L E G E

cu privire la Curtea Supremă de Justiţie

nr. 789-XIII  din  26.03.1996

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.32-33/323 din 30.05.1996

* * *

C U P R I N S

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Curtea Supremă de Justiţie – organul suprem al puterii judecătoreşti

Articolul 2. Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 3. Principiile de activitate ale Curţii Supreme de Justiţie

Titlul II

ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Capitolul I

ORGANIZAREA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 4. Componenţa Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 5. Consiliul Ştiinţific Consultativ

Articolul 6. Conducerea Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 7. Atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 8. Atribuţiile vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie – preşedinte al colegiului

Capitolul II

JUDECĂTORII CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 9. Numirea în funcţie a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 10. Durata mandatului judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 11. Cerinţele înaintate judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

Capitolul III

ACTIVITATEA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 12. Colegiile Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 13. Competenţa colegiilor Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 14. Completele de judecată

Articolul 15. Plenul Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 16. Competenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 17. Şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie

Capitolul IV

JUDECĂTORII ASISTENŢI

Articolul 18. Statutul judecătorilor asistenţi

Articolul 19. Numirea judecătorilor asistenţi

Articolul 20. Atribuţiile prim-judecătorului asistent

Articolul 21. Atribuţiile judecătorilor asistenţi

Capitolul V

SERVICIILE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 22. Direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare

Articolul 23. Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică

Articolul 24. Direcţia economico-administrativă

Articolul 25. Cancelaria

Articolul 26. Poliţia în Curtea Supremă de Justiţie

Articolul 27. Finanţarea activităţii Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 28. Simbolurile puterii judecătoreşti

Articolul 29. Sigiliul Curţii Supreme de Justiţie

Articolul 30. “Buletinul Curţii Supreme de Justiţie”

Titlul III

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 31. Reorganizări

Articolul 32. Anexa la prezenta lege

Articolul 33. Numirea în funcţie

Articolul 34. Statutul personalului în perioada de tranziţie

Articolul 35. Intrarea în vigoare

Anexă Structura şi componenţa numerică a Curţii Supreme de Justiţie

Notă: Pe parcursul întregii legi cuvintele "membru al Curţii Supreme de Justiţie" se înlocuiesc cu cuvintele "judecător al Curţii Supreme de Justiţie" conform Legii nr.1027-XIII din 06.12.1996, în vigoare 15.08.1996

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Curtea Supremă de Justiţie – organul suprem al puterii judecătoreşti

(1) Justiţia în Republica Moldova se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin alte instanţe judecătoreşti în conformitate cu Constituţia, Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire la statutul judecătorului şi alte acte legislative.

(2) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti, soluţionarea litigiilor apărute în cadrul aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

(3) Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţie asigură respectarea principiului prezumţiei nevinovăţiei şi principiului supremaţiei legii, contribuie la constituirea unui stat de drept.

(4) Curtea Supremă de Justiţie este unica instanţă judecătorească supremă. Sediul Curţii Supreme de Justiţie este în municipiul Chişinău.

Articolul 2. Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie:

a) ca instanţă de recurs judecă hotărîrile Curţii de Apel, Judecătoriei Economice a Republicii Moldova, precum şi alte hotărîri judecarea cărora este dată în competenţa acestora prin lege;

b) judecă demersurile în interesul legii şi recursurile în anulare împotriva hotărîrilor judecătoreşti în condiţiile şi pentru motivele prevăzute de lege;

c) judecă în primă instanţă cauzele atribuite prin lege în competenţa sa;

d) sesizează din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;

e) generalizează practica judiciară, analizează statistica judiciară şi dă explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară, ce nu ţin de interpretarea legilor şi nu au caracter obligatoriu pentru judecători;

f) acordă asistenţă metodică judecătorilor în chestiunile aplicării legislaţiei;

g) exercită în limitele competenţei sale atribuţii care derivă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

h) exercită alte atribuţii conform legii.

[Art.2 modificat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Articolul 3. Principiile de activitate ale Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor:

a) legalităţii şi publicităţii;

b) separării puterii judecătoreşti de puterea legislativă şi cea executivă;

c) independenţei puterii judecătoreşti;

d) pregătirii şi prezentării bugetului propriu;

e) realizării dreptului său de a adopta hotărîri legale, întemeiate şi echitabile;

f) altor principii prevăzute de Legea privind organizarea judecătorească şi Legea cu privire la statutul judecătorului.

Titlul II

ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Capitolul I

ORGANIZAREA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 4. Componenţa Curţii Supreme de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte, trei vicepreşedinţi, care sînt concomitent preşedinţi ai Colegiului Civil, Colegiului Economic şi, respectiv, Colegiului Penal, şi 17 judecători care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.

(2) În Curtea Supremă de Justiţie activează 7 judecători asistenţi.

(3) În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează direcţiile: de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare; de evidenţă a legislaţiei şi informatică; economico-administrativă; precum şi cancelaria.

[Art.4 modificat prin Legea nr.951-XV din 04.04.2002, în vigoare 23.06.2002]

Articolul 5. Consiliul Ştiinţific Consultativ

(1) Pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie activează Consiliul Ştiinţific Consultativ, format din savanţi şi practicieni în domeniul jurisprudenţei.

(2) Regulamentul Consiliului Ştiinţific Consultativ se aprobă de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 6. Conducerea Curţii Supreme de Justiţie

Conducerea Curţii Supreme de Justiţie este exercitată de către preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 7. Atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie

(1) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie exercită următoarele atribuţii:

a) convoacă şi prezidează şedinţele Plenului Curţii, prezidează completul de judecată, asigură executarea hotărîrilor adoptate;

b) numeşte judecătorii Curţii responsabili de întocmirea rapoartelor asupra cauzelor ce se vor judeca în Plen;

c) propune spre aprobare Plenului obligaţiile de serviciu ale vicepreşedinţilor;

d) coordonează lucrul colegiului lărgit al Curţii şi al judecătorilor asistenţi, numeşte judecătorii Curţii responsabili pentru întocmirea rapoartelor asupra cauzelor de complexitate deosebită ce se vor judeca în colegii;

e) coordonează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare;

f) organizează efectuarea altor lucrări ce ţin de competenţa Curţii;

g) reprezintă Curtea Supremă de Justiţie în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice atît din ţară, cît şi de peste hotare;

h) informează Consiliul Superior al Magistraturii asupra posturilor vacante de judecători ai Curţii şi de judecători asistenţi, aprobă lista funcţiilor, care urmează să fie suplinite în bază de concurs;

i) în conformitate cu legea numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului Curţii, asigură respectarea disciplinei de către aceştia şi aplică, după caz, sancţiuni disciplinare faţă de ei;

j) este ordonatorul mijloacelor financiare ale Curţii;

k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

(2) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie emite ordine şi dispoziţii.

(3) În absenţa Preşedintelui Curţii, funcţiile acestuia le exercită unul dintre vicepreşedinţi, în temeiul unei dispoziţii emise de Preşedintele Curţii.

[Art.7 completat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Articolul 8. Atribuţiile vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie – preşedinte al colegiului

Colegiul Civil, Colegiul Economic şi Colegiul Penal sînt conduse de cîte un preşedinte, fiecare din ei avînd următoarele atribuţii:

a) prezidează completul de judecată;

b) fixează termenele de desfăşurare a şedinţelor de judecată în cauzele date prin lege în competenţa colegiului şi repartizează dosarele membrilor colegiului, organizează pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de judecată şi asigură executarea hotărîrilor judecătoreşti;

c) formează completele de judecată şi programează şedinţele acestora;

d) aprobă programul de participare a judecătorilor asistenţi la şedinţele de judecată;

e) informează Preşedintele Curţii asupra cauzelor de complexitate deosebită judecarea cărora, conform legii, cere întocmirea rapoartelor de către judecătorii Curţii sau judecătorii asistenţi;

f) organizează activitatea colegiului în limitele prevăzute de lege;

g) stabileşte obligaţiile de serviciu ale angajaţilor aparatului Curţii, care deservesc colegiul, efectuează, după caz, transferarea angajaţilor în cadrul colegiului şi modificarea obligaţiilor lor de serviciu;

h) organizează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare şi prezintă rezultatele pentru dezbateri la şedinţele colegiului;

i) organizează executarea dispoziţiilor Plenului şi Preşedintelui Curţii, în conformitate cu legea;

j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

[Art.8 completat prin Legea nr.951-XV din 04.04.2002, în vigoare 23.06.2002]

Capitolul II

JUDECĂTORII CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 9. Numirea în funcţie a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

Preşedintele, vicepreşedinţii şi ceilalţi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 10. Durata mandatului judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă – 65 de ani.

Articolul 11. Cerinţele înaintate judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

Pentru a fi numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie judecătorul trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului şi să aibă o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 15 ani.

Capitolul III

ACTIVITATEA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 12. Colegiile Curţii Supreme de Justiţie

(1) În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează Colegiul Civil, Colegiul Economic, Colegiul Penal, colegiul lărgit şi alte colegii constituite de către Plenul Curţii după categoriile cauzelor.

(2) Colegiul Civil, Colegiul Economic şi Colegiul Penal activează permanent.

(3) Colegiul lărgit se constituie după necesitate în cazurile prevăzute de lege.

(4) Durata mandatului celorlalte colegii este determinată de Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

(5) Conducerea colegiilor, cu excepţia colegiului lărgit, este exercitată de către vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie, care fac parte din componenţa colegiului respectiv.

(6) Colegiile activează prin complete de judecată, prevăzute de lege.

[Art.12 completat prin Legea nr.951-XV din 04.04.2002, în vigoare 23.06.2002]

Articolul 13. Competenţa colegiilor Curţii Supreme de Justiţie

(1) Colegiul Civil, Colegiul Economic şi Colegiul Penal:

a) judecă în primă instanţă cauzele date în competenţa lor prin lege;

b) judecă recursurile împotriva hotărîrilor Curţii de Apel, ale Judecătoriei Economice a Republicii Moldova, adoptate în primă instanţă şi în ordine de apel;

c) înaintează în plen propuneri cu privire la adoptarea hotărîrilor cu caracter explicativ;

d) judecă alte cauze prevăzute de lege.

(2) Colegiul lărgit în complet de 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie se constituie, după caz, pentru judecarea recursurilor împotriva hotărîrilor Curţii Supreme de Justiţie adoptate în primă instanţă.

[Art.13 completat prin Legea nr.951-XV din 04.04.2002, în vigoare 23.06.2002]

[Art.13 completat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Articolul 14. Completele de judecată

(1) Completele de judecată se constituie din 3 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, făcînd parte din colegiul respectiv. Preşedintele Curţii este în drept să argumenteze completul de judecată, după caz, cu judecători ai altui colegiu.

(2) Completul de judecată este prezidat de preşedintele colegiului sau de un alt judecător al colegiului, desemnat de acesta.

Articolul 15. Plenul Curţii Supreme de Justiţie

(1) Plenul Curţii Supreme de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în componenţa preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a judecătorilor Curţii.

(2) La exercitarea atribuţiilor prevăzute la art.16 lit.a), c), d) şi g) din prezenta lege, ca membri ai Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu vot consultativ din oficiu participă Preşedintele Curţii de Apel, preşedintele Judecătoriei Economice a Republicii Moldova şi preşedinţii tribunalelor.

(3) La şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie participă Procurorul General, iar la examinarea chestiunilor generale – şi ministrul justiţiei. Participarea Procurorului General la şedinţele Plenului este obligatorie, în cazurile prevăzute la art.16 lit.a) şi b) din prezenta lege, şi se reglementează de actele legislative ce ţin de organizarea şi funcţionarea organelor procuraturii, precum şi de legislaţia de procedură civilă, penală şi administrativă.

[Art.15 modificat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Articolul 16. Competenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie

Plenul Curţii Supreme de Justiţie:

a) judecă demersurile Procurorului General în interesul legii;

b) judecă recursurile Procurorului General în anulare declarate împotriva hotărîrilor rămase definitive ale colegiilor Curţii prin nerecurare sau judecate pe cale ordinară de atac;

c) sesizează din oficiu sau la propunerea altor instanţe judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;

d) examinează rezultatele generalizării practicii judiciare şi adoptă hotărîri cu caracter explicativ;

e) constituie, după caz, colegii conform categoriilor de cauze, determină durata activităţii lor;

f) confirmă componenţele colegiilor;

g) confirmă componenţa Consiliului Ştiinţific Consultativ;

[Lit.h) art.16 abrogată prin Legea nr.263-XV din 15.06.2001, în vigoare 05.07.2001]

i) aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, îl modifică şi îl completează;

j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

Articolul 17. Şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie

(1) Plenul Curţii Supreme de Justiţie se convoacă ori de cîte ori este necesar, dar nu mai rar decît o dată în trimestru. Data convocării Plenului şi chestiunile ce se prezintă spre examinare li se comunică membrilor Plenului, Procurorului General şi, după caz, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 15 zile înainte de şedinţă.

(2) Proiectele hotărîrilor Plenului Curţii Supreme de Justiţie şi copiile demersurilor şi recursurilor se înmînează membrilor Plenului, Procurorului General şi, după caz, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 10 zile înainte de şedinţă.

(3) Şedinţele Plenului Curţii sînt deliberative în prezenţa a nu mai puţin de două treimi din numărul total al judecătorilor Curţii.

(4) Hotărîrile Plenului Curţii Supreme de Justiţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi. În cazul parităţii de voturi la judecarea cauzelor concrete recursul se consideră respins, iar la examinarea altor chestiuni votul Preşedintelui este hotărîtor. Hotărîrile Plenului sînt semnate de Preşedintele Curţii.

Capitolul IV

JUDECĂTORII ASISTENŢI

Articolul 18. Statutul judecătorilor asistenţi

(1) Judecătorii asistenţi fac parte din corpul magistraţilor şi au statut de judecător al Curţii de Apel.

(2) Condiţiile de numire şi promovare a judecătorilor asistenţi, drepturile şi răspunderea disciplinară a lor, precum şi alte cerinţe faţă de aceştia sînt reglementate de Legea cu privire la statutul judecătorului.

(3) Judecătorii asistenţi sînt asimilaţi în retribuirea muncii şi în facilităţi cu judecătorii Curţii de Apel.

(4) Judecătorii asistenţi beneficiază concomitent de dreptul la salariul funcţiei, la sporurile şi suplimentele care li se cuvin, precum şi la pensie sau indemnizaţie lunară viageră. La eliberarea din funcţie aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei sau indemnizaţiei lunare viagere.

Articolul 19. Numirea judecătorilor asistenţi

Judecătorii asistenţi sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova din rîndul magistraţilor care au o vechime în magistratură de cel puţin 7 ani.

Articolul 20. Atribuţiile prim-judecătorului asistent

Prim-judecătorul asistent este subordonat Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea judecătorilor asistenţi ai Curţii şi angajaţilor aparatului Curţii, care deservesc Plenul;

b) întocmeşte rapoarte asupra cauzelor în cazurile prevăzute de lege, participă la şedinţele Plenului Curţii şi coordonează activitatea de pregătire a şedinţelor, de redactare şi de organizare a executării hotărîrilor Plenului;

c) coordonează activitatea Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare, precum şi a Direcţiei de evidenţă a legislaţiei şi informatică;

d) îndeplineşte alte funcţii de asigurare a activităţii Curţii, dispuse de Preşedintele Curţii.

Articolul 21. Atribuţiile judecătorilor asistenţi

Judecătorii asistenţi care participă la şedinţele de judecată au următoarele atribuţii:

a) întocmesc rapoarte asupra cauzelor în cazurile prevăzute de lege şi participă la deliberare cu vot consultativ;

b) pregătesc şedinţele de judecată şi asigură desfăşurarea lor;

c) asigură judecătorii cu actele juridice necesare;

d) participă la întocmirea hotărîrilor judecătoreşti;

e) îndeplinesc alte funcţii dispuse de judecătorii Curţii.

[Art.21 completat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Capitolul V

SERVICIILE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 22. Direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare

Direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare, condusă de un judecător asistent, are următoarele atribuţii:

a) asigură generalizarea practicii judiciare conform programelor aprobate şi prezintă rezultatele generalizării colegiilor respective;

b) pregăteşte proiectele hotărîrilor cu caracter explicativ ale Plenului;

c) efectuează analiza statisticii judiciare;

d) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.

Articolul 23. Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică

Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică, condusă de un judecător asistent, are următoarele atribuţii:

a) ţine evidenţa legislaţiei;

b) selectează şi sistematizează practica judiciară;

c) creează banca de date a legislaţiei şi practicii judiciare pentru întregul sistem judecătoresc;

d) asigură editarea "Buletinului Curţii Supreme de Justiţie";

e) asigură funcţionarea bibliotecii Curţii;

f) formulează observaţii şi propuneri asupra proiectelor de legi prezentate pentru avizare;

g) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.

Articolul 24. Direcţia economico-administrativă

Direcţia economico-administrativă are următoarele atribuţii:

a) pregăteşte proiectul statului de funcţii al Curţii;

b) elaborează proiectul bugetului Curţii şi asigură executarea lui;

c) exercită activitatea financiar-contabilă a Curţii;

d) realizează asigurarea tehnico-materială a activităţii Curţii;

e) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.

Articolul 25. Cancelaria

Cancelaria are următoarele atribuţii:

a) asigură lucrările de secretariat ale Curţii;

b) pregăteşte informaţia statistică privind activitatea Curţii;

c) ţine evidenţa documentaţiei privind problemele cadrelor;

d) asigură activitatea arhivei Curţii;

e) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa cancelariei.

Articolul 26. Poliţia în Curtea Supremă de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie dispune de poliţie, pusă în serviciul ei de Ministerul Afacerilor Interne, care îndeplineşte funcţiile prevăzute de Legea privind organizarea judecătorească.

(2) Statul de personal al colaboratorilor poliţiei se stabileşte de Guvern la propunerea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Colaboratorii poliţiei puşi în serviciul Curţii Supreme de Justiţie se subordonează Preşedintelui Curţii.

Articolul 27. Finanţarea activităţii Curţii Supreme de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie are buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat.

(2) Bugetul Curţii se aprobă de Parlament la propunerea Plenului Curţii.

(3) Reducerea cheltuielilor legate de activitatea Curţii Supreme de Justiţie sau folosirea mijloacelor pentru asigurarea activităţii ei, pentru alte necesităţi se admite numai prin hotărîre a Parlamentului.

(4) Salarizarea angajaţilor aparatului Curţii Supreme de Justiţie se efectuează în conformitate cu legea cu privire la salarizarea personalului din instanţele judecătoreşti şi cu alte acte normative.

(5) Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie sînt asiguraţi cu mijloace de transport de serviciu.

Articolul 28. Simbolurile puterii judecătoreşti

(1) În sălile de şedinţe ale Curţii Supreme de Justiţie se află imaginea Stemei de Stat, iar în sala de şedinţe a Plenului – şi Drapelul de Stat, şi Constituţia Republicii Moldova.

(2) La efectuarea justiţiei judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi judecătorii asistenţi se îmbracă în mantii de culoare respectiv bordo şi neagră şi poartă insigne cu imaginea Stemei de Stat. Mantiile şi insignele se eliberează gratuit. Modelul ţinutei vestimentare este aprobat de Plenul Curţii.

Articolul 29. Sigiliul Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie are sigiliu cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa.

Articolul 30. “Buletinul Curţii Supreme de Justiţie”

Curtea Supremă de Justiţie are publicaţia sa periodică – “Buletinul Curţii Supreme de Justiţie”.

Titlul III

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 31.

(1) Judecătoria Supremă se reorganizează în Curtea Supremă de Justiţie în termenul şi în modul stabilit de legea cu privire la reorganizarea sistemului judecătoresc.

(2) Judecătoria Supremă continuă să funcţioneze în componenţa actuală şi judecă cauzele date prin lege în competenţa sa pînă la încheierea perioadei de constituire a noului sistem judecătoresc, dar nu mai tîrziu decît pînă la 27 august 1996.

Articolul 32.

Reorganizarea Judecătoriei Supreme în Curtea Supremă de Justiţie se efectuează conform structurii şi componenţei numerice stabilite în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 33.

Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie vor fi numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii după reorganizarea Judecătoriei Supreme în Curtea Supremă de Justiţie, dar nu mai tîrziu de 27 august 1996.

Articolul 34.

Pînă la reorganizarea Judecătoriei Supreme în Curtea Supremă de Justiţie asupra membrilor Judecătoriei Supreme se extind prevederile art.28 al Legii cu privire la statutul judecătorului, iar asupra consultanţilor Judecătoriei Supreme – prevederile alin.(6) al aceluiaşi articol. Plăţile prevăzute la art.28 se vor efectua de la 1 ianuarie 1996.

Articolul 35.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

[Anexa modificată prin Legea nr.951-XV din 04.04.2002, în vigoare 23.06.2002]