LEGEA PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA
       cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul
                            RSS Moldoveneşti

                       Nr.3465-XI  din  01.09.89

                         Veştile nr.9/217, 1989

                                * * *

Notă: vezi Hot. Parl. despe modul de punere în aplicare a Legii RSS
      Moldoveneşti "Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe
      teritoriul RSS Moldoveneşti nr.3466-XI din 01.09.89

    Consfinţirea  prin  Constituţia  (Legea Fundamentală)  a  Republicii
Sovietice  Socialiste  Moldoveneşti a statutului limbii moldoveneşti  ca
limbă  de  stat  are menirea să contribuie la  realizarea  suveranităţii
depline a republicii şi la crearea garanţiilor necesare pentru folosirea
ei  plenară  în toate sferele vieţii ei politice, economice, sociale  şi
culturale.   RSS  Moldovenească  sprijină  aspiraţia  moldovenilor  care
locuiesc  peste  hotarele  republicii, iar ţinînd  cont  de  identitatea
lingvistică  moldo-română  realmente  existentă - şi  a  românilor  care
locuiesc  pe  teritoriul Uniunii RSS, de a-şi face studiile şi  de  a-şi
satisface necesităţile culturale în limba maternă.

    Atribuind limbii   moldoveneşti  statutul  de  limbă  de  stat   RSS
Moldovenească    asigură    ocrotirea   drepturilor   şi    libertăţilor
constituţionale ale cetăţenilor de orice naţionalitate, care locuiesc pe
teritoriul  RSS  Moldovneşti, indiferent de limba pe care o vorbesc,  în
condiţiile egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa Legii.

    În scopul ocrotirii şi asigurării de către stat a dezvoltării limbii
găgăuze  RSS Moldovenească crează garanţiile necesare pentru  extinderea
consecventă a funcţiilor ei sociale.

    RSS Moldovenească  asigură  pe  teritoriul său  condiţiile  necesare
pentru folosirea şi dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare între
naţiunile  din  Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor  de  alte
naţionalităţi care locuiesc în republică.

                       TITLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

    Articolul 1.  În conformitate cu Constituţia (Legea Fundamentală)  a
RSS   Moldoveneşti   limba  de  stat  a  RSS  Moldoveneşti  este   limba
moldovenească,  care  funcţionează pe baza grafiei latine. Ca  limbă  de
stat, limba moldovenească se foloseşte în toate sferele vieţii politice,
economice,  sociale şi culturale şi îndeplineşte în legătură cu  aceasta
funcţiile limbii de comunicare interetnică pe teritoriul republicii.
    RSS Moldovenească  garantează  tuturor  locuitorilor  din  republică
învăţarea   gratuită  a  limbii  de  stat  la  nivelul  necesar   pentru
îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.

    Articolul 2.  În  localităţile  în  care  majoritatea  o  constituie
populaţia  de naţionalitate găgăuză limba oficială în diferite sfere ale
vieţii este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.

    Articolul 3.  Limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiunile din
Uniunea  RSS,  se  foloseşte pe teritoriul republicii alături  de  limba
moldovenească  în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce
asigură un bilingvizm naţional-rus şi rus-naţional real.

    Articolul 4.   RSS   Moldovenească  garantează  folosirea   limbilor
ucraineană,  rusă,  bulgară, ivrit, idiş, ţigănească, a  limbilor  altor
grupuri   etnice,   care  locuiesc  pe  teritoriul  republicii,   pentru
satisfacerea necesităţilor lor naţional-culturale.

    Articolul 5.  Prezenta  Lege nu reglementează folosirea limbilor  în
relaţiile dintre persoane, în activitatea de producţie a transporturilor
feroviar  şi  aerian  (cu excepţia sferei de deservire  a  pasagerilor),
precum   şi  în  unităţile  militare  şi  în  instituţiile   subordonate
Ministerului   apărării  al  Uniunii  RSS,  în  unităţile  militare  ale
Comitetului   pentru   securitatea  statului  al  Uniunii  RSS  şi   ale
Ministerului afacerilor interne al Uniunii RSS.

            TITLUL II. DREPTURILE ŞI GARANŢIILE CETĂŢEANULUI
                           LA ALEGEREA LIMBII

   Articolul 6. În relaţiile cu organele puterii de stat, administraţiei
de  stat  şi  organizaţiilor  obşteşti, precum  şi  cu  întreprinderile,
instituţiile  şi  organizaţiile situate pe teritoriul  RSS  Moldoveneşti
limba  de comunicare orală sau scrisă - moldovenească sau rusă - o alege
cetăţeanul.  În  localităţile cu populaţie de naţionalitate  găgăuză  ce
garantează  dreptul  cetăţeanului  de  a  folosi  şi  limba  găgăuză  în
relaţiile menţionate.
    În localităţile  în  care  majoritatea  o  constituie  populaţia  de
naţionalitate  ucraineană,  rusă, bulgară sau de altă  naţionalitate  se
foloseşte pentru comunicare limba maternă sau o altă limbă acceptabilă.

    Articolul 7.  Pentru  lucrătorii de conducere, lucrătorii  organelor
puterii  de  stat,  administraţiei de stat şi  organizaţiilor  obşteşti,
precum   şi  pentru  lucrătorii  de  la  întreprinderi,  instituţii   şi
organizaţii, care în virtutea obligaţiilor de serviciu vin în contact cu
cetăţenii (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul public, cultura, mijloacele
de  informare  în  masă, transporturile, telecomunicaţiile,  comerţul  ,
sfera  deservirii sociale, gospodăria comunală şi de locuinţe,  organele
de  ocrotire a normelor de drept, serviciul de salvare şi de lichidare a
avariilor  ş.a.),  indiferent de apartenenţa naţională, în scopul  de  a
asigura  dreptul cetăţeanului la alegerea limbii se stabilesc cerinţe în
ceea  ce  priveşte  cunoaşterea  limbilor moldovenească,  rusă,  iar  în
localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză - şi a limbii găgăuze
la   nivelul   comunicării  necesar  pentru  îndeplinirea   obligaţiilor
profesionale.  Gradul  de  cunoaştere a limbilor se determină  în  modul
stabilit de Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti în conformitate cu
legislaţia în vigoare.

    Articolul 8.  La  congresele,  sesiunile,  plenarele,  conferinţele,
adunările,  mitingurile  şi la alte manifestări ce se desfăşoară în  RSS
Moldovenească participanţii nu sînt limitaţi în alegerea limbii.

             TITLUL III. LIMBA ÎN ORGANELE PUTERII DE STAT,
                ADMINISTRAŢIEI DE STAT ŞI ORGANIZAŢIILOR
               OBŞTEŞTI, LA ÎNTREPRINDERI, ÎN INSTITUŢII
                             ŞI ORGANIZAŢII

    Articolul 9.   Limba   de  lucru  în  organele  puterii   de   stat,
administraţiei  de  stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de  stat,
care  se  întroduce pe etape. Tot odată se asigură traducerea  în  limba
rusă.
    Limba lucrărilor   de  secretariat  în  organele  puterii  de  stat,
administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat. În
caz de necesitate documentele se traduc în limba rusă.
    În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză limba de lucru
şi  limba  lucrărilor  de  secretariat  în  organele  puterii  de  stat,
administraţiei  de  stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de  stat,
limba găgăuză sau cea rusă.
    Limba manifestărilor   şi  lucrărilor  de  secretariat  în  organele
puterii  de  stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti  în
localităţile,   în   care   majoritatea  o   constituie   populaţia   de
naţionalitate  ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate  este
limba de stat, cea maternă sau o altă limbă acceptabilă.

    Articolul 10.  Actele  organelor puterii de stat, administraţiei  de
stat  şi  organizaţiilor obşteşti se întocmesc şi se adoptă în limba  de
stat,  urmînd să fie traduse în limba rusă. În localităţile cu populaţie
de  naţionalitate găgăuză - în limba de stat ori în limba găgăuză sau în
cea rusă, urmînd să fie traduse.
    Actele organelor  locale ale puterii de stat, administraţiei de stat
şi  organizaţiilor  obşteşti situate pe teritoriile, unde majoritatea  o
constituie  populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau  de
altă  naţionalitate,  pot fi adoptate în limba maternă sau  într-o  altă
limbă acceptabilă, urmînd să fie traduse în limba de stat.

    Articolul 11.  În  caz de adresare în scris a organelor  puterii  de
stat  şi  organizaţiilor  obşteşti  către cetăţean  se  foloseşte  limba
moldovenească  sau  rusă, în localităţile cu populaţie de  naţionalitate
găgăuză - moldovenească, găgăuză sau rusă. La eliberarea documentelor se
folosesc  la libera alegere a cetăţeanului limba moldovenească sau  rusă
ori  limbile moldovenească şi rusă, iar în localităţile cu populaţie  de
naţionalitate  găgăuză  -  limba  moldovenească, găgăuză  ori  rusă  sau
limbile moldovenească, găgăuză şi rusă.
    Organele puterii  de  stat, administraţiei de  stat,  organizaţiilor
obşteşti,  întreprinderile,  instituţiile  şi organizaţiile  primesc  şi
examinează   documentele   prezentate   de  către  cetăţeni   în   limba
moldovenească  sau  în  cea rusă, iar în localităţile  cu  populaţie  de
naţionalitate  găgăuză  -  limba  moldovenească, găgăuză  ori  rusă.  La
docucmentele  prezentate  în  alte limbi trebuie anexată  traducerea  în
limba moldovenească sau rusă.

    Articolul 12.   Lucrările  de  secretariat  la  întreprinderile,  în
instituţiile  şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti se
efectuează  în  limba de stat. Documentaţia tehnico-normativă  poate  fi
folosită în limba originalului.
    Ţinîndu-se cont  de  situaţia  demografică  şi  de  necesităţile  de
producţie,  la  întreprinderile, în instituţiile şi în organizaţiile,  a
căror  listă  este  stabilită  de către Consiliul  de  Miniştri  al  RSS
Moldoveneşti,   la  propunerea  Sovietelor  raionale  şi  orăşeneşti  de
deputaţi  ai  poporului lucrările de secretariat pot fi efectuate şi  în
limba rusă sau într-o altă limbă acceptabilă.
    Corespondenţa  dintre întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile
situate  pe teritoriul republicii se realizează în limba de stat sau  în
limba lucrărilor de secretariat.

    Articolul 13.   Corespondenţa  dintre  organele  puterii  de   stat,
administraţiei  de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi dintre ele
şi  întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul
RSS  Moldoveneşti  se realizează în limba de stat sau într-o altă  limbă
acceptabilă.

    Articolul 14.  Documentaţia  şi alte informaţii, care se  expediează
peste  hotarele RSS Moldoveneşti, se întocmesc în limba rusă sau  într-o
altă limbă acceptabilă.

        TITLUL IV. LIMBA LUCRĂRILOR DE SECRETARIAT ÎN ACŢIUNILE
             PENALE, CIVILE ŞI ÎN CAZURILE ADMINISTRATIVE,
              LIMBA ARBITRAJULUI, NOTARIATULUI, ORGANELOR
               DE ÎNREGISTRARE A ACTELOR DE STARE CIVILĂ

    Articolul 15. Procedura penală, civilă şi a cazurilor administrative
se  efectuează  în RSS Moldovenească în limba de stat sau  într-o  limbă
acceptabilă pentru majorarea persoanelor participante la proces.
    Participanţilor  la  proces,  care nu cunosc limba  de  efectuare  a
procedurii  judiciare,  li  se asigură dreptul de a  lua  cunoştinţă  de
materialele  de  dosar,  de  a  participa la  acţiunile  de  anchetă  şi
judiciare  prin  intermediul translatorului, precum şi dreptul de a  lua
cuvîntul şi de a face depoziţii în limba maternă.
    În conformitate  cu  modul  stabilit  prin  legislaţia  procedurală,
documentele   de   anchetă   şi  judiciară  se   înmînează   acuzatului,
inculpatului  şi  altor participanţi la proces în traducere în limba  pe
care o posedă.

    Articolul 16.   Organele   arbitrajului  de  stat   îşi   desfăşoară
activitatea în limba de stat sau într-o limbă acceptabilă pentru părţile
participante la litigiu.

    Articolul 17. Lucrărilor de secretariat la notariatele de stat şi la
comitetele  executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti, de orăşel  şi
săteşti  de deputaţi ai poporului, precum şi la organele de înregistrare
a  actelor de stare civilă din RSS Moldovenească se efectuează în  limba
de stat sau în limba rusă.
    La comitetele   executive  ale  Sovietelor  locale  de  deputaţi  ai
poporului  documentele  se  întocmesc  în  limba  de  stat,  la  dorinţa
cetăţenilor  -  şi  în limba rusă, iar la notariate şi  la  organele  de
înregistrare  a  actelor de stare civilă - în limba de stat şi în  limba
rusă.

            TITLUL V. LIMBA ÎN SFERA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI PUBLIC,
                          ŞTIINŢEI ŞI CULTURII

    Articolul 18.  RSS  Moldovenească  garantează  dreptul  la  educaţie
preşcolară  la studii medii de cultură jenerală, medii de  specialitate,
tehnico-profesionale  şi superioare în limbile moldovenească şi rusă  şi
crează  condiţiile  necesare pentru realizarea dreptului cetăţenilor  de
alte naţionalităţi, care locuiesc în republică, la educaţie şi instruire
în limba maternă (găgăuză, ucraineană, bulgară, ivrit, idiş ş.a.).

    Articolul 19. Instituţiile preşcolare şi şcolile de cultură generală
se  crează  pe principiul monolingvizmului. În cadrul lor  lucrările  de
secretariat, adunările, şedinţele, informarea audiovizuală se realizează
în limba de educaţie şi instruire.
    Instituţii preşcolare  şi  şcoli  de cultură  generală  bilingve  se
crează  în localităţile în care numărul de copii şi de elevi nu  permite
să  fie  deschise  instituţii preşcolare şi şcoli  de  cultură  generală
monolingve.
    În aceste instituţii  adunările, şedinţele, informarea  audiovizuală
se  realizează,  în  egală măsură, în limbile de educaţie  şi  instruire
respective, iar lucrările de secretariat se efectuează în limba de stat.

    Articolul 20.  În instituţiile de învăţămînt mediu de  specialitate,
în  cele  tehnico-profesionale  şi superioare se asigură  instruirea  în
limba   de  stat  şi  în  limba  rusă  la  specialităţile  necesare  RSS
Moldoveneşti.  Pentru  satisfacerea necesităţilor de ordin  economic  şi
cultural  ale  republicii  se  crează grupe şi serii  cu  instruirea  în
limbile   ce  funcţionează  pe  teritoriul  RSS  Moldoveneşti  (găgăuză,
ucraineană,  bulgară,  idiş  ş.a.). În grupele naţionale  cu  destinaţie
specială  predarea disciplinelor de specialitate se efectuează în  limba
maternă a elevilor şi studenţilor.

    Articolul 21.  În  instituţiile  de învăţămînt de toate  gradele  se
asigură  învăţarea limbii moldoveneşti ca obiect de studiu - în  clasele
şi grupele cu instruire în limba rusă sau într-o altă limbă de instruire
(pentru  elevii  şi studenţii de naţionalitate găgăuză sau bulgară -  în
volumul  necesar  pentru  comunicare) şi a limbii ruse - în  clasele  şi
grupele cu instruire în limba moldovenească sau într-o altă limbă.
    După absolvirea  instituţiei  de învăţămînt elevii şi studenţii  dau
examenul  de  absolvire la limba moldovenească sau, respectiv, la  limba
rusă,   ceea  ce  crează  condiţiile  necesare  extinderii  sferelor  de
comunicare pe întreg teritoriul republicii.

    Articolul 22.  RSS  Moldovenească crează condiţiile necesare  pentru
dezvoltarea  ştiinţei  şi  culturii naţionale moldoveneşti  şi  găgăuze,
precum  şi pentru activitatea ştiinţifică şi culturală în alte limbi  ce
funcţionează în republică. Disertaţiile se susţin în limba moldovenească
rusă   sau  într-o  altă  limbă,  stabilită  de  consiliul   specializat
respectiv.

    Articolul 23.    Conferinţele   ştiinţifice,   ştiinţifico-practice,
simpozioanele  şi seminarele, alte manifestări de importanţă republicană
se desfăşoară în limba de stat (asigurîndu-se în cazul acesta traducerea
în limba rusă), iar manifestările de importanţă unională - în limba rusă.

              TITLUL VI. LIMBA ÎN DENUMIRI ŞI ÎN INFORMAŢII

    Articolul 24.  Localităţile  şi  alte  obiective  geografice  de  pe
teritoriul  RSS Moldoveneşti au o singură denumire oficială sub forma ei
moldovenească  sau,  respectiv,  găgăuză originară (fără  traducere  sau
adaptare),  ţinîndu-se  cont  de  tradiţiile  istorice  din  localitatea
respectivă.  Scrierea  corectă  a denumirilor de localităţi şi  de  alte
obiective geografice se stabileşte în îndrumare speciale.
    Denumirile de pieţe, străzi,stradele, raioane orăşeneşti se formează
în  limba  de  stat  fără traducere (în  localităţile  cu  populaţie  de
naţionalitate  găgăuză - în limba găgăuză), iar în localităţile săteşti,
în  care  majoritatea populaţiei este de naţionalitate ucraineană,  rusă
sau bulgară - într-o limbă acceptabilă.

    Articolul 25.Denumirile   ministerilor, comitetelor   de   stat   şi
departamentilor, întreprinderilor,instituţiilor şi organizaţiilor şi ale
subdiviziunilor  lor  structurale  se formează în limba de  stat  şi  se
traduc  în  limba  rusă (în localităţile cu populaţie  de  naţionalitate
găgăuză  -  în  limba găgăuză).Denumirile luate între  ghelimele  nu  se
traduc , ci se reproduc prin transliteraţie.

    Articolul 26.  Numele cetăţeanului RSS Moldoveneşti de naţionalitate
moldovenească  constă  din prenume (sau din cîteva prenume) şi  nume  de
familie (simplu sau dublu). Numele de familie nu se schimbă după  genuri
numele  după  tată  se foloseşte fără sufics. La redarea  prenumelor  şi
numelor  de  familie moldoveneşti ăn alte limbi se pestrează  specificul
scrierii lor în limba moldovenească fără adaptare.
     Ortografia prenumelor  şi  numelor de familie ale  reprezentanţilor
altor naţionalităţi, care locuiesc în republică,nu se reglementează prin
prezenta Lege.

    Articolul 27. Blancetele oficiale , textelesigiliilor şi ştampilelor
se  eczecută  în  limba  de stat şi ăn limba rusă, iar  în  localităţile
respective - în limba de stat, în găgăuză şi rusă .
    Blancetele (formularele)  folosite în sfera socială (în instituţiile
de  telecomunicaţii, la  casele  de  economii,  la  întreprinderile   de
deservirea  socială a populaţiei ş.a.) se imprimă în limba de stat si în
limba  rusă (în localităţile respective - în limba de stat,în găgăuză şi
rusă)  şi, la dorinţa cetăţeanului, se completează în una dintre limbile
de pe blanchetă (formular).

    Articolul 28.Firmele   cu  denumirile  organelor  puterii  de   stat
administraţiei  de stat şi organizaţiilor obşteşti, ale întreprinderilor
instituţiilor şi organizaţiilor, indicatoarele de pieţe, străzi,stradele
localităţi  şi de alte obiective geograice se eczecută îî limba de  stat
şi  în  limba  rusă (în localităţile respective - în limba  de  stat, în
găgăuză  şi rusă) şi sînt dispuse în stînga (de asupra) în limba de stat
şi  în dreapta (de subt) în limba rusă, iar în localităţile respective -
în  stînga (de asupra) în limba găgăuză, în centru (de desubt) în  limba
de stat; în dreapta (mai jos) în limba rusă.

    Articolul 29.  Textele  afişelor,  anunţurilor publice,  textele  de
publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat
şi,  în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în  localităţile
respective  -  în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau  în  cea
rusă.
    Denumirile mărfurilor   şi  ale  produselor  alimentare,  etichetele
mărfurilor,  mărcile comerciale, instrucţiunile referitoare la mărfurile
fabricate   în  republică,  precum  şi  orice  alte  informaţii  vizuale
prezentate  populaţiei din republică se întocmesc în limba de stat şi în
limba rusă.
    În toate cazurile textele de informare vizuală sînt dispuse în modul
prevăzut  de  articolul  28 din prezenta Lege. Corpul  caracterelor  din
textele  scrise în limba de stat nu trebuie să fie mai mic decît cel  al
caracterelor din textele scrise în alte limbi.
    În localităţile  săteşti, în care majoritatea o constituie populaţia
de  naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară, informaţiile vizuale pot
fi prezentate şi în limbile respective.

              TITLUL VII. OCROTIREA LIMBILOR DE CĂTRE STAT

    Articolul 30. Conducătorii organelor puterii de stat, administraţiei
de  stat  şi  organizaţiilor obşteşti, precum  şi  ai  întreprinderilor,
instituţiilor  şi organizaţiilor situate pe teritoriul RSS  Moldoveneşti
poartă  răspundere personală pentru nerespectarea prevederilor prezentei
Legi  în  limitele  sferei  din subordinea lor  conform  legislaţiei  în
vigoare.

    Articolul 31.  Propagarea  ostilităţii, a dispreţului faţă de  limba
oricărei  naţionalităţi, crearea obstacolelor la funcţionarea limbii  de
stat  şi  a  altor  limbi pe teritoriul republicii,  precum  şi  lezarea
drepturilor cetăţenilor din motive de limbă implică răspunderea în modul
stabilit prin legislaţie.

    Articolul 32. Controlul asupra respectării legislaţiei cu privire la
funcţionarea  limbilor  vorbite  pe  teritoriul  RSS  Moldoveneşti  este
exercitat  de către Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti prin intermediul
unei  comisii  speciale,  iar în raioane (oraşe) -  de  către  Sovietele
respective de deputaţi ai poporului din RSS Moldovenească.

    Preşedinte al Prezidiului
    Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti                   M. Snegur

    Membru al Prezidiului
    Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti                   D. Nidelcu

    or. Chişinău, 1 septembrie 1989
    N 3465-XI