L E G E
cu privire la protecţia plantelor
nr. 612-XIV din 01.10.1999
Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.110-113/335 din 02.07.2010
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.133-134/651 din 02.12.1999
* * *
Abrogat: 10.06.2011
Legea R.Moldova nr.228 din 23.09.2010
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
Articolul 2. Protecţia plantelor
Articolul 3. Cadrul juridic privind protecţia plantelor
Articolul 4. Acorduri internaţionale în problemele protecţiei plantelor
Capitolul II
COMPETENŢA MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI
PRELUCRĂTOARE ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI PLANTELOR
Articolul 5. Competenţa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în domeniul protecţiei plantelor
Capitolul III
INSPECTORATUL GENERAL DE SUPRAVEGHERE FITOSANITARĂ ŞI CONTROL SEMINCER
Articolul 6. Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer
Articolul 7. Finanţarea Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer
Articolul 8. Protecţia socială a salariaţilor Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer
Articolul 9. Interacţiunea Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi cu alte instituţii
Articolul 10. Supravegherea şi controlul fitosanitar de stat
Capitolul IV
MIJLOACELE DE PROTECŢIE A PLANTELOR
Articolul 11. Mijloacele de protecţie a plantelor
Articolul 12. Cercetarea, testarea, experimentarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar
Articolul 13. Importul, comercializarea, producerea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar
Capitolul V
OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI
Articolul 14. Obligaţiile deţinătorilor de terenuri şi altor agenţi economici în domeniul protecţiei plantelor
Articolul 15. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi
Capitolul VI
REPARAREA DAUNELOR ŞI SOLUŢIONAREA LITIGIILOR
Articolul 16. Repararea daunelor
Articolul 17. Soluţionarea litigiilor
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 18. Îndatoririle Guvernului
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege stabileşte bazele juridice, economice şi organizatorice ale protecţiei plantelor pe teritoriul Republicii Moldova.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
organisme dăunătoare – organisme ce acţionează negativ asupra solului, vegetaţiei şi producţiei agricole şi aduc prejudicii economice (dăunători, agenţi patogeni, buruieni);
organisme dăunătoare extrem de periculoase – organisme capabile să-şi mărească rapid efectivul populaţiei şi să prejudicieze starea solurilor, pădurilor, vegetaţiei, materialul semincer şi săditor, precum şi recoltele aflate la păstrare;
sistem integrat de protecţie a plantelor – sistem de combatere a organismelor dăunătoare pentru plante, caracterizat prin îmbinarea metodelor chimice inofensive, agrotehnice, biologice, imunologice, mecanico-fizice şi de carantină, precum şi prin utilizarea maximă a factorilor de limitare a apariţiei şi dezvoltării organismelor dăunătoare;
mijloace de protecţie a plantelor – preparate chimice, biologice şi alte substanţe, precum şi maşini şi aparate folosite pentru protecţia plantelor;
domeniu de protecţie a plantelor – sferă de activitate cuprinzînd îndeplinirea şi deservirea complexului de măsuri de protecţie a solurilor, pădurilor, vegetaţiei, materialului semincer şi săditor, precum şi a recoltelor aflate la păstrare, de organismele dăunătoare, inclusiv monitorizarea şi prognoza fitosanitară, controlul şi supravegherea de stat;
pesticide – substanţe chimice şi de altă natură utilizate pentru combaterea organismelor dăunătoare;
stare fitosanitară – stare a solurilor, pădurilor şi vegetaţiei, determinată de numărul de dăunători ai plantelor, de răspîndirea bolilor de plante şi de existenţa buruienilor;
monitorizare fitosanitară – supraveghere şi stabilire a nivelului de răspîndire a organismelor dăunătoare, precum şi a antagoniştilor lor fireşti, a intensităţii de dezvoltare şi a mărimii daunelor aduse;
prognoză fitosanitară – previziune, fundamentată ştiinţific, a apariţiei, răspîndirii, parametrilor cantitativi, intensităţii dezvoltării şi mărimii daunelor aduse de organismele dăunătoare şi a antagoniştilor lor fireşti;
norme fitosanitare – norme privind protecţia plantelor, prevăzute de actele legislative şi de documentele normativ-tehnice;
contravenţii fitosanitare – încălcări ale normelor fitosanitare, săvîrşite intenţionat sau din imprudenţă de persoane fizice sau juridice;
produse de uz fitosanitar – toate produsele de natură chimică, biologică sau biotehnică, precum şi cele cu efect regulator de creştere, cu efect desicant, repelent, adjuvant, sinergetic, capcanele feromonale, alte produse a căror utilizare are drept scop îmbunătăţirea stării fitosanitare a culturilor agricole, a vegetaţiei forestiere şi a produselor depozitate;
omologare a produselor de uz fitosanitar – procedură prin care autorităţile competente recunosc oficial şi aprobă utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi în silvicultură, pe baza datelor ştiinţifice care atestă eficienţa şi inofensivitatea lor pentru sănătatea oamenilor, animalelor şi pentru mediul înconjurător;
unitate agricolă – gospodărie de producere agricolă, societate pe acţiuni, societate cu răspundere limitată, cooperativă agricolă, întreprindere individuală etc., a căror activitate ţine de utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;
focar – populaţie recent detectată a unui organism dăunător, inclusiv în caz de incursiune sau de proliferare rapidă şi importantă a unei populaţii deja stabilite într-o anumită zonă;
asociaţie a specialiştilor din domeniul protecţiei plantelor – organizaţie publică, care asociază la libera voinţă agenţi economici producători agricoli, specialişti în domeniul protecţiei plantelor, savanţi, importatori de produse de uz fitosanitar şi de fertilizanţi.
Articolul 2. Protecţia plantelor
Protecţia plantelor se realizează prin:
a) elaborarea şi realizarea de programe complexe de stat, ştiinţific fundamentate, de prevenire şi lichidare a organismelor dăunătoare, mai ales a celor extrem de periculoase;
b) organizarea de investigaţii ştiinţifice, elaborarea şi aplicarea unor sisteme integrate de protecţie a plantelor, capabile să prevină înmulţirea în masă şi răspîndirea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor;
c) constituirea unui sistem integral de pregătire şi reciclare a specialiştilor în domeniul protecţiei plantelor;
d) respectarea legislaţiei privind protecţia plantelor de către toate persoanele fizice şi juridice;
e) crearea fondului de rezervă de insecticide, fungicide şi erbicide, destinat protecţiei plantelor în situaţii excepţionale;
f) efectuarea monitorizării şi a prognozei fitosanitare;
g) acţionarea de urgenţă privind lichidarea promptă a focarelor/incursiunilor de organisme dăunătoare extrem de periculoase, în cazuri excepţionale apelînd la fondul de rezervă al Guvernului.
Articolul 3. Cadrul juridic privind protecţia plantelor
(1) Cadrul juridic privind protecţia plantelor se constituie din prezenta lege, din alte acte legislative şi normative în domeniu.
(2) Legislaţia privind protecţia plantelor reglementează raporturile dintre stat şi agenţii economici în domeniu, stabileşte un sistem unitar juridic, economic şi organizatoric de protecţie a plantelor în scopul preîntîmpinării răspîndirii în masă a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, evitării pierderilor recoltei şi obţinerii unei producţii ecologic pure.
Articolul 4. Acorduri internaţionale în problemele protecţiei plantelor
Dacă acordurile internaţionale în problemele protecţiei plantelor, la care Republica Moldova este parte, stabilesc alte norme decît cele prevăzute în prezenta lege, se aplică normele acordului internaţional.
Capitolul II
COMPETENŢA MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI
PRELUCRĂTOARE ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI PLANTELOR
Articolul 5. Competenţa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în domeniul protecţiei plantelor
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:
a) promovează, de comun acord cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, o politică de stat unică în domeniul protecţiei plantelor;
b) elaborează şi aprobă programe speciale de pronosticare, prevenire şi lichidare a focarelor de dăunători, boli şi buruieni extrem de periculoase;
c) promovează politica de stat în domeniul asigurării cu pesticide şi mijloace tehnice pentru administrarea lor;
d) asigură activitatea eficientă a Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer din componenţa sa, coordonarea şi controlul folosirii mijloacelor tehnico-materiale de protecţie a plantelor;
e) organizează lucrările de depistare şi lichidare promptă a focarelor de organisme dăunătoare extrem de periculoase;
f) dirijează sistemele de testare, aprobare şi înregistrare a mijloacelor de protecţie a plantelor;
g) promovează politica de stat privind organizarea investigaţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei plantelor şi pregătirea specialiştilor în domeniu;
h) colaborează cu organizaţiile internaţionale şi structurile similare în domeniu ale altor state;
j) stabileşte lista organismelor dăunătoare şi lista organismelor dăunătoare extrem de periculoase ce pot provoca situaţii excepţionale.
Capitolul III
INSPECTORATUL GENERAL DE SUPRAVEGHERE
FITOSANITARĂ ŞI CONTROL SEMINCER
Articolul 6. Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer
(1) Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer este o autoritate administrativă subordonată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care organizează şi coordonează acţiunile în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, orientate spre sporirea productivităţii şi calităţii culturilor agricole şi silvice, spre menţinerea echilibrului ecologic şi ameliorarea stării fitosanitare.
(2) Structura Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, precum şi regulamentul acesteia sînt aprobate de Guvern.
Articolul 7. Finanţarea Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer
Finanţarea Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer se efectuează din contul bugetului de stat şi al altor surse stabilite în lege.
Articolul 8. Protecţia socială a salariaţilor Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer
(1) Salariaţii Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer se află sub protecţia statului.
(2) Specialiştilor şi altor lucrători ai Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer care lucrează nemijlocit cu produsele de uz fitosanitar şi cu fertilizanţii specificaţi în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor li se acordă, în modul stabilit, înlesnirile prevăzute de Codul muncii.
Articolul 9. Interacţiunea Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi cu alte instituţii
(1) Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer interacţionează în chestiunile vizînd protecţia plantelor, toxicologia pesticidelor, preparatele biologice şi alte mijloace de protecţie cu Ministerul Sănătăţii, cu Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, cu Ministerul Economiei şi Comerţului, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţiile de cercetări ştiinţifice corespunzătoare, cu alte autorităţi şi instituţii.
(2) Asociaţia specialiştilor din domeniul protecţiei plantelor va contribui la dezvoltarea ştiinţei de branşă, la ameliorarea prestărilor de servicii, la ridicarea nivelului de calificare a specialiştilor din domeniu, la protecţia lor juridică şi socială, precum şi la alte acţiuni în vederea ameliorării interacţiunilor din domeniu.
Articolul 10. Supravegherea şi controlul fitosanitar de stat
(1) Supravegherea şi controlul fitosanitar de stat constituie sfera de activitate a Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer.
(2) Supravegherea şi controlul fitosanitar de stat include:
a) depistarea cazurilor şi stabilirea cauzelor şi condiţiilor apariţiei şi răspîndirii în masă a organismelor dăunătoare extrem de periculoase şi determinarea complexului de măsuri de combatere a acestora;
b) stabilirea modului de utilizare a preparatelor chimice, biologice şi de altă natură pentru protecţia plantelor;
c) exercitarea controlului asupra realizării măsurilor economico-organizatorice, agrotehnice, biologice şi chimice de protecţie a plantelor, asupra respectării regulamentelor de utilizare, păstrare şi transportare a mijloacelor de protecţie a plantelor de către agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
d) contracararea încălcării normelor prezentei legi şi tragerea la răspundere a persoanelor culpabile de săvîrşirea lor.
(3) Supravegherea şi controlul fitosanitar de stat se exercită de către Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, care asigură:
a) organizarea controlului şi supravegherea activităţii de protecţie a plantelor şi de carantină fitosanitară pe întreg teritoriul ţării în scopul menţinerii sănătăţii plantelor cultivate, a pădurilor, păşunilor şi fîneţelor naturale şi a altor forme de vegetaţie utilă, a produselor agricole depozitate;
b) elaborarea şi implementarea programelor speciale de prevenire şi lichidare a focarelor de organisme dăunătoare extrem de periculoase şi de carantină;
c) implementarea politicii de stat în domeniul asigurării cu produse de uz fitosanitar şi cu mijloace tehnice pentru administrarea lor;
d) elaborarea normelor fitosanitare unice şi obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice deţinătoare de terenuri agricole şi alte forme de vegetaţie utilă, precum şi a normelor de depozitare, transportare şi valorificare a plantelor şi produselor vegetale;
e) realizarea programelor complexe de stat, ştiinţific fundamentate, de prevenire şi combatere a organismelor dăunătoare;
f) întocmirea proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, cu transmiterea dosarelor în instanţele judecătoreşti competente.
(4) Persoanele care exercită supravegherea şi controlul fitosanitar de stat au dreptul:
a) la acces liber pe terenurile agricole şi cu altă destinaţie, în depozitele de stocare a producţiei agricole şi mijloacelor de protecţie a plantelor, la alte obiective ale agenţilor economici, în scopul exercitării supravegherii şi controlului fitosanitar de stat;
b) să ceară persoanelor fizice şi juridice prezentarea informaţiei necesare privind starea fitosanitară a terenurilor agricole, precum şi despre măsurile realizate şi cele preconizate de combatere a organismelor dăunătoare;
c) să elibereze, în caz de necesitate, persoanelor fizice şi juridice prescripţii în domeniul protecţiei plantelor spre executare obligatorie;
d) să suspende, în caz de încălcare a normelor şi regulamentelor stabilite, transportarea, păstrarea, comercializarea şi aplicarea pesticidelor pînă la înlăturarea acestor încălcări;
e) să preleve mostre de producţie agricolă, pesticide, soluţii de pesticide de lucru şi probe ale mediului pentru testările de laborator.
Capitolul IV
MIJLOACELE DE PROTECŢIE A PLANTELOR
Articolul 11. Mijloacele de protecţie a plantelor
Pentru protecţia plantelor contra dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, se aplică preparate chimice, biologice şi alte mijloace, certificate în modul stabilit, care au trecut testările obligatorii de stat, sînt recomandate spre aplicare de către instituţiile specializate de cercetări ştiinţifice şi sînt incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, permise pentru utilizare în Republica Moldova.
Articolul 12. Cercetarea, testarea, experimentarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar
Cercetarea, testarea, experimentarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.
Articolul 13. Importul, comercializarea, producerea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar
(1) Importul şi comercializarea produselor de uz fitosanitar se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.
(2) Se interzice importul şi comercializarea produselor de uz fitosanitar de către persoane fizice şi juridice neautorizate.
(3) Se interzice importul, comercializarea, producerea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar care nu au trecut testarea de stat şi nu au fost înregistrate în modul stabilit.
(4) Se permite introducerea pe teritoriul ţării a mostrelor neînregistrate de produse de uz fitosanitar pentru necesităţile de cercetare şi testare, în vederea omologării lor în baza avizului Centrului de stat pentru atestarea şi omologarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor.
(5) Nu se permite, din considerente de securitate ecologică şi pericol pentru sănătate, aplicarea produselor de uz fitosanitar interzise pentru utilizare în Republica Moldova.
Capitolul V
OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI
Articolul 14. Obligaţiile deţinătorilor de terenuri şi altor agenţi economici în domeniul protecţiei plantelor
(1) În procesul de cultivare a plantelor şi de comercializare a produselor de uz fitosanitar, deţinătorii de terenuri şi agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi:
a) să cerceteze sistematic terenurile agricole şi silvice în vederea depistării organismelor dăunătoare;
b) să realizeze măsuri pentru protecţia plantelor în scopul preîntîmpinării apariţiei şi răspîndirii dăunătorilor, bolilor şi buruienilor;
c) să respecte cerinţele privind importul, stocarea, transportarea, comercializarea şi utilizarea mijloacelor de protecţie a plantelor, să nu admită poluarea cu aceste mijloace a mediului şi a producţiei agricole sau acţiunea lor negativă asupra omului şi animalelor;
d) să prezinte, la cererea specialiştilor Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, informaţia necesară privind starea fitosanitară a terenurilor agricole, derularea măsurilor de protecţie şi aplicarea mijloacelor de protecţie a plantelor, stocarea şi comercializarea pesticidelor. Informaţia se prezintă în forma stabilită de Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, acceptabilă pentru efectuarea monitorizării şi prognozei fitosanitare;
e) să nu creeze obstacole pentru executarea prevederilor prezentei legi de către colaboratorii Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer.
[Alin.(2) art.14 abrogat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
(3) Persoanele antrenate la lucrări de aplicare şi de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor sînt supuse examenelor medicale preventive şi periodice, precum şi instruirii igienice. Organizarea şi responsabilitatea pentru prezentarea angajaţilor la examenul medical şi la instruirea igienică revin conducătorului unităţii agricole.
(4) Conducătorul unităţii agricole este obligat să asigure angajaţii implicaţi în munca cu produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi cu echipament de protecţie şi cu produse de alimentaţie profilactică.
Articolul 15. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi
Sînt pasibile de răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare persoanele fizice şi juridice, precum şi persoanele cu funcţii de răspundere, culpabile de:
a) încălcarea regulilor de evidenţă, păstrare, transportare şi utilizare a pesticidelor şi preparatelor biologice de protecţie a plantelor;
b) importul şi comercializarea pesticidelor şi preparatelor biologice de protecţie a plantelor fără autorizaţia respectivă;
c) producerea, importul, comercializarea şi utilizarea mijloacelor de protecţie a plantelor care nu au fost supuse, în modul stabilit, testării şi certificării de stat, precum şi ale celor cu termenul de valabilitate expirat şi ale celor excluse din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permise pentru utilizare în Republica Moldova;
d) împiedicarea executării de către colaboratorii Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer a supravegherii şi controlului fitosanitar;
e) încălcarea regulilor de realizare sau nerealizarea măsurilor de combatere a organismelor dăunătoare, fapt ce a condiţionat apariţia şi răspîndirea lor în masă.
Capitolul VI
REPARAREA DAUNELOR ŞI SOLUŢIONAREA LITIGIILOR
Articolul 16. Repararea daunelor
Amendarea sau aplicarea altor pedepse pentru nerespectarea legislaţiei privind protecţia plantelor nu scuteşte persoanele culpabile de repararea integrală a daunelor pricinuite de acestea.
Articolul 17. Soluţionarea litigiilor
Litigiile privind protecţia plantelor se rezolvă de către instanţele judecătoreşti în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE
Guvernul, în termen de 3 luni:
va prezenta propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;
va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege;
va asigura revizuirea sau anularea de către ministere şi departamente a actelor normative care contravin prezentei legi.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Dumitru DIACOV |
Chişinău, 1 octombrie 1999. | |
| Nr.612-XIV. |
________________
* Republicat în temeiul Legii nr.92-XV din 01.04.2004 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.64-66, art.352.
Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:
1) Legea nr.994-XV din 18.04.2002 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.69-70, art.557;
2) Legea nr.333-XV din 24.07.2003 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.200-203, art.773;
3) Legea nr.280-XVI din 14.12.2007 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.94-96, art.349;
4) Legea nr.187-XVI din 10.07.2008 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.138-139, art.567;
5) Legea nr.226-XVI din 30.10.2008 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.204-205, art.750;
6) Legea nr.9-XVI din 03.02.2009 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.55-56, art.157
