigen lângă peretele exterior incombustibil al clădirii instituţiei, într-un dulap din materiale incombustibile.
277. Pardoseala sălilor de operaţie se confecţionează din materiale care nu produc scântei.
278. Se interzice:
1) amenajarea în clădirile cu saloane pentru bolnavi a încăperilor care nu au tangenţă cu procesul de activitate medicală (cu excepţia încăperilor stabilite de normele de proiectare);
2) instalarea paturilor în coridoare, holuri şi în alte căi de evacuare;
3) instalarea gratiilor metalice la ferestrele încăperilor unde se află bolnavii şi personalul medical de gardă;
4) tapetarea pereţilor şi a tavanelor din lemn şi vopsirea lor cu soluţii combustibile;
5) utilizarea pentru finisajul încăperilor a materialelor care degajă substanţe toxice în timpul arderii;
6) utilizarea furtunurilor din cauciuc şi masă plastică pentru transportul oxigenului de la butelii în saloanele spitalului;
7) utilizarea utilajului electric medical defectat;
8) amplasarea atelierelor, depozitelor şi a cămărilor în subsolurile şi demisolurile instituţiilor medicale;
9) amenajarea depozitelor, arhivelor, uscătoriilor la etajele tehnice şi la mansardele instituţiilor medicale.
279. În încăperile laboratoarelor şi în secţiile de cercetare se verifică periodic etanşeitatea recipientelor cu substanţe inflamabile.
Mesele de laborator se folosesc doar pentru operaţii care nu produc degajări de substanţe inflamabile. Lucrările cu substanţe toxice şi cu acizi concentraţi se execută exclusiv sub nişă.
Reţeaua de gaze a laboratorului se dotează cu un ventil central care să permită sistarea gazelor.
280. Instalarea fierbătoarelor, încălzitoarelor de apă şi boilerelor, sterilizarea instrumentelor medicale, precum şi încălzirea parafinei şi ozocheritei se admite numai în încăperi special amenajate în aceste scopuri. Pentru fierberea şi sterilizarea instrumentelor şi pansamentului se folosesc doar sterilizatoare cu spirala acoperită. Întrebuinţarea aparatelor cu flacără deschisă pentru aceste scopuri se interzice.
281. În laboratoare, secţii, birourile medicilor se admite păstrarea medicamentelor şi reactivelor (spirt, eter), în dulapuri metalice închise, special prevăzute în acest scop, într-o cantitate de maximum 3 kg, luând în considerare compatibilitatea lor.
Reactivii, alte substanţe şi materiale a căror păstrare la un loc poate să provoace acumulare de căldură, formarea amestecurilor explozive, iniţierea autoaprinderii, se păstrează separat în ambalaje corespunzătoare şi în dulapuri incombustibile.
Se interzice:
1) încălzirea lichidelor inflamabile/combustibile în vase deschise la flacără deschisă;
2) lăsarea în funcţiune, fără supraveghere continuă, a instalaţiilor de laborator care prezintă pericol de incendiu;
3) vărsarea substanţelor în canalul din interiorul nişei, precum şi evacuarea gazelor din interiorul diferitelor recipiente prin conexiunea la acest canal.
282. Arhivele de păstrare a peliculelor radiologice cu masa peste 200 kg trebuie amplasate în clădiri izolate, iar cele cu cantitatea sub 200 kg se admite să se amplaseze în încăperile clădirilor separate cu pereţi sau planşee antifoc de tipul 1. Distanţa dintre arhivă şi clădirile vecine trebuie să fie de cel puţin 15 metri.
Într-o singură secţie a arhivei se admite păstrarea a maximum 200 kg de peliculă. Fiecare secţie va dispune de ventilaţie prin aspiraţie autonomă. Uşile din secţii se deschid doar în exterior.
Nu se admite încălzirea arhivelor cu sobe.
În încăperile arhivei nu se admite instalarea tablourilor electrice, dispozitivelor de deconectare, soneriilor electrice, dispozitivelor de conectări cu fişă. În zilele nelucrătoare instalaţiile electrice în arhive se deconectează de la sursele de alimentare.
283. Păstrarea în încăperi a peliculei şi a clişeelor radiografice în cantităţi de până la 3 kg se admite în dulapuri (lăzi) de metal în afara arhivei, amplasând dulapurile nu mai aproape de un metru de la aparatele de încălzire. În încăperile în care sunt instalate asemenea dulapuri nu se admite fumatul şi utilizarea diferitelor aparate de încălzire.
284. Arhivele se utilează cu dulapuri metalice, compartimentate în secţii cu adâncimea şi lungimea de maximum 0,5 metri. Distanţa dintre dulapuri şi pereţi, ferestre, tavan şi pardoseală trebuie să fie de cel puţin 0,5 metri.
Capitolul XIV
ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE
Secţiunea 1
Prevederi generale
285. Fiecare întreprindere trebuie să deţină informaţia privind indicatorii de pericol de incendiu ai substanţelor şi materialelor utilizate în procesele tehnologice.
La executarea lucrărilor cu substanţe şi materiale cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu este obligatoriu respectarea prevederilor marcajelor şi inscripţiilor de avertizare de pe ambalaje sau a celor indicate în documentele de însoţire.
Este interzisă utilizarea în comun (dacă aceasta nu este prevăzut de regulamentul tehnologic), păstrarea şi transportarea substanţelor şi materialelor, care la interacţiunea dintre ele provoacă inflamare, explozie sau formează gaze (amestecuri) combustibile şi toxice.
286. Construcţia instalaţiilor de aspiraţie (ale dulapurilor, încăperilor pentru vopsire şi uscare), a aparatelor şi conductelor trebuie să prevină acumularea depunerilor cu pericol de incendiu şi să asigure posibilitatea curăţării lor prin metode care exclud pericolul de incendiu.
287. Stingătoarele de scântei, captatoarele de scântei, dispozitivele de reţinere a focului, de oprire a flăcării, de captare a prafului şi metalului, de protecţie contra exploziilor, sistemele de protecţie contra electricităţii statice, instalate la utilajele tehnologice, conducte şi în alte locuri, se menţin permanent în stare de funcţionare.
288. Încălzirea produselor solidificate, precum şi a înfundărilor îngheţate, cristalizate în conducte prin utilizarea focului deschis este interzisă.
289. Preluarea probelor de lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile din rezervoare (recipiente) şi măsurarea nivelului nu se admit pe timp de furtună cu vizibilitate redusă sau în timpul nopţii, precum şi în timpul pompării produselor.
Debitarea unor astfel de lichide în rezervoare (recipiente) prin „căderea jetului” este interzisă. Viteza de umplere şi de golire a rezervorului nu trebuie să depăşească capacitatea totală de evacuare a supapelor de aerisire (racordurilor de ventilaţie) montate la rezervoare.
290. Uşile şi trapele camerelor şi cicloanelor de captare a prafului pe timpul exploatării lor trebuie închise. Deşeurile combustibile, adunate în camere şi cicloane, trebuie evacuate la timp.
291. Montarea reţelelor electrice tranzitare, precum şi a conductelor pentru transportarea lichidelor uşor inflamabile, a lichidelor combustibile, a gazelor combustibile şi a prafului combustibil prin depozite şi încăperile de producţie este interzisă.
292. În sectoarele, depozitele şi încăperile cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu se utilizează doar unelte fabricate din materiale care nu produc scântei sau în execuţii antiexplozive corespunzătoare.
293. Pereţii, tavanele, pardoselile, elementele constructive şi utilajele încăperilor, unde are loc eliminarea prafului combustibil, a aşchiilor din lemn trebuie curăţate sistematic. Periodicitatea de curăţare se stabileşte prin ordinul conducătorului.
294. Debitarea lichidelor uşor inflamabile, a lichidelor combustibile şi a gazelor combustibile la locurile de muncă se efectuează centralizat. Se admite transportarea la locul de muncă a unei cantităţi mici de lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile în ambalaje speciale nepericuloase, numai cu scopul lichidării unei avarii. Utilizarea vaselor deschise nu se admite.
295. Golurile tehnologice în pereţi şi planşee trebuie protejate cu dispozitive de protecţie contra propagării produselor arderii, executate conform limitei de rezistenţă la foc şi clasei de pericol de incendiu corespunzătoare.
296. Dispozitivele de încărcare a ascensoarelor pentru transportarea în vrac a semifabricatelor trebuie utilate cu clapete, care se deschid numai în timpul încărcării.
297. Mecanismele de autoînchidere a uşilor antifoc trebuie întreţinute în stare bună de funcţionare.
298. În mod regulat se verifică starea de funcţionare a dispozitivelor de protecţie contra propagării produselor arderii, se efectuează curăţarea ajutajelor lor de stingere a focului, precum şi starea de funcţionare a membranelor supapelor. Termenele de verificare trebuie indicate în instrucţiunile atelierelor.
299. Absorbanţii trebuie să excludă posibilitatea de autoaprindere a cărbunelui activat aflat în ei. Aceştia trebuie încărcaţi numai cu cărbune activat de marcă stabilită.
300. În instalaţiile hidraulice cu utilizarea lichidelor combustibile trebuie stabilit un control asupra nivelului uleiului în rezervor pentru a nu admite ca presiunea uleiului în sistem să depăşească presiunea prevăzută în cartea tehnică.
Secţiunea a 2-a
Energetica
301. Încăperile cu aparate de măsură şi control (AMC) şi cu dispozitive de comandă se separă de punctele de reglare a gazului (PRG) şi de instalaţiile de reglare a gazului (IRG) prin pereţi impermeabili la gaze. Pozarea reţelelor prin perete se admite numai la folosirea dispozitivelor (garniturilor de etanşare) speciale.
302. În caz de defectare a sistemului de ventilaţie al PRG (IRG) se prevăd măsuri de evitare a formării în încăperi a unor concentraţii de gaze care prezintă pericol de explozie.
Nu se admite efectuarea montării sau a reparaţiei utilajelor şi a conductelor de gaze în încăperi în cazul nefuncţionării ventilaţiei.
303. Nu se admite utilizarea combustibilului lichid cu temperatura de inflamabilitate mai mică de 45°C.
304. La curăţarea uleiului este necesar de a stabili un control permanent al presiunii, temperaturii, continuităţii alimentării dispozitivului de încălzire cu ulei.
305. În nodurile de turnare a combustibilului trebuie să funcţioneze normal instalaţiile de aspiraţie sau instalaţiile de potolire a prafului, cu utilizarea apei pulverizate (AP), a spumei aeromecanice (SAM) sau a ceţii (aburilor) de apă.
306. La debitarea combustibilului trebuie să funcţioneze toate mijloacele de desprăfuire care se află pe traseul de debitare a combustibilului, precum şi dispozitivele de captare a metalului, a aşchiilor şi a altor obiecte străine din combustibil.
307. Pe traseul de debitare a combustibilului trebuie organizate regulat controale şi efectuată la timp reparaţia curentă şi deservirea tehnică.
Pereţii galeriilor conveierelor trebuie asigurate cu plăci netede sau vopsite cu vopsea de culori deschise rezistentă la apă.
308. În încăperile traseului de debitare a combustibilului trebuie respectată curăţenia şi să se efectueze cu regularitate strângerea şi înlăturarea prafului din toate locurile de acumulare a acestuia.
309. Pe traseele de cablu, care coincid cu traseul de debitare a combustibilului, trebuie să existe spaţii libere între cabluri, pentru a micşora acumulările de praf.
310. La încărcarea benzii de conveier în procesul de transportare nu se admit vărsări de combustibil. Combustibilul vărsat trebuie înlăturat imediat.
Nu se admit acumulările de combustibil sub linia de jos a benzii de conveier.
311. Nu se admite, cu excepţia situaţiilor de avarie, oprirea conveierelor încărcate cu combustibil. În cazul opririi din motiv de avarie, benzile de conveier trebuie eliberate (descărcate) de combustibil în cel mai scurt timp.
312. La trecerea centralei electrice în regim de ardere îndelungată a gazului sau a păcurii şi înainte de reparaţia capitală a utilajului corespunzător, trebuie să se efectueze deşertarea completă a buncărelor de combustibil umed.
313. Înaintea executării lucrărilor de vulcanizare la conveier trebuie curăţat de praf un sector de minimum 10 metri de-a lungul benzii, de îngrădit conveierul cu panouri incombustibile şi de asigurat cu mijloace de primă intervenţie la stingerea incendiilor.
314. În încăperile şi în coridoarele instalaţiilor electrice de distribuţie închise nu se admite amenajarea cămărilor care nu ţin de instalaţia de distribuţie, precum şi păstrarea utilajului electrotehnic, a pieselor de schimb, a recipientelor cu LC şi a buteliilor cu diferite tipuri de gaze.
315. În instalaţiile de cabluri, la interval de maximum 60 de metri, trebuie montate indicatoare de evacuare spre ieşirea cea mai apropiată. Pe uşile pereţilor despărţitori ai secţiilor trebuie afişate indicatoare (scheme) de deplasare spre ieşirea cea mai apropiată. La trapele de ieşire din instalaţiile de cabluri trebuie montate scări în aşa mod încât ele să nu împiedice trecerea prin tunel (etaj).
316. Montarea cablurilor armate în interiorul încăperilor este interzisă până la înlăturarea învelişului combustibil de iută.
317. Uşile pereţilor despărţitori (de secţie) ale instalaţiilor de cabluri trebuie să se autoînchidă, să se deschidă în direcţia celei mai apropiate ieşiri şi să fie executate etanşe la fum.
La exploatarea instalaţiilor de cablu, uşile indicate mai sus trebuie să se menţină şi să se fixeze în poziţie închisă.
Se admite, conform condiţiilor de ventilaţie a încăperilor de cabluri, lăsarea uşilor în poziţie deschisă, totodată, uşile trebuie să se închidă automat de la impulsul format de instalaţia de semnalizare de incendiu din secţiunea corespunzătoare a instalaţiei. Dispozitivele de autoînchidere a uşilor trebuie ţinute în stare bună de funcţionare.
318. În încăperile instalaţiilor de alimentare a cablurilor umplute cu ulei nu se admite păstrarea materialelor combustibile şi a altor materiale care nu ţin de instalaţia respectivă.
319. La reconstrucţie sau reparaţie se interzice montarea oricăror linii tranzitare de comunicaţie sau conductoare-bare prin instalaţiile de cabluri.
320. Receptoarele de ulei de sub transformatoare şi reactoare, evacuatoarele de ulei (sau drenajele speciale) trebuie să se întreţină în stare bună de funcţionare pentru a evita, în caz de avarie, scurgerea uleiului şi pătrunderea lui în canalele de cabluri şi în alte instalaţii.
321. În locurile de instalare a tehnicii de incendiu mobile trebuie amenajate şi marcate locurile de legare la pământ. Locurile de legare la pământ a tehnicii mobile de stingere a incendiilor se stabilesc de către specialiştii obiectivelor energetice în comun cu reprezentanţii serviciului de salvatori şi pompieri şi se marchează cu semne convenţionale de legare la pământ.
Secţiunea a 3-a
Ateliere pentru prelucrarea lemnului
322. Utilajele şi dispozitivele folosite pentru ascuţirea pânzelor de fierăstraie, a cuţitelor maşinilor de prelucrare a lemnului, polizoarele şi alte utilaje care pot provoca scântei se amplasează în încăperi separate de cele pentru prelucrarea materialului lemnos.
323. Se interzice folosirea focului deschis, a lămpilor de benzină sau petrol pentru încălzirea cleiului şi parafinei în secţiile de prelucrare a lemnului.
324. Folosirea focului deschis pentru încălzirea cleiului se admite doar în ateliere mici, cu o suprafaţă de cel mult 100 m2, cu respectarea următoarelor reglementări de apărare împotriva incendiilor:
1) în cazul încălzirii cu reşouri electrice, cu gaze naturale sau lichefiate, arzătoarele se fixează rigid pe un suport din material incombustibil, cu înălţimea de minimum 0,80 m, izolat, fiind interzisă utilizarea pentru racordarea la reţea a cablurilor neizolate sau a altor conductoare electrice improvizate;
2) amplasarea reşourilor electrice sau a arzătoarelor cu gaze se asigură la o distanţă de cel puţin 1,5 metri de la materialele combustibile.
325. Instalaţiile electrice de iluminat şi tensiune înaltă se execută în conformitate cu prevederile actelor normative, iar verificarea, exploatarea şi întreţinerea acestora se face doar de către personalul calificat.
326. Încălzirea atelierelor pentru prelucrarea lemnului se admite cu instalaţii de încălzire cu apă caldă, abur, aer cald, cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor privind executarea lor şi amplasarea materialelor combustibile faţă de elementele instalaţiei.
327. Se interzice folosirea sobelor şi a radiatoarelor electrice, indiferent de tipul lor.
328. Materialul lemnos se introduce în ateliere doar în cantităţile strict necesare ce urmează a fi prelucrate în schimbul respectiv. Acesta se stivuieşte în mod ordonat, pe platforme, cărucioare, transportoare, palete, grinzi de podea, lăsându-se libere căile de acces şi evacuare.
329. La sfârşitul fiecărui schimb, deşeurile de material lemnos (praf de lemn, rumeguş) se colectează şi se evacuează în afara atelierului, în locuri stabilite în acest scop.
330. În atelierele de prelucrare a lemnului sunt interzise depozitarea, transportul şi manipularea lichidelor inflamabile sau explozive, cu excepţia celor strict necesare procesului de lucru şi nu mai mult decât pentru un schimb de lucru. Lichidele combustibile trebuie păstrate în ambalaje închise etanş.
331. Lubrifianţii necesari pentru ungerea utilajelor se păstrează în locuri special amenajate, ferite de orice sursă de foc sau de încălzire.
332. Executarea lucrărilor cu foc deschis, sudură, lipire este permisă doar după luarea măsurilor de curăţare a locului, protejare, stropire cu apă, asigurarea cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu şi strictă supraveghere.
333. La terminarea programului de lucru, şeful de atelier trebuie să asigure:
1) curăţarea utilajelor şi a locurilor de muncă;
2) evacuarea tuturor deşeurilor;
3) deconectarea de la tensiune a tuturor maşinilor şi dispozitivelor electrice;
4) oprirea tuturor utilajelor;
5) punerea în funcţiune, acolo unde există, a iluminatului de siguranţă;
6) întreruperea instalaţiei electrice şi de iluminat de la tabloul principal al atelierului;
7) închiderea tuturor geamurilor şi a uşilor.
334. Fumatul în atelierele pentru prelucrarea lemnului este interzis.
335. Utilajele pentru prelucrarea lemnului trebuie prevăzute cu instalaţii de ventilare prin aspiraţie a prafului şi a rumeguşului.
336. Utilajele pentru şlefuirea uscată în alb a lemnului trebuie să dispună de sistem de ventilare prin aspiraţie separat faţă de restul utilajelor de prelucrare a lemnului, fiind interzisă colectarea comună a rumeguşului cu praful de lemn.
337. Se interzice blocarea cu materiale sau unelte de lucru a căilor de acces spre ateliere.
Secţiunea a 4-a
Staţii de pompare
338. Este interzisă utilizarea pompelor acţionate prin curele de transmisie în casele de pompe care vehiculează produse volatile sau cu temperatură de inflamabilitate mai mică de 45°C.
339. Pornirea pompelor acţionate cu aburi se face doar după scurgerea condensului şi încălzirea cilindrilor cu aburi.
340. Este interzisă punerea în funcţiune a pompelor de înaltă presiune, cu produse calde sau reci care pot genera presiuni mai mari decât acelea de regim, care nu sunt prevăzute cu supape de siguranţă montate pe conductele de refulare. Supapele de siguranţă au evacuările legate la conductele de aspiraţie ale pompelor.
341. Este interzisă punerea în funcţiune a pompelor dacă pe conductele de refulare ale acestora nu sunt montate manometre în stare de funcţionare.
342. În cazul pompelor de produse fierbinţi cu temperaturi de peste 200°C, este interzisă punerea lor în funcţiune dacă piesele de presare a garniturilor de la cutiile de etanşare nu au contrapiuliţe.
343. Pompele de alimentare a cuptoarelor în funcţiune se supraveghează continuu cu ajutorul unuia sau a mai multe aparate de măsură şi control, indicatoare şi înregistratoare de către personalul instalaţiei, conform instrucţiunilor de serviciu. De asemenea, se supraveghează permanent nivelul de lichid în recipientele din care se alimentează pompele calde care alimentează cuptoarele.
344. Este interzisă orice operaţie de demontare la pompele calde în timpul funcţionării acestora sau în timp ce conţin substanţe sub presiune.
Secţiunea a 5-a
Staţii de compresoare
345. Amplasarea compresoarelor şi aparatelor de măsură şi control se efectuează astfel încât să permită o supraveghere fără dificultăţi.
346. AMC trebuie să fie bine iluminate, iar parametrii de funcţionare limită (presiune maximă, temperatură maximă) să fie marcaţi vizibil şi citeţ.
347. Este interzisă exploatarea unor instalaţii având AMC defecte.
348. Uşile şi ferestrele staţiei de compresoare trebuie să se deschidă spre exterior.
349. Prizele de aer pentru alimentarea compresoarelor trebuie ferite de surse de gaze sau de vapori inflamabili.
350. În cazul instalaţiilor cu două sau mai multe trepte de comprimare se montează un manometru pentru fiecare cilindru al cărui volum depăşeşte 5000 cm3, precum şi dispozitive de siguranţă pentru limitarea presiunii. Fac excepţie compresoarele centrifugale.
351. Este interzisă montarea robinetelor de închidere între supapele de siguranţă şi compresor.
352. Înainte de pornirea compresorului se verifică nivelul de ulei, instalaţia de ungere şi funcţionarea corectă a răcitorului intermediar. Ungerea compresoarelor de aer se efectuează în cantităţile prevăzute de documentaţia tehnică a acestora cu uleiuri care au viscozitatea şi punctul de aprindere bine stabilite.
353. Curăţarea şi verificarea conductelor rezervoarelor de aer comprimat se execută conform instrucţiunilor fabricilor producătoare. Este interzisă curăţarea părţilor interioare ale ţevilor şi rezervoarelor cu benzină sau cu produse similare care pot produce incendii sau explozii la pornirea instalaţiei.
354. Este interzisă amplasarea conductelor din reţeaua de aer comprimat în vecinătatea focurilor deschise.
Secţiunea a 6-a
Staţii de reglare a gazelor
355. Clădirile staţiilor de reglare a gazelor se execută într-un nivel, acestea nu pot avea etaje sau subsol/demisol.
356. Pardoseala şi tâmplăria încăperilor staţiei se execută din materiale incombustibile. Părţile mobile ale tâmplăriei se protejează cu materiale care nu produc scântei la lovire.
357. Geamurile, ferestrele staţiei de reglare a gazelor se execută din materiale mate sau vopsite în culori albe, cu grosimea sticlei geamurilor de 0,002 metri.
358. În încăperile staţiilor de reglare a gazelor se asigură în permanenţă ventilarea naturală.
359. Iluminatul exterior al staţiei de reglare a gazelor se efectuează prin reflectoare aşezate în exterior, la o distantă de 0,5 metri de ferestre sau luminatoare, sau din interior, cu instalaţii de iluminat de tip antiexplozie.
360. Conductele care pornesc de la staţie trebuie marcate vizibil, pentru a se cunoaşte direcţiile către consumatori, astfel ca, în caz de accident, avarie, să se poată asigura închiderea rapidă a fiecărei conducte în parte.
361. Intrarea şi ieşirea conductelor din clădirea staţiei de reglare a gazelor se realizează prin pereţi şi doar prin tuburi de protecţie, executate corespunzător.
362. În încăperea staţiei de reglare a gazelor şi în jurul ei sunt interzise executarea lucrărilor cu foc deschis (sudură), precum şi depozitarea oricăror materiale combustibile.
Secţiunea a 7-a
Staţii pentru încărcat acumulatoare
363. În încăperile destinate încărcării acumulatoarelor şi în care există pericol de explozie se respectă următoarele reguli:
1) instalaţia electrică şi de ventilaţie se menţine în stare perfectă de funcţionare;
2) fumatul sau folosirea focului deschis sunt categoric interzise;
3) depozitarea vaselor cu acizi şi a altor materiale este interzisă (acizii se păstrează în încăperi special amenajate);
4) legăturile la bornele acumulatoarelor se execută doar prin dispozitive speciale.
364. Camerele de acumulatoare trebuie să fie permanent ventilate, indiferent dacă bateriile se găsesc în încărcare, descărcare sau în repaus.
365. Este interzisă executarea conexiunilor dintre golurile şi canalele de ventilaţie pentru instalaţiile de ventilare cu celelalte canale de ventilaţie ale clădirii, inclusiv cu coşurile de fum.
Secţiunea a 8-a
Ateliere de prelucrare a metalelor
366. La executarea operaţiunilor de prelucrare a metalelor cu scule aşchietoare, trebuie evitată încălzirea excesivă a maşinilor-unelte şi aruncarea aşchiilor încinse pe materiale combustibile.
367. Bumbacul, cârpele, câlţii şi alte materiale textile, îmbibate cu petrol, ulei sau alte lichide inflamabile de la curăţarea pieselor şi maşinilor, se colectează în recipiente metalice închise şi se evacuează la sfârşitul programului de lucru în locuri special destinate.
368. Se interzice folosirea abajururilor improvizate din hârtie sau din alte materiale combustibile.
369. La controlul cutiilor de viteze şi a angrenajelor este interzisă pentru iluminat flacăra deschisă, fiind admise pentru utilizare doar lămpi portative armate, conectate la tensiuni de maxim 24 V.
370. Se interzice instalarea polizoarelor şi a oricăror maşini care produc scântei în locurile unde se pot degaja gaze combustibile sau în imediata vecinătate a acestor locuri.
371. Ciocanele de lipit utilizate în ateliere când sunt încinse se păstrează pe suporturi incombustibile. De asemenea, se interzice folosirea sau lăsarea ciocanului de lipit în apropierea materialelor combustibile.
372. Ciocanele de lipit ce se încălzesc la foc trebuie plasate în aşa fel încât să nu cadă pe pardoseală, iar cele electrice se ţin în priză doar atâta timp cât sunt folosite.
373. Lămpile cu benzină, sobiţele pentru încălzit, ciocanul de lipit, reşourile şi alte aparate cu foc deschis nu se lasă în funcţiune fără supraveghere.
374. Degresarea, curăţarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire se execută doar cu soluţii neinflamabile.
375. Decaparea cu acid azotic a metalelor neferoase se execută doar în nişe de decapare cu ventilaţie forţată.
376. Prepararea soluţiilor diluate din acizi concentraţi pentru decapări se execută doar de personal calificat, evitându-se contactul acizilor cu materiale combustibile.
377. La folosirea lămpilor cu benzină se respectă următoarele reguli:
1) alimentarea cu benzină se execută doar după răcirea completă a arzătorului, iar rezervorul se umple nu mai mult decât 3/4 din volumul său;
2) dopul orificiului de alimentare se înşurubează deplin, fiind prevăzut cu garnitura corespunzătoare;
3) aprinderea lămpii de benzină se asigură la cel puţin 5 metri de orice material combustibil;
4) lămpile de lipit se prevăd cu un sistem de siguranţă reglat la presiunea de lucru, iar cele cu rezervorul mai mare de 3 l – cu manometre;
5) este interzisă reducerea presiunii prin şurubul pentru aer şi prin orificiul de alimentare atunci când lampa este aprinsă;
6) lămpile cu benzină nu trebuie demontate şi reparate lângă sursele de foc deschise. De asemenea, se interzice scoaterea combustibilului din rezervor, lângă surse de foc;
7) se interzice folosirea lămpii cu benzină în încăperi în care se află lichide combustibile, substanţe explozive sau alte surse cu gaze.
Secţiunea a 9-a
Ateliere mecanice şi electrice
378. Răcirea şi depozitarea pieselor calde trebuie efectuată în spaţii special amenajate, la sol, în gropi sau în containere. Între aceste spaţii şi utilaje sau între căile de acces se asigură o distanţă de minimum 1 metru. Nu este admisă pătrunderea cu materiale inflamabile (scurgeri de ulei, păcură, gaze) sau apă în intervalul spaţiilor de depozitare sau răcire.
379. Utilajele pentru prelucrarea metalelor în stare caldă se verifică în ceea ce priveşte scurgerile de ulei în zona de încălzire sau împrăştiere de particule calde de metal, care trebuie oprite prin paravane executate din materiale incombustibile.
380. Este interzisă repararea utilajelor care lucrează la cald (cuptoare) în timpul funcţionării lor, repararea acestora se face după oprirea, răcirea şi aerisirea acestora.
381. La tratarea termică se asigură respectarea procesului tehnologic, manipularea corectă şi funcţionarea sigură a instalaţiei mecanice de ventilaţie şi cea naturală.
382. Distanţa dintre cuptorul de călire şi rezervorul de ulei trebuie să fie de minimum 1 metru. Rezervorul trebuie prevăzut cu robinet de purjare a apei în partea inferioară.
383. Băile cu o vechime de peste 2 ani se prevăd cu sistem de golire rapidă a uleiului în afara atelierului.
384. La călirea cu ulei se utilizează doar ulei deshidratat la temperatura de 120°C, cu temperatura de aprindere de cel puţin 180°C.
Se interzice încălzirea uleiului peste 80-85°C. La introducerea pieselor calde uleiul se răceşte (cu apă prin serpentine la fundul sau în mantaua rezervorului).
Se interzice răcirea cu apă a băilor de ulei care lucrează peste temperatura de spumare a uleiului şi încălzirea băilor de ulei cu flacără deschisă.
385. Depozitarea pulberilor metalice se execută în ambalaje speciale, în încăperi speciale.
386. În spaţiile de degresare – decapare, în cazul degresării cu benzină, se folosesc doar băi cu închidere automată şi sisteme de golire rapidă a solvenţilor.
387. Se interzice spălarea pieselor cu benzină, petrol, motorină, diluant în tăvi deschise, în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei electrice. Se admit spălări cu substanţele menţionate când cantitatea de solvent este mică (nu mai mult de 2 litri), concentraţia vaporilor de solvenţi este sub limita concentraţiei de explozie, iar focul deschis este amplasat la distanţa de 50 de metri.
388. Decaparea pieselor din metale neferoase în acid azotic se execută doar în nişe de decapare cu ventilaţie forţată.
389. Pardoseala spaţiilor de depozitare a acizilor se execută din beton antiacid.
390. Se interzice depozitarea acidului sulfuric în aceeaşi încăpere cu acidul azotic, substanţe oxidante şi lichide periculoase cu proprietatea de autoaprindere.
391. În operaţiunile de şlefuire cu şaibe de filţ sau cârpe, scamele, praful se colectează în cutii metalice, iar utilajele se dotează cu instalaţie de ventilaţie.
392. În cazul folosirii în aceeaşi încăpere a şaibelor textile şi a pietrelor de polizor, se iau măsuri de evitare a aprinderii prin scânteie.
393. La prelucrarea aliajelor cu conţinut de magneziu de peste 80%, elementele de construcţie, uşa, ferestrele se execută din materiale incombustibile, realizate astfel încât să nu să se depună praf şi să poată fi curăţate uşor.
394. La operaţiile de aşchiere, găurire, frezare se supraveghează ca utilajele să nu se încălzească prea tare. Şpanul, praful, deşeurile rezultate se îndepărtează imediat şi se depozitează în recipiente închise, depozitate în încăperi separate.
395. Impregnarea bobinajelor, motoarelor sau transformatoarelor se execută în camere separate, bine aerisite şi iluminate natural.
396. Pentru uscarea bobinajelor motoarelor sau transformatoarelor în atelierele electrice, nu se admite utilizarea radiatoarelor sau becurilor cu puteri mari, care suprasolicită instalaţia; când uscarea se face în cuptoare speciale, acestea se prevăd cu sisteme de control al temperaturii, cu sisteme de încălzire indirectă şi cu aerisire.
397. Ciocanele de lipit în stare incandescentă se păstrează pe suporţi incombustibili şi se supraveghează în funcţiune.
Secţiunea a 10-a
Ateliere pentru prelucrat metale prin electroeroziune
398. Maşina pentru prelucrat metale prin electroeroziune trebuie să fie prevăzută cu dispozitive automate pentru descărcarea condensatoarelor în acelaşi timp cu deconectarea maşinii de la reţeaua de alimentare.
399. Maşina trebuie prevăzută cu instalaţie de ventilaţie locală, pentru aspiraţia gazelor şi a aerosolilor care se produc deasupra băii cu lichid dielectric.
400. Baia cu petrol sau cu ulei, unde se produc scânteile, se protejează în aşa mod încât vaporii degajaţi în timpul prelucrării să nu producă explozii sau incendii.
401. Nivelul electrolitului în timpul prelucrării prin erodare trebuie menţinut cel puţin cu 0,05 metri deasupra pieselor.
402. În atelierele de forjă şi de tratamente termice este interzisă introducerea sau depozitarea materialelor şi lichidelor combustibile, folosirea dulapurilor din lemn pentru scule şi pentru îmbrăcăminte sau a altor materiale care măresc pericolul de incendiu sau explozie.
Lubrefianţii şi combustibilii necesari în procesul tehnologic trebuie depozitaţi în afara spaţiului de lucru.
La operaţia de forjare nu se admite utilizarea sculelor murdare de păcură, ulei sau alte substanţe combustibile.
Vetrele atelierelor de forjă trebuie prevăzute cu hote pentru captarea scânteilor cu site parascântei, din materiale incombustibile şi protejate faţă de elementele de construcţie combustibile.
403. Se monitorizează permanent toate utilajele privind integritatea sistemului de ungere şi răcire, sistând orice scurgere de ulei, lubrifianţi, lichide de răcire. Utilajele de forjat se prevăd cu paravane de protecţie din materiale incombustibile.
404. La utilizarea preselor şi ciocanelor pneumatice, conductele de aer comprimat se prevăd cu separatoare de ulei şi cu termometre. Ciocanele activate cu abur se prevăd cu oale de condens.
405. Punerea în funcţiune a cuptorului de încălzire se execută cu respectarea următoarelor reguli:
1) ventilarea sau aerisirea cuptorului înainte de aprindere timp de 30 de minute;
2) încălzirea treptată a cuptorului;
3) respectarea ordinii de aprindere a arzătoarelor, a injectoarelor conform instrucţiunilor;
4) aprinderea cu o torţă sau cu alte mijloace experimentate şi omologate.
406. Cuptoarele se prevăd obligatoriu cu aparate de măsură şi control (pirometre optice). Se asigură supravegherea permanentă a focului în cuptor de personalul de deservire.
407. La oprirea utilajului se închide conducta de combustibil şi apoi cea de aer.
408. Amplasarea utilajelor de încălzire se asigură astfel încât accesul în jurul lor să fie liber, canalele şi tuburile de evacuare a gazelor arse se izolează de elementele combustibile şi metalice ale construcţiei.
409. Se interzice trasarea conductelor cu combustibili în vecinătatea instalaţiilor electrice, a canalelor sau a tuburilor de evacuare a gazelor arse.
410. Semifabricatele care urmează a fi introduse în cuptorul încălzit trebuie să fie uscate.
411. Piesele calde se depozitează şi se răcesc în lăzi metalice, containere sau gropi amenajate în acest scop.
Secţiunea a 11-a
Ateliere de turnătorie
412. Pregătirea formelor pentru turnare trebuie efectuată astfel încât să se asigure permeabilitatea la gaze a patului de formare în timpul solidificării metalului din formă.
413. Distanţa de la baza patului de formare până la nivelul superior al apelor freatice sau al conductelor de apă trebuie să fie de cel puţin 1,5 metri.
414. Uscarea miezurilor şi formelor se execută în încăperi separate, după caz, se amenajează hote de aspiraţie a aerului cald.
415. Modelele pentru turnare se păstrează în încăperi separate, încălzirea spaţiilor făcându-se cu apă caldă, aer cald sau abur la joasă presiune, modelele se depozitează ordonat pe rafturi.
416. Înainte de aprinderea focului la cuptoare se înlătură scurgerile de lichid de la injectoare la racordurile rezervoarelor, se controlează starea acestuia, înlăturându-se eventualele defecţiuni. Pornirea cuptoarelor cu gaz se execută după ce au fost bine aerisite.
417. Materialul pentru alcătuirea unei şarje şi combustibilul trebuie uscat separat înainte de încărcare, fiind interzis contactul metalului lichid cu apa, cu materiale umede sau cu metale reci ruginite. Căptuşeala cuptoarelor, vatra, oalele de turnare, lingurile de turnare în forme, precum şi toate uneltele sau sculele trebuie bine uscate şi eventual încălzite înainte de utilizare. În cazul reparării vetrelor sau a pereţilor cuptorului, pornirea se execută doar după uscarea căptuşelii respective.
418. Fiecare cubilou trebuie prevăzut cu o groapă de avarie cu capacitatea corespunzătoare volumului maxim al şarjei. Coşul cubiloului trebuie prevăzut cu parascântei care să reţină particulele de zgură incandescente. Spaţiul din jurul cuptorului trebuie menţinut uscat şi acoperit cu un strat subţire de nisip. În cazul astupării orificiului de evacuare a cuptorului cu metal răcit, acesta se înlătură prin topire cu oxigen.
419. Înainte de introducerea în cuptor a materialului se verifică ca cuptorul să nu conţină materiale ce pot produce explozii (recipiente închise, ţevi închise, proiectile). Aprinderea cuptorului se face după principiul „gaz pe flacără”.
420. Dispozitivele de cuplare şi de manevrare a oalelor de turnare se verifică înainte de utilizare. Spaţiul de turnare în forme a metalului topit trebuie să fie bine uscat, fără resturi de materiale combustibile. În timpul turnării, echipamentul de lucru trebuie să fie fără pete de ulei, benzină.
421. Tăierea bavurilor cu flacără oxiacetilică se execută în spaţii fără materiale combustibile.
422. Transportul pieselor turnate calde se face pe platforme, lăzi metalice şi nu se depozitează lângă materiale combustibile.
Secţiunea a 12-a
Acoperiri metalice
423. Atelierele de acoperiri metalice se amplasează în clădiri sau în încăperi separate, cu pardoseli din materiale incombustibile. În atelierele pentru acoperiri metalice trebuie asigurată ventilaţia naturală sau mecanică. În cazul defectării instalaţiei de ventilaţie, este interzisă continuarea activităţii până la remedierea defecţiunilor.
424. În atelierele de pregătire mecanică a suprafeţelor pentru operaţiile de acoperire metalică, toate polizoarele, maşinile de polizare, instalaţiile, precum şi cele de şlefuire, lustruire trebuie prevăzute cu sistem de desprăfuire. În cazul desprăfuirii prin sistem uscat, pulberile metalice şi scamele se colectează în cutii de tablă şi se evacuează în locuri special amenajate. Toate sistemele de desprăfuire uscată, inclusiv conductele de aspiraţie prin care s-au vehiculat scame textile, precum şi camerele de pregătire a şaibelor textile se curăţă înainte de începerea lucrului cu pietre sau şaibe abrazive care nu produc scântei. Aceeaşi regulă se aplică şi conductelor cu ventilaţie din cadrul sistemelor de desprăfuire umedă.
425. În spaţiile de polizare, precum şi în camerele de pregătire a şaibelor textile se interzice fumatul şi lucrul cu flacăra deschisă sau cu sursa de scântei. Pregătirea şaibelor textile în spaţiul de polizare este interzisă. Introducerea solvenţilor inflamabili sub orice formă în atelierele de polizare, şlefuire este interzisă.
Secţiunea a 13-a
Depuneri metalice, chimice şi electrochimice
426. Utilizarea solvenţilor organici inflamabili pentru degresare este interzisă, cu excepţia cantităţilor mici de solvenţi (nu mai mult de 1 litru), care pot fi folosiţi în ateliere în care numărul de piese nu necesită utilizarea băilor de degresare.
427. La depozitarea, transportul şi manipularea substanţelor chimice cu pericol de incendiu se respectă următoarele:
1) substanţele lichide se păstrează în ambalajul original. Damigenele trebuie aşezate în coşuri împletite, în cutii de lemn sau coşuri metalice, iar pentru amortizare se utilizează paie, talaş sau vată de sticlă;
2) pentru amortizarea damigenelor cu acid azotic se utilizează vată de sticlă, iar coşurile se execută metalice. Damigenele cu acid azotic nu se astupă ermetic şi se ţin în locuri separate şi bine aerisite;
3) operaţiile de transvazare din care rezultă cantităţi mari de gaze sau de vapori inflamabili sau toxici se execută doar sub nişe sau sub un curent puternic de aer lateral;
4) damigenele cu acizi sau cu săruri chimice în stare lichidă se etichetează indicând conţinutul şi denumirea chimică uzuală, precum densitatea şi concentraţia;
5) pentru protejarea soluţiilor, acizii se toarnă în apă în jet subţire, amestecând conţinutul şi răcind soluţia. Se interzice turnarea apei în acid.
428. În cazul folosirii flăcărilor deschise pentru încălzirea soluţiilor de lucru, aprinderea focului se face doar după 10 minute de la pornirea ventilaţiei. Ventilaţia se opreşte doar după stingerea flăcării.
429. Se interzice depozitarea substanţelor chimice sau a materialelor inflamabile sub tronsoanele orizontale ale tubulaturii de ventilaţie, prin care se vehiculează gaze provenite din soluţii oxidante, caustice, acide sau altele similare.
430. Procesele chimice sau electrochimice bazate pe electroliţi puternici oxidanţi se execută în încăperi separate, cu pereţi antifoc şi rezistenţi la explozie.
431. Se interzice folosirea sculelor cu cozi de lemn sau din materiale plastice pentru introducerea sau scoaterea pieselor din băile de metal topit, cu acizi concentraţi sau cu electroliţi puternic oxidanţi.
432. Se interzice amplasarea unor obiecte combustibile (mese, grătare din lemn, lăzi cu rumeguş) în imediata apropiere a băilor galvanice, încălzite cu flacără deschisă, cu energie electrică sau cu aburi, neizolate termic.
Secţiunea a 14-a
Şlefuirea şi polizarea mecanică
433. Atelierele de şlefuire şi de polizare mecanică se separă de restul atelierului de acoperiri metalice şi se dotează cu instalaţii de ventilaţie corespunzătoare.
434. Maşinile de şlefuit şi polizat, în special cele care folosesc şaibe din material textil, trebuie prevăzute cu dispozitive de aspiraţie locală pentru absorbţia prafului şi a scamelor.
Secţiunea a 15-a
Degresarea şi decaparea suprafeţelor metalice
435. Pentru curăţarea suprafeţelor metalice prin degresare în solvenţi organici inflamabili, se pot folosi băi cu capace de închidere, având volumul până la 2 m3.
436. Se interzice degresarea pieselor în solvenţi organici inflamabili, în recipiente deschise, în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei.
437. La operaţiile de degresare electrochimică în timpul cărora se degajă hidrogen şi oxigen se iau măsuri de ventilaţie forţată a băilor, pentru îndepărtarea gazelor.
438. Introducerea şi scoaterea pieselor din băile de degresare electrolitică se efectuează doar după întreruperea curentului electric. Spuma formată la suprafaţa băii se înlătură.
439. Băile de decapare trebuie prevăzute cu ventilaţie (absorbţie) mecanizată.
440. Scurgerile de acid pe pardoseală se neutralizează cu pastă de var, care se înlătură după cel puţin 30 de minute.
Secţiunea a 16-a
Vopsirea suprafeţelor metalice
441. Prepararea vopselelor, grunduirea sau vopsirea, în cazul folosirii a mai mult de 10 litri de substanţe inflamabile pe schimb, se execută doar în spaţii special amenajate, având standuri, cabine prevăzute cu filtre pentru reţinerea particulelor de vopsea.
442. Spaţiile de vopsire trebuie prevăzute cu sisteme de ventilaţie pentru extragere şi introducerea aerului proaspăt. Ventilaţia se pune în funcţiune cu 5 minute înainte de începerea lucrului şi se opreşte cu 5 minute după încetarea lucrului. Se interzice lucrul în cabinele de pulverizat în cazul în care ventilaţia de evacuare, filtrele, perdelele de apă şi celelalte instalaţii auxiliare nu funcţionează la parametrii normali.
443. Tubulatura de evacuare a vaporilor de solvent şi a aerosolilor de vopsea se curăţă periodic, periodicitatea de curăţare se stabileşte în funcţie de depunerile constatate.
444. Pentru înlăturarea crustei de vopsea de pe conducte, utilaje, perete, pardoseli, se folosesc scule din materiale care nu produc scântei.
445. Se interzice fumatul în toate spaţiile în care există materiale inflamabile, precum şi orice activitate cu foc deschis, surse de scântei sau corpuri incandescente.
446. Intervenţia cu foc deschis în acest spaţiu este permisă doar după evacuarea vaporilor substanţelor inflamabile, a tuturor depunerilor de materiale inflamabile, a tuturor recipientelor cu solvenţi, vopsele şi grunduri.
447. Toate materialele de vopsire se păstrează în recipiente metalice bine închise, ferite de influenţe termice. Transportul materialelor de vopsire se face în recipiente metalice închise sau din materiale din care nu se pot scurge, care, după golire, se depozitează în locuri special amenajate.
448. Depozitarea materialelor pentru vopsire se face în încăperi separate, ferite de acţiunea razelor solare, cu vopsirea sticlelor geamurilor (ferestrelor) în alb.
Secţiunea a 17-a
Pregătirea vopselelor
449. Pregătirea vopselelor se realizează în staţii de preparat vopsele sau în încăperi separate, bine ventilate şi cu acces direct în exterior.
450. Deschiderea capacelor metalice ale recipientelor se execută cu scule care nu produc scântei.
451. Se interzice depozitarea, prepararea sau acţionarea altor substanţe, în afara celor strict necesare în ziua respectivă.
452. Agitatoarele pentru preparare şi pompele pentru transportul vopselei trebuie acţionate pneumatic. Se interzice transportul vopselelor şi al solvenţilor prin conducte cu ajutorul aerului comprimat.
453. Intrarea electrocarelor, electrostivuitoarelor neprotejate corespunzător în spaţiile de pregătire, preparare a vopselelor este strict interzisă. Se interzice accesul cu chibrituri, brichete sau orice alte surse de foc sau scântei.
Secţiunea a 18-a
Vopsirea cu pensula, prin imersiune, pulverizare
454. Vopsirea cu pensula, prin imersiune, pulverizare se realizează în locuri special amenajate, cu condiţia ca în zonă să nu existe surse de aprindere a solvenţilor, iar ventilaţia generală să fie suficientă pentru a menţine concentraţia de solvent în limita de concentraţie admisă.
455. Vopsirea prin imersie se realizează în băi metalice, prevăzute cu sistem de ventilaţie. Băile trebuie dotate cu capac sau sistem de golire rapidă în cazul băilor cu sistem mai mare de 2 m3. Acestea trebuie prevăzute cu indicatoare de nivel, umplerea făcându-se ţinând cont de volumul pieselor introduse în baie.
456. Încăperile şi instalaţiile în care se execută operaţiile de pulverizare se dotează cu sisteme de ventilaţie corespunzătoare, care se pun în funcţiune înainte cu 5 minute de începerea lucrului şi se opresc după 5 minute de la terminarea lucrului.
457. Vopsirea prin pulverizare în afara instalaţiei este permisă ocazional doar cu un consum mai mic de 10 litri per schimb şi 20 grame per oră la metru cub de încăpere, asigurându-se ventilaţia corespunzătoare.
458. Încăperile pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză se separă de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice. În cazul schimbării materialelor de lăcuire, toate instalaţiile trebuie curăţate de depunerile anterioare.
459. Camerele în care se execută operaţia de lăcuire trebuie prevăzute cu filtre umede sau cu alte sisteme de filtrare. Materialul care urmează a fi lăcuit se stivuieşte în mod ordonat pe cărucioare, palete, platforme.
Secţiunea a 19-a
Uscarea suprafeţelor vopsite
460. Uscarea naturală a pieselor vopsite în atmosfera atelierului se poate face doar pe platforme ventilate, care asigură menţinerea concentraţiei de vapori de solvenţi sub limita inferioară de explozie. Se admite uscarea naturală, fără măsuri speciale:
1) în jurul pieselor, pe o rază de 6 metri, unde nu există surse de scântei sau flacără deschisă;
2) în zona unde nu există materiale inflamabile.
461. Uscarea artificială se realizează în instalaţii prevăzute cu sisteme de evacuare a solvenţilor în timpul uscării. Instalaţiile trebuie să dispună de sisteme de control şi reglare automată a temperaturii.
462. În cazul folosirii radiaţilor infraroşii, concentraţia de solvenţi trebuie menţinută sub limita de aprindere cu cel puţin 50% de la limita minimă, în funcţie de temperatura de uscare.
463. În cazul folosirii aburului sau a apei supraîncălzite pentru înlăturarea pericolului de explozie, concentraţia de solvenţi trebuie menţinută sub limita de aprindere cu cel puţin 20% de la limita minimă, în funcţie de temperatura de uscare.
464. Semestrial se verifică depunerile de solvent în interiorul panourilor izolante. Dispozitivele, aparatele de siguranţă, reglaj, măsură şi control trebuie verificate periodic. Se supraveghează permanent funcţionarea corectă a filtrelor de aer proaspăt, care trebuie curăţate şi verificate corespunzător.
Secţiunea a 20-a
Ateliere de fabricare a sticlei şi a ornamentelor
465. În secţiile în care se utilizează substanţe inflamabile pentru prelucrarea sticlei se respectă următoarele:
1) cantităţile de materii prime care se păstrează în secţii nu pot depăşi cantităţile strict necesare în fluxul tehnologic pentru un schimb;
2) substanţele se păstrează în ambalaje închise ermetic, ferite de sursa de căldură;
3) încăperile trebuie să dispună de bună ventilaţie mecanică sau naturală.
466. În cazul scurgerii sticlei din cuptor, locul scurgerii se îngrădeşte, cu evacuarea acesteia din încăpere. Concomitent cu acesta se aplică după situaţie şi alte măsuri care să limiteze scurgerea, şi anume:
1) astuparea orificiului de scurgere cu pene de lemn sau de metal;
2) răcirea locală cu apă;
3) reducerea temperaturii prin reducerea combustiei.
467. Marginea platformei de lucru la cuptoare se izolează de peretele cuptorului cu tablă căptuşită cu vată de sticlă. Este strict interzisă păstrarea sau depozitarea materialelor inflamabile sub platforme de lucru sau sub cuptoare.
468. Se interzice aruncarea sticlei incandescente sau fierbinţi în găleţi cu ulei. Este interzisă aruncarea pe pardoseli a probelor de topitură de sticlă scoasă din cuptor. Acestea se evacuează din atelier şi se depozitează în locuri special amenajate.
469. În cazul întreruperii livrării gazului în timpul arderii, se închid robinetele centrale şi apoi se deschid robinetele de la fiecare focar. La reaprinderea focului, deschiderea robinetelor se face treptat, cu reglare fixă, pentru ca debitul de gaze scurse pe arzător să fie în cantitate redusă.
470. După inversarea focului, se verifică dacă poziţia clapetei inversorului de aer este sincronizată cu poziţia robinetului principal de gaz.
471. Lângă cuptor se trage conducta principală de apă pentru incendii, dotată cu furtun cu lungimea corespunzătoare, încât să ajungă în orice loc al încăperii.
472. Sculele cu care se prelevă probe de topitură, precum şi cele folosite pentru împingerea amestecului după folosire se amplasează la locul permanent de păstrare, fiind interzisă depozitarea sculelor de lucru în stare fierbinte în dulăpioarele de păstrare.
473. Materialele de vopsire trebuie ferite de acţiunea razelor solare.
474. Se interzice folosirea oricărei surse de foc, precum şi fumatul.
475. Încălzirea atelierelor se realizează doar cu instalaţii de încălzire centrală.
476. La montarea firmelor luminoase şi a reclamelor se respectă următoarele:
1) se interzice montarea prizelor cu siguranţe sau siguranţe la reclamele ilustrate în interiorul vitrinelor;
2) se asigură posibilitatea întreruperii circuitului de alimentare al reclamelor din vitrine atât din interior, cât şi din exterior;
3) cablurile de alimentare cu energie electrică, la trecerea prin orificii sau peste muchii ascuţite, se execută prin manşoane de protecţie din PVC, cauciuc sau metal. Conductoarele se montează pe izolatoare, iar în locurile unde pot apărea lovituri mecanice se protejează cu manşoane metalice;
4) se exclud siguranţele fuzibile, indiferent de condiţiile în care se lucrează sau de calitatea izolaţiei, de sculele cu care se lucrează la instalaţiile de înaltă tensiune.
Secţiunea a 21-a
Ateliere pentru prelucrarea maselor plastice şi cauciucurilor
477. La prelucrarea maselor plastice şi a celor care prezintă pericol de incendiu, cum sunt maşini de injecţie şi suflat, maşinile de extrudare la fabricarea granulelor, se asigură următoarele măsuri:
1) malaxoarele în care se prelucrează nitrolac trebuie prevăzute cu capace închise etanş;
2) se interzice depozitarea sacilor cu granule de mase plastice şi ambalaje lângă maşini sau lângă corpuri electrice.
478. Prepararea cernelurilor prin diluare cu solvenţi, necesare la imprimare, se realizează în încăperi separate de hala de maşini.
479. Colofoniul, uleiul, aralitul, silicatul de sodiu, soda caustică, bicarbonatul de sodiu, acizii se depozitează separat în magazii speciale, cu plafonul şi pardoseala cimentată.
480. Colofoniul se fereşte de surse de temperatură ridicate sau de foc deschis.
481. Coloranţii trebuie feriţi de contactul direct cu uleiuri sau cu alte lichide combustibile.
482. Lacurile, acetona şi alcoolul se depozitează în magazii întunecoase şi reci, ferite de contactul cu lumina solară.
483. Magaziile de solvenţi organici sau alte produse volatile, inflamabile, ca lacurile, acetona, alcoolul, negrul de fum, se iluminează prin geam cu lumină naturală, fiind interzisă montarea instalaţiilor electrice în aceste magazii.
484. Amidonul trebuie ferit de umezeală şi depozitat în magazii ventilate corespunzător în straturi de 1 metru înălţime.
485. În secţiile de gumaj se respectă următoarele reguli:
1) se interzice depozitarea soluţiilor de cauciuc, benzină sau a ţesăturilor lângă maşina de gumaj;
2) vasul cu soluţia de gumaj trebuie permanent acoperit, iar pereţii exteriori trebuie curăţaţi de resturi.
486. În cazul constatării creşterii rapide a temperaturii în autoclavele de vulcanizare, se opresc ventilatoarele, după care se realizează evacuarea aerului. Deschiderea acestora se face treptat. Cărucioarele trebuie scoase pe o platformă, pentru stingerea lor cu spumă chimică.
487. Toate vasele cu soluţii de elastomeri şi răşini trebuie amplasate la cel puţin 2 metri distanţă de maşinile de impregnat, gumat şi trebuie prevăzute cu capace etanşe.
488. Încălzirea capului şi a şaibei de profil cu flacără la maşinile de extrudare se admite în sălile de lucru în care nu se prelucrează amestecul de cauciuc şi alte materiale inflamabile.
489. Încălzirea încăperilor, a atelierelor se face cu apă caldă sau cu abur de joasă presiune şi radiatoare de încălzire.
490. Tăierea şi polizarea cauciucurilor se realizează în încăperi separate de încăperile destinate pentru tratament termic.
Secţiunea a 22-a
Ateliere tipografice, copiatoare, multiplicatoare
491. Toluenul şi benzina folosite la curăţarea plăcilor trebuie păstrate în bidoane metalice închise, ferite de sursă de căldură.
492. În atelierele de producere a mostrelor unde se utilizează benzină la curăţarea formelor şi la spălatul valţurilor se interzice fumatul sau pătrunderea în încăperi cu sursă de foc deschis.
493. La atelierele monoturnat se interzice:
1) executarea de instalaţii electrice pe pereţii izolaţiei fonice. Trecerea conductorilor electrici prin astfel de pereţi se execută doar prin tub metalic;
2) introducerea în cazanele de topit aliaj a materialelor combustibile (hârtie, cârpe);
3) funcţionarea maşinii de turnat şi arderea simultană a gazului în timpul spălării maşinilor.
494. În atelierele de închis forme şi matriţe, spălarea formelor cu benzină se execută doar pe materiale incombustibile.
495. În atelierele de tipărire rotativă a cărţilor, curăţarea cu benzină a pieselor de la cilindrii maşinilor se admite doar în lăzi metalice cu capace, în locuri ferite de influenţa surselor de căldură, foc şi a instalaţiilor electrice.
496. Se interzice vărsarea în canalele reziduale a lichidelor inflamabile recuperate, provenite de la operaţiile efectuate în atelierele de cromare.
497. La atelierele de lăcuit-celofanat, materialele folosite la lăcuire trebuie păstrate în afara atelierelor, în locuri special amenajate. Acolo unde uscarea coperţilor în maşinile de lăcuit se face cu radiatoare infraroşii, se interzice oprirea benzilor transportoare în timpul funcţionării radiatoarelor. Operaţia de lăcuire se realizează doar cu instalaţia de ventilaţie în funcţiune.
Secţiunea a 23-a
Staţii de preparare a mixturilor asfaltice
498. În cazul lucrărilor cu lianţi bituminoşi, trebuie respectate următoarele:
1) rezervoarele de combustibil lichid se fixează şi se izolează corespunzător;
2) se interzice alimentarea rezervoarelor de combustibil ale staţiilor şi topitoarelor de bitum cu vase deschise. Transportul motorinei trebuie realizat prin intermediul pompelor cu conducte;
3) se interzice încălzirea cu flacără a conductei de scurgere a bitumului de la cisterne, precum şi a pompei de extras bitum din batal;
4) aprinderea arzătoarelor se realizează doar cu ajutorul unor bucăţi de bumbac îmbibate cu motorină şi fixate la capătul unei vergele metalice de cel puţin 1 metru lungime. Manipularea acestui dispozitiv de aprindere se face doar în poziţie laterală faţă de direcţia flăcării şi a gazelor arse;
5) se interzice turnarea în focar sau peste arzătoare a motorinei, a petrolului sau a benzinei pentru aprinderea sau întreţinerea focului.
499. La batalurile unde încălzirea bitumului se face cu picurătorul trebuie respectate următoarele reguli:
1) rezervoarele trebuie prevăzute cu site;
2) este interzisă montarea rezervoarelor de motorină direct deasupra picurătoarelor;
3) este interzisă funcţionarea picurătoarelor când nivelul bitumului din batal este cu 0,2 metri mai puţin deasupra ţevilor orizontale ale picurătorului;
4) instalaţiile pentru încălzit bitum şi tancurile de bitum trebuie îngrădite cu plasă metalică.
500. La amestecarea bitumului cald cu diferiţi solvenţi organici se respectă următoarele:
1) este interzisă amplasarea cazanului într-un loc în care vântul poate aduce vapori de substanţe inflamabile;
2) este interzis fumatul sau focul deschis pe o rază de 40 de metri;
3) este interzisă folosirea benzinei pentru diluare.
501. Scurgerea bitumului din topitor se face prin deschiderea treptată a vanei.
502. Nu se admite alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi sau executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii în timpul funcţionării motoarelor sau injectorului autogudronatorului.
503. La umplerea cisternei cu bitum trebuie ca flăcările să fie stinse, iar autovehiculul frânat. În cazul umplerii prin gura de sus a cisternei, jgheaburile sau ţevile de umplere trebuie bine fixate.
504. În cazul aprinderii injectoarelor (arzătoarelor) de la auto gudronator, pentru menţinerea bitumului cald se realizează următoarele măsuri:
1) pentru funcţionarea injectoarelor (atât fixe, cât şi mobile) se foloseşte petrol lampant. Este interzisă folosirea benzinei sau „white spirit”-ului;
2) se interzice supraîncălzirea bitumului;
3) se interzice folosirea injectoarelor în apropierea materialelor combustibile;
4) se interzice folosirea arzătorului mobil cu defecţiuni la furtun sau în cazul legării necorespunzătoare a acestuia.
505. Se interzice de a face foc lângă sau sub cisternă ori de a se apropia cu flacără deschisă de aceasta.
506. Orice intervenţie legată de întreţinere, reparare la cisternă se realizează doar după evacuarea bitumului.
Capitolul XV
OBIECTIVE DE PRODUCERE AGRICOLĂ
Secţiunea 1
Recoltarea cerealelor şi pregătirea nutreţurilor
507. Administratorii entităţilor economice antrenate în campania de recoltare sunt obligaţi:
1) să asigure regimul de protecţie contra incendiilor în perioada campaniei de recoltare;
2) să elaboreze măsuri organizatorice, tehnice şi inginereşti de apărare împotriva incendiilor în perioada vizată;
3) personalul antrenat în campanie trebuie să organizeze permanent, timp de 24 de ore, serviciul de gardă cu tehnica de intervenţie la incendii existentă în gospodării şi la obiective, precum şi a tehnicii agricole reutilate;
4) să divizeze masivele cerealiere în sectoare cu aria de maximum 30 ha şi să asigure izolarea acestora, precum şi de-a lungul drumurilor, căilor ferate adiacente şi fâşiilor forestiere prin fâşii cosite cu lăţimea de cel puţin 6 metri şi arate cu lăţimea de cel puţin 4 metri;
5) să organizeze dotarea punctelor de recoltare cu un tractor şi un plug în stare bună de funcţionare pentru asigurarea intervenţiei rapide în caz de incendiu.
508. Pentru a fi admise la lucrările de recoltare a cerealelor, tehnica şi utilajele agricole trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1) sistemele de aprindere, de alimentare, carburaţie şi distribuţie să fie perfect reglate pentru a preveni exploziile false;
2) rezervoarele de combustibil şi întreaga instalaţie de alimentare cu carburanţi să fie etanşă şi fără pierderi de carburanţi;
3) instalaţiile electrice să dispună de toate conexiunile bine fixate şi izolate, conductoarele şi siguranţele să fie dimensionate corespunzător, acumulatorul să fie fixat şi să aibă capac de protecţie;
4) ţevile de eşapament trebuie prevăzute cu dispozitive pentru reţinerea scânteilor;
5) se curăţă în mod obligatoriu toba de eşapament.
509. Maşinile agricole şi autovehiculele trebuie dotate cu câte un stingător cu pulbere şi CO2 de 10 l, suplimentar, combinele trebuie dotate cu câte un vas (bidon) cu apă de 100 de litri, o mătură de nuiele cu coadă de 3-4 metri, hârleţ şi lopată.
510. Alimentarea tehnicii cu carburanţi şi lubrifianţi se efectuează doar în punctele de alimentare special amenajate, fiind interzise transportul şi transvazarea lichidelor combustibile în vase deschise, precum şi alimentarea în lanuri sau la distanţe mai mici de 100 de metri faţă de acestea.
511. Se interzice efectuarea lucrărilor de reparaţii a tehnicii în lanuri, depozite sau la distanţe mai mici de 100 de metri faţă de acestea.
512. Se interzice fumatul şi utilizarea focului deschis în lanuri, arii, mirişti, pe combine şi utilaje ce transportă cereale şi paie sau la mai puţin de 100 de metri de punctele de seceriş, recoltare şi depozitare a produselor agricole.
513. Evacuarea paielor de pe mirişti se execută în cel mult 2 zile după recoltare.
514. Se interzice arderea paielor sau altor resturi vegetale pe câmp sau utilizarea focului deschis pentru distrugerea prin ardere a dăunătorilor pe mirişti.
515. Taberele temporare de câmp trebuie amplasate la o distanţă de minimum 100 de metri de la masivele de cereale, locurile de treierat. În jurul taberelor de câmp şi a locurilor de treierat se ară o fâşie cu lăţimea de minimum 4 metri.
Secţiunea a 2-a
Păstrarea cerealelor
516. Depozitele de cereale trebuie amenajate în clădiri separate. Porţile lor să se deschidă în exterior şi să nu fie blocate.
517. La păstrarea cerealelor în grămezi, distanţa de la vârful grămezii până la elementele de acoperire combustibile, precum şi până la corpurile de iluminat şi cablurile electrice trebuie să fie de cel puţin 0,5 metri.
518. În locurile de transportare a cerealelor în golurile barierelor antifoc trebuie instalate porţi cu limită de rezistenţă la foc EI 15.
519. Se interzice:
1) păstrarea cerealelor împreună cu diferite materiale şi utilaje;
2) utilizarea în interiorul încăperilor de depozitare a maşinilor de curăţat şi a altor maşini cu motoare cu ardere internă;
3) exploatarea mecanismelor mobile cu porţile din ambele părţi ale depozitului închise;
4) punerea în funcţie (aprinderea) uscătoriilor care funcţionează cu combustibil solid, utilizând în acest scop LUI şi LC, iar la uscătoriile care funcţionează cu combustibil lichid utilizarea torţelor pentru pornirea lor;
5) exploatarea uscătoriilor la care sunt defectate aparatele de control al temperaturii, al sistemului automat de deconectare a debitării combustibilului la stingerea flăcării din focar, precum şi al sistemului de electroaprindere sau dacă acestea lipsesc;
6) turnarea cerealelor la un nivel care depăşeşte nivelul benzii de transportor şi admiterea procesului de frecare dinamică a benzii de elementele transportorului.
520. Verificarea temperaturii cerealelor în timpul funcţionării uscătoriei trebuie realizată prin luarea de probe la fiecare 2 ore.
521. Uscătoria mobilă trebuie instalată la o distanţă de cel puţin 10 metri de la clădirea depozitului de cereale.
522. Focarele uscătoriilor trebuie construite astfel încât scânteile să nu iasă din acestea. Coşurile de fum trebuie utilate cu stingătoare de scântei, iar în locurile de trecere prin elementele de construcţii combustibile trebuie executate din elemente incombustibile.
523. La ventilarea cerealelor în depozite, ventilatoarele trebuie instalate la o distanţă de cel puţin 2,5 metri de la pereţii combustibili. Conductele de aer se execută din materiale incombustibile.
Secţiunea a 3-a
Păstrarea nutreţului fibros
524. Păstrarea rezervelor de nutreţ fibros se admite numai în construcţii anexe sau încorporate, separate de clădirile fermelor prin pereţi plini (pereţi despărţitori) şi planşee cu limita de rezistenţă la foc de minimum REI 45.
525. Construcţiile anexe şi cele încorporate trebuie să aibă ieşiri nemijlocit în exterior.
526. Stogurile, şoproanele şi stivele de nutreţ fibros trebuie amplasate la distanţe de cel puţin 15 metri de la liniile de energie electrică, 20 de metri de la drumuri şi 50 de metri de la clădiri, instalaţii şi zone forestiere.
527. Terenurile pentru amplasarea stogurilor, precum şi a perechilor de stoguri sau stive trebuie arate pe perimetru pe o fâşie nu mai îngustă de 4 metri. Distanţa de la marginea fâşiei până la stog trebuie să fie de cel puţin 15 metri, iar între stoguri din grupuri – de cel puţin 5 metri.
528. Aria fundaţiei unui stog nu poate depăşi 100 m2, iar cea a stivei de fân sau paie presate nu poate depăşi 400 m2.
529. Distanţa de siguranţă dintre stive, şoproane şi stoguri aparte trebuie adoptată de cel puţin 20 de metri. În cazul în care stivele, şoproanele şi stogurile se aşază în perechi, distanţa dintre stive şi şoproane trebuie prevăzută de cel puţin 6 metri, iar între perechile acestora – de cel puţin 30 de metri.
530. Unităţile tehnice utilizate la depozitele de nutreţ fibros trebuie dotate cu stingătoare de scântei.
531. Tractoarele de tracţiune în timpul executării lucrărilor de descărcare nu se pot apropia de stive la distanţe mai mici de 3 metri.
Secţiunea a 4-a
Prelucrarea, uscarea şi păstrarea tutunului
532. Elementele din lemn ale instalaţiilor de uscare (căpriorii, barele, astereala, panourile de placaj) trebuie tratate cu soluţii ignifuge.
533. Pentru a evita pătrunderea în schimbătorul de căldură a frunzelor de tutun şi a altor materiale combustibile, trebuie montate plase verticale din metal cu dimensiunile ochiurilor de cel mult 0,005 x 0,005 metri. Plasa trebuie separată pe deplin de secţia agregatului de la camera de uscare.
534. Pentru fiecare complex de uscare a tutunului trebuie prevăzut cel puţin un rezervor de incendiu cu capacitatea de cel puţin 50 m3 de apă sau un hidrant exterior de incendiu, care asigură un debit de cel puţin 10 litri per secundă şi o lungime de furtunuri de cel puţin 200 de metri, cu ţevi de refulare.
535. Pentru fiecare grup de instalaţii de uscare (6 bucăţi) trebuie prevăzut câte un panou de incendiu dotat cu 6 stingătoare cu spumă chimică, cu capacitatea de cel puţin 10 litri fiecare, un stingător cu bioxid de carbon (5 litri), nisip şi inventarul necesar de stingere (găleţi, lopată, rangă, prelată).
Secţiunea a 5-a
Ferme pentru creşterea animalelor şi păsărilor
536. Uşile şi coridoarele de evacuare a animalelor sau a păsărilor trebuie menţinute în permanenţă libere, blocarea lor sub orice formă este strict interzisă. Executarea pragurilor sau a treptelor la uşi sau pe coridoarele de evacuare a animalelor este interzisă.
537. În clădirile în care sunt adăpostite animale se interzice:
1) folosirea sobelor sau coşurilor de evacuare a fumului defecte;
2) folosirea sobelor cu uşile de alimentare din interior;
3) instalarea sobelor sau coşurilor de evacuare a fumului artizanale şi neconforme;
4) încălzirea spaţiilor în timpul nopţii fără supraveghere;
5) amplasarea sau agăţarea felinarelor în locuri unde pot fi lovite sau răsturnate;
6) staţionarea tractoarelor, a autovehiculelor şi a altor maşini agricole sau utilaje în adăposturile pentru animale şi păsări;
7) folosirea focului deschis, a sudurii şi fumatul în timpul aflării animalelor în încăpere.
538. În cazul lipsei iluminatului electric se admite folosirea în grajduri a felinarelor de vânt doar în prezenţa personalului.
539. Felinarele trebuie bine fixate de stâlpi sau pereţi la o distanţă de cel puţin 0,7 metri de la tavan, 0,7 metri de la pereţii combustibili şi 1,5 metri de la furaje astfel încât să fie evitată atingerea lor de către animale. Stâlpii şi pereţii combustibili trebuie căptuşiţi în dreptul felinarului cu tablă de fier montată pe un strat de vată minerală, azbest sau alte materiale incombustibile.
540. În clădirile fermelor pentru creşterea animalelor şi păsărilor, încăperile destinate pentru instalarea pompelor de vid şi generatoarelor termice pentru pregătirea nutreţurilor cu încălzirea la foc, precum şi încăperile pentru păstrarea rezervelor de nutreţuri uscate, construite ca anexe sau încorporate în clădirile fermelor, trebuie separate de încăperile pentru întreţinerea vitelor şi păsărilor prin pereţi despărţitori antifoc de tipul 1 şi planşee antifoc de tipul 3. Încăperile menţionate trebuie dotate cu ieşiri nemijlocit în exterior.
541. În încăperile pentru animale şi păsări nu se admite amenajarea de ateliere, depozite, parcaje pentru automobile, tractoare, tehnică agricolă, precum şi executarea oricărui tip de lucrări care prezintă pericol de incendiu.
542. Nu se admite accesul în aceste încăperi a tractoarelor, a automobilelor şi a maşinilor agricole ale căror tobe de eşapament nu sunt dotate cu stingătoare de scântei.
543. La păstrarea nutreţurilor grosiere în podurile fermelor trebuie asigurată realizarea următoarelor reglementări de apărare împotriva incendiilor:
1) executarea învelitorilor din materiale incombustibile;
2) protecţia planşeelor din lemn, a podurilor şi a izolaţiei termice combustibile împotriva aprinderii din direcţia încăperilor podurilor prin aplicarea unui strat de mortar cu grosimea de 0,03 metri pe izolaţia termică (sau prin aplicarea unei protecţii la foc echivalente) sau prin aplicarea unei izolaţii termice incombustibile;
3) trasarea conductoarelor electrice prin poduri cu protecţie împotriva acţiunilor mecanice;
4) îngrădirea canalelor de fum pe perimetru la o distanţă de 1 metru de la acestea.
544. La amenajarea şi exploatarea incubatoarelor electrice trebuie respectate următoarele:
1) distanţa de la elementele de încălzit până la aşternut şi obiectele combustibile trebuie asigurate pe verticală şi orizontală de cel puţin 1 metru;
2) elementele de încălzit utilizate trebuie instalate în aşa mod încât să se excludă posibilitatea căderii particulelor incandescente. Se interzice utilizarea elementelor de încălzit de tip deschis.
545. Instalaţiile ultraviolete mobile şi echipamentele electrice se plasează la distanţe de cel puţin 1 metru de la materiale combustibile.
546. Conductoarele electrice ale incubatoarelor electrice şi la instalaţiile ultraviolete trebuie montate la o înălţime de cel puţin 2,5 metri de la nivelul pardoselii şi la o distanţă de 0,5 metri de la elementele combustibile.
Capitolul XVI
FONDUL FORESTIER
547. Persoanele fizice şi juridice care au încheiate contracte de arendă a terenurilor fondului forestier proprietate publică a statului în scopuri de gospodărire cinegetică şi de recreere, precum şi deţinătorii de tabere de vacanţă, instituţii de menire socială şi curativă (proprietarii şi/sau persoanele care au contracte de locaţiune), amplasate pe terenurile fondului forestier, sunt obligaţi să respecte şi să îndeplinească prevederile prezentelor Reguli, în limitele terenului arendat.
548. Se interzice arderea litierei, păturii vii, miriştii (inclusiv pe terenurile agricole) pe terenurile fondului forestier şi pe sectoarele limitrofe ale pădurilor, făşiilor forestiere de protecţie şi altă vegetaţie forestieră.
549. La efectuarea tuturor tipurilor de tăieri se aplică metode de curăţire a parchetelor de resturi de exploatare fără ardere. La curăţirea parchetelor de resturi de exploatare, beneficiarii forestieri sunt obligaţi:
1) să aranjeze resturile de exploatare în grămezi sau stive cu lăţimea de până la 3 metri pentru putrezire ori să le fărâmiţeze, aruncându-le la o distanţă de cel puţin 10 metri de la liziera pădurii;
2) distanţa dintre grămezi trebuie să fie de cel puţin 20 de metri, dacă în tehnologia lucrărilor de exploatare nu este specificată altă distanţă;
3) depozitarea masei lemnoase recoltate trebuie să fie efectuată numai în locuri deschise la o distanţă de cel puţin 20 de metri de la liziera de arboreţi de foioase şi de cel puţin 40 de metri de la liziera de arboreţi de răşinoase şi amestecate. În arboretele de foioase, locurile de depozitare şi breşele antiincendiare din jurul lor trebuie să fie curăţite de materiale combustibile şi înconjurate cu o fâşie mineralizată cu lăţimea de cel puţin 1,4 metri, iar în arboretele de răşinoase cu două fâşii cu distanţa dintre acestea de cel puţin 10 metri.
550. Întreprinderile silvice sunt obligate:
1) să dispună şi să menţină în perioada cu pericol de incendiu în stare de alertă mijloace şi tehnică specială de intervenţie la incendiu în păduri, în locurile de efectuare a lucrărilor şi de amplasare a obiectivelor sau în zonele de desfăşurare a diferitelor acţiuni educaţionale, de recreare şi de altă natură;
2) să constituie în perioada cu pericol de incendiu, în subdiviziunile care efectuează lucrări în păduri, echipe de pompieri din rândurile muncitorilor, funcţionarilor şi altor persoane cetăţeni, asigurându-i cu mijloace de transport, utilaje şi inventar antiincendiar în locurile coordonate cu întreprinderile silvice;
3) să efectueze amenajarea antiincendiară a teritoriului fondului forestier aflat în gestiune, să întreţină pe parcursul perioadei cu pericol de incendiu obiectele şi tehnica specială de intervenţie la incendiu în starea corespunzătoare;
4) să familiarizeze populaţia, inclusiv elevii şi colectivele întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor şi salariaţii persoanelor juridice, care efectuează folosinţe silvice sau gestionează obiectele amplasate pe teritoriul fondului forestier, cu regulile de apărare împotriva incendiilor în păduri şi metodele de stingere a incendiilor forestiere;
5) pe parcursul perioadei cu pericol de incendiu, să asigure recepţionarea informaţiilor privind nivelul de pericol de incendiu în păduri conform condiţiilor climaterice şi să informeze de urgenţă autorităţile silvice, conducătorii organizaţiilor, întreprinderilor, instituţiilor, alte persoane fizice şi juridice, care efectuează folosinţe silvice sau au în gestiune obiecte din fondul forestier, precum şi populaţia;
6) să întreprindă măsurile necesare pentru depistarea oportună şi lichidarea operativă a incendiilor forestiere, să mobilizeze în modul stabilit gestionarii forestieri, întreprinderile, organizaţiile şi populaţia şi să organizeze stingerea incendiilor;
7) să elaboreze şi să îndeplinească pe teritoriul întreprinderilor silvice măsurile pentru prevenirea încălcării cerinţelor regulilor de apărare împotriva incendiilor în păduri şi stabilirea persoanelor implicate în declanşarea incendiilor în păduri.
551. Depozitarea cherestelei se realizează în spaţii deschise cu respectarea următoarelor condiţii :
1) de la pădurile de foioase – cu suprafaţa de depozitare de până la 8 ha – cel puţin 20 de metri; cu suprafaţa de depozitare de 8 ha şi mai mult – cel puţin 30 de metri;
2) de la pădurile de conifere sau mixte – cu suprafaţa de depozitare de până la 8 ha – cel puţin 40 de metri; cu suprafaţa de depozitare de 8 ha şi mai mult – de cel puţin 60 de metri.
552. Distanţa de siguranţă la foc dintre construcţii şi clădiri din zonele forestiere trebuie să fie de cel puţin 18 metri.
553. La intrarea pe teritoriul gospodăriilor silvice trebuie sa fie amplasate planuri-scheme de exploatare forestieră pe care se indică benzile mineralizate, distanţele de siguranţă la incendiu dintre clădiri şi construcţii, spaţiile de producere şi cele auxiliare, căile de acces a tehnicii de intervenţie şi sursele de alimentare cu apă în caz de incendiu naturale şi artificiale destinate pentru stingerea incendiilor.
Capitolul XVII
OBIECTIVE DE TRANSPORT
Secţiunea 1
Transportul feroviar
554. Stelajele din camerele de păstrare a bagajelor trebuie executate din materiale incombustibile. Nu se admite amenajarea antresolurilor.
555. La depourile de locomotive şi bazele de rezervă a locomotivelor se interzice:
1) gararea în depou a locomotivelor al căror focar mai funcţionează, precum şi aprinderea focarelor în boxe în afara limitelor de acţiune a hotelor de evacuare a fumului;
2) curăţarea focarelor şi cenuşarelor în boxele de depou şi în alte locuri nestabilite;
3) oprirea şi parcarea materialului rulant încărcat cu lichide uşor inflamabile, lichide combustibile, lichide periculoase sau cu alte încărcături combustibile la o distanţă mai mică de 50 de metri de la locul stabilit pentru curăţarea focarului locomotivei;
4) gararea în depou a cisternelor cu lichide uşor inflamabile, lichide combustibile, precum şi a cisternelor goale în care anterior s-au păstrat aceste substanţe, dacă acestea în prealabil n-au fost tratate cu abur.
556. Canalele de evacuare a zgurii trebuie amplasate la distanţa de cel puţin 50 de metri de la depozitele de materiale combustibile, precum şi de la clădirile cu gradul IV şi V de rezistenţă la foc. Zgura şi tăciune din locurile de curăţare a focarelor trebuie stinse cu apă şi evacuate cu regularitate.
557. Bazele de rezervă a locomotivelor trebuie amplasate distanţat de căile principale, cu îngrădiri sigure şi instalaţii de iluminat exterioare.
558. Terenurile repartizate pentru staţiile (punctele) de spălare şi tratare cu abur trebuie să corespundă prevederilor pentru procesul tehnologic tipizat al staţiilor şi să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 30 de metri de la calea ferată şi de la cele mai apropiate linii de staţie şi de tracţiune şi la o distanţă de cel puţin 50 de metri de la clădirile şi instalaţiile feroviare vecine. Terenurile pe care se face tratarea cisternelor trebuie să dispună de îmbrăcăminte dură, care nu permite pătrunderea în sol a produselor petroliere.
559. Remorcarea cisternelor la locurile de tratare se efectuează doar cu locomotive (locotractoare) utilate cu stingătoare de scântei. În timpul remorcării cisternei se pun ca acoperire cel puţin două vagoane cu patru osii. Nu se admite ca locomotivele să se apropie de locurile de curăţare la o distanţă mai mică de 20 de metri şi această distanţă se marchează printr-un indicator care interzice mişcarea în continuare.
560. Dispozitivele de deversare, capacele gurilor de încărcare a cisternelor aduse pentru tratare la centrele (punctele) de spălare-opărire trebuie să fie închise. Cisternele tratate trebuie dotate cu armatură de închidere în stare perfectă de funcţionare.
561. Liniile de cale ferată pe care se efectuează alimentarea supapelor dispozitivelor de golire a cisternelor trebuie dotate cu jgheaburi sau cu alte aparate pentru captarea rămăşiţelor de produse petroliere. Gurile şi gropile de descărcare de la paharele de decantare şi conducte trebuie să fie permanent închise cu capace. În timpul alimentării supapelor trebuie utilizate doar lanterne cu acumulator şi instrumente parascântei.
562. Rezervoarele, conductele, estacadele, cisternele pentru golire şi liniile feroviare de golire-umplere trebuie prevăzute cu prize sigure de legare la pământ pentru înlăturarea electricităţii statice.
563. Scările metalice portabile şi mobile trebuie dotate cu cârlige din cupru şi tălpi din cauciuc.
564. Interiorul cisternelor şi cazanelor se admite de iluminat doar cu lanterne cu acumulator. Conectarea şi deconectarea lanternelor trebuie efectuată în exteriorul cisternelor şi cazanelor.
565. Suprafaţa estacadelor şi terenurilor trebuie curăţate de rămăşiţele produselor petroliere şi spălate cu apă fierbinte cel puţin o dată pe schimb.
566. Pe terenul staţiilor (punctelor) de spălare-opărire se interzice:
1) intersectarea de către liniile electrice aeriene a căilor ferate, a clădirilor şi a instalaţiilor;
2) utilizarea în timpul executării lucrărilor în interiorul cisternei a încălţămintei bătute cu flecuri metalice sau cuie;
3) vărsarea resturilor de lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile împreună cu apa şi condensatul în reţeaua comună de canalizare, în canale deschise, şanţuri, râpi;
4) utilizarea, în scopul pătrunderii persoanelor în interiorul cisternei, a scărilor portabile metalice, precum şi a scărilor de lemn, întărite cu plăci metalice;
5) abandonarea cârpelor de şters în interiorul cisternelor supuse reviziei şi pe suprafaţa lor exterioară;
6) accesul locomotivelor în depourile de curăţare şi sub estacade.
567. Zona de securitate a căilor ferate trebuie curăţată de uscături, resturi de la tăiere, arbuşti, traverse vechi şi de alt gunoi combustibil. Materialele indicate trebuie evacuate la timp din adiacenţa zonei de securitate.
568. Lichidele uşor inflamabile şi lichidele combustibile vărsate pe linii trebuie acoperite cu nisip sau pământ şi evacuate în exteriorul zonei de expropriere.
569. Traversele şi barele la păstrarea lor provizorie pe liniile curente şi la staţii trebuie stivuite.
Terenul pentru stive şi teritoriul pe o distanţă de cel puţin 3 metri trebuie curăţat de iarbă uscată şi alte materiale combustibile, arat sau săpat pe perimetru.
570. Traversele şi barele pot fi stivuite paralel cu calea ferată la o distanţă de cel puţin 30 de metri de la construcţii şi instalaţii, la cel puţin 10 metri – de la căile de circulaţie activă a trenurilor, la cel puţin 6 metri – de la căile de altă natură şi la o distanţă de cel puţin 1,5 ori a înălţimii unui stâlp de la axa liniilor electrice şi a liniilor de telecomunicaţii. Distanţele dintre stivele de traverse trebuie să fie de cel puţin 1 metru, iar distanţa dintre fiecare pereche de stive – de cel puţin 20 de metri.
În cazul volumului depozitului de traverse şi bare peste 5000 m3 trebuie să se respecte condiţiile prevăzute în normele speciale de proiectare a depozitelor de materiale lemnoase.
571. Se interzice depozitarea fânului, a paielor şi a lemnelor la o distanţă mai mică de 50 de metri de la poduri, instalaţii feroviare, linii de circulaţie activă a trenurilor, precum şi sub linii electrice şi de telecomunicaţii.
572. În zona de securitate nu se admite aprinderea focului, arderea vreascurilor, surcelelor, precum şi lăsarea arborilor şi arbuştilor uscaţi.
573. Podurile construite în masivele de păduri trebuie înconjurate cu fâşii mineralizate cu lăţimea de cel puţin 1,4 metri pe perimetrul exterior al zonei de securitate.
Loturile de pământ de sub poduri, în raza de 50 de metri, trebuie curăţate de iarbă, arbuşti, uscături şi de alt gunoi combustibil.
574. Punţile de lemn montate deasupra căilor ferate trebuie placate din partea inferioară cu tablă metalică pe o lăţime de cel puţin 4 metri, ambele margini fiind agăţate în jos cu 0,3 metri.
575. Odată cu îngheţarea râurilor, la fiecare pod de lemn sau de fier cu podina din lemn se amenajează copci (care nu îngheaţă) şi căi de acces la acestea, în scopul captării apei în caz de incendiu. Locul aflării copcilor trebuie marcat cu indicatoare corespunzătoare.
576. La toate podurile şi punţile se interzice:
1) amenajarea sub poduri, punţi sau în apropierea lor a depozitelor de materiale, a locurilor de staţionare pentru nave, plute, şlepuri şi bărci;
2) alimentarea cu combustibil a agregatelor cu motoare cu ardere internă pe poduri, punţi şi sub acestea;
3) lăsarea suprastructurilor şi a altor elemente de construcţie necurăţate de produsele petroliere;
4) arderea sub poduri a ierbii uscate, a arbuştilor şi a altor materiale combustibile.
577. Liniile de cale ferată pentru staţionarea vagoanelor cu material rulant trebuie dotate cu schimbătoare de cale pentru a asigura retragerea şi dispersarea acestuia în caz de incendiu.
578. În cazul în care lipsesc sursele artificiale sau naturale de alimentare cu apă în locurile de amplasare a bazelor de material rulant al căii ferate, trebuie formate rezerve de apă pentru stingerea incendiilor în cisterne de cale ferată sau alte recipiente în volum de 50 m3 pentru fiecare grupă de vagoane (10-15 unităţi).
579. Fiecare garnitură de cale ferată mobilă trebuie să dispună de legătură telefonică cu cea mai apropiată gară. La punctele de staţionare a vagoanelor trebuie montate instalaţii de înştiinţare despre incendiu.
Secţiunea a 2-a
Parcaje şi platforme de parcare
580. Se interzice accesul în parcaje a următoarelor autovehicule:
1) încărcate cu materiale explozive, combustibile sau inflamabile;
2) cu rezervoarele de carburanţi fisurate, sparte, cu capace lipsă sau deteriorate;
3) care prezintă scurgeri de carburanţi sau lubrefianţi;
4) cu motoarele şi ţevile de eşapament supraîncălzite sau fără tobe de eşapament;
5) cu instalaţia electrică defectă;
6) alimentate cu gaz petrolier lichefiat (GPL).
581. În interiorul parcajelor este interzisă păstrarea bidoanelor cu combustibili lichizi, unguente sau alte materiale combustibile, precum şi depozitarea temporară a altor obiecte sau materiale care nu fac parte din inventarul parcajelor sau al autovehiculelor.
582. Se interzice alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor în interiorul parcajelor.
583. Este interzisă evacuarea reziduurilor combustibile în gurile de canalizare.
584. În timpul examinării motorului (carburator, conducte de carburanţi) şi a rezervorului de combustibil se interzic orice lucrări cu foc deschis în apropiere.
585. În cazul vărsării accidentale în parcaj a carburanţilor sau a altor produse combustibile, trebuie întreprinse următoarele măsuri:
1) oprirea motoarelor autovehiculelor;
2) interzicerea intrării sau ieşirii autovehiculelor în/din parcaj;
3) curăţarea produselor scurse cu nisip, prin ştergerea cu cârpe din bumbac sau prin spălarea cu apă;
4) pornirea motoarelor doar după terminarea curăţirii produselor scurse.
586. Se interzice încărcarea acumulatoarelor în parcaje.
587. În interiorul parcajelor se interzice folosirea focului deschis (lămpi cu benzină) pentru încălzirea motorului sau pentru executarea unor lucrări de sudură, lipire.
588. Este interzisă folosirea benzinei sau a oricăror carburanţi pentru curăţirea în parcaje a pardoselilor, a mâinilor, a îmbrăcămintei sau a pieselor.
589. Amplasarea autovehiculelor în parcaje se efectuează astfel încât să se păstreze spaţiul între acestea (0,7 metri când sunt alăturate, 1 metru când sunt spate în spate) şi între acestea şi pereţi. În acest sens trebuie marcate pe pardoseală atât spaţiile pentru parcare, cât şi cele ce trebuie să fie libere, în funcţie de poziţia uşilor de evacuare.
590. Orice parcaj trebuie să dispună de un plan de evacuare, cu indicarea operaţiunilor de efectuat în caz de incendiu şi a mijloacelor folosite pentru evacuarea rapidă, afişat în locuri vizibile.
591. Este interzisă amplasarea autovehiculelor pe căile de acces ale parcajelor şi ale platformelor de parcare.
Secţiunea a 3-a
Ateliere de întreţinere şi reparaţii auto
592. Spaţiile de siguranţă la foc între autovehicule constituie:
1) 1,2 metri între două autovehicule aşezate alături (paralele), între două autovehicule aşezate unul în spatele celuilalt, precum şi între autovehicul şi perete (autovehiculul paralel cu peretele). Distanţa se măsoară de la planul oblonului, de la spatele autovehiculului din faţă, până la bara de protecţie a autovehiculului din spate;
2) 1,5 metri de la spatele autovehiculului până la perete;
3) 1 metru de la partea din faţă a autovehiculului până la un banc de lucru aşezat la perete.
593. Degresarea, curăţarea şi spălarea pieselor în secţiile de întreţinere se execută doar în băi cu soluţie de sodă caustică încălzită.
594. Este interzisă depozitarea în interiorul secţiilor şi atelierelor de reparaţii auto a vaselor care conţin carbid, vopsele, diluanţi, cauciucuri, cherestea şi orice alte materiale combustibile.
595. Se interzice:
1) sudura sub autovehicul înainte de curăţarea acestuia de ulei;
2) sudura la caroserie fără a se lua măsuri de protecţie a capitonajelor, a conductelor de carburanţi, a conductelor electrice;
3) sudura la rezervorul de combustibil al autovehiculului, fără o prealabilă curăţare radicală interioară a acestuia;
4) folosirea canistrelor de benzină şi ulei necorespunzătoare (fără capac etanş, nerezistente, uzate sau din material plastic).
596. Este interzisă folosirea în interiorul staţiei de întreţinere a lămpilor de benzină sau a focului deschis pentru diverse necesităţi de ordin tehnologic, în afară de locurile special amenajate în acest scop.
597. Deşeurile combustibile (uleiuri, unsori) provenite de la mecanismele autovehiculelor aflate în revizie sau în reparaţii trebuie colectate în vase speciale acoperite cu capac, cu evacuarea acestora din atelier la terminarea lucrului.
Secţiunea a 4-a
Autovehicule aflate în cursă
598. La autovehiculele aflate în cursă se interzice staţionarea:
1) în apropierea focurilor deschise;
2) în medii cu lichide uşor inflamabile;
3) pe terenuri acoperite cu păioase sau orice vegetaţie în stare uscată.
599. Este interzisă folosirea focului deschis în cabinele autobuzelor, microbuzelor şi autocamioanelor.
600. Este interzisă transportarea în autobuzele destinate transportului în comun, în autoturisme sau în cabinele autocamioanelor a buteliilor cu gaze lichefiate şi substanţe inflamabile.
601. La autocisternele de transport combustibil se verifică, înainte de plecarea în cursă, vanele şi conductele pentru a se evita scurgerile care pot produce incendierea autovehiculelor. Autocisternele trebuie să fie dotate cu inscripţii avertizoare de pericol şi dotate cu mijloace de stingere.
602. La încărcarea, descărcarea autocisternelor de combustibil se asigură legarea acestora la pământ.
Capitolul XVIII
STAŢII DE ALIMENTARE CU PRODUSE PETROLIERE
Secţiunea 1
Staţii de alimentare cu produse petroliere
603. Gradul de umplere a rezervoarelor de combustibil nu trebuie să depăşească 95% din volumul lor intern geometric.
604. Se interzice utilizarea focului deschis şi fumatul în rază de cel puţin 50 de metri de la locurile unde pot avea loc degajări de vapori inflamabili.
605. În timpul alimentării vehiculelor cu carburanţi trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
1) alimentarea motocicletelor se realizează doar cu motorul oprit, pornirea şi oprirea motorului se permite la o distanţă de cel puţin 15 metri de la coloana de alimentare;
2) carburanţii deversaţi pe teren trebuie îndepărtaţi cu nisip sau cu absorbanţi prevăzuţi pentru acest scop;
3) nisipul sau absorbanţii îmbibaţi cu carburanţi se colectează în cutii metalice cu capace care nu produc scântei la acţiuni mecanice, bine sigilate şi eliminate de pe teritoriul staţiei în cel mai scurt timp;
4) distanţa dintre vehiculul care se alimentează şi următorul vehicul nu trebuie să fie mai mică de 1 metru, concomitent cu această regulă, pentru fiecare vehicul este necesară asigurarea spaţiilor de manevră şi ieşire liberă de pe teritoriul staţiei petroliere, în acest scop drumul trebuie marcat distinctiv corespunzător.
606. La staţia de alimentare cu produse petroliere se interzice:
1) alimentarea vehiculelor cu motoare pornite;
2) trecerea vehiculelor peste rezervoare subterane, cu excepţia cazului prevăzute de documentaţia tehnică şi operaţională;
3) alimentarea rezervorului cu combustibil şi realimentarea vehiculelor în timpul furtunii şi în caz de risc de descărcări atmosferice;
4) alimentarea vehiculelor cu pasageri (cu excepţia pentru autoturisme);
5) accesul pe teritoriul staţiei a tractoarelor care nu sunt dotate cu captatoare de scânteie în timpul operaţiunii de primire, depozitare sau alimentare de petrol.
607. Sistemele de reţinere a flăcărilor de pe conductele de aerisire a rezervoarelor trebuie întreţinute şi menţinute în stare bună de utilizare.
608. Se interzice distribuirea carburanţilor în vase din mase plastice.
609. Staţiile de alimentare cu produse petroliere trebuie dotate cu bare de remorcare rigide cu lungimea de cel puţin 3 metri pentru evacuarea de urgenţă a vehiculelor în caz de incendiu.
610. Staţiile de alimentare cu produse petroliere trebuie să dispună de următoarele:
1) mijloace de primă intervenţie, în caz de incendiu;
2) instalaţii de semnalizare, stingere şi înştiinţare, în caz de incendiu, în stare de funcţionare;
3) legătură prin difuzoare între operator şi conducătorii auto, în stare de funcţionare;
4) amplasarea la intrarea pe teritoriu a plan-schemelor de amplasare a construcţiilor, a căilor de acces, a mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu, a surselor de alimentare cu apă a autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu;
5) instalarea indicatoarelor care interzic alimentarea buteliilor cu gaze de uz casnic.
611. În cazul amplasării staţiei de alimentare cu produse petroliere la o distanţă mai mare de 2 km de la unitatea de salvatori şi pompieri, aceasta trebuie dotată cu motopompă, inventarul necesar şi păstrate în încăperi încălzite.
612. În cazul hidranţilor exteriori de incendiu pe teritoriul sau în adiacenţa staţiei de alimentare cu produse petroliere, aceasta trebuie dotată cu coloane de incendiu şi rezervă de furtunuri cu lungimea totală nu mai puţin de 200 de metri.
613. Staţiile petroliere trebuie să dispună de rezervă de spumogen în conformitate cu calculele corespunzătoare, dar nu mai puţin de 400 de litri. Testarea spumogenului se efectuează nu mai puţin decât odată în doi ani.
614. În jurul staţiilor petroliere trebuie amenajate fâşii antiincediu cu o lăţime de cel puţin 10 metri (spaţiu pavat cu material incombustibil acoperit cu nisip sau săpat periodic).
615. Angajaţii şi personalul de deservire a instalaţiilor tehnologice de pe teritoriul staţiei petroliere trebuie să urmeze cursurile de instruire primară în domeniul apărării împotriva incendiilor, cu obţinerea certificatului de absolvire a acestora.
Secţiunea a 2-a
Staţii de livrare, încărcare şi deservire a buteliilor GPL
616. În raza de 3 metri de la punctul de desfacere a buteliilor se interzice aflarea oricăror materiale (combustibile sau incombustibile), iar terenul din acest spaţiu trebuie acoperit cu nisip şi săpat periodic.
617. Şoproanele se execută din structuri metalice, cu fixarea pe platforme din beton, pe strat exterior parascântei, cu depăşirea conturului şoproanelor cu cel puţin 0,2 metri.
618. Şoproanele trebuie izolate pe perimetru cu plasă de sârmă cu ochiuri de maximum 0,05 metri.
619. Fiecare şopron este necesar să fie prevăzut cu uşă de acces cu dimensiunile de 1,0x2,1 metri cu toc, din profile metalice. Jumătatea inferioară a uşii se realizează din plasă de sârmă, iar cea superioară – din tablă metalică.
620. Pe uşile punctelor de desfacere, la şoproane şi pe fâşiile de tablă trebuie indicate următoarele inscripţii:
1) gaze petroliere lichefiate;
2) pericol de explozie;
3) numele şi adresa proprietarului;
4) programul de lucru;
5) produse inflamabile;
6) pericol de explozie;
7) fumatul interzis.
621. În interiorul şoproanelor, buteliile se pot stivui în poziţie verticală, cu robinetul în sus, pe maximum două rânduri suprapuse, cele pline, şi pe cel mult trei rânduri, cele goale.
622. La exploatarea punctelor de desfacere a buteliilor trebuie respectate următoarele:
1) în interiorul punctelor de desfacere şi pe o distanţă de 3 metri în jurul lor se interzice depozitarea oricăror obiecte sau materiale;
2) în interiorul punctelor de desfacere şi pe o distanţă de 10 metri în jurul acestora se interzice depozitarea buteliilor cu alte gaze şi a unor ambalaje cu produse petroliere lichide, cu excepţia stingătoarelor de incendiu cu CO2;
3) se interzice fumatul şi efectuarea lucrărilor cu foc deschis la o distanţă de 50 de metri de la punctele de desfacere;
4) se interzice staţionarea autovehiculelor la mai puţin de 10 metri de la punctul de desfacere.
Capitolul XIX
TRANSPORTAREA SUBSTANŢELOR ŞI MATERIALELOR CU PERICOL
DE EXPLOZIE-INCENDIU ŞI DE INCENDIU
623. Cerinţele minime pentru stingătoarele portabile, aplicabile unităţilor de transport, care transportă mărfuri periculoase, trebuie adoptate conform tabelului 1. Capacitatea indicată se referă la un stingător care conţine pulbere (în cazul unui alt agent de stingere, capacitatea trebuie sa fie echivalentă).
|
Tabelul 1
| ||||
| Masa unităţii de transport | Numărul minim de stingătoare de incendiu | Capacitatea minimă totală per unitate de transport | Stingător pentru incendiu în compartimentul motor sau în cabină – cel puţin un stingător de incendiu având o capacitate de cel puţin: | Prescripţii referitoare la stingătoarele suplimentare – cel puţin un stingător de incendiu cu o capacitate de cel puţin: |
| ≤ 3,5 tone | 2 | 4 kg | 2 kg | 2 kg |
| > 3,5 tone ≤ 7,5 tone | 2 | 8 kg | 2 kg | 6 kg |
| > 7,5 tone | 2 | 12 kg | 2 kg | 6 kg |
624. Pentru conducătorii auto şi maşiniştii care participă la încărcarea, transportarea şi descărcarea substanţelor şi materialelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu (SMPEII) este interzis să lase mijloacele de transport sau încărcătura fără supraveghere.
625. În timpul transportării SMPEII este interzis fumatul.
626. SMPEII supuse transportării trebuie fixate astfel încât să fie exclusă mişcarea lor pe timpul deplasării.
627. Este interzisă tractarea de către o unitate de transport încărcată cu SMPEII mai mult de o remorcă sau semiremorcă.
628. Pe timpul deplasării trebuie respectate următoarele măsuri:
1) în cazul deplasării în coloană, trebuie respectată distanţa de cel puţin 50 de metri între vehiculele auto;
2) pe timp de furtună, ceaţă, cu vizibilitate redusă, transportul trebuie oprit şi evacuat în afara arterelor de circulaţie;
3) interzicerea staţionării autovehiculelor care transportă materii explozive la o distanţă mai mică de 300 de metri de la uzine, fabrici, localităţi şi de cel puţin 100 de metri până la arterele principale de circulaţie;
4) la transportarea/utilizarea SMPEII, inclusiv a materialelor pirotehnice, se interzice utilizarea lămpilor cu flacără deschisă sau a altor mijloace cu foc deschis.
629. Locurile de încărcare şi de descărcare a substanţelor şi a materialelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu trebuie dotate cu:
1) dispozitive speciale care asigură condiţiile de siguranţă la incendiu a lucrărilor. Pentru vasele de sticlă trebuie prevăzute cărucioare sau tărgi speciale pentru încărcăturile ambalate respectiv. Se admite transportul vaselor de sticlă în coşuri integre, cu mânere, care fac posibilă deplasarea lor de către două persoane;
2) mijloace de stingere a incendiului şi de lichidare a situaţiilor de avarie;
3) instalaţii de iluminat staţionare sau provizorii corespunzătoare categoriei zonei de pericol de explozie-incendiu sau de incendiu, conform normelor.
630. În locurile de încărcare-descărcare a încărcăturilor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu se interzice utilizarea focului deschis.
Capitolul XX
OBIECTIVE DESTINATE PENTRU DEPOZITARE
Secţiunea 1
Prevederi generale
631. Pentru construcţiile de depozitare şi, în general, depozitele de materiale şi substanţe trebuie stabilite categoriile de pericol de incendiu în funcţie de natura activităţii desfăşurate, caracteristicile de ardere ale materialelor şi substanţelor utilizate, manipulate şi a densităţii sarcinii termice.
632. La depozitarea de materiale şi substanţe care prezintă pericol de autoaprindere este obligatorie stabilirea duratei de depozitare a acestora şi luarea măsurilor de verificare a creşterii temperaturii lor.
633. Nu se permite tranzitarea prin depozite de materiale sau lichide combustibile sau încăperi de depozitare, a conductelor care transportă fluide combustibile (gaze, lichide), a celor de încălzire şi ale reţelelor electrice tranzitare.
634. Este admisă depozitarea diferitelor materiale şi substanţe în aceeaşi încăpere, dacă amestecul lor sau al vaporilor respectivi nu prezintă pericol de autoaprindere sau explozie, iar în caz de incendiu, se pot utiliza aceleaşi substanţe de stingere.
635. Depozitarea materialelor combustibile solide împreună cu lichide sau gaze combustibile nu este admisă.
Secţiunea a 2-a
Depozite închise
636. În interiorul depozitelor distanţa dintre stive sau marfa depozitată trebuie adoptată:
1) nu mai puţin de 1 metru până la pereţii orbi;
2) nu mai puţin de 1,5 metri până la pereţii cu goluri de fereastră;
3) nu mai puţin de 1 metru dintre stive.
637. Depozitele cu stive mai înalte de 5 metri trebuie să corespundă reglementărilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite de normativele în construcţii, după densitatea sarcinii termice şi pericolul de propagare a focului.
638. Golurile funcţionale în barierele antifoc trebuie protejate cu elemente de închidere cu limita de rezistenţă la foc EI 45, echipate cu dispozitive de autoînchidere în caz de incendiu.
Secţiunea a 3-a
Depozite deschise
639. La depozitarea materialelor combustibile în secţiuni sau stive, suprafaţa acestora nu poate depăşi 300 m2 şi distanţa de siguranţă dintre acestea trebuie să constituie cel puţin 8 metri.
640. Pentru accesul şi intervenţia operativă în caz de incendiu, la depozitele în aer liber trebuie asigurat accesul pe toate laturile.
641. În cazul depozitării pe aceeaşi platformă a materialelor şi a substanţelor combustibile de diferite tipuri, trebuie asigurată dispunerea separată a acestora.
642. Depozitele trebuie asigurate cu căi de acces, dimensionate şi realizate astfel încât să asigure limitarea propagării incendiilor şi să asigure intervenţia autospecialelor de intervenţie la incendii.
Secţiunea a 4-a
Depozite de lichide uşor inflamabile (LUI)
şi lichide combustibile (LC)
643. Depozitele deschise de lichide combustibile, de regulă, se amplasează în zone mai joase decât obiectele învecinate. Dacă sunt amplasate mai sus, se iau măsuri care să împiedice pătrunderea lichidelor combustibile la obiectele din vecinătate. Depozitarea lichidelor combustibile în ambalaje sau recipiente se admite pe platforme executate din materiale incombustibile, situate deasupra nivelului terenului şi prevăzute cu rigole de scurgere.
644. Depozitele de lichide combustibile trebuie amplasate în clădiri sau încăperi separate, în funcţie de natura produselor şi volumul lor, în rezervoare sau ambalaje corespunzătoare, marcate cu inscripţii privind conţinutul, aşezate pe categorii şi în perfectă ordine, asigurându-se spaţii pentru manipulare şi circulaţie.
645. Rezervoarele sau instalaţiile trebuie prevăzute cu sisteme de control al nivelului lichidelor combustibile. Este obligatorie montarea sistemelor de prevenire a propagării flăcărilor şi supape de respiraţie, conform normelor stabilite.
646. Se interzice lucrul cu foc deschis la o distanţă mai mică de 40 de metri de orice instalaţie sau rezervor al depozitului de lichide combustibile, de staţii de pompare, rampe.
647. Rezervoarele trebuie prevăzute cu recipiente de avarie pentru retenţia a 1/3 din capacitatea acestora.
648. Se interzice folosirea ambalajelor din materiale plastice pentru păstrarea, manipularea sau transportarea lichidelor uşor inflamabile.
649. Vopselele şi lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează în compartimente separate faţă de lacurile poliesterice.
650. Este interzisă depozitarea lacurilor poliesterice în depozite amplasate în aer liber sau manipularea violentă a butoaielor sau a bidoanelor.
651. În cazul alimentării directe din rezervoare supraterane sau semi îngropate, vehiculele trebuie amplasate la o distanţă mai mică de 10 metri faţă de rezervoare.
652. Digurile şi pragurile de reţinere a produselor petroliere trebuie realizate din materiale incombustibile etanşe şi să asigure reţinerea întregii cantităţi de lichide.
653. Circulaţia locomotivelor pe rampă de cale ferată în timpul încărcării-descărcării LUI şi LC este interzisă. În timpul încărcării-descărcării acestor lichide este interzisă circulaţia autovehiculelor cu motoare cu ardere internă în apropierea rampelor.
654. Viteza de mişcare a vagoanelor manevrate la rampă nu poate depăşi 5 km/oră.
655. Terenurile bazelor (depozitelor) de produse petroliere, staţiilor de pompare trebuie îngrădite cu garduri cu înălţimea de cel puţin 2 metri.
656. Supapele respiratoare şi opritoarele de foc trebuie verificate în vederea corespunderii lor cu fişa tehnică, cel puţin o dată pe lună, iar la temperatura aerului sub 0°C – de cel puţin o dată în 10 zile.
657. Depozitele şi bazele petroliere trebuie să dispună de o rezervă de mijloace şi substanţe de stingere în cantitatea necesară pentru stingerea incendiului la rezervorul cu capacitatea cea mai mare, conform normativelor stabilite.
658. La fiecare depozit se afişează schema care va conţine informaţii despre amplasarea rezervoarelor, pozarea conductelor, locul ventilelor de închidere şi mijloacele de stingere a incendiilor.
659. Stelajele metalice pe care se depozitează butoaiele sau bidoanele, autocisternele, vagoanele-cisternă, precum şi conductele şi vanele în care se face transportul sau transvazarea trebuie legate la pământ împotriva electricităţii statice.
660. Orice scurgere de lichide uşor inflamabile şi lichide combustibile pe pardoseală trebuie îndepărtată imediat cu nisip sau cu cârpe, iar materialele folosite pentru curăţenie trebuie depozitate în cutii metalice închise şi evacuate în locuri special amenajate.
Secţiunea a 5-a
Depozite de recipient transportabile cu gaze comprimate sau lichefiate
661. Depozitarea recipientelor transportabile cu gaze comprimate sau lichefiate se admite în construcţii cu un etaj, şoproane sau platforme exterioare.
662. Buteliile cu postament trebuie păstrate vertical, aşezate în grup în boxe sau stelaje, asigurate cu lanţuri sau alte dispozitive cu spaţii de acces între acestea.
Buteliile fără postament trebuie păstrate în poziţie orizontală pe rame sau stelaje din lemn, fără a se sprijini între acestea şi cu ventilele în aceeaşi direcţie.
663. Este interzisă depozitarea recipientelor cu gaze comprimate şi lichefiate pe căile de evacuare, scări, culoare şi coridoare.
664. Pe o rază de 10 metri în jurul depozitului cu butelii se interzice păstrarea oricăror materiale combustibile şi executarea lucrărilor cu foc deschis.
665. Este interzisă transportarea recipientelor cu gaze sub presiune împreună cu alte materiale sau substanţe combustibile şi periculoase, precum şi transportul de persoane la un loc cu acestea. De asemenea, se interzice transportul acestora în mijloace de transport pentru călători sau în alte mijloace de transport necorespunzătoare.
Secţiunea a 6-a
Depozite de vopsele, lacuri şi solvenţi
666. Vopselele şi lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează în compartimente separate faţă de lacurile poliesterice. Întăritorul, grundul activ şi acceleratorul de poliesteri trebuie depozitate separat.
667. La depozitarea vopselelor, lacurilor şi solvenţilor inflamabili obligatoriu trebuie respectate instrucţiunile producătorului. Este interzisă depozitarea acestor materiale în apropierea corpurilor de încălzire şi celor de iluminat.
668. În timpul depozitării şi manipulării materialelor şi/sau a substanţelor combustibile se ţine seama de proprietăţile lor fizico-chimice şi de compatibilitatea cu produsele de stingere, astfel încât la contactul dintre acestea să nu se producă ori să se propage incendiul.
669. Lacurile poliesterice, grundul activ, întăritorul şi acceleratorul se păstrează la întuneric şi la o temperatură redusă a mediului ambiant, iar lichidele inflamabile, în general, trebuie ferite de acţiunea razelor solare.
670. Ambalajele golite de vopsele, lacuri trebuie acoperite cu capace şi evacuate imediat din depozit. Locurile de acumulare a ambalajelor golite trebuie amplasate la cel puţin 5 metri distanţă de drumuri sau clădiri.
Secţiunea a 7-a
Păstrarea materialelor lemnoase
Subsecţiunea 1
Prevederi generale
671. Depozitele de materiale lemnoase cu capacitatea mai mare de 2000 m3 trebuie să corespundă normelor speciale de proiectare a depozitelor de materiale lemnoase.
672. Pentru depozitele de materiale lemnoase cu capacitatea mai mică de 2000 m3 trebuie elaborate şi coordonate cu organul supravegherii de stat măsurile contra incendiilor, planurile de amplasare a stivelor, cu indicarea volumului maxim de păstrare a acestora, a distanţelor de siguranţă şi a căilor de acces la stive, precum şi dintre stive şi obiectivele vecine.
673. Nu se admite depozitarea materialelor lemnoase, a utilajelor pe suprafaţa spaţiului de siguranţă dintre stive.
674. Locurile desinate pentru stive trebuie curăţate până la pământ, înlăturând iarba, gunoiul şi alte resturi combustibile, sau acoperite cu un strat de nisip, pământ sau pietriş cu grosimea de cel puţin 0,15 metri.
675. Pentru fiecare depozit trebuie elaborat planul operativ de stingere a incendiilor, cu stabilirea acţiunilor de desfacere a stivelor, a grămezilor de lemn tăiat, de şiţă, luând în considerare posibilitatea de antrenare în aceste scopuri a angajaţilor şi tehnicii din dotare. Anual, înainte de începerea perioadei de primăvară-vară, planul trebuie revizuit prin antrenarea tuturor schimburilor de angajaţi şi a subdiviziunilor respective ale serviciului pompieri şi salvatori.
676. Cu excepţia mijloacelor de primă intervenţie la incendiu, la depozite trebuie amenajate posturi cu o rezervă de diferite tipuri de tehnică de intervenţie în cantităţile stabilite de planurile operative de stingere.
677. Nu se admite executarea în depozit a lucrărilor care nu ţin de păstrarea materialelor lemnoase.
678. Încăperile pentru încălzirea angajaţilor pot fi amenajate la depozitele materialelor lemnoase numai în clădiri separate, cu condiţia respectării distanţelor de siguranţă la incendiu.
679. Pentru încălzirea acestor încăperi se admite utilizarea aparatelor electrice conforme.
680. Troliurile cu motoare cu ardere internă trebuie amplasate la minimum 15 metri de la stivele de lemn rotund.
681. Terenul din jurul troliului trebuie curăţat de resturi lemnoase, de coajă şi de alte deşeuri şi gunoi combustibil. Se admite păstrarea combustibilului şi a lubrifianţilor pentru alimentarea motoarelor în cantitate de maximum un butoi la o distanţă de minimum 10 metri de la troliu şi de minimum 20 de metri de la cea mai apropiată stivă.
682. Materialul lemnos (buşteni, cherestea, rămăşite, tocătură, rumeguş) se depozitează în stive sau vrac pe grupe, secţii, sectoare, cu distanţă de siguranţă între acestea, în conformitate cu cerinţele stabilite în acte normative.
683. Se interzice executarea pe teritoriul depozitului a lucrărilor cu foc deschis (sudură, topirea bitumului sau a asfaltului, încălzirea cu flăcări a conductelor).
684. Se interzice accesul în depozite a mijloacelor de transport cu motoare cu ardere internă care prezintă scurgeri de carburanţi sau lubrifianţi, cu tobe de eşapament defecte sau fără dispozitive parascântei.
685. Pe teritoriul depozitelor este interzisă descărcarea, manipularea sau depozitarea altor substanţe sau materiale combustibile decât cele lemnoase (de exemplu, motorină, păcură, lubrifianţi, lacuri, vopsele, diluanţi).
686. Se interzice depozitarea rămăşiţelor de lemn pe instalaţiile electrice, motoare, cutii de conexiuni, tablouri de comandă care deservesc depozitul.
Subsecţiunea a 2-a
Depozite de cherestea
687. La stivuirea şi desfacerea stivelor de cherestea, pachetele de transport trebuie să fie aşezate numai de o parte a căii de circulaţie, iar lăţimea carosabilului trebuie să fie de cel puţin 4 metri.
688. Se interzice aşezarea pachetelor de transport pe suprafaţa spaţiului de siguranţă la incendiu şi în căile de acces la sursele de apă pentru stingerea incendiilor.
689. Hârtia impermeabilă uzată, bucăţile şi resturile de hârtie trebuie adunate în containere, amplasate în locuri special amenajate cu respectarea distanţei de siguranţă la foc.
690. În depozitele închise, lăţimea trecerii dintre stive şi proeminenţele pereţilor clădirii trebuie să fie de minimum 0,8 metri. Vizavi de golurile de uşă ale depozitului trebuie să rămână o trecere cu lăţimea egală cu lăţimea uşii, însă nu mai mică de 1 metru.
691. În depozitele închise nu se admit pereţi despărţitori şi încăperi de serviciu.
692. Pardoseala depozitelor închise şi a terenurilor de sub acoperişurile de protecţie trebuie executată din materiale incombustibile.
Subsecţiunea a 3-a
Depozite de draniţă
693. Păstrarea draniţei se admite în depozite închise, buncăre şi pe terenuri deschise, a căror fundaţie este construită din materiale incombustibile.
694. Cabinele în care se află electromotoarele conveierelor pentru transportarea draniţei trebuie să fie executate conform gradului I sau II de rezistenţă la foc.
695. Pentru controlul temperaturii de încălzire a draniţei în interiorul grămezii trebuie să se prevadă canale din materiale incombustibile dotate cu termocuple.
Secţiunea a 8-a
Depozite de cărbuni
696. Depozitarea cărbunelui trebuie efectuată pe sorturi şi în grămezi. Dimensiunile grămezilor sunt condiţionate de modul de exploatare a depozitului, de categoria, de tipul cărbunelui, de durata de depozitare, precum şi de felul de aşezare a straturilor. În depozit trebuie montate tăbliţe indicatoare cu cantitatea de cărbune şi data depozitării acestuia.
697. Platformele pe care se depozitează cărbunii trebuie bătătorite pentru a evita amestecarea cărbunilor cu pământul. Nu se admite infiltrarea apei în masa cărbunilor, în acest scop fiind necesară amenajarea unor pante înclinate spre exterior, de cel puţin 3 grade, pentru evacuarea apelor.
698. Nu se admite amestecarea grămezilor de cărbuni cu plante, aşchii de lemn, turbă, fragmente de conducte metalice sau alte deşeuri. Nu se admite depozitarea cărbunelui pe platforme de lemn sau asfalt.
699. Aşezarea cărbunelui în grămezi se efectuează în straturi de 0,5 metri, cu tasarea acestora. Suprafaţa grămezilor trebuie acoperită cu un strat de cărbune fărâmiţat şi bine bătătorit. Marginile grămezilor trebuie taluzate bine.
700. Temperatura în straturile grămezilor de cărbuni trebuie supravegheată şi controlată în permanenţă.
701. În cazul în care se constată o temperatură mai mare de 600 °C în grămezile de cărbuni, acestea trebuie desfăcute. La depozitele mecanizate şi la cele nemecanizate de cărbuni presaţi trebuie prevăzute platforme de rezervă cu suprafaţă de cel puţin 5% din suprafaţa totală a grămezilor pentru desfacerea, împrăştierea şi răcirea cărbunilor autoaprinşi.
702. În cazul depozitării cărbunilor în şoproane, contactul între elementele combustibile ale construcţiei şi cărbunelui trebuie să fie evitat.
Capitolul XXI
LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢIE-MONTAJ
703. Până la începutul lucrărilor de construcţie pe şantier, toate construcţiile în limita spaţiilor de siguranţă la incendiu trebuie demolate.
704. Amplasarea pe şantier a clădirilor şi instalaţiilor de producţie, de depozitare şi auxiliare trebuie să corespundă documentaţiei de proiect.
705. La şantierul cu aria de 3 ha şi mai mult trebuie asigurate cel puţin două intrări din direcţii opuse. Pavajul drumurilor trebuie să asigure accesul automobilelor de intervenţie în orice anotimp. Porţile de intrare pe şantier se realizează cu o lăţime de cel puţin 4 metri.
706. La intrarea pe şantier este necesar de instalat planuri, în care sunt indicate clădirile şi instalaţiile în execuţie, intrările, căile de acces, locul de aflare a surselor de apă şi a mijloacelor de stingere a incendiilor.
707. Amenajarea drumurilor şi căilor de acces pentru autospecialele de intervenţie trebuie finalizată până la începerea lucrărilor de construcţie. De-a lungul clădirilor cu lăţimea de peste 18 metri, accesul pentru autospecialele de intervenţie trebuie amenajat de ambele părţi longitudinale, iar dacă lăţimea depăşeşte 100 metri, din toate părţile construcţiei.
708. În clădirile aflate în faza de construcţie, se admite amplasarea atelierelor şi a depozitelor provizorii (cu excepţia depozitelor de substanţe şi materiale combustibile, depozitelor de utilaje costisitoare, valoroase, precum şi a celor în ambalaj combustibil, încăperilor de producţie sau a utilajelor care ţin de prelucrarea materialelor combustibile) cu condiţia respectării prevederilor prezentelor reguli.
709. Amenajarea încăperilor administrativ-sociale se admite în porţiuni separate ale clădirilor prin pereţi despărţitori antifoc plini de tipul 1 şi cu planşee de tipul 3.
710. În clădirile aflate în construcţie nu se admite amenajarea depozitelor (cămărilor), atelierelor şi încăperilor administrativ-sociale provizorii din elemente metalice portante, neprotejate şi panouri cu termoizolaţie din polimeri combustibili.
711. La reconstrucţia, extinderea, reutilarea tehnică, reparaţia capitală şi la darea în exploatare a obiectelor pe părţi, partea în construcţie se separă în mod obligatoriu de cea în exploatare prin pereţi antifoc de tipul 1 şi cu planşee antifoc de tipul 1. Totodată, se asigură în mod obligatoriu condiţiile de evacuare în siguranţă a persoanelor din toate compartimentele clădirilor şi instalaţiilor.
712. În cazul clădirilor în construcţie cu trei şi mai multe nivele, scările se execută concomitent cu executarea casei scării.
713. Utilizarea la casele scării a scărilor mobile din lemn se admite doar în clădirile cu maximum două nivele.
Se admite, în perioada executării lucrărilor de construcţie, în scopul protejării treptelor, acoperirea lor cu materiale combustibile.
714. Executarea lucrărilor în interiorul clădirilor şi instalaţiilor, utilizând substanţe şi materiale combustibile, concomitent cu efectuarea altor lucrări de construcţie-montaj cu utilizarea focului deschis, se interzice.
715. Lucrările de termoprotecţie a structurilor metalice, în scopul majorării gradului lor de rezistenţă la foc, trebuie executate concomitent cu înălţarea clădirii.
716. În cazul în care în interiorul clădirilor există materiale combustibile, trebuie întreprinse măsuri pentru prevenirea propagării incendiului prin golurile din pereţi şi planşee (trebuie să fie ermetizate îmbinările pereţilor interiori şi exteriori şi cele ale planşeelor dintre etaje, locurile de trecere a comunicaţiilor inginereşti, asigurând limita minimă necesară de rezistenţă la foc şi clasa minimă de pericol de incendiu).
În cazul în care golurile din clădiri şi instalaţii se ermetizează provizoriu, în acest scop se utilizează materiale incombustibile şi slab combustibile.
717. Lucrările de montare a elementelor de construcţie cu termoizolaţie combustibilă sau cu utilizarea termoizolanţilor combustibili trebuie executate în baza permiselor de lucru, eliberate executanţilor de lucrări şi semnate de responsabilul de asigurare a apărării împotriva incendiilor a şantierului.
În permisul de lucru se va indica: locul, consecutivitatea tehnologică, metodele de executare, măsurile concrete de prevenire a incendiilor, numele persoanelor responsabile şi termenul de valabilitate.
718. Aşezarea termoizolantului combustibil şi executarea covorului hidroizolant pe acoperiri, aranjarea stratului de protecţie din pietriş, montarea elementelor de închidere, utilizând în acest scop termoizolanţi combustibili, se efectuează pe sectoare cu aria de cel mult 400 m2.
719. La executarea lucrărilor de amenajare a acoperişului cu aria de 1000 m2 şi mai mult, utilizând termoizolanţii combustibili, pe acoperiş, pentru stingerea incendiilor trebuie prevăzută montarea conductelor provizorii de apă. Distanţa dintre hidranţii de incendiu trebuie calculată pornind de la condiţia de debitare cu apă (oricărui punct al acoperişului) cu minimum două jeturi cu debitul de 5 l/s fiecare.
720. La executarea lucrărilor de hidroizolare şi a izolaţiei împotriva umidităţii la învelitoare, de montare a panourilor cu termoizolanţi combustibili nu se admite executarea concomitentă a lucrărilor de sudare şi alte lucrări cu focul.
Toate lucrările cu utilizarea focului deschis trebuie efectuate până la începerea utilizării materialelor combustibile.
721. Alimentarea cu combustibil a agregatelor pe acoperiş se efectuează în locuri speciale, dotate cu două stingătoare de incendiu şi cu o ladă cu nisip.
Nu se admite păstrarea pe acoperiş a combustibilului pentru alimentarea agregatelor şi a ambalajului.
722. Pentru încălzirea clădirilor mobile (de inventar), de regulă, trebuie utilizate calorifere de abur şi de apă, precum şi aparate de încălzire electrică de producţie industrială.
723. Uscarea hainelor şi a încălţămintei trebuie efectuată în încăperi, clădiri sau instalaţii special amenajate în acest scop, încălzite centralizat cu apă sau cu utilizarea caloriferelor cu apă.
Amenajarea uscătoriilor în tambure şi în alte încăperi situate în apropierea ieşirilor din clădiri se interzice.
724. Nu se admite utilizarea focului deschis, precum şi executarea lucrărilor cu foc şi utilizarea caloriferilor electrice şi arzătoarelor de gaze cu radiaţie infraroşie pentru încălzirea construcţiilor provizorii.
725. Instalaţiile mobile cu arzătoare de gaze cu radiaţie infraroşie montate pe pardoseală trebuie să dispună de suport special stabil. Buteliile cu gaze se amplasează conform actelor normative.
Distanţa de la arzătoare până la construcţiile incombustibile trebuie asigurată de cel puţin un metru, până la cele normal sau puternic combustibile – de cel puţin 0,7 metri, iar până la cele slab sau moderat combustibile – de cel puţin 0,4 metri.
726. În locurile de funcţionare a instalaţiilor cu arzătoare de gaze cu radiaţie infraroşie nu se admite păstrarea substanţelor şi materialelor combustibile, precum şi efectuarea lucrărilor, utilizând aceste substanţe sau materiale.
727. La exploatarea arzătoarelor de radiaţie infraroşie se interzice:
1) utilizarea instalaţiei în încăperi fără aerisire naturală sau ventilaţie artificială cu frecvenţa respectivă de schimb a aerului, precum şi la încăperile din subsol şi demisol;
2) utilizarea arzătorului cu ceramica deteriorată, precum şi cu limbi de foc vizibile;
3) exploatarea instalaţiei în cazul în care în încăpere există miros de gaze;
4) îndreptarea razelor termice emise de arzătoare în direcţia materialelor combustibile, buteliilor cu gaze, conductelor de gaze, cablurilor electrice;
5) utilizarea instalaţiilor de gaze simultan cu cele care funcţionează cu combustibil solid;
6) utilizarea focului deschis în apropierea buteliilor de gaze. La executarea lucrărilor pe terenuri deschise (pentru încălzirea locurilor de muncă şi pentru uscarea sectoarelor umede) trebuie să se utilizeze numai arzătoare rezistente (stabile) la vânt.
728. Instalaţiile de încălzire a aerului trebuie amplasate la distanţe de minimum 5 metri de la clădirea în construcţie.
Rezervorul pentru combustibil nu poate depăşi volumul de 200 l şi trebuie să fie instalat la o distanţă de cel puţin 10 metri de la încălzitorul de aer şi la o distanţă de cel puţin 15 metri de la clădirea în construcţie. Combustibilul este necesar să fie debitat la încălzitorul de aer printr-o conductă metalică.
Racordurile şi armătura conductelor de combustibil trebuie să fie utilizate de producţie industrială, precum şi trebuie să fie montate astfel încât să excludă scurgerea combustibilului. Pe conducta de combustibil la rezervorul de consum este necesar de montat o supapă de închidere pentru a opri debitarea combustibilului la instalaţie în caz de incendiu sau de avarie.
729. La montarea şi exploatarea instalaţiilor care funcţionează cu combustibil gazos trebuie respectate următoarele prevederi:
1) instalaţiile producătoare de căldură se dotează cu arzătoare care corespund cerinţelor Reglementării tehnice privind aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.109/2022;
2) arzătoarele funcţionează stabil fără desprinderea flăcării şi fără izbucnirea lor în interiorul arzătorului, în limitele reglării necesare a sarcinii termice a agregatului;
3) ventilaţia încăperii în care sunt montate instalaţiile producătoare de căldură trebuie asigurată cu un schimb triplu de aer.
730. În timpul exploatării instalaţiilor producătoare de căldură se interzice:
1) exploatarea instalaţiei cu conducta de combustibil neermetizată, cu îmbinări neetanşe ale corpului injectorului cu instalaţia, cu coşul de evacuare a fumului defectat, cu electromotoarele şi aparatura de pornire defectate, precum şi cu electromotorul fără protecţie termică şi alte defecte;
2) exploatarea instalaţiei cu injectorul dereglat (dacă combustibilul arde neuniform);
3) utilizarea furtunurilor şi mufelor de cauciuc sau de policlorvinil la îmbinările conductelor de combustibil;
4) executarea îngrădirilor combustibile lângă instalaţie şi lângă rezervoarele de consum;
5) încălzirea conductelor de combustibil cu flacără deschisă;
6) pornirea instalaţiei generatoare de căldură fără purjarea ei cu aer după un timp scurt de staţionare;
7) aprinderea amestecului de ardere prin ferestruica de observare;
8) reglarea rostului între electrozii bujiilor în timpul funcţionării instalaţiei producătoare de căldură;
9) exploatarea instalaţiei generatoare de căldură fără plasa de protecţie la colectoarele de captare a aerului.
731. La începutul lucrărilor de construcţie la şantier trebuie asigurată în mod obligatoriu alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor de la hidranţii instalaţi la reţeaua exterioară de alimentare cu apă sau din rezervoare (bazine).
732. Conducta interioară de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor şi instalaţiile automate de stingere a incendiilor prevăzute în proiect trebuie montate instantaneu cu construirea obiectului. Conducta de alimentare cu apă pentru incendii trebuie pusă în funcţie la începutul lucrărilor de finisare, iar sistemele automate de stingere şi semnalizare a incendiilor – de la începutul lucrărilor de pornire-reglare (la instalaţiile de cabluri – până la pozarea cablurilor).
Capitolul XXII
LUCRĂRILE CU PERICOL DE INCENDIU
Secţiunea 1
Lucrările ce ţin de lipire şi utilizare a masticului, bitumului,
polimerilor şi altor materiale combustibile
733. Încăperile şi zonele de lucru în care se utilizează substanţe combustibile (prepararea compoziţiei şi aplicarea ei pe suprafaţa obiectelor), care degajă vapori şi prezintă pericol de explozie-incendiu şi de incendiu, trebuie dotate cu ventilaţie naturală sau cu ventilaţie prin refulare şi aspiraţie forţată.
Frecvenţa schimbului de aer pentru executarea în siguranţă a lucrărilor se determină în documentaţia de proiect conform calculelor. Persoanele care nu participă direct la executarea lucrărilor nu au acces în aceste încăperi. În camerele învecinate este interzisă aflarea persoanelor şi executarea de lucrări.
734. Stratul combustibil de acoperire se aplică pe pardoseală, de regulă, la lumina zilei, pe arii de maximum 100 m2. Lucrările încep cu aplicarea stratului pe suprafeţele mai îndepărtate de ieşirile din încăperi, iar pe coridoare după finalizarea lucrărilor respective în încăperi.
735. Răşina epoxidică, cleiul şi masticul, inclusiv vopseaua pe bază de răşini sintetice şi aplicarea materialelor din polimeri în plăci şi rulouri, se efectuează după finalizarea tuturor lucrărilor de construcţie-montaj şi tehnico-sanitare, înaintea vopsirii finale a încăperilor.
736. Pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea substanţelor combustibile este necesar să se utilizeze scule parascântei (de aluminiu, cupru, masă plastică, bronz). Sculele şi echipamentul utilizate la executarea lucrărilor care ţin de aplicarea substanţelor combustibile trebuie spălate pe un teren deschis.
737. Încăperile în care se utilizează substanţe şi materiale combustibile trebuie dotate cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu, calculând câte două stingătoare de incendiu şi câte o prelată ignifugă pentru fiecare 100 m2 de arie a încăperii, precum şi panouri de incendiu mobile, conform tabelului nr.3 la anexa nr.2.
738. Fiecare cazan pentru topirea bitumului şi răşinii trebuie închis etanş şi dotat cu capac din materiale incombustibile. Se permite umplerea cazanelor doar cu 3/4 din capacitatea totală. Materialul cu care se umple cazanul trebuie să fie uscat. Nu se admite instalarea cazanelor în încăperi de cerdac (pod) şi pe acoperişuri.
739. Pentru evitarea vărsării masticului în focar şi aprinderea lui, cazanul trebuie instalat înclinat în aşa fel încât marginea lui, aflată deasupra focarului, să fie cu 0,05-0,06 metri mai sus decât partea opusă. Deasupra gurii focarului cazanului trebuie instalată o copertină basculantă din materiale incombustibile. După finalizarea lucrărilor, focarele cazanelor trebuie stinse şi stropite în mod obligatoriu cu apă.
740. Pentru stingerea incendiilor, locurile de topire a bitumului trebuie dotate cu lăzi cu nisip uscat cu capacitatea de 0,5 m3, cu lopeţi şi stingătoare de incendiu.
741. Locul de topire şi încălzire a masticului trebuie să fie înconjurat cu un dig (sau în jurul acestui loc să se construiască o bordură din materiale incombustibile) cu înălţimea de cel puţin 0,3 metri.
742. Se admite instalarea cazanelor în grupe de maximum trei. Distanţa dintre grupe trebuie asigurată de cel puţin 9 metri. Locurile de topire şi încălzire a masticului şi bitumului trebuie amplasate pe terenuri speciale şi amplasate la o distanţă de cel puţin:
1) 30 metri de la clădirile şi instalaţiile de gradul IV şi V de rezistenţă la foc;
2) 20 metri de la clădirile şi instalaţiile de gradul III de rezistenţă la foc;
3) 10 metri de la clădirile şi instalaţiile de gradul special, I şi II de rezistenţă la foc.
743. Încălzirea compoziţiilor de bitum în interiorul încăperilor se efectuează în rezervoare cu încălzire electrică. Nu se admite utilizarea în acest scop a aparatelor (dispozitivelor) cu foc deschis.
744. Transportarea masticului de bitum fierbinte la locurile de muncă se efectuează în rezervoare speciale de metal, de forma unui trunchi de con orientat cu partea cea lată în jos, ale căror capace se închid ermetic. Capacele rezervoarelor trebuie să aibă accesorii de închidere care exclud deschiderea rezervorului în timpul căderii lui.
745. Transportarea masticului în vase deschise nu se admite cu ajutorul pompei, prin conducta de metal fixată pe sectoarele verticale ale construcţiei, evitând scurgerea. Pe sectoarele orizontale se admite debitarea masticului prin furtunuri termorezistente.
În locurile de racordare a furtunului la conducta de metal trebuie îmbrăcată o mantă (cutie) de protecţie cu lungimea de 0,4-0,5 metri din foaie de cort sau din alt material.
După umplerea rezervorului instalaţiei pentru utilizarea masticului, masticul trebuie evacuat din conductă.
746. În timpul topirii şi încălzirii compoziţiilor de bitum nu se admite lăsarea cazanelor fără supraveghere.
În procesul de pregătire a masticului de bitum nu se admite încălzirea diluanţilor.
Nu se admite utilizarea focului deschis în raza de 50 metri de la locul unde se amestecă bitumul cu diluanţi.
Secţiunea a 2-a
Lucrările cu focul deschis
747. Locurile de executare a lucrărilor cu focul trebuie dotate cu mijloace de primă intervenţie (stingător de incendiu, ladă cu nisip şi lopată, găleată, rezerva de apă), inclusiv panouri de incendiu mobile, conform tabelului nr.3 la anexa nr.2.
748. Se interzice amplasarea locurilor permanente de executare a lucrărilor ce ţin de utilizarea focului, în încăperi unde există pericol de explozie-incendiu şi de incendiu.
749. La tratarea cu aburi în interiorul utilajului tehnologic, temperatura aburului debitat nu trebuie să depăşească valorile egale cu 80% din temperatura de inflamabilitate a vaporilor (gazelor) combustibili. Utilajul tehnologic, la care se prevede executarea lucrărilor cu focul, trebuie adus în stare perfectă pentru a evita explozia şi incendierea prin:
1) eliberarea de substanţe cu pericol de incendiu şi explozie;
2) deconectarea de la comunicaţiile în funcţiune (cu excepţia comunicaţiilor utilizate pentru pregătirea lucrărilor cu focul);
3) curăţarea preventivă, spălarea, tratarea cu aburi, aerisirea, sorbţia, flegmatizarea.
750. Utilajul tehnologic trebuie spălat la concentraţii în el a vaporilor (gazelor) sub limitele de inflamare şi într-un regim electrostatic nepericulos.
751. Metoda de curăţare a încăperilor, precum şi a echipamentului şi a comunicaţiilor, la care se execută lucrările cu focul, trebuie efectuată în aşa mod încât să nu ducă la formarea amestecurilor explozibile de vapori sau praf cu aerul şi la apariţia surselor de aprindere.
752. Pentru a exclude pătrunderea părticelelor de metal înfierbântate în încăperile alăturate, la etajele inferioare, trapele – de vizitare tehnologice, precum şi alte goluri de ventilare-montare în planşee, în pereţi şi în pereţii despărţitori ai încăperilor, în care se efectuează lucrările cu focul, trebuie completate cu materiale incombustibile.
Locul efectuării lucrărilor cu focul trebuie curăţat de substanţele şi materialele combustibile în raza indicată în tabelul de mai jos.
|
Tabelul 2
| ||||||||
| Înălţimea punctului de sudare deasupra nivelului pardoselii sau al suprafeţei terenului adiacent, metri | 0 | 2 | 3 | 4 | 6 | 8 | 10 | ≤ 10 |
| Raza minimă a zonei de curăţare, metri | 5 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
753. Elementele de construcţie care se află în limita razelor indicate, podina de pardoseală, materialele de finisare şi placare, precum şi izolaţia şi părţile utilajului, executate din materiale combustibile, trebuie să fie protejate împotriva scânteilor cu ecrane de metal, cu pânză de azbest sau cu alte materiale incombustibile şi, în caz de necesitate, stropite cu apă.
754. În încăperile în care se execută lucrări cu utilizarea focului, toate uşile care unesc încăperile în cauză cu altele, inclusiv uşile tamburelor-ecluză, trebuie închise în mod etanş. Ferestrele, în funcţie de anotimp, de temperatura din încăpere, de durată, volumul şi gradul de pericol al lucrărilor cu focul, trebuie să fie deschise în măsura posibilităţilor.
755. Încăperile în care este posibilă formarea concentraţiilor periculoase a vaporilor de lichide uşor inflamabile, lichide combustibile şi gaze combustibile, înaintea executării lucrărilor cu focul, trebuie să fie aerisite.
756. Locurile de executare a lucrărilor de sudare şi de tăiere din interiorul clădirilor şi încăperilor, ale căror elemente de construcţie conţin materiale combustibile, este necesar să fie izolate printr-un perete despărţitor plin din material incombustibil. Totodată, înălţimea acestuia trebuie să fie de cel puţin 1,8 metri, iar spaţiul dintre peretele despărţitor şi pardoseală – de cel puţin 0,05 metri. Pentru a evita împrăştierea părticelelor de metal fierbinţi, spaţiul menţionat se protejează cu o plasă din material incombustibil cu ochiuri de maxim 0,001 x 0,001 metri.
757. Înainte de a începe lucrările cu focul şi în timpul executării lor, este necesar să se controleze în permanenţă starea mediului de vapori în utilajul tehnologic, care este supus lucrărilor menţionate, precum şi în zona cu pericol.
În cazul în care se măreşte conţinutul de substanţe combustibile sau se reduce nivelul de concentrare a flegmatizatorului în zona periculoasă sau în utilajul tehnologic, până la valorile limită admisibile de concentrare a vaporilor (gazelor), lucrările cu focul trebuie imediat sistate.
758. Se interzice deschiderea trapelor şi a capacelor utilajului tehnologic, descărcarea, transportarea şi turnarea produselor, încărcarea lor prin trape deschise, precum şi alte operaţiuni care pot conduce la izbucnirea incendiilor şi exploziilor în locurile unde se efectuează lucrările cu focul.
759. În timpul întreruperilor în lucru, precum şi la sfârşitul schimbului de lucru, aparatura de sudat trebuie să fie deconectată, inclusiv de la reţeaua electrică, furtunurile trebuie să fie decuplate şi eliberate de lichide şi gaze combustibile, iar în lămpile de lipit presiunea trebuie să fie redusă la valoarea presiunii normale.
760. În timpul executării lucrărilor cu focul se interzice:
1) începerea lucrărilor cu aparatajul defect;
2) efectuarea lucrărilor cu focul pe suprafaţa elementelor de construcţie şi a pieselor proaspăt vopsite;
3) utilizarea îmbrăcămintei şi a mănuşilor cu pete de ulei, grăsime, benzină, gaz lampant şi alte lichide combustibile;
4) păstrarea în cabinele de sudat a îmbrăcămintei, lichidului uşor inflamabil, lichidului combustibil şi a altor materiale combustibile;
5) admiterea elevilor, precum şi a lucrătorilor care nu dispun de certificate de calificare care vizează reglementările de apărare împotriva incendiilor, la executarea independentă a lucrărilor cu focul;
6) admiterea atingerii conductorilor electrici cu corpul buteliei cu gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate;
7) efectuarea lucrărilor la aparatele şi comunicaţiile umplute cu substanţe combustibile şi toxice, precum şi la cele ce se află sub tensiune electrică;
8) efectuarea simultană a lucrărilor cu focul la executarea hidroizolării şi a barierei de vapori pe acoperişuri, la montarea panourilor cu termoizolaţie combustibilă, precum şi la încleierea îmbrăcămintei pe pardoseală şi la finisarea încăperilor cu aplicarea vopselelor, cleiurilor, masticului şi a altor materiale combustibile.
761. Se interzice efectuarea lucrărilor cu focul pe suprafaţa elementelor de construcţie ale clădirilor executate din structuri metalice uşoare cu termoizolant termic combustibil.
Secţiunea a 3-a
Lucrările de sudare cu gaze
762. Generatoarele de acetilenă portabile trebuie instalate pe terenuri deschise. Se admite funcţionarea lor temporară în încăperi bine aerisite.
Generatoarele de acetilenă trebuie îngrădite şi instalate la distanţe de cel puţin 10 metri de la locul unde se execută lucrările cu focul, precum şi de la locul de captare a aerului de către compresoare şi ventilatoare.
În locurile de instalare a generatorului de acetilenă trebuie afişate pancarte: „Intrarea persoanelor străine interzisă – pericol de foc”, „Fumatul interzis”, „Trecerea cu focul deschis interzisă”.
763. După finisarea lucrărilor, carbura de calciu trebuie epuizată din generatorul portabil. Nămolul calcaros extras din generator trebuie încărcat în vase speciale şi depozitat în gropi sau buncăre speciale.
Gropile de nămol descoperite trebuie îngrădite cu bariere, iar cele închise este necesar să dispună din planşee incombustibile, ventilaţie prin aspiraţie şi trape de descărcare a nămolului.
Fumatul şi utilizarea focului deschis în raza mai mică de 10 metri de la locul de păstrare a nămolului se interzice, cu amplasarea indicatoarelor corespunzătoare.
764. Fixarea furtunurilor de transportare a gazelor la niplurile de racordare a aparaturii, arzătoarelor, tăietoarelor şi reductoarelor este necesar să fie sigură şi executată cu aplicarea brăţărilor de fixare.
Se admite în locul brăţărilor ca furtunurile să fie fixate, cel puţin în două locuri pe lungimea niplului, cu sârmă de legat recoaptă, moale.
Pe niplurile închizătoarelor hidraulice furtunurile se îmbracă strâns, dar nu se fixează.
765. Carbura de calciu trebuie păstrată în încăperi uscate cu aerisire.
Nu se admite amenajarea depozitelor pentru păstrarea carburii de calciu în subsoluri, demisoluri şi în încăperi (locuri) cu pericol de inundaţii.
766. Vasele cu carbură de calciu pot fi păstrate în depozite, în poziţie orizontală sau verticală.
În depozitele mecanizate se admite păstrarea vaselor cu carbură de calciu în poziţie verticală, în trei niveluri. În cazurile în care mecanizarea lipseşte, păstrarea se face în poziţie orizontală în maximum trei niveluri şi în două niveluri, dacă se păstrează în poziţie verticală. Nivelurile trebuie separate cu scânduri cu grosimea de 0,05 metri.
Lăţimea trecerilor dintre vasele cu carbură de calciu stivuite trebuie să fie de cel puţin 1,5 metri.
767. În încăperile pentru instalaţiile de acetilenă, în care nu există depozit intermediar pentru carbura de calciu, se admite păstrarea concomitentă a maximum 160 kg de carbură de calciu, însă din această cantitate se admite să se păstreze în mod deschis maximum un vas.
768. Vasele cu carbură de calciu deschise se protejează cu capace de etanşare la pătrunderea apei în interiorul lor.
769. În locurile de păstrare şi de deschidere a vaselor cu carbură de calciu este interzis fumatul, utilizarea focului deschis şi utilizarea instrumentelor producătoare de scântei.
770. Buteliile cu gaze trebuie păstrate şi transportate doar cu capacele de protecţie înşurubate pe gâtul lor. În timpul transportării trebuie evitate loviturile şi zguduiturile.
Buteliile trebuie transportate la locul lucrărilor de sudură în cărucioare speciale, pe tărgi, sănii. Nu se admite transportarea buteliilor pe umeri şi în mâini.
771. Buteliile cu gaze, în timpul păstrării, transportării şi exploatării, trebuie protejate contra acţiunii razelor solare şi altor surse de căldură.
În încăperi buteliile trebuie instalate la o distanţă de cel puţin 1 metru de la aparatele de încălzire şi sobe şi la o distanţă de cel puţin 5 metri de la sursele de căldură cu foc deschis.
Distanţa (pe orizontală) de la arzătoare până la instalaţiile by-pas de rampă (în grup) este necesar să fie de cel puţin 10 metri, iar până la buteliile cu oxigen sau cu gaze combustibile (păstrate câte una) – de cel puţin 5 metri.
Se interzice păstrarea în aceeaşi încăpere a buteliilor cu oxigen şi cu gaze combustibile, precum şi a vaselor cu carbura de calciu, vopsea, ulei şi grăsimi.
772. La manipularea buteliilor cu oxigen şi cu gaze combustibile goale este necesar să se respecte aceleaşi măsuri de protecţie ca şi la manipularea celor pline.
773. La executarea lucrărilor de sudare şi de tăiere cu gaze se interzice:
1) încălzirea generatoarelor de acetilenă, conductelor, vanelor, reductoarelor îngheţate, precum şi altor piese ale instalaţiilor de sudare prin utilizarea focului deschis sau a obiectelor incandescente;
2) contactul buteliilor de oxigen, a reductoarelor şi a altui echipament de sudare cu diferite uleiuri, îmbrăcăminte şi cârpe îmbinate cu ulei;
3) executarea de către doi sudori a lucrărilor de sudură de la un singur închizător hidraulic;
4) încărcarea aparatului cu carbură de calciu cu granulaţia sporită sau împingerea ei în pâlnia de încărcare a aparatului cu ajutorul verigilor de metal şi sârmă, precum şi efectuarea lucrărilor, utilizând praful de carbură;
5) încărcarea carburii de calciu în coşuri umede sau cu prezenţa apei în colectorul de gaze, precum şi încărcarea cu carbură a coşurilor depăşind jumătate din capacitatea lor, în cazul funcţionării generatoarelor cu regimul „apă peste carbură”;
6) purjarea cu oxigen a furtunului pentru gaze combustibile şi a furtunului pentru oxigen cu gaze combustibile, precum şi schimbarea reciprocă a furtunurilor în timpul funcţionării;
7) utilizarea furtunurilor, a căror lungime depăşeşte 30 metri, iar în caz de executare a lucrărilor de montaj – 40 metri;
8) răsucirea, îndoirea, strivirea furtunurilor conductoare de gaze;
9) mutarea generatorului având în colectorul de gaze acetilenă;
10) forţarea funcţionării generatoarelor de acetilenă prin mărirea intenţionată a presiunii gazelor sau prin mărirea încărcăturii de o singură dată a carburii de calciu;
11) utilizarea instrumentelor de cupru pentru deschiderea vaselor cu carbură de calciu, precum şi a cuprului în calitate de material pentru lipitul aparaturii cu acetilenă şi în alte locuri în care este posibil contactul cu acetilena.
Secţiunea a 4-a
Lucrările de sudare electrică
774. Pardoseala din încăperile în care se organizează locuri permanente de efectuare a lucrărilor de sudură trebuie să fie din materiale incombustibile.
775. Nu se admite utilizarea cablurilor fără izolaţie sau cu izolaţia deteriorată, precum şi utilizarea siguranţelor electrice care nu corespund prevederilor Reglementării tehnice „Punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.745/2015.
776. Firele de sudat trebuie unite prin presare, sudare, lipire sau cu ajutorul clemelor speciale. Conductoarele electrice se unesc la portelectrod, la piesa de sudat şi la aparatul de sudat cu ajutorul papucilor de cablu din cupru fixaţi cu şuruburi şi piuliţe.
777. Cablurile racordate la aparatele de sudat, la panourile de distribuţie şi la alt echipament, precum şi la locurile unde se efectuează lucrări de sudură, trebuie să fie izolate bine, iar în locurile necesare trebuie să fie protejate împotriva acţiunii temperaturilor înalte, deteriorărilor mecanice sau acţiunilor chimice.
778. Cablurile (firele) aparatelor de sudare electrică se amplasează la o distanţă de cel puţin 0,5 metri de la conductele de oxigen şi la cel puţin 1 metru de la conductele de acetilenă şi alte gaze combustibile.
779. În calitate de conductor de retur, care uneşte piesa de sudat cu sursa de curent pentru sudare, pot servi conductoarele-bare de oţel sau de aluminiu de diferite profiluri, plăcile de sudat, stelajele şi elementele care se sudează cu condiţia că secţiunea acestora asigură trecerea fără pericol a curentului conform condiţiilor de încălzire.
Unirea între elementele aparte, utilizate în calitate de conductor de retur, trebuie să fie efectuată cu ajutorul şuruburilor, presei de mână (cu şurub) şi a clemelor de legare.
780. Utilizarea în calitate de conductor de retur a căilor ferate locale, a reţelelor de legare la pământ sau de legare la nul, precum şi a elementelor metalice ale clădirilor, comunicaţiilor şi utilajului tehnologic nu se admite. În aceste cazuri sudarea se execută cu ajutorul a două fire.
781. La executarea lucrărilor de sudare electrică în încăperi şi instalaţii cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu, conductorul de retur de la piesa care se sudează până la sursa de curent se execută doar cu un conductor izolat, având calitatea izolaţiei cel puţin ca şi cea a conductorului direct, unit la portelectrod.
782. Construcţia portelectrodului pentru sudarea manuală trebuie să asigure fixarea fiabilă a electrozilor şi schimbarea lor rapidă, precum şi excluderea posibilităţii de scurtcircuit a corpului lui cu piesa care se sudează în timpul întreruperilor temporare în lucru sau la căderea lui accidentală pe suprafaţa obiectelor metalice. Mânerul portelectrodului trebuie executat din materiale incombustibile, electroizolante şi termoizolante.
783. Electrozii utilizaţi la executarea lucrărilor de sudare este necesar să fie de fabricaţie industrială şi să corespundă valorii nominale a curentului de sudare.
La schimbarea electrozilor, resturile lor se aruncă într-o ladă specială de metal, situată în apropierea locului de executare a lucrărilor de sudură.
Până la începerea sudării, electrozii trebuie bine uscaţi la temperaturi prescrise în fişele tehnice pentru tipurile concrete de înveliş al electrozilor. Stratul de învelire a electrozilor este necesar să fie uniform (omogen), compact, fără umflături, afluenţe şi crăpături.
784. Temperatura de încălzire a unor elemente ale echipamentului de sudare (transformatoare, rulmenţi, perii, contactele circuitului secundar) nu trebuie să depăşească 75°C.
Capitolul XXIII
OBIECTIVELE DE CULT
785. Gabaritele traseelor de circulaţie în zona de acces a obiectivelor de cult trebuie menţinute permanent libere, acestea nu pot fi reduse prin amenajarea punctelor de vânzare a obiectelor cu specific religios sau amenajarea locurilor de parcare a autoturismelor.
786. Elementele constructive din structura podurilor, acoperişurilor, şarpantelor şi altor elemente combustibile trebuie prelucrate cu soluţii ignifuge.
787. Indiferent de capacitatea maximă, trebuie asigurate în permanenţă cel puţin două căi de evacuare a persoanelor, amplasate dispersat. Uşile ieşirilor de evacuare trebuie marcate corespunzător şi menţinute libere, neblocate, cu deschiderea liberă spre exterior.
788. Pe timpul desfăşurării slujbelor religioase, în interiorul lăcaşului de cult, covoarele, mochetele, scaunele şi băncile nefixate, care pot îngreuna evacuarea persoanelor în caz de incendiu, trebuie fixate de pardoseală, cu excepţia celor care constituie obiecte de cult sau care se utilizează potrivit tradiţiei ori ritualurilor religioase. Locuri fixe (scaune, bănci, strane) destinate credincioşilor trebuie fixate pe pardosea sau pereţi, sau solidarizate pe pachete de scaune (bănci).
789. Se interzice depozitarea materialelor combustibile în poduri sau balcoane.
790. Se interzice amplasarea la o distanţă mai mică de 0,5 metri a surselor de foc deschis (lumânări, candele, şfeşnice, corpuri de iluminat şi altor dispozitive) faţă de elementele de construcţie, mobilier, picturi, icoane, finisaje interioare, decoraţii. Utilizarea surselor cu foc deschis la obiectivele de cult se admite doar în locurile stabilite şi amenajate corespunzător, în tăvi metalice umplute cu apă sau nisip, fixate pentru excluderea căderii.
791. La finisarea slujbelor, sursele cu foc deschis trebuie stinse şi păstrate în locuri sigure, special amenajate.
792. Toţi slujitorii obiectelor de cult (preoţii, parohii, personalul clerical şi cel asimilat al cultelor din cadrul obiectivelor de cult) participă în mod obligatoriu la instruiri în domeniul apărării împotriva incendiilor.
Capitolul XXIV
PRODUCEREA, DEPOZITAREA, COMERCIALIZAREA ŞI UTILIZAREA
ARTICOLELOR, PRODUSELOR PIROTEHNICE
ŞI LAMPIOANELOR ZBURĂTOARE
Secţiunea 1
Clădirile şi încăperile de depozitare
793. Amplasarea şi exploatarea clădirilor şi/sau încăperilor de depozitare se realizează conform cerinţelor prevăzute pentru clădirile de depozitare de categoria A de pericol de explozie-incendiu.
794. Clădirile şi încăperile de depozitare trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
1) să fie executate conform gradului II minim de rezistenţă la foc;
2) să dispună de cel puţin două ieşiri de evacuare, iar itinerarul dintre orice punct al încăperii până la ieşirea în exterior să nu depăşească 30 metri. Se admite o singură ieşire de evacuare pentru încăperile de depozitare cu lungimea de maximum 12 metri;
3) să fie protejate cu sisteme automate de semnalizare, avertizare şi stingere a incendiilor, conform cerinţelor actelor normative;
4) să fie dotate cu mijloace de primă intervenţie, în caz de incendiu;
5) să fie asigurate cu surse exterioare de apă pentru alimentarea autospecialelor de intervenţii, în caz de incendiu (hidranţi, rezervoare de incendiu). Sursele exterioare de apă trebuie să asigure un debit de apă de cel puţin 10 l/s şi cu durata de stingere de cel puţin 3 ore;
6) să fie dotate cu instalaţie de protecţie paratrăsnet;
7) să fie asigurată deschiderea uşilor în direcţia evacuării persoanelor;
8) să fie asigurată amplasarea ferestrelor la înălţimea de cel puţin 2,2 metri de la pardosea cu deschidere automată, în caz de incendiu, şi să dispună de gratii cu posibilitatea de deschidere;
9) să fie asigurată executarea geamurilor din sticlă opacă sau vopsite cu vopsea albă;
10) să fie asigurat sistemul de ventilare cu clapete automate de închidere;
11) să fie asigurată amplasarea panoului de deconectare a energiei electrice în exteriorul clădirii pe suprafaţa pereţilor incombustibili, în dulap închis cu lacăt.
795. În spaţiile de depozitare şi/sau comercializare, produsele trebuie păstrate în ambalajul original sau în cea mai mică unitate de ambalare a furnizorului.
796. În încăperile de depozitare, în cazul păstrării fără stelaje, produsele trebuie amplasate în stive. Lăţimea trecerilor libere şi locul amplasării stivelor trebuie marcate cu linii pe pardosea.
797. Se interzice depozitarea materialelor în limitele trecerilor libere, precum şi păstrarea în depozite de produse împreună cu alte articole (produse).
798. În cazul depozitării produselor în stive trebuie prevăzute treceri libere între ele: pentru inspectare – nu mai puţin de 0,7 metri, pentru încărcare şi descărcare – nu mai puţin de 1,5 metri, distanţa de la marginea stivei până la perete din partea intrării – nu mai puţin de 1,25 metri şi distanţa de la stivă până la peretele îndepărtat intrării – nu mai puţin de 0,7 metri.
799. În cazul păstrării produselor pe rafturi, raftul superior trebuie amplasat la o înălţime de maximum 1,65 metri de la nivelul pardoselii, distanţa raftului inferior de minimum 0,15 metri de la pardosea şi a raftului superior până la tavan de minimum un metru.
800. În caz de incendiu, drumurile, căile de acces, trecerile la clădiri, depozite deschise şi la sursele exterioare de apă pentru alimentarea autospecialelor, precum şi la scările de incendiu şi la mijloacele de stingere a incendiilor trebuie menţinute libere în permanenţă.
801. În clădirile de depozitare se interzice:
1) executarea pereţilor despărţitori din materiale combustibile destinaţi compartimentării încăperilor;
2) instalarea ferestrelor pe acoperişul clădirii pentru asigurarea iluminatului natural;
3) amplasarea şi depozitarea produselor în nemijlocită apropiere de reţelele sistemului de încălzire.
802. Pardoselile depozitelor şi rampelor de încărcare-descărcare a produselor trebuie executate din materiale incombustibile şi care nu produc scântei la acţiunea mecanică.
Secţiunea a 2-a
Încăperile de comercializare
803. Încăperile de comercializare a articolelor menţionate trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
1) să fie separate cu pereţi antifoc de tipul 2 sau pereţi despărţitori de tipul 1 de celelalte încăperi;
2) să fie completate golurile uşilor din pereţii antifoc cu uşi antifoc de tipul 2 şi dotate cu dispozitive de autoînchidere;
3) să fie amplasate lângă pereţii exteriori cu goluri de fereastră;
4) să fie dotate cu sisteme automate de semnalizare, avertizare şi stingere a incendiilor, instalaţii de evacuare a fumului conform cerinţelor actelor normative;
5) să fie dotate cu mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu;
6) să fie asigurate cu deschiderea manuală a geamurilor.
7) să fie asigurate vitrinele cu inscripţii privind descrierea produselor.
804. În încăperile de comercializare se interzice:
1) comercializarea prin metoda autodeservirii;
2) păstrarea articolelor pe căile de evacuare;
3) păstrarea articolelor în comun cu alte mărfuri şi materiale combustibile.
805. Comercializarea articolelor se efectuează în încăperi cu excluderea acţiunii directe a razelor solare şi cu umiditate sporită.
806. Clădirile magazinelor, încăperile destinate vânzării articolelor trebuie amplasate la etajele superioare. Nu se admite amplasarea acestor încăperi lângă ieşirile de evacuare (casele scărilor, holurilor, ascensoarelor, sub încăperile locative), distanţa minimă asigurată fiind de 4 metri.
Secţiunea a 3-a
Cerinţe faţă de locul şi timpul de utilizare a articolelor
pirotehnice şi lampioanelor zburătoare
807. Distanţa de siguranţă de la locul utilizării articolelor pirotehnice până la clădiri şi spaţii deschise se determină luându-se în considerare cerinţele instrucţiunii de utilizare a articolelor pirotehnice, precum şi următoarele cerinţe:
1) spectatorii să fie amplasaţi în direcţia bătăii vântului;
2) în locurile de amplasare a articolelor pirotehnice este interzis fumatul, utilizarea focului deschis şi lăsarea fără supraveghere a acestora;
3) locurile de lansare a articolelor pirotehnice trebuie îngrădite şi dotate cu mijloacele de primă intervenţie în caz de incendiu;
4) asigurarea de către organizatori a pazei şi securităţii locului de lansare a articolelor pirotehnice;
5) curăţarea locurilor de amplasare după lansarea articolelor pirotehnice.
808. În perioada desfăşurării evenimentelor de lansare a focurilor de artificii, organizatorii pot solicita asigurarea acestuia prin antrenarea serviciului de salvatori şi pompieri şi a tehnicii de intervenţie.
809. În timpul desfăşurării activităţilor de lansare a lampioanelor zburătoare, trebuie respectate următoarele condiţii:
1) respectarea instrucţiunilor producătorului privind utilizarea în siguranţă a lampioanelor zburătoare;
2) lampioanele zburătoare trebuie lansate numai în spaţii exterioare deschise, largi, la distanţe mari de arbori, linii de alimentare cu energie electrică, construcţii sau alte zone cu pericol potenţial de producere a incendiilor;
3) lampioanele zburătoare trebuie lansate numai în condiţii meteo favorabile. În cazul în care intensitatea vântului este mică, se va asigura că acestea nu se vor deplasa deasupra participanţilor la evenimente, clădirilor, arborilor şi aeroporturilor sau în orice altă zonă unde acestea pot genera incidente cu efecte negative asupra vieţii, bunurilor sau mediului;
4) locul de desfăşurare a evenimentului trebuie dotat cu mijloace de primă intervenţie.
Anexa nr.1
la Regulile generale de apărare împotriva
incendiilor în Republica Moldova
CERINŢE
privind elaborarea instrucţiunilor privind măsurile de
apărare împotriva incendiilor
1. Instrucţiunile privind măsurile de apărare împotriva incendiilor se elaborează în baza actelor normative, standardelor, Regulilor generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova, prevederilor actelor normativ-tehnice şi altor acte normative ce reglementează măsurile de apărare împotriva incendiilor, luând în considerare specificul pericolului de incendiu al clădirilor şi instalaţiilor, proceselor tehnologice, utilajelor tehnologice şi de producţie.
2. Instrucţiunile privind măsurile de apărare împotriva incendiilor se aprobă de către conducătorii, administratorii sau persoanele care le gestionează (exercită nemijlocit posesia şi/sau folosinţa acestora).
3. Instrucţiunile privind măsurile de apărare împotriva incendiilor trebuie să conţină:
1) modul de întreţinere a teritoriului, clădirilor şi încăperilor, inclusiv a căilor de evacuare;
2) activităţile privind asigurarea apărării împotriva incendiilor a proceselor tehnologice, exploatarea utilajelor, efectuarea lucrărilor cu pericol de incendiu;
3) modul şi normele de păstrare şi de transportare a substanţelor şi materialelor cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu;
4) locurile destinate pentru fumat, pentru utilizarea focului deschis şi pentru executarea lucrărilor cu focul;
5) modul de colectare, păstrare şi evacuare a substanţelor şi materialelor combustibile, de întreţinere şi de păstrare a îmbrăcămintei speciale;
6) indicaţiile-limită ale aparatelor de control şi măsurare (manometrele, termometrele ş.a.), a căror depăşire pot provoca incendii sau explozii;
7) modul de examinare (inspectare) şi încuiere a încăperilor după finalizarea programului de muncă;
8) obligaţiile şi acţiunile angajaţilor în caz de incendiu, inclusiv:
a) modul de anunţare a serviciilor de urgenţă (apeluri de urgenţă 112);
b) modul de evacuare a persoanelor, substanţelor combustibile şi a valorilor materiale;
c) modul de oprire a utilajului tehnologic în caz de avarie;
d) modul deconectării ventilaţiei şi a echipamentului electric;
e) regulile de utilizare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi a instalaţiilor automate de stingere a incendiilor;
f) modul de examinare şi de aducere în corespundere a clădirilor (încăperilor) şi instalaţiilor în starea de asigurare a apărării împotriva incendiilor.
Anexa nr.2
la Regulile generale de apărare împotriva
incendiilor în Republica Moldova
DETERMINAREA
cantităţii necesare de mijloace de primă intervenţie pentru stingerea
incendiilor şi modul de întreţinere a acestora
1. Mijloacele de primă intervenţie în caz de incendiu sunt mijloacele destinate stingerii incendiilor la faza incipientă de dezvoltare a acestora.
2. La determinarea tipurilor şi cantităţii de mijloace de primă intervenţie la stingerea incendiilor este necesar de luat în considerare proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor şi materialelor utilizate şi pericolul de incendiu al lor, reacţia acestora cu substanţele de stingere a incendiilor, precum şi aria protejată a încăperilor de producţie, terenurilor şi instalaţiilor deschise.
3. Completarea echipamentului tehnologic cu stingătoare de incendiu se efectuează conform prevederilor condiţiilor tehnice a acestora sau a regulilor respective de apărare împotriva incendiilor.
4. Pânzele de azbest, ţesăturile din lână aspră şi pâslă cu dimensiunile de cel puţin 1x1 metri sunt destinate pentru stingerea focarelor mici de incendiu în cazul aprinderii substanţelor, a căror ardere nu poate să aibă loc fără pătrunderea aerului. În locurile de aplicare şi păstrare a lichidului uşor inflamabil şi lichidului combustibil dimensiunile pânzelor pot fi mărite (2x1,5; 2x2 m).
Fiecare din mijloacele enumerate urmează a fi aplicate pentru stingerea incendiilor de clasele „A”, „B”, „D”, „(E)”, potrivit calculului una pentru fiecare 200 m2 de suprafaţă.
5. Alegerea tipurilor şi determinarea numărului de stingătoare de incendiu se efectuează în funcţie de capacitatea de stingere, suprafaţa limită de stingere şi clasa incendiului (a substanţelor şi materialelor combustibile) din încăperile, terenurile deschise şi instalaţiile protejate, conform SM ISO nr.3941: 2022 „Clasificarea incendiilor”:
| clasa A | incendii cu arderea substanţelor solide, în majoritatea lor de origine organică, arderea cărora este însoţită de mocnire (lemnul, textilele, hârtia) |
| clasa B | incendii cu arderea lichidelor combustibile sau a substanţelor solide fuzibile |
| clasa C | incendii cu arderea gazelor |
| clasa D | incendii cu arderea metalelor şi a aliajelor lor |
| clasa (E) | incendii cu arderea instalaţiilor electrice |
Alegerea tipului de stingător (transportabil sau portabil) se determină în funcţie de mărimea focarelor posibile ale incendiului. În cazul în care mărimea lor este considerabilă, este necesară folosirea stingătoarelor transportabile.
6. În cazul în care sunt posibile focare combinate de incendiu, trebuie ales stingătorul cel mai universal din domeniul de aplicare a lor.
7. Pentru suprafaţa limită a încăperilor de diferite categorii (suprafaţa maximă protejată de un stingător sau de câteva) trebuie prevăzut un număr de stingătoare din tipurile prevăzute în tabelele nr.1 şi nr.2, înaintea semnelor „++” sau „+”.
8. În clădirile publice, la fiecare etaj, trebuie instalate minimum două stingătoare portabile.
9. În cazul în care există câteva încăperi nu prea mari, care ţin de aceeaşi categorie de pericol de incendiu, numărul necesar de stingătoare se determină conform pct.6 şi tabelelor nr.1 şi nr.2, luând în considerare suprafaţa totală a acestor încăperi.
10. La protecţia încăperilor pentru maşinile electrice de calcul (servere), centralelor telefonice, muzeelor, băncilor, arhivelor trebuie luat în considerare specificul acţiunii substanţelor de stingere asupra echipamentului protejat, pieselor, materialelor. Se recomandă ca încăperile respective să fie dotate cu stingătoare cu haloni şi cu bioxid de carbon, luând în calcul concentraţia maximă admisibilă a substanţei de stingere.
11. Încăperile utilate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor se dotează cu stingătoare într-un număr de 50% din cel calculat.
12. Distanţa de la posibilul focar de incendiu până la locul de instalare a stingătorului nu trebuie să depăşească 20 metri pentru clădirile şi instalaţiile publice; 30 metri pentru încăperile de categoriile A, B şi C; 40 metri pentru încăperile de categoriile D; 70 metri pentru încăperile de categoriile E.
13. La toate obiective trebuie desemnată câte o persoană responsabilă pentru procurarea, reparaţia, păstrarea şi întreţinerea în stare bună de funcţionare şi punerea în aplicare a mijloacelor de primă intervenţie.
Evidenţa, verificarea şi mentenanţa mijloacelor de primă intervenţie se face într-un registru special, în formă liberă.
14. Fiecare stingător instalat la obiectiv trebuie marcat cu un număr de ordine de culoare albă, pe corpul acestuia cu vopsea. Pentru fiecare stingător respectiv se întocmeşte o fişă tehnică.
15. Stingătoarele trebuie întreţinute în stare bună de funcţionare, periodic fiind supuse reviziei, controlului şi reîncărcării.
16. Stingătoarele de incendiu retrase de la utilizare pentru verificare, reîncărcare şi reparare trebuie înlocuite imediat cu stingătoare de acelaşi tip cu aceeaşi parametri de stingere.
17. Pe timp de iarnă (la temperaturi mai joase de minus 1°C) stingătoarele trebuie păstrate în încăperi încălzite.
18. Instalarea mijloacelor de primă intervenţie pe coridoare, în căile de trecere nu trebuie să împiedice evacuarea în siguranţă a persoanelor. Mijloacele menţionate trebuie instalate în locuri vizibile, în apropierea ieşirilor din încăpere, la o înălţime de cel mult 1,5 metri de la pardoseală.
19. Pânza de azbest şi pâslă trebuie păstrate în cutie metalică cu capac, periodic (o dată la 3 luni) trebuie uscate şi curăţate de praf.
20. Pentru instalarea mijloacelor de primă intervenţie în încăperile de producere şi depozitare, precum şi pe teritoriul obiectivelor la fiecare 5000 m2 trebuie să fie prevăzute panouri de incendiu, completate conform tabelului nr.3.
21. Se interzice utilizarea mijloacelor de primă intervenţie în alte scopuri decât cele destinate.
|
Tabelul nr.1 la Anexa nr.2 la Regulile generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova
Norme de dotare cu stingătoare portabile
| |||||||||
| Categoria încăperii | Suprafaţa maximă protejată, m2 | Clasa de incendiu | Stingătoare cu spumă şi cu apă cu capacitatea de 10 litri | Stingătoare cu pulberi cu capacitatea în litri | Stingătoare cu haloni cu capacitatea de 2 (3) litri | Stingătoare cu bioxid de carbon cu capacitatea, l | |||
| 2 | 5 | 10 | 2 | 5(8) | |||||
| A, B, C (gaze şi lichide combustibile) | 200 | A | 2++ | - | 2+ | 1++ | - | - | - |
| B | 4+ | - | 2+ | 1++ | 4+ | - | - | ||
| C | - | - | 2+ | 1++ | 4+ | - | - | ||
| D | - | - | 2+ | 1++ | - | - | - | ||
| (E) | - | - | 2+ | 1++ | - | - | 2++ | ||
| C | 400 | A | 2++ | 4+ | 2++ | 1+ | - | - | 2+ |
| D | - | - | 2+ | 1++ | - | - | - | ||
| (E) | - | - | 2++ | 1+ | 2+ | 4+ | 2++ | ||
| D | 800 | B | 2+ | - | 2++ | 1+ | - | - | - |
| C | - | 4+ | 2++ | 1+ | - | - | - | ||
| D, E | 1800 | A | 2++ | 4+ | 2++ | 1+ | - | - | - |
| D | - | - | 2+ | 1++ | - | - | - | ||
| (E) | - | 2+ | 2++ | 1+ | 2+ | 4+ | 2++ | ||
| Clădiri publice | 800 | A | 4++ | 8+ | 4++ | 2+ | - | - | 4+ |
| (E) | - | - | 4++ | 2+ | 4+ | 4+ | 2++ | ||
| Notă: 1. În scopul stingerii incendiilor de diferite clase, stingătoarele cu pulberi trebuie să aibă încărcăturile respective: pentru clasa A – pulberi ABC(E); pentru clasele B, C şi (E) – BC(E) sau ABC(E); şi clasa D – D. 2. Prin semnul „++” sunt marcate stingătoarele recomandate pentru dotarea obiectivelor; prin semnul „+” – stingătoarele admisibile pentru utilizare în cazul lipsei de stingătoare recomandate şi în cazul argumentării corespunzătoare, prin semnul „-” – stingătoarele inadmisibile pentru dotarea obiectivelor respective. 3. În încăperile închise, al căror volum nu depăşeşte 50 m3, pentru stingerea incendiilor, în loc de stingătoare portabile sau suplimentar la ele, pot fi utilizate stingătoare cu pulberi cu autodeclanşare. | |||||||||
|
Tabelul nr.2 la Anexa nr.2 la Regulile generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova
Norme de dotare a încăperilor cu stingătoare transportabile
| |||||||
| Categoria încăperilor | Suprafaţa maximă protejată, m2 | Clasa de incendiu | Stingătoare cu spumă mecanică cu capacitatea 100 l | Stingătoare combinate cu capacitatea de 100 l (spumă, pulbere) | Stingătoare cu pulberi cu capacitatea de 100 l | Stingătoare cu bioxid de carbon cu capacitatea, l | |
| 25 | 80 | ||||||
| A, B, C (gaze şi lichide combustibile) | 500 | A | 1++ | 1++ | 1++ | - | 3+ |
| B | 2+ | 1++ | 1++ | - | 3+ | ||
| C | - | 1+ | 1++ | - | 3+ | ||
| D | - | - | 1++ | - | - | ||
| (E) | - | - | 1+ | 2+ | 1++ | ||
| C (cu excepţia gazelor şi lichidelor combustibile), D | 800 | A | 1++ | 1++ | 1++ | 4+ | 2+ |
| B | 2+ | 1++ | 1++ | - | 3+ | ||
| C | - | 1+ | 1++ | - | 3+ | ||
| D | - | - | 1++ | - | - | ||
| (E) | - | - | 1+ | 1++ | 1+ | ||
| Notă: 1. Pentru stingerea focarelor de incendii de diferite clase stingătoarele cu pulberi şi cele combinate trebuie să aibă încărcăturile respective: pentru clasa A – pulberi ABC(E); pentru clasa B, C şi (E) – BC(E) sau ABC(E); şi clasa D –D. 2. Semnele „++”, „+” şi „-” sunt explicate în notă la tabelul nr.1. | |||||||
|
Tabelul nr.3 la Anexa nr.2 la Regulile generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova
Norme de completare a panourilor de incendiu
| |||||
| Denumirea mijloacelor de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor | Norme de completare în funcţie de tipul panoului de incendiu şi clasa de incendiu, bucată | ||||
| PI-A Clasa A | PI-B Clasa B | PI-E Clasa E | PI – Agr. | PI-M | |
| Rangă | 1 | 1 | - | 1 | 1 |
| Cange | 1 | - | - | 1 | |
| Cârlig cu mâner din lemn | - | - | 1 | - | - |
| Găleată | 2 | 1 | - | 2 | 1 |
| Complet de tăiere a cablurilor electrice: foarfece dielectrice, încălţăminte şi covor dielectric | - | - | 1 | - | - |
| Pătură pentru izolarea focarului de incendiu | - | 1 | 1 | 1 | 1 |
| Hârleţ | 1 | 1 | - | 1 | 1 |
| Lopată | 1 | 1 | 1 | 1 | - |
| Furcă | - | - | - | 1 | - |
| Cărucior pentru echipamente | - | - | - | - | 1 |
| Vas pentru apă: 0,2 m3 0,02 m3 | 1 - | - - | - - | 1 - | - 1 |
| Ladă cu nisip 0,5 m3 | - | 1 | 1 | - | - |
| Pompă manuală | - | - | - | - | 1 |
| Ecran de protecţie 1,4 x 2 m | - | - | - | - | 6 |
| Standuri pentru suspendarea ecranelor de protecţie | - | - | - | - | 6 |
| Notă: PI-A – panou de incendiu pentru incendii de clasa A; PI-B – panou de incendiu pentru incendii de clasa B; PI-E – panou de incendiu pentru incendii de clasa E; PI- Agr. – panou de incendiu pentru întreprinderi agricole; PI-M – panou de incendiu mobil. | |||||
