L E G E
cu privire la secretul de stat
nr. 106-XIII din 17.05.94
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.2/5 din 25.08.1994
* * *
Abrogat: 27.05.2009
Legea R.Moldova nr.245-XVI din 27.11.2008
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de acţiune a prezentei legi
Articolul 2. Noţiunea de secret de stat
Articolul 3. Legislaţia privind secretul de stat
Articolul 4. Împuternicirile organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat, ale organelor puterii judiciare în ceea ce priveşte atribuirea informaţiilor la secret de stat şi protecţia lor
Capitolul II
INFORMAŢIILE ATRIBUITE LA SECRET DE STAT
Articolul 5. Informaţiile care pot fi atribuite la secret de stat
Capitolul III
SECRETIZAREA INFORMAŢIILOR
Articolul 6. Principiile de secretizare a informaţiilor
Articolul 7. Gradele de secretizare a informaţiilor şi menţiunile privind secretizarea pentru purtătorii informaţiilor în cauză
Articolul 8. Modul de atribuire a informaţiilor la secret de stat
Articolul 9. Modul de secretizare a informaţiilor
Articolul 10. Limitarea drepturilor de proprietar ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi ale cetăţenilor asupra informaţiei în legătură cu secretizarea ei
Articolul 11. Termenele de secretizare a informaţiilor ce constituie secret de stat
Articolul 12. Informaţiile care nu urmează a fi secretizate
Capitolul IV
SCOATEREA DE LA SECRET A INFORMAŢIILOR
Articolul 13. Temeiul şi modul de scoatere de la secret a informaţiilor
Articolul 14. Scoaterea de la secret a informaţiilor la cererea cetăţenilor, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi organelor administraţiei de stat
Capitolul V
DISPUNEREA DE INFORMAŢIILE CE CONSTITUIE SECRET DE STAT
Articolul 15. Transmiterea reciprocă a informaţiilor ce constituie secret de stat de către organele administraţiei de stat, întreprinderi, instituţii şi organizaţii
Articolul 16. Transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor state
Capitolul VI
APĂRAREA SECRETULUI DE STAT
Articolul 17. Organele de apărare a secretului de stat
Articolul 18. Accesul persoanelor cu funcţii de răspundere şi al cetăţenilor la secretul de stat
Articolul 19. Temeiurile pentru refuz al accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau cetăţeanului la secretul de stat
Articolul 20. Condiţiile de suspendare a accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la secretul de stat
Articolul 21. Modul de autorizare a accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la informaţiile ce constituie secret de stat
Articolul 22. Limitarea în drepturi a persoanei cu funcţii de răspundere sau a cetăţeanului care au sau au avut acces la secretul de stat
Articolul 23. Accesul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor la lucrările legate de utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat
Articolul 24. Apărarea secretului de stat în cadrul colaborării internaţionale
Articolul 25. Protecţia informaţiei secrete a statelor străine şi a organizaţiilor internaţionale
Articolul 26. Răspunderea pentru divulgarea secretului de stat
Capitolul VII
FINANŢAREA MĂSURILOR DE APĂRARE A SECRETULUI DE STAT
Articolul 27. Finanţarea măsurilor de apărare a secretului de stat
Capitolul VIII
CONTROLUL ŞI SUPRAVEGHEREA APĂRĂRII SECRETULUI DE STAT
Articolul 28. Controlul parlamentar
Articolul 29. Controlul interdepartamental şi departamental
Articolul 30. Supravegherea exercitată de procuror
Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.
Prezenta lege reglementează modul de atribuire a informaţiilor la secret de stat, de utilizare, scoatere de la secret şi protejare a lor în interesul asigurării securităţii Republicii Moldova.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de acţiune a prezentei legi
Prevederile prezentei legi sînt executorii pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei de către organele puterii de stat şi ale administraţiei de stat, de autoadministrare locală, organele puterii judiciare, întreprinderi, instituţii şi organizaţii indiferent de cadrul juridic şi tipul de proprietate, de către persoanele cu funcţii de răspundere şi cetăţenii Republicii Moldova, care şi-au asumat obligaţiunea sau sînt obligaţi conform statutului lor să execute cerinţele legislaţiei privind secretul de stat.
Articolul 2. Noţiunea de secret de stat
Secretul de stat îl constituie informaţiile protejate de stat în domeniul activităţii lui militare, economice, tehnico-ştiinţifice, de politică externă, de recunoaştere, de contrainformaţii şi operative de investigaţii, a căror răspîndire, divulgare, pierdere, sustragere sau distrugere (în continuare – răspîndire) poate periclita securitatea Republicii Moldova.
Articolul 3. Legislaţia privind secretul de stat
Legislaţia privind secretul de stat are la bază Constituţia Republicii Moldova, include prezenta lege şi prevederile altor acte normative ce reglementează relaţiile legate de apărarea secretului de stat.
Articolul 4. Împuternicirile organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat, ale organelor puterii judiciare în ceea ce priveşte atribuirea informaţiilor la secret de stat şi protecţia lor
(1) Parlamentul:
a) reglementează legislativ relaţiile în domeniul apărării secretului de stat;
b) aprobă articolele bugetului republican în ceea ce priveşte realizarea programelor de stat în domeniul apărării secretului de stat;
c) exercită controlul parlamentar asupra executării legislaţiei privind secretul de stat.
(2) Preşedintele Republicii Moldova:
a) aprobă programele de stat în domeniul apărării secretului de stat;
b) aprobă, la propunerea Guvernului, structura şi componenţa comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat şi regulamentul acesteia;
c) aprobă, la propunerea Guvernului, Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat, precum şi Nomenclatorul informaţiilor ce sînt atribuite la secret de stat;
d) încheie tratate internaţionale privind utilizarea în comun şi protecţia informaţiilor ce constituie secret de stat.
(3) Guvernul:
a) organizează executarea Legii cu privire la secretul de stat;
b) prezintă spre aprobare Preşedintelui Republicii Moldova structura şi componenţa comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat şi regulamentul acesteia;
c) prezintă spre aprobare Preşedintelui Republicii Moldova Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat;
d) stabileşte modul de elaborare a Nomenclatorului informaţiilor ce sînt atribuite la secret de stat;
e) organizează elaborarea şi realizarea programelor de stat în domeniul apărării secretului de stat;
f) stabileşte felurile de înlesniri, mărimile lor şi modul de acordare a acestora cetăţenilor, care au acces permanent la secretul de stat, şi colaboratorilor subdiviziunilor interioare de apărare a secretului de stat;
g) stabileşte modul de determinare a volumului prejudiciului cauzat de răspîndirea nesancţionată a informaţiilor ce constituie secret de stat, precum şi a prejudiciului adus proprietarului informaţiei în urma secretizării ei;
h) încheie acorduri interguvernamentale, ia măsuri pentru realizarea tratatelor internaţionale privind utilizarea în comun şi protecţia informaţiilor ce constituie secret de stat, la care Republica Moldova este parte.
(4) Organele administraţiei de stat şi ale autoadministrării locale:
a) asigură apărarea secretului de stat în întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile din subordine conform cerinţelor legislaţiei;
b) asigură, în limitele competenţei lor, efectuarea unor măsuri de control faţă de cetăţenii care au acces la secretul de stat;
c) aduc la îndeplinire măsurile prevăzute de legislaţie pentru limitarea drepturilor cetăţenilor şi acordarea de înlesniri persoanelor care au sau au avut acces la informaţiile ce constituie secret de stat;
d) prezintă organelor supreme ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat propuneri referitoare la perfecţionarea sistemului de apărare a secretului de stat.
(5) Organele puterii judiciare:
a) examinează dosarele penale şi civile asupra violării legislaţiei privind secretul de stat;
b) asigură apărarea judiciară a cetăţenilor, organelor administraţiei de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în legătură cu activitatea lor de apărare a secretului de stat;
c) asigură, în cadrul examinării dosarelor sus-numite, apărarea secretului de stat.
(6) Organele puterii de stat şi ale administraţiei de stat, organele puterii judiciare, în limitele competenţei lor, soluţionează şi alte probleme ce ţin de atribuirea informaţiilor la secret de stat.
Capitolul II
INFORMAŢIILE ATRIBUITE LA SECRET DE STAT
Articolul 5. Informaţiile care pot fi atribuite la secret de stat
La secret de stat pot fi atribuite următoarele informaţii:
1) din domeniul militar privind:
a) conţinutul planurilor strategice şi operative de asigurare a securităţii Republicii Moldova;
b) direcţiile de dezvoltare şi elaborare de noi armamente şi tehnică militară, tipurile, rezervele şi locul de păstrare al acestora;
c) caracteristica tactico-tehnică şi posibilităţile de aplicare în luptă a modelelor de armament şi de tehnică militară, proprietăţile, recepturile sau tehnologiile producerii unor substanţe explozive cu destinaţie de luptă;
d) dislocarea, destinaţia, gradul de apărare al obiectelor cu regim special şi de importanţă deosebită, proiectarea şi construirea lor;
e) dislocarea, structura organizatorică, dotarea cu armament şi efectivul Forţelor armate;
2) din domeniul economiei, ştiinţei şi tehnicii privind:
a) conţinutul planurilor de pregătire a Republicii Moldova pentru eventualele acţiuni militare, potenţialul de mobilizare al industriei pentru producerea armamentului şi tehnicii militare, volumul livrărilor şi rezervele de materie primă şi materiale strategice, amplasarea şi volumul rezervelor materiale de stat;
b) volumul şi planurile de producere (în expresia valorică sau naturală) a armamentului, tehnicii militare şi a altei producţii de apărare, capacităţile existente de producere a acestora şi sporirea lor, legăturile de cooperare ale întreprinderilor, autorii sau producătorii armamentului, tehnicii militare şi a altei producţii de apărare;
c) cercetările ştiinţifice, lucrările experimentale de construcţie şi de proiectare, tehnologiile de mare importanţă pentru apărarea sau economia ţării care determină asigurarea securităţii ei;
d) forţele şi mijloacele apărării civile, dislocarea, destinaţia şi gradul de apărare al obiectelor gestiunii administrative, asigurarea securităţii populaţiei;
3) din domeniul politicii externe şi economiei privind:
activitatea de politică externă, relaţiile economice externe (comerciale, creditare şi valutare) ale Republicii Moldova, a căror răspîndire înainte de vreme poate pune în pericol interesele ţării;
4) din domeniul activităţii de recunoaştere, de contrainformaţii şi operative de investigaţii privind:
a) forţele, mijloacele, sursele, metodele, planurile şi rezultatele activităţii de recunoaştere, de contrainformaţii şi operative de investigaţii, precum şi datele despre finanţarea acestei activităţi, care dezvăluie informaţiile enumerate;
b) persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organele care desfăşoară activitate de recunoaştere, de contrainformaţii şi operativă de investigaţii;
c) sistemul de comunicaţie guvernamentală şi alte tipuri de legătură specială, cifrurile de stat, metodele şi mijloacele de analiză a lor;
d) metodele şi mijloacele de protecţie a informaţiei secrete;
e) programele de stat şi acţiunile în domeniul apărării secretului de stat.
Capitolul III
SECRETIZAREA INFORMAŢIILOR
Articolul 6. Principiile de secretizare a informaţiilor
(1) Informaţiile se supun secretizării în conformitate cu principiile legalităţii, argumentării şi oportunităţii.
(2) Legalitatea secretizării informaţiilor constă în corespunderea informaţiilor ce se secretizează prevederilor articolelor 5 şi 8.
(3) Argumentarea secretizării informaţiilor constă în stabilirea caracterului raţional al secretizării unor informaţii concrete pentru a preîntîmpina periclitarea securităţii Republicii Moldova.
(4) Oportunitatea secretizării informaţiilor constă în stabilirea restricţiilor în ceea ce priveşte răspîndirea acestor informaţii din momentul primirii (elaborării) lor sau din timp.
Articolul 7. Gradele de secretizare a informaţiilor şi menţiunile privind secretizarea pentru purtătorii informaţiilor în cauză
(1) Gradul de secretizare a informaţiilor ce constituie secret de stat trebuie să corespundă gravităţii pericolului ce poate fi adus securităţii Republicii Moldova în caz de răspîndire a acestor informaţii.
(2) Sînt stabilite trei grade de secretizare a informaţiilor ce constituie secret de stat şi menţiunile respective privind secretizarea pentru purtătorii informaţiilor în cauză: "de importanţă deosebită", "strict secret", "secret". Aplicarea acestor menţiuni pentru secretizarea informaţiilor ce nu constituie secret de stat nu se admite.
Articolul 8. Modul de atribuire a informaţiilor la secret de stat
(1) Atribuirea informaţiilor la secret de stat se face de către conducătorii organelor administraţiei de stat conform Nomenclatorului persoanelor cu funcţii de răspundere învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat. Aceste persoane sînt responsabile pentru deciziile lor privind atribuirea informaţiilor concrete la secret de stat.
(2) Motivarea necesităţii de a atribui informaţiile la secret de stat în conformitate cu principiile secretizării informaţiilor revine organelor administraţiei de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care au primit (elaborat) aceste informaţii.
(3) Pentru a promova o politică unică de stat în domeniul secretizării informaţiilor Guvernul înfiinţează o comisie interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat, care întocmeşte Nomenclatorul informaţiilor ce sînt atribuite la secret de stat. Acest Nomenclator se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova, se dă publicităţii şi se revizuieşte în măsura necesităţii. În Nomenclator se indică organele administraţiei de stat care sînt învestite cu împuterniciri de a dispune de informaţiile în cauză.
(4) Organele administraţiei de stat, ai căror conducători sînt învestiţi cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat, întocmesc nomenclatoare departamentale detaliate de informaţii ce urmează a fi secretizate. Aceste nomenclatoare includ informaţiile la care organele sus-numite au dreptul de dispoziţie şi stabilesc gradul lor de secretizare. Nomenclatoarele date se aprobă de către conducătorii respectivi ai organelor administraţiei de stat şi nu se dau publicităţii.
Articolul 9. Modul de secretizare a informaţiilor
(1) Drept temei pentru secretizarea informaţiilor şi aplicarea menţiunii de secretizare pe documente, produse şi lucrări este corespunderea lor:
a) Nomenclatorului informaţiilor ce sînt atribuite la secret de stat;
b) nomenclatoarelor departamentale prevăzute de articolul 8 alineatul (4).
(2) În cazul în care informaţiile primite (elaborate) nu pot fi identificate după informaţiile din nomenclatorul în vigoare, persoanele cu funcţii de răspundere din organele administraţiei de stat, de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii sînt obligate să asigure secretizarea preliminară a informaţiilor primite (elaborate) conform gradului de secretizare presupus şi în termen de o lună să trimită persoanei cu funcţii de răspundere care a aprobat nomenclatorul menţionat propuneri privind completarea (modificarea) lui.
(3) Persoanele cu funcţii de răspundere care au aprobat nomenclatorul în vigoare sînt obligate în termen de 3 luni să organizeze aprecierea de către experţi a propunerilor primite şi să ia decizia de a completa (modifica) nomenclatorul în vigoare sau de a scoate menţiunea de secretizare aplicată preliminar informaţiilor.
Articolul 10. Limitarea drepturilor de proprietar ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi ale cetăţenilor asupra informaţiei în legătură cu secretizarea ei
(1) Persoanele cu funcţii de răspundere investite în modul prevăzut la articolul 8 cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat pot lua decizii privind secretizarea informaţiei care este proprietate a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor, dacă această informaţie conţine date ce sînt atribuite la secret de stat. Informaţia dată se secretizează la propunerea proprietarului acesteia sau a organului respectiv al administraţiei de stat.
(2) Prejudiciul material cauzat proprietarului informaţiei în legătură cu secretizarea acesteia urmează a fi despăgubit de către stat în mărimile stabilite în contractul dintre organul administraţiei de stat, la dispoziţia căruia este pusă această informaţie, şi proprietarul ei. Contractul prevede obligaţiunile proprietarului informaţiei de a nu o răspîndi. Dacă proprietarul informaţiei refuză să semneze contractul, el este preîntîmpinat în scris de responsabilitatea pentru răspîndirea nesancţionată a informaţiei ce constituie secret de stat, în conformitate cu legislaţia.
(3) Proprietarul informaţiei are dreptul să atace în justiţie acţiunile persoanei cu funcţii de răspundere care, după părerea lui, îi lezează drepturile. Dacă instanţa de judecată recunoaşte că acţiunile persoanei cu funcţii de răspundere sînt nelegitime, modul de reparare a prejudiciului adus proprietarului informaţiei este stabilit prin hotărîre judecătorească conform legislaţiei.
(4) Persoanele cu funcţii de răspundere învestite, în modul prevăzut de articolul 8, cu împuterniciri de a atribui informaţia la secret de stat poartă răspundere pentru atribuirea neîntemeiată a informaţiei accesibile la secret de stat.
[Art.10 completat prin Legea nr.312-XV din 28.06.2001, în vigoare 20.07.2001]
Articolul 11. Termenele de secretizare a informaţiilor ce constituie secret de stat
(1) Pentru informaţiile cu menţiunea "de importanţă deosebită" şi "strict secret" se stabileşte un termen de secretizare de pînă la 25 de ani, pentru informaţiile cu menţiunea "secret" – de pînă la 10 ani.
(2) Pentru informaţia al cărei conţinut cuprinde secret de stat de o importanţă deosebită, în temeiul avizului comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, Guvernul poate stabili un termen mai mare de secretizare.
(3) Organele administraţiei de stat, ai căror conducători sînt învestiţi cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat, sînt obligate să revizuiască periodic, însă nu mai rar decît peste fiecare 5 ani, conţinutul nomenclatoarelor departamentale ale informaţiilor care urmează a fi secretizate.
Articolul 12. Informaţiile care nu urmează a fi secretizate
(1) Este interzisă secretizarea informaţiilor privind:
a) faptele de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului şi ale cetăţeanului;
b) evenimentele extraordinare şi catastrofele ce periclitează securitatea şi sănătatea cetăţenilor şi urmările lor, precum şi calamităţile, prognozele şi urmările lor;
c) starea reală de lucruri în domeniul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, ecologiei, agriculturii, comerţului, precum şi a ordinii de drept;
d) faptele de încălcare a legalităţii, inactivitatea şi acţiunile ilicite ale organelor puterii de stat şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere dacă divulgarea acestor fapte nu va periclita securitatea Republicii Moldova.
(2) Secretizarea nu se admite în cazul în care ea se răsfrînge negativ asupra realizării programelor de stat şi de ramură ale dezvoltării social-economice şi culturale sau reţine concurenţa agenţilor economici.
Capitolul IV
SCOATEREA DE LA SECRET A INFORMAŢIILOR
Articolul 13. Temeiul şi modul de scoatere de la secret a informaţiilor
(1) Scoaterea de la secret a informaţiilor (anularea restricţiilor, introduse în modul prevăzut de prezenta lege, asupra răspîndirii informaţiilor ce constituie secret de stat şi asupra accesului la purtătorii acestora), precum şi diminuarea gradului de secretizare pot fi infăptuite şi mai devreme decît în termenele indicate la articolul 11, în modul stabilit de prezenta lege.
(2) Drept temei pentru scoaterea de la secret a informaţiilor servesc:
a) schimbarea circumstanţelor obiective, drept urmare a căreia protecţia în continuare a informaţiilor ce constituie secret de stat devine inoportună;
b) modificarea corespunzătoare de către organele administraţiei de stat a nomenclatoarelor departamentale. Cu dreptul de a modifica nomenclatoarele menţionate sînt învestiţi conducătorii organelor administraţiei de stat care le-au aprobat şi care poartă răspundere personală pentru justeţea deciziilor luate de a scoate de la secret informaţiile. Aceste decizii în legătură cu modificarea Nomenclatorului informaţiilor atribuite la secret de stat urmează a fi coordonate cu comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat.
(3) Conducătorii Arhivei Naţionale a Republicii Moldova sînt învestiţi cu împuterniciri de a scoate de la secret informaţiile ce constituie secret de stat şi se păstrează în fondurile închise ale arhivei cu condiţia că organizaţia întemeietoare a fondului sau succesorul de drepturi le deleagă astfel de împuterniciri. În caz de lichidare a organizaţiei întemeietoare a fondului şi de lipsă a succesorului ei de drepturi chestiunea privind modul scoaterii de la secret a informaţiilor ce constituie secret de stat se examinează în comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat.
Articolul 14. Scoaterea de la secret a informaţiilor la cererea cetăţenilor, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi organelor administraţiei de stat
(1) Cetăţenii, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi organele administraţiei de stat au dreptul să se adreseze comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, inclusiv arhivelor de stat, cu cererea de a scoate de la secret informaţiile ce constituie secret de stat sau secretizate neîntemeiat.
(2) Organele administraţiei de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, inclusiv arhivele de stat care au primit astfel de cereri sînt obligate, în termen de pînă la 3 luni, să le examineze şi să dea răspuns argumentat. Dacă ele nu sînt împuternicite să rezolve chestiunea scoaterii de la secret a informaţiilor, cererea se trimite, în decurs de o lună de la primirea ei, organului puterii de stat şi administraţiei de stat învestit cu astfel de împuterniciri sau comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, ceea ce i se comunică solicitantului.
(3) Eschivarea persoanelor cu funcţii de răspundere de la examinarea în fond a cererii atrage după sine răspundere administrativă (disciplinară) conform legislaţiei.
(4) Motivarea atribuirii informaţiilor la secret de stat poate fi atacată în justiţie. Dacă instanţa de judecată recunoaşte secretizarea informaţiilor drept neîntemeiată, aceste informaţii urmează a fi scoase de la secret în modul stabilit de prezenta lege.
Capitolul V
DISPUNEREA DE INFORMAŢIILE CE CONSTITUIE SECRET DE STAT
Articolul 15. Transmiterea reciprocă a informaţiilor ce constituie secret de stat de către organele administraţiei de stat, întreprinderi, instituţii şi organizaţii
(1) Transmiterea reciprocă a informaţiilor ce constituie secret de stat de către organele administraţiei de stat, întreprinderi, instituţii şi organizaţii care nu sînt în relaţii de subordonare şi nu execută lucrări în comun, se face cu sancţiunea organului administraţiei de stat la dispoziţia căruia se află aceste informaţii.
(2) Organele administraţiei de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care solicită informaţiile menţionate sînt obligate să creeze condiţii ce ar asigura protecţia acestor informaţii. Conducătorii lor poartă răspundere personală pentru neglijarea cerinţelor stabilite privind păstrarea şi nerăspîndirea informaţiilor primite.
(3) Informaţiile ce constituie secret de stat se transmit întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor sau cetăţenilor în legătură cu executarea unor lucrări în comun şi a altor lucrări de către beneficiarul lucrărilor cu permisiunea organului administraţiei de stat, la dispoziţia căruia se află informaţiile în cauză, şi numai în volumul necesar pentru executarea acestor lucrări. Totodată, înainte de a transmite informaţiile ce constituie secret de stat, partea ce transmite este obligată să se convingă că întreprinderea, instituţia şi organizaţia are licenţă pentru efectuarea lucrărilor cu utilizarea informaţiilor de gradul respectiv de secretizare, iar cetăţenii – permisul corespunzător.
(4) În timpul executării lucrărilor în comun şi a altor lucrări şi apariţiei în legătură cu aceasta a necesităţii de a utiliza informaţii ce constituie secret de stat întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile pot încheia cu întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat contracte de folosire a serviciilor de apărare a secretului de stat de către subdiviziunile lor interioare, fapt ce se notifică în licenţele eliberate ambelor părţi contractante pentru executarea lucrărilor respective necesitînd utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat.
(5) Contractul pentru executarea lucrărilor în comun şi a altor lucrări, încheiat în modul stabilit de legislaţie, prevede obligaţiunile reciproce ale părţilor de a asigura integritatea informaţiilor ce constituie secret de stat atît în procesul executării lucrărilor, cît şi după încheierea lor, precum şi condiţiile finanţării lucrărilor (serviciilor) de protejare a informaţiilor menţionate.
(6) Organizarea controlului asupra eficacităţii apărării secretului de stat în timpul executării lucrărilor în comun şi a altor lucrări revine beneficiarului acestor lucrări conform condiţiilor contractului încheiat.
(7) Dacă în timpul lucrărilor în comun şi a altor lucrări executantul îşi încalcă obligaţiunile de apărare a secretului de stat, beneficiarul are dreptul să suspende executarea comenzii pînă la lichidarea încălcărilor, iar în cazul încălcării repetate – să pună problema anulării comenzii şi licenţei pentru executarea lucrărilor cu utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat şi tragerii la răspundere a persoanelor vinovate. Paguba materială pricinuită de către executant statului în persoana beneficiarului urmează a fi recuperată conform legislaţiei.
Articolul 16. Transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor state
(1) Informaţiile ce constituie secret de stat se transmit altor state printr-o hotărîre a Guvernului în baza avizului experţilor comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat despre posibilitatea transmiterii acestor informaţii.
(2) Obligaţiunile părţii care primeşte informaţiile de a le proteja sînt stipulate în contractul (acordul) încheiat.
Capitolul VI
APĂRAREA SECRETULUI DE STAT
Articolul 17. Organele de apărare a secretului de stat
(1) Organele de apărare a secretului de stat sînt:
a) comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat;
b) organele administraţiei de stat, organele puterii judiciare, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi subdiviziunile lor interioare pentru apărarea secretului de stat.
(2) Comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat este un organ colegial care coordonează activitatea organelor administraţiei de stat pentru apărarea secretului de stat. Comisia interdepartamentală îşi exercită atribuţiile şi împuternicirile supradepartamentale în conformitate cu Regulamentul comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, aprobat de Preşedintele Republicii Moldova.
(3) Organele administraţiei de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile asigură protecţia informaţiilor ce constituie secret de stat conform sarcinilor ce le revin şi în limitele competenţei lor. De asigurarea protecţiei informaţiilor ce constituie secret de stat în organele administraţiei de stat, la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii răspund conducătorii acestora. În dependenţă de volumul lucrărilor necesitînd utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat, conducătorii organelor administraţiei de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor formează subdiviziuni interioare pentru apărarea secretului de stat, a căror atribuţii sînt determinate de susnumiţii conducători în conformitate cu actele normative aprobate de Guvern şi ţinînd cont de specificul lucrărilor efectuate.
Articolul 18. Accesul persoanelor cu funcţii de răspundere şi al cetăţenilor la secretul de stat
(1) Accesul persoanelor cu funcţii de răspundere şi al cetăţenilor la secretul de stat se realizează benevol şi prevede:
a) asumarea obligaţiunilor faţă de stat de nerăspîndire a informaţiilor ce constituie secret de stat care le-au fost încredinţate;
b) acordul la limitarea parţială şi provizorie a drepturilor lor conform articolului 22;
c) consimţămîntul în scris pentru efectuarea măsurilor de control referitor la ele de către organele competente;
d) determinarea felurilor, mărimii şi modului de acordare a înlesnirilor prevăzute de prezenta lege;
e) familiarizarea cu normele legislaţiei privind secretul de stat ce prevăd răspunderea pentru încălcarea lor;
f) luarea deciziei de către conducătorul organului administraţiei de stat, întreprinderii, instituţiei şi organizaţiei privind accesul persoanei angajate la informaţiile ce constituie secret de stat.
(2) Măsurile de control se realizează conform legislaţiei în volumul ce depinde de gradul de secretizare a informaţiilor la care va avea acces persoana angajată.
(3) Scopul măsurilor de control menţionate este relevarea temeiurilor prevăzute de articolul 19.
(4) Pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi cetăţenii care au acces permanent la secretul de stat sînt stabilite sporuri de retribuţie în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care au acces.
(5) Colaboratorilor subdiviziunilor interioare pentru apărarea secretului de stat, suplimentar la înlesnirile prevăzute pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi cetăţenii care au acces permanent la secretul de stat, li se stabileşte spor de salariu pentru vechimea în muncă în subdiviziunile menţionate.
(6) Obligaţiunile reciproce ale administraţiei şi ale persoanei angajate sînt indicate în contractul (acordul) de muncă. Încheierea contractului (acordului) de muncă înainte de terminarea controlului de către organele competente nu se admite.
(7) Sînt stabilite trei forme de acces la secretul de stat al persoanelor cu funcţii de răspundere şi al cetăţenilor, care corespund celor trei grade de secretizare a informaţiilor ce constituie secret de stat: la informaţii de importanţă deosebită, strict secrete sau secrete. Accesul persoanelor cu funcţii de răspundere şi cetăţenilor la informaţiile de un grad de secretizare mai superior constituie temei pentru accesul lor la informaţiile cu un grad de secretizare mai inferior.
(8) Termenele, circumstanţele şi modul reperfectării accesului cetăţenilor la secretul de stat sînt stabilite în acte normative aprobate de Guvern.
(9) Apatrizii, precum şi persoanele din rîndul cetăţenilor străini, emigranţilor şi reemigranţilor primesc acces la secretul de stat în modul stabilit de Guvern.
Articolul 19. Temeiurile pentru refuz al accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau cetăţeanului la secretul de stat
(1) Temeiuri pentru refuz al accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau cetăţeanului la secretul de stat pot fi:
a) antecedente penale neanulate pentru infracţiuni deosebit de periculoase contra statului şi alte infracţiuni grave enumerate în Codul penal al Republicii Moldova şi în articolele respective ale Codurilor penale ale altor state, aflarea lui ca inculpat sau sub urmărire penală pentru comiterea infracţiunilor indicate, recunoaşterea lui de către instanţa de judecată drept recidivist deosebit de periculos, cu capacitate de exerciţiu limitată sau incapabil;
b) prezenţa contraindicaţiilor medicale pentru lucru cu utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii;
c) domicilierea permanentă peste hotare sau perfectarea documentelor pentru plecarea cu trai permanent în alte ţări;
d) eschivarea lui de la măsurile de control sau comunicarea premeditată de către acesta a unor date de anchetă false;
e) săvîrşirea unor acţiuni ce pun în pericol securitatea Republicii Moldova;
f) deţinerea cetăţeniei altui stat.
(2) Decizia de interzicere a accesului la secretul de stat al persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului o ia conducătorul organului administraţiei de stat, întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei referitor la fiecare persoană în parte, ţinînd cont de rezultatele măsurilor de control. Persoana cu funcţii de răspundere sau cetăţeanul are dreptul să atace această decizie în organizaţia ierarhic superioară sau în justiţie.
[Art.19 completat prin Legea nr.273-XVI din 07.12.2007, în vigoare 13.05.2008]
Articolul 20. Condiţiile de suspendare a accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la secretul de stat
(1) Accesul persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la secretul de stat poate fi suspendat printr-o decizie a conducătorului organului puterii de stat şi al administraţiei de stat, întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei în cazurile:
a) desfacerii contractului (acordului) de muncă cu acesta în legătură cu efectuarea măsurilor organizatorice şi de modificare a componenţei personalului;
b) încălcării de o singură dată a obligaţiunilor asumate şi a celor prevăzute în contractul (acordul) de muncă în ceea ce priveşte apărarea secretului de stat;
c) apariţia unor circumstanţe care conform articolului 19 servesc drept temei pentru a refuza persoanei cu funcţii de răspundere sau cetăţeanului accesul la secretul de stat.
(2) Suspendarea accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la secretul de stat este un temei în plus pentru desfacerea contractului (acordului) de muncă cu el dacă acesta prevede astfel de condiţii. Totodată persoana cu funcţii de răspundere sau cetăţeanul nu sînt scutiţi de obligaţiunile asumate de a nu divulga informaţiile ce constituie secret de stat.
(3) Decizia administraţiei de a suspenda accesul persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la secretul de stat şi de a desface contractul (acordul) de muncă pe această bază poate fi atacată în organizaţia ierarhic superioară sau în justiţie.
Articolul 21. Modul de autorizare a accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la informaţiile ce constituie secret de stat
(1) Modul de autorizare a accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la informaţiile ce constituie secret de stat se stabileşte în actele normative aprobate de Guvern.
(2) Organizarea accesului persoanei cu funcţii de răspundere sau al cetăţeanului la informaţiile ce constituie secret de stat îi revine conducătorului organului puterii de stat şi al administraţiei de stat, întreprinderii, instituţiei, organizaţiei respective şi al subdiviziunilor lor interioare pentru apărarea secretului de stat, care poartă răspundere personală pentru crearea unor astfel de condiţii în care persoana cu funcţii de răspundere sau cetăţeanul iau cunoştinţă numai de acele informaţii ce constituie secret de stat şi în acel volum care îi este necesar pentru îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu (de funcţie).
Articolul 22. Limitarea în drepturi a persoanei cu funcţii de răspundere sau a cetăţeanului care au sau au avut acces la secretul de stat
Persoana cu funcţii de răspundere sau cetăţeanul care au sau au avut acces la secretul de stat pot fi temporar limitaţi în drepturi. Limitările se pot referi la:
a) dreptul de plecare peste hotare pe termenul stipulat în contractul (acordul) de muncă în cazul legalizării accesului la secretul de stat;
b) dreptul de răspîndire a informaţiilor ce constituie secret de stat şi de utilizare a descoperirilor şi invenţiilor ce conţin astfel de informaţii;
c) dreptul la inviolabilitatea vieţii particulare în timpul efectuării măsurilor de control în perioada legalizării accesului la secretul de stat.
Articolul 23. Accesul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor la lucrările legate de utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile primesc acces la lucrările legate de utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat, de creare a mijloacelor de protecţie a informaţiei, precum şi de înfăptuire a acţiunilor sau prestarea serviciilor de apărare a secretului de stat în modul stabilit de Guvern.
Articolul 24. Apărarea secretului de stat în cadrul colaborării internaţionale
Tratatele (acordurile) de colaborare cu statele străine, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale, membru al cărora este Republica Moldova, care conţin informaţii ce constituie secret de stat, se încheie în modul stabilit de Guvern.
Articolul 25. Protecţia informaţiei secrete a statelor străine şi a organizaţiilor internaţionale
(1) Informaţia secretă a statelor străine şi a organizaţiilor internaţionale transmisă Republicii Moldova în baza contractului (acordului) este protejată în deplină corespundere cu obligaţiunile asumate de către părţi.
(2) Organele administraţiei de stat care au semnat tratatul (acordul) internaţional poartă deplină răspundere pentru protecţia informaţiei secrete transmise lor şi utilizarea ei justă.
Articolul 26. Răspunderea pentru divulgarea secretului de stat
Persoanele vinovate de încălcarea legislaţiei privind secretul de stat poartă răspundere conform legislaţiei.
Capitolul VII
FINANŢAREA MĂSURILOR DE APĂRARE A SECRETULUI DE STAT
Articolul 27. Finanţarea măsurilor de apărare a secretului de stat
(1) Activitatea de apărare a secretului de stat desfăşurată de organele administraţiei de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile bugetare se finanţează de la bugetele respective, a celorlalte întreprinderi, instituţii şi organizaţii – din contul mijloacelor provenite din activitatea de bază, legată de utilizarea informaţiilor ce constituie secret de stat.
(2) Mijloacele pentru finanţarea programelor de stat în domeniul apărării secretului de stat se prevăd în bugetul republican într-un alineat aparte.
(3) Controlul asupra cheltuielilor de mijloace financiare alocate pentru efectuarea măsurilor de apărare a secretului de stat îl exercită conducătorii organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, beneficiarii lucrărilor, precum şi reprezentanţii special împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor. Dacă acest control implică accesul la informaţiile ce constituie secret de stat, persoanele enumerate trebuie să aibă acces la informaţiile de gradul respectiv de secretizare.
Capitolul VIII
CONTROLUL ŞI SUPRAVEGHEREA APĂRĂRII SECRETULUI DE STAT
Articolul 28. Controlul parlamentar
Controlul parlamentar asupra respectării legislaţiei privind secretul de stat şi cheltuirii mijloacelor financiare alocate în acest scop îl exercită comisiile permanente respective ale Parlamentului. Organele administraţiei de stat ce realizează apărarea secretului de stat sînt obligate să pună la dispoziţia comisiilor menţionate informaţia necesară.
Articolul 29. Controlul interdepartamental şi departamental
(1) Controlul interdepartamental asupra asigurării apărării secretului de stat în organele administraţiei de stat, în întreprinderi, instituţii şi organizaţii îl exercită Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.
(2) Conducătorii organelor administraţiei de stat sînt obligaţi să controleze eficienţa apărării secretului de stat în toate organele subordonate şi pendinte de ei ale administraţiei de stat, la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile cu care conlucrează.
(3) Controlul asupra asigurării apărării secretului de stat în aparatul Parlamentului, al Preşedintelui Republicii Moldova, al Guvernului, în organele puterii judiciare este organizat de către conducătorii acestor organe.
[Art.29 modificat prin Legea nr.754-XIV din 23.12.1999, în vigoare 31.12.1999]
Articolul 30. Supravegherea exercitată de procuror
(1) Supravegherea respectării legislaţiei la asigurarea apărării secretului de stat şi legalităţii deciziilor luate în legătură cu aceasta o exercită Procurorul Republicii Moldova şi procurorii subordonaţi lui.
(2) Persoanele care exercită supravegherea de procuror primesc acces la informaţiile ce constituie secret de stat în modul stabilit de prezenta lege.
| PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA | Mircea SNEGUR |
|
Chişinău, 17 mai 1994. | |
| Nr.106-XIII. |
