vineri, 13 august 2004
461/18.05.95 Lege privind brevetele de invenţie

L E G E

privind brevetele de invenţie

 

nr. 461-XIII  din  18.05.1995

 

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.126-131/505 din 27.06.2003

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.53-54/601 din 28.09.1995

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Reglementarea juridică

Articolul 2. Protecţia juridică a invenţiilor

Articolul 3. Reprezentarea

Capitolul II

BREVETABILITATEA INVENŢIEI

Articolul 4. Condiţiile de brevetabilitate a invenţiei

Articolul 5. Noutatea

Articolul 6. Activitatea inventivă (neevidenţa)

Articolul 7. Aplicabilitatea industrială (utilitatea)

Articolul 8. Divulgări neopozabile

 

Capitolul III

OBŢINEREA BREVETULUI

Articolul 9. Inventatorul şi patronul. Drepturi şi obligaţii

Articolul 10. Cererea de brevet

Articolul 11. Unitatea invenţiei

Articolul 12. Prioritatea invenţiei

Articolul 13. Corectări din iniţiativa solicitantului în documentele cererii

Articolul 14. Retragerea cererii

Articolul 15. Transformarea cererii

Articolul 16. Examinarea cererii

Articolul 17. Publicarea cererii

Articolul 18. Publicarea hotărîrii de acordare a brevetului

Articolul 19. Contestarea hotărîrii de acordare a brevetului

Articolul 20. Eliberarea brevetului

Articolul 201. Protecţia complementară pentru produsele farmaceutice şi fitofarmaceutice

Articolul 21. Repunerea în termen

 

Capitolul IV

DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

Articolul 22. Drepturile titularului brevetului

Articolul 23. Încălcarea dreptului exclusiv al titularului

Articolul 24. Acţiunile nerecunoscute drept încălcare a dreptului exclusiv al titularului

Articolul 25. Întinderea protecţiei juridice

Articolul 26. Protecţia juridică provizorie

Articolul 27. Dreptul de folosire anterioară

Articolul 28. Nulitatea brevetului

Articolul 29. Renunţarea la brevet

Articolul 30. Încetarea valabilităţii brevetului înainte de termen

Articolul 31. Dreptul de folosire posterioară

Articolul 32. Transmiterea drepturilor

Articolul 33. Altă folosire fără autorizarea titularului brevetului

 

Capitolul V

APĂRAREA DREPTURILOR INVENTATORILOR ŞI TITULARILOR

Articolul 34. Răspunderea pentru încălcarea drepturilor inventatorilor

Articolul 35. Răspunderea pentru încălcarea drepturilor titularilor

Articolul 36. Modul de examinare a litigiilor

 

Capitolul VI

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 37. Abrogat

Articolul 38. Brevetarea invenţiilor în străinătate

Articolul 39. Taxele de brevetare

Articolul 40. Stimularea de către stat a creării şi exploatării invenţiilor

Articolul 41. Drepturile persoanelor fizice şi juridice străine

Articolul 42. Tratatele internaţionale

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 43. Intrarea în vigoare

Articolul 44. Aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege

Articolul 45. Dispoziţii tranzitorii

Articolul 46. Îndatoririle Guvernului

 

 

 

Notă: În cuprinsul legii, textul "Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale" se substituie prin textul "Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală" conform Legii nr.294-XV din 28.07.2004, în vigoare 13.08.2004

 

 

Parlamentul adoptă prezenta lege.

 

 Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Reglementarea juridică

Raporturile patrimoniale şi cele particulare nepatrimoniale ce ţin de acestea, apărute în procesul creării, protecţiei juridice şi exploatării invenţiilor se reglementează de Constituţie, prezenta lege şi de alte acte normative.

 

Articolul 2. Protecţia juridică a invenţiilor

(1) Protecţia juridică a invenţiilor înglobează aspectele referitoare la existenţa, achiziţionarea, aria de aplicare, menţinerea drepturilor şi mijloacele de respectare a acestora, precum şi problemele referitoare la exercitarea drepturilor dobîndite.

(2) Dreptul asupra invenţiei este recunoscut şi apărat pe teritoriul Republicii Moldova prin prezenta lege şi confirmat prin brevetul de invenţie (în continuare – brevet).

(3) Brevetul certifică prioritatea, calitatea de autor al invenţiei şi dreptul exclusiv al titularului de brevet asupra invenţiei.

(4) Durata de valabilitate a unui brevet este de 20 de ani, termenul începînd să curgă de la data constituirii depozitului naţional reglementar la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (în continuare – Agenţie).

(5) Invenţiile ce conţin informaţii, a căror divulgare poate aduce atingere securităţii naţionale a Republicii Moldova, sînt retrase de la Agenţie, în baza hotărîrii comisiei abilitate de Guvern, în termen de 30 de zile de la data depunerii lor, cu înştiinţarea inventatorului sau a succesorului în drepturi al acestuia.

 

Articolul 3. Reprezentarea

(1) Persoanele fizice şi juridice cu domiciliul, respectiv sediul, în Republica Moldova (naţionale) care sînt în drept să obţină protecţia legală a unei invenţii acţionează în faţa Agenţiei personal sau prin intermediul reprezentantului împuternicit printr-o procură.

(2) Persoanele fizice şi juridice străine, cu domiciliul, respectiv sediul, permanent în străinătate acţionează în faţa Agenţiei numai prin intermediul reprezentantului în proprietate industrială din Republica Moldova, cu excepţia cazurilor cînd convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte prevăd altfel.

(3) Reprezentantul în proprietate industrială activează în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.

 

Capitolul II

BREVETABILITATEA INVENŢIEI

Articolul 4. Condiţiile de brevetabilitate a invenţiei

(1) O invenţie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetată sub rezerva ca aceasta să fie nouă, să rezulte dintr-o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială. Invenţia poate avea ca obiect un produs, un procedeu, precum şi aplicarea unui produs sau unui procedeu. Se acordă brevete şi se asigură dreptul de brevet fără discriminare în ceea ce priveşte locul creării invenţiei, domeniul tehnologic şi faptul că produsele sînt importate sau sînt de origine autohtonă.

(2) Nu sînt considerate invenţii brevetabile, în sensul prezentei legi:

a) descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;

b) semnele convenţionale, orarele, regulile;

c) metodele de executare a operaţiunilor intelectuale;

d) metodele de organizare şi administrare economică;

e) proiectele şi schemele de sistematizare a edificiilor, construcţiilor, teritoriilor;

f) realizările cu caracter estetic (design);

g) topografiile circuitelor integrate;

h) soiurile de plante.

(3) Se exclud de la brevetare invenţiile a căror exploatare comercială se cere a fi prevenită în scopul menţinerii ordinii publice sau a bunelor moravuri, inclusiv în scopul ocrotirii vieţii şi a sănătăţii oamenilor şi animalelor sau prezervării vegetalelor, ori pentru a evita aducerea de atingeri grave mediului înconjurător. Această excludere nu va depinde numai de faptul că exploatarea invenţiei este interzisă prin alte legi.

 

Articolul 5. Noutatea

(1) O invenţie este nouă dacă nu este conţinută în stadiul anterior.

(2) Stadiul anterior include cunoştinţele devenite accesibile publicului oriunde în lume pînă la data depozitului naţional reglementar sau pînă la data priorităţii invenţiei, dacă a fost invocată o prioritate.

 

Articolul 6. Activitatea inventivă (neevidenţa)

O invenţie se consideră că rezultă dintr-o activitate inventivă, dacă pentru o persoană de specialitate în acel domeniu ea nu rezultă în mod evident din stadiul anterior.

 

Articolul 7. Aplicabilitatea industrială (utilitatea)

O invenţie este susceptibilă de aplicare industrială, dacă obiectul ei poate fi fabricat şi utilizat într-un domeniu de activitate din industrie, agricultură sau din orice alt domeniu de activitate.

 

Articolul 8. Divulgări neopozabile

(1) Divulgarea informaţiei referitoare la esenţa invenţiei nu influenţează brevetabilitatea ei, dacă această divulgare a fost făcută în legătură cu crearea invenţiei, dar nu mai devreme decît în termen de 12 luni pînă la data priorităţii invenţiei în cauză de către inventator, solicitant sau o terţă persoană care a obţinut informaţia direct sau indirect de la aceştia.

(2) Prevederile alin.(1) pot fi aplicate în orice moment. Persoana interesată este obligată să aducă dovezile necesare.

 

Capitolul III

OBŢINEREA BREVETULUI

Articolul 9. Inventatorul şi patronul. Drepturi şi obligaţii

(1) Inventator (autor al invenţiei) se consideră persoana fizică care prin munca sa creatoare a realizat invenţia.

(2) Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil şi protejat fără termen.

(3) În cazul în care invenţia a fost creată împreună de mai mulţi inventatori, fiecare dintre ei are calitatea de coautor al invenţiei, dreptul de autor al invenţiei aparţinîndu-le în comun. Modul de folosire de către coautori a drepturilor lor se stabileşte prin contractul încheiat între aceştia.

(4) Nu se consideră autor al invenţiei persoana fizică care la realizarea invenţiei a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială sau care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau exploatarea invenţiei.

(5) Inventatorul are dreptul să i se indice numele în cerere, în brevet şi în publicaţiile Agenţiei cu privire la cerere şi brevet.

(6) Inventatorul are dreptul să refuze menţionarea numelui său în brevet.

(7) Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului lui în drepturi.

(8) În cazul în care mai multe persoane au creat, independent una de alta, aceeaşi invenţie, dreptul la brevet aparţine persoanei a cărei cerere are cea mai veche dată de prioritate, dacă această cerere nu a fost retrasă.

(9) Dreptul la brevet pentru invenţia creată de salariat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu sau executînd o sarcină concretă încredinţată în scris de patron (invenţie de serviciu) aparţine patronului, dacă contractul încheiat între ei nu prevede altfel.

(10) În cazul creării unei invenţii de serviciu, inventatorul are dreptul la o remuneraţie corespunzătoare beneficiului obţinut din exploatare a invenţiei de către patron sau beneficiului prezumat – în cazul în care patronul va obţine brevetul. Remuneraţia se plăteşte în cuantumul şi condiţiile stabilite în contractul dintre inventator şi patron.

(11) Dacă invenţia a fost creată în baza unui contract de cercetări ştiinţifice sau de experimentare-proiectare, dreptul la brevet se stabileşte prin acest contract. Inventatorul are dreptul la o remuneraţie, cuantumul şi condiţiile de plată a căreia se stabilesc prin contractul dintre el şi patron.

(12) Inventatorul, în termen de o lună de la data creării invenţiei de serviciu, are obligaţia să informeze în scris patronul asupra invenţiei realizate.

(13) Dacă patronul, în termen de 60 de zile de la data cînd a fost informat de către inventator despre invenţia de serviciu creată, nu va depune cerere, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane şi nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea invenţiei în secret, inventatorul are dreptul să depună cererea şi să obţină brevetul pe numele său. În acest caz patronul are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenţiei.

(14) În cazul în care părţile nu au convenit asupra cuantumului remuneraţiei inventatorului sau asupra preţului licenţei, acestea urmează să fie stabilite de instanţele judecătoreşti în funcţie de aportul fiecărei părţi la invenţia creată, precum şi în funcţie de valoarea ei comercială.

(15) În cazul în care brevetul pentru invenţia de serviciu este eliberat patronului, inventatorul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei.

(16) Patronul şi inventatorul invenţiei de serviciu au obligaţia să se informeze reciproc în scris asupra stadiului realizării invenţiei şi să se abţină de la orice divulgare care poate aduce prejudicii exercitării drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile celeilalte părţi, inclusiv profitul neobţinut, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(17) Procedura de creare şi utilizare a invenţiei de serviciu se stabileşte conform regulamentului aprobat de Guvern.

 

Articolul 10. Cererea de brevet

(1) Cererea de brevet se depune la Agenţie de către persoana care în conformitate cu art.9 dispune de dreptul de a solicita brevet (în continuare – solicitant) personal sau prin intermediul reprezentantului în proprietate industrială.

(2) Cererea trebuie să includă următoarele documente:

a) cererea de brevet propriu-zisă cu datele de identificare ale inventatorului (inventatorilor), solicitantului (solicitanţilor);

b) descrierea invenţiei, care o dezvăluie în mod expres suficient de clar şi complet pentru ca o persoană calificată să o poată executa. Solicitantul este obligat să specifice cel mai indicat mod de executare a invenţiei cunoscut de inventator la data depozitului, iar în cazul în care este invocată o prioritate – la data priorităţii cererii;

c) revendicările care dezvăluie esenţa invenţiei şi sînt bazate în întregime pe descriere;

d) desenele şi alte documente explicative, dacă acestea sînt necesare pentru a înţelege esenţa invenţiei.

(3) La cerere se anexează:

a) rezumatul;

b) dovada de plată a taxei stabilite sau temeiul pentru scutire de plata taxei ori de micşorare a mărimii acesteia;

c) procura, în cazul în care cererea se depune prin intermediul reprezentantului;

d) actele de prioritate, după caz.

(4) Dacă invenţia se referă la un material biologic reproductibil, care nu poate fi descris astfel încît invenţia să poată fi reprodusă de către o persoană de specialitate în domeniu sau dacă acest material nu este accesibil publicului, cererea trebuie să fie completată cu un act prin care să se confirme depunerea unui asemenea material într-o instituţie de depozit desemnată de Guvern sau care are statut de depozit internaţional. Această depunere trebuie să fie efectuată pînă la data depunerii cererii.

(5) Documentele enumerate la alin.(2) constituie depozitul naţional reglementar.

(6) Data depozitului naţional reglementar se consideră data depunerii la Agenţie a cererii conform alin.(2).

(7) Documentele prevăzute la alin.(3) literele a), b), c) şi alin.(4) se depun la Agenţie odată cu cererea sau în termen de 2 luni de la data depozitului naţional reglementar. Dacă în termenul indicat solicitantul nu va depune documentele menţionate sau nu va face demers pentru prelungirea termenului stabilit, procedura cu privire la cerere se suspendă.

(8) Persoanele juridice depun documentele cererii în limba moldovenească, certificate în modul corespunzător. Se permite depunerea documentelor cererii, cu excepţia cererii propriu-zise, redactate într-una din limbile de circulaţie internaţională: engleză, franceză, germană, rusă. În acest caz, traducerea documentelor cererii în limba moldovenească se depune la Agenţie în termen de 2 luni de la data depozitului naţional reglementar, cu respectarea acestei date. Dacă solicitantul nu depune traducerea documentelor în limba de stat în termenul indicat, cererea se consideră nedepusă.

(9) Persoanele fizice depun documentele cererii în limba moldovenească sau în limba rusă. Se permite depunerea documentelor cererii, cu excepţia cererii propriu-zise, redactate în una din limbile de circulaţie internaţională: engleză, franceză, germană. În acest caz, traducerea documentelor cererii în limba moldovenească sau în limba rusă se depune la Agenţie în termen de 2 luni de la data depozitului naţional reglementar, cu respectarea acestei date. Dacă solicitantul nu depune traducerea documentelor în limba moldovenească sau în limba rusă în termenul indicat, cererea se consideră nedepusă.

(10) Datele conţinute în cererea de brevet sînt confidenţiale pînă la publicarea cererii de către Agenţie. Divulgarea datelor conţinute în cerere pînă la publicarea acesteia este pasibilă de pedeapsă conform legislaţiei în vigoare.

(11) Agenţia este în drept sa ceară solicitantului cererii de brevet să furnizeze informaţii asupra cererilor depuse de el în străinătate şi asupra brevetelor respective ce i-au fost acordate în străinătate.

[Art.10 modificat prin Legea nr.469-XV din 21.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

 

Articolul 11. Unitatea invenţiei

(1) Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de invenţii astfel legate încît să formeze un singur concept inventiv (condiţia unităţii invenţiei).

(2) Solicitantul este îndreptăţit să divizeze cererea care nu îndeplineşte condiţia unităţii invenţiei în două şi mai multe cereri astfel încît fiecare cerere divizată să nu depăşească limitele esenţei invenţiei, dezvăluite în cererea iniţială.

 

Articolul 12. Prioritatea invenţiei

(1) Prioritatea invenţiei se stabileşte la data depozitului naţional reglementar.

(2) Prioritatea poate fi stabilită la data depunerii cererii iniţiale într-o ţară membră la Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, dacă cererea a fost depusă la Agenţie în termen de 12 luni de la această dată (prioritate convenţională). Termenul în cauză începe să curgă de la data depozitului primei cereri; ziua depozitului nu este cuprinsă în termen.

(3) Dacă din motive ce nu depind de solicitant invocarea unei priorităţi convenţionale nu a fost făcută la depunerea cererii în termenul stabilit, acesta poate fi prelungit, însă cel mult cu 2 luni.

(4) Invocarea priorităţii unei invenţii se poate face în baza exponatului introdus într-o expoziţie, organizată pe teritoriul unei ţări membre la Convenţia de la Paris, dacă cererea este depusă în termen de 6 luni de la data introducerii lui în expoziţie (prioritate de expoziţie). Acest termen nu va prelungi termenul priorităţii convenţionale.

(5) Priorităţile prevăzute la alin.(2) şi (4) se invocă odată cu depunerea cererii sau în termen de 2 luni de la data depozitului naţional reglementar. Actele care justifică invocarea priorităţii, însoţite de un certificat de prioritate (al datei depozitului) şi de o traducere în limba de stat, se depun de către solicitant în termen de 3 luni de la data depozitului naţional reglementar. Nerespectarea termenelor indicate conduce la nerecunoaşterea priorităţii invocate.

(6) Prioritatea invenţiei conform cererii divizionare poate fi stabilită la data depozitului cererii iniţiale în care aceasta a fost dezvăluită, în cazul în care Agenţia nu a luat o hotărîre definitivă privind acordarea brevetului conform cererii iniţiale sau respingerea ei.

(7) Prioritatea invenţiei poate fi stabilită la data depozitului unei cereri anterioare, depuse de acelaşi solicitant pentru aceeaşi invenţie, dacă invocarea priorităţii se face în termen de 12 luni de la data depozitului anterior. În acest caz cererea anterioară se consideră retrasă.

(8) Prioritatea poate fi stabilită în baza cîtorva cereri depuse anterior, respectîndu-se pentru fiecare din ele termenul prevăzut la alin.(7).

(9) Prioritatea invenţiei nu poate fi stabilită la data depozitului naţional reglementar, în cazul în care în el a fost deja invocată prioritatea.

(10) Prioritatea invenţiei nu poate fi refuzată din motiv că anumite elemente ale acesteia, pentru care se revendică prioritatea, nu figurează printre revendicările formulate în cererea depusă în ţara de origine, cu condiţia ca toate documentele depuse o dată cu această cerere să conţină elementele respective.

 

Articolul 13. Corectări din iniţiativa solicitantului în documentele cererii

(1) În termen de 2 luni de la data depunerii cererii de brevet solicitantul are dreptul să facă în documentele cererii corectări şi precizări, fără a modifica esenţa invenţiei.

(2) Corectările şi precizările pot fi făcute în cerere şi după expirarea termenului prevăzut la alin.(1), cu condiţia plăţii taxei, nu mai tîrziu de la data luării hotărîrii de acordare a brevetului sau de respingere a cererii.

(3) În cazul în care sînt mai mulţi solicitanţi, corectările şi precizările se fac numai cu acordul fiecăruia dintre ei.

 

Articolul 14. Retragerea cererii

(1) Solicitantul este în drept să-şi retragă cererea de brevet în orice moment, la o dată anterioară adoptării hotărîrii de acordare a brevetului sau de respingere a cererii, cu condiţia plăţii taxei stabilite.

(2) În cazul în care sînt mai mulţi solicitanţi, cererea se retrage numai cu acordul fiecăruia dintre ei.

 

Articolul 15. Transformarea cererii

Cererea de brevet de invenţie, inclusiv cererea de brevet euroasiatic, poate fi transformată, păstrînd prioritatea, printr-un demers al solicitantului, în cerere de înregistrare a modelului de utilitate şi viceversa pînă la adoptarea hotărîrii de acordare a brevetului sau în termen de 3 luni de la data adoptării hotărîrii de respingere a cererii.

 

Articolul 16. Examinarea cererii

(1) În procesul examinării cererii de brevet Agenţia efectuează examinarea ei formală şi preliminară şi, după caz, examinarea în fond.

(2) În procesul examinării formale Agenţia, în termen de o lună, controlează existenţa întregului set de documente ale cererii în conformitate cu art.10. În cazul unui rezultat favorabil Agenţia introduce datele cu privire la cerere în Registrul naţional de cereri de brevet.

(3) În cadrul examinării preliminare Agenţia, în termen de 2 luni:

a) analizează conformitatea conţinutului documentelor cererii cu cerinţele stabilite;

b) analizează dacă obiectul invenţiei este brevetabil în conformitate cu art.4 alin.(2) şi alin.(3);

c) analizează conformitatea invenţiei descrise cu cerinţele art.11;

d) stabileşte prioritatea invenţiei, după caz.

(4) Dacă documentele cererii nu corespund cerinţelor stabilite, Agenţia transmite solicitantului notificare cu propunerea ca în termen de 3 luni de la data expedierii ei să înlăture iregularităţile indicate. Dacă solicitantul nu va îndeplini această condiţie în termenul stabilit sau nu va depune un demers pentru prelungirea acestuia, procedura de examinare a cererii se suspendă şi acest fapt ce notifică solicitantului.

(5) Dacă invenţia descrisă se referă la obiecte neprotejate de prezenta lege, Agenţia va adopta hotărîrea de a respinge cererea şi o va notifica solicitantului. Solicitantul poate contesta hotărîrea de respingere a cererii în Comisia de apel a Agenţiei în termen de 3 luni de la data primirii hotărîrii.

(6) Dacă în cererea depusă nu este respectată condiţia de unitate a invenţiei şi solicitantul, în termen de 2 luni de la data cînd i s-a comunicat aceasta, nu a divizat cererea în conformitate cu alin.(2) al art.11, în continuare va fi examinat numai primul obiect indicat în revendicări.

(7) În cazul cînd cererea întruneşte condiţiile stabilite, Agenţia comunică solicitantului despre includerea cererii în procedura următoare.

(8) La un demers în scris al solicitantului, care poate fi depus la Agenţie concomitent cu cererea sau în termen de 30 de luni de la data acesteia, cererea va fi examinată cu sau fără examinarea în fond. În cazul neprezentării demersului în termenul indicat, cererea se consideră retrasă.

(9) Dacă solicitantul, în termenul indicat la alin.(8), se pronunţă în scris pentru eliberarea brevetului pe răspunderea sa, Agenţia verifică dacă invenţia descrisă corespunde condiţiilor de brevetabilitate, specificate la art.4-8 din prezenta lege, şi în baza raportului de examinare adoptă hotărîrea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii.

(10) Solicitantul sau alte persoane interesate au dreptul să ceară efectuarea cercetării documentare privind cererea, pentru determinarea stadiului anterior în raport cu care poate fi analizată brevetabilitatea invenţiei. Modul de efectuare a cercetării documentare şi de prezentare a datelor documentării se stabileşte de Agenţie.

(11) Examinarea în fond a cererii se efectuează în termen de 18 luni de la data demersului respectiv. Modul de examinare în fond a cererii se stabileşte conform regulilor aprobate de Agenţie în baza prezentei legi.

(12) Demersul privind examinarea în fond a cererii poate fi depus la Agenţie şi de către terţe persoane în termen de 30 de luni de la data depozitului naţional reglementar. Solicitantului i se aduc la cunoştinţă demersurile depuse de către terţi.

(13) La examinarea în fond a cererii Agenţia analizează dacă invenţia descrisă corespunde condiţiilor de brevetabilitate conform art.4-8 din prezenta lege şi în baza raportului de examinare adoptă hotărîrea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii.

(14) Agenţia are dreptul să ceară solicitantului informaţii suplimentare referitoare la invenţie, fără de care examinarea cererii nu este posibilă. Informaţia suplimentară se prezintă de către solicitant în termen de 3 luni de la data expedierii notificării şi nu trebuie să modifice esenţa invenţiei.

 

Articolul 17. Publicarea cererii

(1) După expirarea termenului de 18 luni de la data depozitului naţional reglementar sau, dacă a fost invocată prioritatea, de la data priorităţii, Agenţia publică datele cu privire la cerere în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (în continuare – Buletin Oficial). Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de Agenţie.

(2) Solicitantul poate cere printr-un demers publicarea datelor privind cererea într-un termen mai scurt decît cel stabilit, cu condiţia să plătească taxa de publicare.

(3) Odată cu publicarea în Buletinul Oficial a datelor privind cererea, Agenţia pune la dispoziţia publicului, în biblioteca sa, documentele depozitului naţional reglementar.

(4) Nu se publică datele privind cererea dacă:

a) a fost luată hotărîrea de acordare a brevetului;

b) a fost luată hotărîrea de respingere a cererii, posibilităţile de contestare a acestei hotărîri fiind epuizate;

c) cererea a fost retrasă.

 

Articolul 18. Publicarea hotărîrii de acordare a brevetului

În termen de 3 luni de la data comunicării solicitantului despre hotărîrea de acordare a brevetului, Agenţia înregistrează brevetul în Registrul naţional de brevete de invenţie şi publică în Buletinul Oficial datele despre acesta. Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de Agenţie.

 

Articolul 19. Contestarea hotărîrii de acordare a brevetului

(1) Orice persoană interesată are dreptul să depună la Agenţie o contestaţie motivată privind hotărîrea de acordare a brevetului în termen de 6 luni de la data publicării în Buletinul Oficial a datelor privind acordarea lui, dacă nu este îndeplinită cel puţin una din condiţiile prevăzute la art.4-8.

(2) Contestaţia împotriva hotărîrii de acordare a brevetului se consideră depusă numai după plătirea taxei stabilite.

(3) Contestaţia împotriva hotărîrii de acordare a brevetului o examinează Comisia de apel a Agenţiei în modul şi în termenele stabilite la art.36.

(4) Rezultatele examinării contestaţiilor se publică în Buletinul Oficial.

 

Articolul 20. Eliberarea brevetului

(1) Dacă nu au fost înaintate contestaţii împotriva hotărîrii de acordare a brevetului publicate sau dacă contestaţia depusă a fost respinsă, Agenţia va elibera brevetul persoanei îndreptăţite cu condiţia plăţii taxei stabilite. Eliberarea brevetului nu poate fi refuzată, iar brevetul nu poate fi invalidat din motivul că vînzarea produsului brevetat sau obţinut printr-un procedeu brevetat este supusă unor interdicţii sau restricţii ce rezultă din legislaţia naţională.

(2) Concomitent cu eliberarea brevetului se publică descrierea, revendicările, desenele, rezumatul şi datele privind eliberarea brevetului.

(3) Dacă sînt mai mulţi titulari, brevetul se eliberează numai unuia, în baza acordului încheiat între ei, iar ceilalţi au dreptul la o copie a brevetului.

(4) Dacă solicitantul şi inventatorul sînt persoane diferite, inventatorul are dreptul la o copie a brevetului.

 

Articolul 201. Protecţia complementară pentru produsele farmaceutice şi fitofarmaceutice

(1) Titularul brevetului de invenţie pentru produsul farmaceutic şi fitofarmaceutic, care a obţinut autorizaţia de comercializare a produsului, beneficiază de un termen complementar de protecţie a invenţiei, echivalent cu termenul care s-a scurs de la data depozitului naţional reglementar pînă la data autorizării acestei comercializări, dar care nu va depăşi 5 ani.

(2) Termenul complementar de protecţie pentru produsele farmaceutice şi fitofarmaceutice se acordă la cererea titularului de brevet şi se confirmă printr-un certificat eliberat de Agenţie. Certificatul oferă aceleaşi drepturi conferite de brevetul de bază şi dă naştere aceloraşi drepturi şi obligaţii. Pe durata valabilităţii certificatului, titularul este obligat să plătească anual taxe legale de menţinere în vigoare a certificatului.

(3) Cererea, care include datele de identificare ale solicitantului, numărul brevetului, data şi numărul autorizaţiei de comercializare a produsului acordate, se depune la Agenţie în termen de 6 luni de la data acordării autorizaţiei de comercializare a produsului farmaceutic şi fitofarmaceutic. Dacă autorizaţia de comercializare a produsului a fost acordată înainte de eliberarea brevetului de bază, cererea trebuie să fie depusă în termen de 6 luni de la data eliberării brevetului.

(4) La cerere se anexează:

a) copia autorizaţiei de comercializare a produsului farmaceutic şi fitofarmaceutic;

b) dovada de plată a taxei stabilite.

(5) Hotărîrea de eliberare a certificatului se publică în Buletinul Oficial şi se înscrie în Registrul naţional al brevetelor de invenţie. Termenul publicării şi lista datelor pentru publicare se stabilesc de Agenţie

(6) Se poate acorda certificat pentru orice produs care, la 14 decembrie 2000, era protejat printr-un brevet de bază, valabil pe teritoriul Republicii Moldova, şi pentru care s-a obţinut prima autorizaţie de plasare pe piaţă în calitate de produs farmaceutic sau fitofarmaceutic după 1 ianuarie 1993.

(7) Cererile pentru eliberarea certificatelor, în conformitate cu alin.(6), se depun începînd cu 1 ianuarie 2003.

 

Articolul 21. Repunerea în termen

(1) Termenele prevăzute de procedura de examinare a cererii şi omise de către solicitant pot fi restabilite, achitîndu-se taxa respectivă, cu excepţia termenelor stabilite în alin.(8) al art.10 şi în alin.(8) al art.16.

(2) Cererea de restabilire a termenelor omise se depune de către solicitant în cel tîrziu 6 luni de la data expirării lor.

 

Capitolul IV

DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

Articolul 22. Drepturile titularului brevetului

(1) Titularul brevetului are dreptul exclusiv asupra invenţiei protejate prin brevet care constă în dreptul de exploatare a invenţiei, dacă exploatarea nu lezează drepturile altor titulari, dreptul de a dispune de brevet şi dreptul de a interzice terţilor, să efectueze fără acordul său următoarele acţiuni: să fabrice, să folosească, să ofere spre vînzare, să vîndă sau să importe în aceste scopuri produsul brevetat sau produsul obţinut prin procedeul brevetat.

(2) În cazul mai multor titulari ai brevetului raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia integral după voinţa sa, să intenteze un proces în legătură cu încălcarea dreptului exclusiv împotriva oricărei persoane care exploatează invenţia fără autorizaţia cotitularilor, însă nu are dreptul, fără acordul acestora, să încheie contracte de licenţă şi să efectueze orice cesionare a drepturilor asupra brevetului, să renunţe la brevet fără a-i anunţa pe cotitulari.

 

Articolul 23. Încălcarea dreptului exclusiv al titularului

(1) Se consideră încălcare a dreptului exclusiv al titularului brevetului efectuarea de către terţi, fără acordul acestuia, a următoarelor acţiuni:

a) fabricarea, folosirea, importul, oferirea spre vînzare, vînzarea, alt mod de punere în circulaţie economică sau stocarea în acest scop a produsului, obţinut prin aplicarea invenţiei protejate prin brevet;

b) folosirea procedeului, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu, precum şi folosirea, oferirea spre vînzare, vînzarea sau importarea în aceste scopuri a produsului obţinut prin procedeu brevetat;

c) îndemnarea terţilor la efectuarea acţiunilor indicate mai sus.

(2) Un produs se consideră fabricat conform invenţiei protejate prin brevet, iar un procedeu protejat prin brevet – aplicat, dacă în acesta este folosit fiecare element al invenţiei inclus într-o revendicare independentă.

(3) Acţiunea brevetului pentru procedeul de obţinere a unui produs se extinde şi asupra produsului obţinut prin acest procedeu.

(4) La examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor titularului, dacă obiectul brevetului este un procedeu de obţinere a unui produs, instanţa judecătorească va cere pîrîtului să demonstreze că procedeul folosit la obţinerea acestui produs este diferit de procedeul brevetat. Pînă la prezentarea probei contrarii, orice produs identic, fabricat fără consimţămîntul titularului brevetului, este considerat ca fiind obţinut prin procedeul brevetat dacă produsul este nou şi/sau dacă probabilitatea că produsul a fost obţinut prin procedeul brevetat este mare, iar titularul brevetului, deşi a depus eforturi rezonabile, nu a reuşit să stabilească ce procedeu a fost, de fapt, folosit.

(5) În cazul prezentării probei contrarii, drepturile pîrîtului, legate de protecţia secretelor sale industriale şi comerciale, vor fi asigurate.

 

Articolul 24. Acţiunile nerecunoscute drept încălcare a dreptului exclusiv al titularului

(1) Nu constituie încălcare a dreptului exclusiv al titularului brevetului folosirea invenţiei protejate prin brevet:

a) în construcţia sau la exploatarea oricăror mijloace de transport aparţinînd ţărilor membre ale convenţiilor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte, cu condiţia că aceste mijloace de transport se află temporar sau accidental pe teritoriul republicii şi că invenţia se foloseşte exclusiv pentru nevoile mijloacelor de transport;

b) la efectuarea cercetărilor sau experimentelor ştiinţifice în scopul determinării aplicabilităţii obiectului invenţiei sau în scopuri necomerciale;

c) în timpul calamităţilor naturale, catastrofelor, epidemiilor şi în alte situaţii excepţionale;

d) la prepararea de o singură dată a medicamentelor după reţeta medicului;

e) într-un cadru privat, pentru scopuri necomerciale.

(2) Folosirea specificată la alin.(1) se admite sub rezerva ca ea să nu aducă atingere într-un mod nejustificat folosirii normale a invenţiei protejate prin brevet şi să nu lezeze nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ţinînd cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului este în drept să ceară o compensare corespunzătoare a pierderilor suportate prin folosirea neautorizată a invenţiei.

(3) Nu constituie o încălcare a drepturilor titularului brevetului acţiunile autorităţilor publice în cazul în care acestea acţionează cu bună-credinţă în cadrul administrării prezentei legi.

 

Articolul 25. Întinderea protecţiei juridice

Întinderea protecţiei juridice, acordate prin brevet, se determină de conţinutul revendicărilor. Descrierea şi desenele sînt destinate numai explicării acestor revendicări.

 

Articolul 26. Protecţia juridică provizorie

(1) Invenţia este protejată provizoriu conform revendicărilor acesteia, de la data publicării cererii şi pînă la publicarea datelor privind brevetul.

(2) Protecţia juridică provizorie se consideră în vigoare numai în cazul eliberării brevetului.

(3) Persoana fizică sau juridică care a exploatat invenţia în perioada indicată la alin.(1) plăteşte titularului brevetului, după obţinerea brevetului, o compensaţie bănească. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin acordul dintre părţi.

(4) Prevederile alin.(3) se extind asupra invenţiei de la data cînd solicitantul notifică depunerea cererii de brevet persoanei care a folosit invenţia, dacă această dată este anterioară datei publicării informaţiei privind cererea.

 

Articolul 27. Dreptul de folosire anterioară

(1) Orice persoană fizică sau juridică care pînă la data priorităţii invenţiei a folosit o invenţie identică creată de către ea independent de autorul invenţiei sau a realizat pregătirile necesare pentru aceasta are dreptul să folosească în continuare invenţia în mod gratuit, fără autorizaţia titularului, fără a mări volumul de producţie (drept de folosire anterioară).

(2) Dreptul de folosire anterioară poate fi transmis altei persoane fizice sau juridice numai împreună cu patrimoniul, în care a fost folosită invenţia identică ori s-au desfăşurat pregătirile pentru aceasta.

 

Articolul 28. Nulitatea brevetului

În decursul termenului de valabilitate brevetul poate fi declarat nul, integral sau parţial, în cazurile cînd:

a) invenţia protejată nu îndeplineşte condiţiile de brevetabilitate, stabilite prin prezenta lege;

b) în revendicări există elemente care au lipsit în documentele iniţiale ale cererii;

c) esenţa invenţiei nu a fost dezvăluită deplin şi clar în descriere;

d) în brevet nu a fost indicat corect inventatorul sau titularul.

 

Articolul 29. Renunţarea la brevet

(1) Titularul are dreptul să renunţe la brevet integral sau parţial.

(2) Dacă unul din titulari renunţă la brevet, valabilitatea brevetului nu se suspendă şi brevetul rămîne în posesia celorlalţi titulari.

(3) Renunţarea produce efecte de la data înştiinţării scrise privind intenţia de a renunţa la brevet, primite de Agenţie de la titular.

(4) Agenţia înregistrează renunţarea la brevet şi publică informaţia despre aceasta în Buletinul Oficial în termen de 3 luni de la data primirii avizului în scris de la titular.

(5) Titularul are obligaţia, concomitent cu depunerea notificării scrise la Agenţie, să comunice inventatorului intenţia sa de a renunţa la brevet. În acest caz inventatorul, timp de 3 luni de la data cînd titularul i-a notificat în scris intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine brevetul pe numele său.

(6) Dacă brevetul este obiectul unui contract de licenţă, renunţarea la brevet este posibilă numai cu acordul licenţiatului.

 

Articolul 30. Încetarea valabilităţii brevetului înainte de termen

(1) Valabilitatea brevetului se suspendă anticipat în următoarele cazuri:

a) cînd brevetul se consideră nevalabil în conformitate cu art.28;

b) în baza cererii titularului brevetului, depuse la Agenţie în conformitate cu art.29;

c) cînd taxa pentru menţinerea în vigoare a brevetului nu se plăteşte în termenul stabilit.

(2) Agenţia publică în Buletinul Oficial datele privind încetarea înainte de termen a valabilităţii brevetului.

(3) Valabilitatea brevetului, care a încetat din cauza neplăţii taxei, poate fi restabilită în termen de 6 luni de la data publicării hotărîrii privind încetarea înainte de termen a valabilităţii brevetului, cu condiţia plăţii taxei respective.

 

Articolul 31. Dreptul de folosire posterioară

(1) Orice persoană fizică sau juridică care, în perioada de la încetarea valabilităţii brevetului pînă la data revalidării lui, a folosit invenţia protejată prin brevet sau a făcut pregătirile necesare pentru aceasta are dreptul de a folosi în continuare, fără autorizaţia titularului, fără a mări volumul de producţie (drept de folosire posterioară).

(2) Dreptul de folosire posterioară poate fi transmis altei persoane fizice sau juridice numai împreună cu patrimoniul, în care a fost folosită invenţia ori s-au desfăşurat pregătirile pentru aceasta.

 

Articolul 32. Transmiterea drepturilor

(1) Dreptul asupra brevetului, drepturile care rezultă din înregistrarea cererii de brevet şi drepturile care rezultă din brevet pot fi transmise integral sau parţial.

(2) Transmiterea drepturilor se poate face prin cesiune, prin contract de licenţă exclusivă sau neexclusivă, precum şi prin succesiune ori moştenire legală sau testamentară.

(3) Drepturile transmise prin contract în temeiul alin.(2) produc efect pentru terţi şi condiţionează modificarea statutului juridic al brevetului din momentul înregistrării contractului la Agenţie.

(4) În conformitate cu contractul de licenţă, titularul brevetului (licenţiarul) acordă altei persoane fizice sau juridice (licenţiatului) dreptul de folosire a invenţiei protejate prin brevet, în volumul stipulat în contract. La rîndul său, licenţiatul îşi asumă obligaţia să achite licenţiarului plăţile stipulate în contract şi să efectueze alte acţiuni prevăzute de contract.

(5) În conformitate cu contractul de licenţă exclusivă, licenţiarul transmite către licenţiat dreptul exclusiv de folosire a invenţiei, în limitele specificate în contract, păstrîndu-şi dreptul de folosire a acelei părţi a invenţiei care nu a fost transmisă licenţiatului.

(6) În conformitate cu contractul de licenţă neexclusivă (simplă) licenţiarul, acordînd licenţiatului dreptul de folosire a invenţiei, îşi rezervă toate drepturile dobîndite prin brevet, inclusiv dreptul de a acorda licenţe unor terţe persoane.

(7) Nu se admite, conform legislaţiei în vigoare, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot genera o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate industrială, avînd un efect prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care împiedică contestarea validităţii sau impunerea unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii.

(8) Datele privind modificarea statutului juridic al brevetului se publică în Buletinul Oficial. Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de Agenţie.

 

Articolul 33. Altă folosire fără autorizarea titularului brevetului

(1) Instanţele judecătoreşti pot autoriza folosirea unei invenţii protejate (pot acorda licenţa obligatorie neexclusivă), fără permisiunea titularului brevetului, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) autorizarea acestei folosiri se va baza pe examinarea tuturor circumstanţelor proprii acesteia;

b) o atare folosire va fi permisă numai în cazul cînd, înaintea acestei folosiri, presupusul beneficiar s-a străduit să obţină autorizarea de la titularul brevetului în condiţii şi în modalităţi comerciale rezonabile, dar, cu toate eforturile sale, nu a reuşit să facă acest lucru într-un termen rezonabil. Derogarea de la prevederea dată se admite numai în cazul unei situaţii naţionale critice sau în cazul altor circumstanţe de extremă urgenţă ori în caz de folosire în scopuri publice necomerciale. În aceste cazuri, titularul brevetului este avizat în cel mai scurt timp;

c) întinderea şi durata unei atare folosiri vor fi limitate la scopurile pentru care aceasta a fost autorizată, iar în cazul tehnologiei de semiconductori, folosirea respectivă va fi destinată numai scopurilor publice necomerciale sau remedierii unei practici care a fost determinată, în baza unei proceduri judiciare sau administrative, ca fiind anticoncurenţială;

d) o atare folosire va fi neexclusivă şi netransmisibilă, cu excepţia părţii din întreprindere sau a activelor imateriale care efectuează această folosire;

e) orice folosire de acest gen va fi autorizată în principal pentru aprovizionarea pieţei interne;

f) autorizarea unei atare folosiri urmează a fi anulată, sub rezerva ca interesele legitime ale persoanelor astfel autorizate să fie protejate într-un mod adecvat, dacă şi atunci cînd circumstanţele care au condus la aceasta încetează să existe şi este evident că nu vor reapărea. Instanţa judecătorească este abilitată să reexamineze cauza pe bază de cerere motivată dacă circumstanţele date continuă să existe;

g) titularul brevetului va primi o remunerare adecvată, corespunzătoare fiecărui caz în parte, cu luarea în considerare a valorii economice a autorizării;

h) valabilitatea oricărei hotărîri privind autorizarea unei atare folosiri şi orice hotărîre referitoare la remunerarea prevăzută pentru o atare folosire vor putea face obiectul unei revizuiri judiciare sau al altei revizuiri independente efectuate de autorităţile ierarhic superioare;

i) prevederile lit.b) şi e) din prezentul alineat nu se aplică în cazul în care o atare folosire este permisă pentru a remedia o practică considerată anticoncurenţială ca urmare a unor proceduri judiciare sau administrative. Necesitatea de a corecta practicile anticoncurenţiale poate fi luată în considerare la stabilirea remunerării acordate în astfel de cazuri. Instanţele judecătoreşti trebuie să fie abilitate să refuze anularea autorizării, dacă şi atunci cînd circumstanţele care au condus la această autorizare riscă să se producă din nou;

j) în cazurile în care o atare folosire este autorizată pentru exploatarea unui brevet de invenţie (în continuare – al doilea brevet) care nu poate fi exploatat fără a leza drepturile obţinute în baza unui alt brevet de invenţie (în continuare – primul brevet), se respectă următoarele condiţii suplimentare:

- invenţia revendicată în cel de al doilea brevet presupune un progres tehnic important, de un interes economic substanţial, în raport cu invenţia revendicată în primul brevet;

- titularul primului brevet are dreptul la o licenţă reciprocă în condiţii rezonabile pentru folosirea invenţiei revendicate în cel de al doilea brevet;

- folosirea autorizată în privinţa primului brevet este netransmisibilă, cu excepţia cazului cînd acesta se transmite împreună cu al doilea brevet.

(2) Hotărîrea instanţei judecătoreşti de acordare a licenţei obligatorii neexclusive se comunică de către titularul licenţei, în termen de 10 zile, Agenţiei care, în termen de 3 luni de la data comunicării, înscrie datele privind licenţa obligatorie neexclusivă acordată, precum şi informaţia referitoare la modificările survenite în legătură cu acordarea acestei licenţe, în Registrul naţional de brevete de invenţie şi le publică în Buletinul Oficial.

(3) Dacă titularul licenţei obligatorii neexclusive, în termen de 1 an de la data obţinerii acesteia, nu a întreprins nimic în ceea ce priveşte pregătirea de a aplica invenţia, licenţa obligatorie neexclusivă poate fi anulată prin hotărîre a instanţei judecătoreşti. Valabilitatea licenţei obligatorii neexclusive încetează în orice caz dacă titularul licenţei nu a început aplicarea invenţiei în termen de 2 ani de la data obţinerii acesteia.

 

Capitolul V

APĂRAREA DREPTURILOR INVENTATORILOR ŞI TITULARILOR

Articolul 34. Răspunderea pentru încălcarea drepturilor inventatorilor

(1) Însuşirea calităţii de autor, constrîngerea la coautorat, divulgarea esenţei invenţiei, pînă la depunerea cererii, fără consimţămîntul inventatorului constituie încălcări ale drepturilor acestuia şi se pedepsesc cu privaţiune de libertate sau cu amendă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Pentru divulgarea esenţei invenţiei pînă la publicarea cererii, persoanele cu funcţii de răspundere şi salariaţii Agenţiei poartă răspundere disciplinară şi administrativă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

Articolul 35. Răspunderea pentru încălcarea drepturilor titularilor

(1) Exploatarea de către orice persoană fizică sau juridică a invenţiei protejate prin brevet nerespectînd prezenta lege se consideră încălcare a drepturilor titularului.

(2) La cererea titularului brevetului, încălcarea drepturilor acestuia trebuie să înceteze, iar persoana recunoscută vinovată este obligată să plătească titularului brevetului suma suficientă pentru a compensa paguba cauzată prin încălcarea dreptului titularului brevetului, inclusiv cîştigul nerealizat, precum şi să achite cheltuielile care vor putea cuprinde onorariile de avocat corespunzătoare.

(3) Produsele care condiţionează lezarea drepturilor titularului brevetului se scot, fără a fi compensată valoarea lor, din circuitul economic într-un mod care să minimalizeze riscul cauzării de noi prejudicii sau sînt distruse.

(4) Partea lezată poate cere ca materia primă şi materialele folosite la fabricarea produselor specificate la alin.(3) să fie scoase, fără a fi compensată valoarea lor, din circuitul economic într-un mod care să minimalizeze riscul cauzării de noi prejudicii. În acest caz, măsurile corective solicitate trebuie să fie comensurabile cu gravitatea acţiunii, ţinîndu-se cont de interesele terţilor.

(5) În cazul încălcării repetate a drepturilor titularului, mărimea amenzii se dublează.

(6) Cerinţele faţă de persoana care încalcă drepturile titularului pot fi înaintate şi de către posesorul licenţei exclusive, dacă contractul de licenţă nu prevede altfel.

 

Articolul 36. Modul de examinare a litigiilor

(1) Litigiile persoanelor fizice şi juridice legate de aplicarea prezentei legi se examinează de către Comisia de apel a Agenţiei, de către instanţa judecătorească sau arbitrajul specializat.

(2) Comisia de apel examinează contestaţiile privind:

a) suspendarea procedurii cu privire la cerere;

b) acordarea brevetului sau respingerea cererii;

c) stabilirea priorităţii sau nerecunoaşterea unei priorităţi;

d) revalidarea brevetului;

e) anularea brevetului.

(3) Comisia de apel examinează contestaţiile în termen de 3 luni de la data depunerii acestora.

(4) Comisia de apel comunică solicitantului sau titularului contestaţiile depuse de către terţi.

(5) Comisia de apel în termen de o lună notifică persoanelor interesate decizia luată.

(6) Persoanele care nu sînt de acord cu decizia Comisiei de apel sînt în drept în termen de 3 luni de la data expedierii notificării să se adreseze instanţei judecătoreşti sau arbitrajului.

(7) Instanţa judecătorească sau arbitrajul în conformitate cu atribuţiile lor sînt în drept să examineze litigii privind:

a) calitatea de autor al invenţiei;

b) stabilirea titularului;

c) încălcarea dreptului exclusiv asupra invenţiei şi a altor drepturi patrimoniale ale titularului, dobîndite prin brevet;

d) încheierea şi executarea contractelor de licenţă pentru aplicarea invenţiei;

e) dreptul de folosire anterioară şi posterioară;

f) plata remuneraţiei datorate inventatorului de către patron;

g) plata compensaţiilor prevăzute prin prezenta lege;

h) revizuirea judiciară a oricărei decizii referitoare la revocarea sau încetarea valabilităţii unui brevet;

i) alte litigii ce ţin de protecţia drepturilor dobîndite prin brevet.

 

 Capitolul VI

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 37. Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale

[Art.37 abrogat prin Legea nr.294-XV din 28.07.2004, în vigoare 13.08.2004]

 

Articolul 38. Brevetarea invenţiilor în străinătate

(1) Brevetarea în străinătate a invenţiilor create în Republica Moldova se efectuează după 3 luni de la data depunerii cererii la Agenţie.

(2) Brevetarea invenţiilor în străinătate se poate efectua prin cerere internaţională depusă în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (PCT), prin procedura altor convenţii internaţionale sau regionale la care Republica Moldova este parte.

(3) Agenţia are calitatea de oficiu receptor pentru cererile depuse în conformitate cu alin.(2).

 

Articolul 39. Taxele de brevetare

(1) Depunerea cererii de brevet, publicarea, examinarea cererii, eliberarea brevetului, menţinerea lui în vigoare, precum şi efectuarea altor acţiuni cu semnificaţie juridică privind cererile şi brevetele, sînt supuse taxelor de brevetare. Taxele pentru acţiunile ce ţin de protecţia invenţiilor, cuantumul lor şi termenele de plată se reglementează în modul stabilit de Guvern.

(2) Taxele să plătesc de către solicitant, titular, precum şi de alte persoane fizice sau juridice interesate.

(3) Organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării se scutesc, pe un termen de 5 ani, de plata taxelor pentru acţiuni cu semnificaţie juridică privind brevetele.

[Art.39 completat prin Legea nr.294-XV din 28.07.2004, în vigoare 13.08.2004]

 

Articolul 40. Stimularea de către stat a creării şi exploatării invenţiilor

Statul stimulează crearea şi exploatarea invenţiilor. Metodele şi mijloacele de stimulare se stabilesc prin acte legislative şi hotărîri corespunzătoare.

 

Articolul 41. Drepturile persoanelor fizice şi juridice străine

Persoanele fizice şi juridice străine din ţările membre ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte beneficiază de drepturile acordate prin prezenta lege la fel ca şi persoanele fizice şi juridice ale Republicii Moldova. Prevederile prezentei legi sînt aplicabile şi în cadrul acordurilor bilaterale sau relaţiilor de reciprocitate.

 

Articolul 42. Tratatele internaţionale

Dacă tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte prevederi decît cele cuprinse în prezenta lege, se aplică prevederile tratatului internaţional.

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 43.

Prezenta lege se pune în aplicare la 3 luni de la data publicării.

 

Articolul 44.

Pînă la punerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege se vor aplica prevederile actelor normative în vigoare ce nu contravin acestei legi.

 

Articolul 45.

Se stabileşte că:

certificatele de autor ale U.R.S.S. pentru invenţii se consideră valabile în Republica Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare la data eliberării lor;

inventatorii în comun cu solicitanţii pot face demersuri privind eliberarea brevetelor Republicii Moldova pentru invenţiile protejate prin certificatele de autor ale U.R.S.S., pentru care nu a expirat termenul de 20 de ani de la data depunerii cererii de eliberare a certificatului de autor. În cazul eliberării unor astfel de brevete, valabilitatea certificatelor de autor corespunzătoare ale U.R.S.S. în Republica Moldova încetează. Termenul de valabilitate a brevetelor menţionate constituie 20 de ani de la data depunerii cererii de eliberare a certificatului de autor. Litigiile privind eliberarea brevetelor Republicii Moldova pentru invenţiile protejate prin certificate de autor ale U.R.S.S. se soluţionează pe cale judiciară;

orice persoană, care pînă la data depunerii demersului de eliberare a brevetului Republicii Moldova pentru o invenţie protejată prin certificat de autor al U.R.S.S., în interesele afacerii sale sau ale întreprinderii sale a exploatat în Republica Moldova invenţia în cauză sau a efectuat în acest scop pregătirile necesare, este în drept să continue exploatarea invenţiei sau să o exploateze în conformitate cu aceste pregătiri fără a încheia un acord cu titularul brevetului. Totodată, autorului invenţiei i se plăteşte o remuneraţie în mărimea şi modul stabilite de Guvern;

certificatul de autor al U.R.S.S. poate fi recunoscut nevalabil în modul stabilit prin prezenta lege în cazul necorespunderii invenţiei condiţiilor de brevetabilitate, stabilite prin legislaţia în vigoare la data depunerii cererii de eliberare a certificatului de autor;

cererile de eliberare a brevetelor Republicii Moldova pentru invenţiile, procedura de examinare a cărora nu s-a încheiat pînă la data punerii în aplicare a prezentei legi, se examinează în modul stabilit prin această lege. În acest caz corespunderea invenţiilor condiţiilor de brevetabilitate se determină în conformitate cu legislaţia în vigoare la data depunerii cererii;

brevetele Republicii Moldova eliberate pînă la punerea în aplicare a prezentei legi se echivalează, în ceea ce priveşte raporturile de drept, cu brevetele eliberate în conformitate cu prezenta lege.

 

Articolul 46.

Guvernul, în termen de 3 luni:

va prezenta Parlamentului propuneri privind punerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

va pune propriile acte normative în concordanţă cu legea respectivă;

va asigura reexaminarea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative contrare acestei legi.

 

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

 

Chişinău, 18 mai 1995.
Nr.461-XIII.

 

________________

* Republicată in temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.1546-XIII din 25.02.1998 – Monitorul Oficial, 1998, nr.26-27, art.176.

 

Modificată prin:

1) Legea nr.788-XIII din 26.03.1996 – Monitorul Oficial, 1996, nr.40-41, art.367;

2) Legea nr.1079-XIV din 23.06.2000 – Monitorul Oficial, 2000, nr.154-156, art.1150;

3) Legea nr.1446-XV din 08.11.2002 – Monitorul Oficial, 2002, nr.190-197, art.1435.