L E G E A

zootehniei

nr. 412-XIV  din  27.05.1999

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.73-77/347 din 15.07.1999

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege stabileşte bazele juridice şi economice de organizare a zootehniei, reglementează relaţiile dintre stat şi deţinătorii de animale.

Scopul prezentei legi îl constituie crearea condiţiilor pentru sporirea calităţii şi creşterea producţiei zootehnice.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. – Prin noţiunea de zootehnie se înţelege o ramură a agriculturii, care are drept obiect cunoaşterea, creşterea, reproducerea, alimentarea, ameliorarea raselor şi exploatarea animalelor agricole, denumite în continuare animale.

Art.2. – (1) Creşterea şi ameliorarea raselor de animale sînt activităţi de interes naţional, care au ca scop asigurarea populaţiei cu produse animaliere, a industriei alimentare şi uşoare cu materii prime, a agriculturii cu îngrăşăminte organice şi cu forţă de tracţiune, precum şi contribuirea la dezvoltarea sportului.

(2) Prin pîrghii economice, statul stimulează dezvoltarea zootehniei.

Art.3. – Patrimoniul zootehnic al Republicii Moldova este constituit din efective de animale, bănci genetice, grene, resurse furajere, păşuni şi fîneţe naturale, bălţi, lacuri, iazuri şi bazine acvatice amenajate pentru piscicultură.

Art.4. – (1) Prin noţiunea de animal se înţelege orice organism viu care aparţine uneia din următoarele specii: taurine, porcine, cabaline, ovine, caprine, animale de blană, păsări, iepuri de casă, peşti, albine şi viermi de mătase.

(2) Sînt considerate păşuni toate terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă naturală, arborescentă, precum şi terenurile semănate cu culturi furajere, care sînt utilizate pentru păşunat sau cosit.

Art.5. – (1) Creşterea animalelor poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică care respectă cerinţele programului de stat în domeniul zootehniei.

(2) Numărul de animale crescute poate fi limitat numai de posibilităţile asigurării lor cu hrană, încăperi zootehnice, bazine acvatice, precum şi de factorii de mediu din zona respectivă de utilizare a dejecţiilor şi deşeurilor animaliere, de epurare a apelor uzate.

Art.6. – Activităţile de creştere şi ameliorare a raselor de animale, producerea furajelor sînt coordonate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare şi subdiviziunile lui, care elaborează concepţii ale dezvoltării zootehniei şi producerii furajelor, determină direcţiile cercetărilor ştiinţifice şi ale implementării realizărilor ştiinţei şi tehnicii, modul de exercitare a controlului de stat în zootehnie şi producerea furajelor, elaborează proiecte de legi şi alte acte normative în domeniul dat.

Art.7. – Construcţia şi darea în exploatare a fermelor zootehnice se efectuează în baza autorizaţiilor eliberate de autorităţile administraţiei publice locale respective, cu condiţia existenţei la deţinătorii de animale a documentaţiei de proiect, coordonate cu serviciile sanitar-veterinare, serviciile de pompieri şi autoritatea pentru mediu, şi a autorizaţiilor eliberate de Inspectoratul de Stat al Construcţiilor.

Capitolul II

PRINCIPALELE DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ALE DEŢINĂTORILOR

DE ANIMALE, PĂŞUNI, BAZINE ACVATICE

Art.8. – (1) Prin noţiunea de deţinători de animale, păşuni, bazine acvatice se înţeleg persoanele fizice şi juridice care deţin animale, păşuni, bazine acvatice cu titlul de proprietate, posesiune sau folosinţă.

(2) Deţinătorii de animale, păşuni şi bazine acvatice au dreptul:

a) să aleagă liber, pentru creştere, specia, rasa, tipul, populaţia, linia, crosul şi hibrizii de animale, conform legislaţiei în vigoare;

b) să aleagă modul de alimentare şi întreţinere a animalelor, de utilizare a resurselor furajere, păşunilor naturale şi bazinelor acvatice;

c) să aplice soluţiile manageriale şi economice pe care le consideră mai acceptabile;

d) să comercializeze animale şi produse animaliere de sine stătător sau prin intermediul asociaţiilor de profil, fondate pe principii benevole în conformitate cu prevederile legislaţiei;

e) să intre în diferite asociaţii (societăţi) al căror scop îl constituie producerea şi comercializarea produselor animaliere etc.;

f) să obţină credite bancare şi să le folosească pentru construcţia şi reparaţia fermelor animaliere şi punctelor de însămînţare artificială a animalelor, pentru procurarea animalelor de prăsilă, îmbunătăţirea păşunilor şi bazinelor acvatice;

g) să folosească păşunile obşteşti pentru păşunatul animalelor în baza contractelor încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale.

Art.9. – (1) Deţinătorii de animale sînt obligaţi:

a) să aplice tehnologii avansate de întreţinere şi creştere a animalelor;

b) să utilizeze în activitatea lor de producţie stimulatori de creştere, preparate biologice şi veterinare, substanţe dezinfectante, inofensive pentru populaţie şi animale, care să nu polueze mediul şi să fie înregistrate în Republica Moldova;

c) să prezinte, în modul stabilit de legislaţie, organelor de statistică şi autorităţilor administraţiei publice locale informaţii privind numărul de animale pe specii;

d) să folosească, pentru reproducerea animalelor, însămînţarea artificială sau monta dirijată cu reproducători autorizaţi;

e) să beneficieze de dreptul de asigurare a animalelor de prăsilă şi a celor productive din cireada de bază;

f) să efectueze numerotarea individuală a animalelor şi să ţină evidenţa individuală a producţiei sale;

g) să susţină fondul de selecţie şi reproducţie în zootehnie;

h) să nu admită păşunatul animalelor pe terenuri ce nu sînt destinate pentru păşunat.

(2) Deţinătorii de păşuni şi bazine acvatice sînt obligaţi:

a) să întreţină păşunile şi bazinele acvatice în stare corespunzătoare, să asigure paza lor, să sporească sistematic fertilitatea solului şi productivitatea păşunilor şi bazinelor acvatice în scopul satisfacerii necesarului de furaje pentru animale şi al protecţiei solului;

b) să ia parte la finanţarea proiectelor de ameliorare a păşunilor şi bazinelor acvatice;

c) să nu permită folosirea în alte scopuri a terenurilor destinate păşunatului, cositului, creşterii nutreţului verde sau producerii seminţelor de plante furajere.

Capitolul III

AMELIORAREA RASELOR ŞI REPRODUCEREA ANIMALELOR

Art.10. – Ameliorarea raselor şi reproducerea animalelor se efectuează conform legislaţiei.

Art.11. – (1) Ameliorarea raselor de animale se realizează prin lucrări de cercetări ştiinţifice, prin selecţie a animalelor, efectuată în baza datelor de evidenţă oficială a performanţelor zootehnice, şi prin reproducţie dirijată.

(2) Evidenţa oficială a performanţelor zootehnice, lucrările de selecţie şi însămînţare artificială se efectuează în bază de contract.

Art.12. – (1) Realizările activităţii de selecţie în zootehnie – rasele, tipurile, liniile, crosurile, noi sau ameliorate, create ca rezultat al selecţiei, aprobate în modul stabilit de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare şi confirmate prin brevetul eliberat de Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, – sînt recunoscute şi protejate de prezenta lege.

(2) Drepturile titularului de brevet se extind şi asupra producţiei obţinute de la animalele de prăsilă sub formă de tineret pentru reproducţie, material seminal, embrioni, ouă de incubaţie, grene, icre de incubaţie.

Art.13. – (1) Resursele de prăsilă ale zootehniei se reproduc pentru comercializare, după necesitate, prin obţinerea brevetului.

(2) Comercializarea animalelor de prăsilă, obţinute ca rezultat al cercetărilor ştiinţifice şi activităţii de selecţie, care au fost reproduse în cadrul fermelor de prăsilă de stat sau private de elită se efectuează după determinarea obligatorie a valorii lor de prăsilă de către instituţiile ştiinţifice respective.

Art.14. – În scopul utilizării raţionale a animalelor de prăsilă, se întocmesc registre genealogice de stat pe specii şi rase de animale, care se editează de către organele abilitate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare.

Art.15. – Pentru ameliorarea potenţialului genetic şi sporirea productivităţii raselor de animale omologate, în localităţi se organizează oficii (puncte) de selecţie şi reproducţie a animalelor, a căror activitate este coordonată de către întreprinderile zonale pentru selecţia şi reproducţia animalelor şi de către autorităţile administraţiei publice locale.

Art.16. – Reproducătorii tuturor speciilor de animale pentru însămînţare artificială şi montă dirijată sînt utilizaţi în baza autorizaţiei eliberate de către organul abilitat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare şi avizului instituţiei ştiinţifice de profil.

Art.17. – Materialul seminal, embrionii congelaţi, ouăle de incubaţie, icrele de incubaţie, larvele de peşti, mătcile de albine, grenele şi reproducătorii (masculi, femele) importaţi pot fi utilizaţi în scopuri de reproducţie numai după testarea lor de către instituţiile ştiinţifice de profil şi omologarea lor în Republica Moldova.

Art.18. – (1) Dreptul de a efectua însămînţarea artificială a animalelor îl au specialiştii sau persoanele pregătite să activeze în acest domeniu, care au certificat corespunzător.

(2) Persoanele care efectuează însămînţarea artificială poartă răspundere faţă de deţinătorii de animale pentru rezultatele obţinute.

Art.19. – Materialul seminal congelat este produs de către instituţiile de cercetări ştiinţifice, întreprinderile zonale pentru selecţia şi reproducţia animalelor, precum şi de alte unităţi zootehnice autorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare.

Art.20. – Elaborarea şi aplicarea biotehnologiilor în zootehnie, transplantarea embrionilor se efectuează de către instituţiile de cercetări ştiinţifice. Implementarea biotehnologiilor se realizează numai după aprobare, sub controlul instituţiilor specializate.

Art.21. – Iazurile ce aparţin gospodăriilor piscicole pentru reproducerea şi creşterea peştelui nu pot fi transmise în posesia altor unităţi nespecializate în acest domeniu.

Capitolul IV

RESURSELE FURAJERE

Art.22. – (1) Prin noţiunea de resurse furajere se înţelege totalitatea furajelor de origine vegetală, animală, minerală, produselor industriale de sinteză, care pot fi folosite direct ori după prelucrare în alimentarea animalelor.

(2) Se consideră culturi furajere: lucerna, trifoiul, sparceta, borceagul, rapiţa, sulfina, facelia, porumbul pentru nutreţ verde şi siloz, iarba de Sudan, mazărea furajeră, sorgul, sfecla furajeră, amestecurile de leguminoase şi graminee perene, precum şi alte plante autorizate în scopuri furajere; plantele de cîmp, de pădure, de livadă, legumicole şi medicinale utilizate în apicultură; plantaţiile de duzi utilizate pentru viermii de mătase.

Art.23. – Folosirea şi ameliorarea resurselor furajere sînt coordonate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare şi subdiviziunile sale.

Art.24. – Primăriile satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) repartizează deţinătorilor de animale în folosinţă păşuni pe termen de pînă la cinci ani, aceştia fiind obligaţi să execute anual lucrări de întreţinere şi ameliorare a păşunilor, de sporire a potenţialului lor productiv, precum şi lucrări de profilaxie, tratare şi combatere a parazitozelor la animale.

Art.25. – (1) Termenele de scoatere a animalelor la păşunat sînt stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi se anunţă cu 10 zile înainte de termenul fixat, respectarea lui fiind obligatorie pentru toţi deţinătorii de animale.

(2) Scoaterea animalelor la păşunat se efectuează cu respectarea normelor sanitar-veterinare şi a cerinţelor de exploatare raţională a păşunilor.

(3) Se interzice folosirea păşunilor în primul an de însămînţare sau reînsămînţare.

(4) Deţinătorii de animale au dreptul să folosească păşunile obşteşti în bază de contract.

Art.26. – (1) Baza furajeră a pisciculturii o constituie bazinele acvatice aflate în proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice.

(2) Utilizarea apei din bazinele acvatice ale gospodăriilor piscicole se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea pentru mediu de comun acord cu autoritatea de gospodărire a apelor.

(3) Gospodăriile piscicole pot deversa apa utilizată la creşterea peştelui în bazinele acvatice naturale cu condiţia corespunderii parametrilor acesteia normelor în vigoare.

(4) Apa din bazinele acvatice utilizată la creşterea peştelui a cărei parametri nu corespund în deplină măsură normelor în vigoare se deversează în bazinele acvatice cu parametri nu mai joşi decît cei iniţiali.

Art.27. – Folosirea şi ameliorarea fondului piscicol sînt coordonate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare.

Art.28. – Folosirea îngrăşămintelor minerale şi organice în scopul ameliorării bazei furajere se admite cu respectarea normelor în vigoare de introducere a lor.

Art.29. – Polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se efectuează în bază de contract.

Capitolul V

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ. PERFECŢIONAREA CADRELOR

Art.30. – (1) Cercetările ştiinţifice în domeniul zootehniei şi producerii nutreţurilor se efectuează de către instituţiile ştiinţifice de profil ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, instituţiile de învăţămînt superior, de către alte persoane juridice.

(2) Instituţiile menţionate la alin.(1) al prezentului articol efectuează lucrări de cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicative conform comenzii de stat sau în bază de contract, elaborează concepţii de dezvoltare a sectorului zootehnic, biotehnologii avansate, soluţionează alte probleme în conformitate cu legislaţia.

Art.31. – Sectorul zootehnic este deservit de specialişti potrivit nomenclatorului-cadru aprobat de Guvern în conformitate cu legislaţia.

Art.32. – (1) În scopul perfecţionării specialiştilor din zootehnie, Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare organizează cursuri, conferinţe, simpozioane, expoziţii, concursuri, tîrguri şi alte manifestări.

(2) Specialiştii din zootehnie şi deţinătorii de animale pot fonda asociaţii obşteşti profesionale care contribuie la dezvoltarea ştiinţei, ameliorarea deservirii zootehniei, perfecţionarea specialiştilor din sectorul zootehnic, asigurarea protecţiei lor juridice şi sociale, acordă burse.

(3) Stimularea savanţilor şi specialiştilor zootehnicieni în crearea unor rase noi, tipuri, crosuri şi linii de animale, elaborarea tehnologiilor avansate se efectuează în modul stabilit de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare în conformitate cu legislaţia.

Capitolul VI

FINANŢAREA SECTORULUI ZOOTEHNIC

Art.33. – Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic se creează un fond special. Modul de formare şi sursele de finanţare ale Fondului pentru dezvoltarea sectorului zootehnic se stabilesc printr-un regulament, aprobat de Guvern.

[Art.33 în redacţia Legii nr.1231-XIV din 21.09.2000, în vigoare 01.02.2001]

Capitolul VII

RĂSPUNDEREA PRIVIND ÎNCĂLCAREA LEGII ZOOTEHNIEI

Art.34. – Persoanele fizice şi juridice poartă răspundere administrativă sau penală, conform legislaţiei, pentru încălcarea prezentei legi şi a actelor normative adoptate în conformitate cu aceasta.

Capitolul VIII

DISPOZIŢII FINALE

Art.35. – Guvernul, în termen de 3 luni:

va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în corespundere cu prezenta lege;

va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

va asigura revizuirea şi abrogarea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin prezentei legi.