L E G E A

vînătorii şi fondului cinegetic

 

nr. 298  din  30.11.2018

 

Monitorul Oficial nr.76-85/135 din 01.03.2019

 

* * *

Abrogat: 12.10.2024

Legea R.Moldova nr.55 din 14.03.2024

 

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de reglementare şi scopul legii

Articolul 2. Noţiuni principale

Articolul 3. Fondul cinegetic

Articolul 4. Constituirea fondului cinegetic

Articolul 5. Societatea de vînători

 

Capitolul II

ADMINISTRAREA ŞI GESTIONAREA FONDURILOR CINEGETICE

Articolul 6. Administrarea fondurilor cinegetice

Articolul 7. Atribuţiile Administratorului

Articolul 8. Acordarea dreptului de gestiune a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic

Articolul 9. Obligaţiile gestionarului

Articolul 10. Valorificarea vînatului

Articolul 11. Despăgubiri pentru daunele cauzate de fauna de interes cinegetic

Articolul 12. Drepturile şi obligaţiile deţinătorilor terenurilor cuprinse de un fond cinegetic

 

Capitolul III

NORME DE BAZĂ PRIVIND ORGANIZAREA UNUI FOND CINEGETIC

Articolul 13. Cerinţele de bază privind organizarea unui fond cinegetic

Articolul 14. Amenajarea fondului cinegetic

 

Capitolul IV

PROTECŢIA FAUNEI DE INTERES CINEGETIC

ŞI A HABITATULUI ACESTEIA

Articolul 15. Protecţia faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia

Articolul 16. Controlul de stat în domeniul protecţiei şi folosirii faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia

Articolul 17. Inspectorul voluntar de mediu

Articolul 18. Organizarea pazei şi protecţiei faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia de către gestionari

Articolul 19. Cotele de recoltare a vînatului şi combaterea prădătorilor dăunători

Articolul 20. Crescătoriile de animale din specii de faună de interes cinegetic

Articolul 21. Popularea şi repopularea fondurilor cinegetice cu exemplare din specii de faună de interes cinegetic

Articolul 22. Interdicţii în scopul protecţiei şi al gestionării durabile a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia

 

Capitolul V

DESFĂŞURAREA VÎNĂTORII

Articolul 23. Dreptul vînătorilor privind dobîndirea vînatului

Articolul 24. Mijloacele folosite în cadrul vînătorii

Articolul 25. Categoriile persoanelor care pot practica vînătoarea

Articolul 26. Carnetul de vînător

Articolul 27. Formularele carnetelor de vînător

Articolul 28. Formularele permiselor de vînătoare

Articolul 29. Speciile de faună de interes cinegetic şi perioadele de vînătoare

Articolul 30. Transportarea vînatului dobîndit

 

Capitolul VI

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI PRIVIND FONDUL

CINEGETIC ŞI PROTECŢIA FAUNEI DE INTERES CINEGETIC

Articolul 31. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind fondul cinegetic şi protecţia faunei de interes cinegetic

Articolul 32. Despăgubirile pentru daunele cauzate faunei de interes cinegetic

Articolul 33. Suspendarea şi încetarea contractului de gestiune

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 34.

Anexă

 

 

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de reglementare şi scopul legii

(1) Prezenta lege stabileşte cadrul normativ de bază privind protecţia, conservarea şi folosirea raţională a faunei de interes cinegetic, precum şi drepturile persoanelor şi societăţilor privind practicarea vînătorii.

(2) Reglementarea juridică a relaţiilor în domeniul protecţiei, conservării şi folosirii faunei de interes cinegetic se bazează pe recunoaşterea gestionării faunei de interes cinegetic ca domeniu distinct.

(3) Exemplarele din specii de faună sălbatică din grădinile zoologice, cele folosite în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de vînat, destinate consumului, nu cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi.

(4) Gestiunea faunei de interes cinegetic se efectuează în următoarele scopuri:

a) folosirea raţională a faunei de interes cinegetic în condiţiile conservării acesteia şi a biodiversităţii;

b) armonizarea intereselor utilizatorilor terenurilor în scopul asigurării echilibrului ecologic;

c) protecţia drepturilor şi intereselor gestionarilor faunei de interes cinegetic şi celor ale vînătorilor;

d) păstrarea şi promovarea tradiţiilor naţionale de vînătoare şi a eticii vînătoreşti.

 

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

Administrator – autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecţia mediului înconjurător şi care asigură administrarea faunei de interes cinegetic;

administrarea Fondului cinegetic naţional – activitate de elaborare şi implementare a politicilor statului cu privire la vînătoare şi fondurile cinegetice, prin organizarea, planificarea şi realizarea obiectivelor în domeniul cinegeticii, precum şi prin monitorizarea şi efectuarea controlului în domeniul respectiv;

atribuire în gestiune – acţiune prin care Administratorul acordă dreptul de gestiune a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic, cu stabilirea obligaţiilor aferente, în condiţiile prezentei legi;

braconaj – acţiune ilegală desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin vînătoare, dar fără a fi respectate condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia;

bonitatea fondului cinegetic – capacitatea unui fond cinegetic de reproducere a populaţiei speciilor de faună de interes cinegetic, în funcţie de asigurarea condiţiilor de hrană, celor de adăpostire şi a liniştii;

capcană autorizată – dispozitiv, folosit în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, a cărui utilizare a fost aprobată de către Administrator;

capturare autorizată – prinderea exemplarelor vii din speciile de faună de interes cinegetic prin folosirea dispozitivelor a căror utilizare a fost autorizată de către Administrator;

cotă de recoltare – numărul exemplarelor, în funcţie de vîrstă şi sex, din fiecare specie de faună de interes cinegetic, aprobat de către Administrator pentru recoltare din cadrul unui fond cinegetic pentru anul în curs;

faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor speciilor de faună sălbatică autohtonă sau migratoare, potrivit anexei, stabilite în funcţie de efectivul populaţiei şi potenţialul reproductiv al acestora, precum şi de tradiţiile naţionale de vînătoare şi de consum;

fond cinegetic – unitate de gospodărire cinegetică, constituită din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa terenurilor, indiferent de categoria şi de forma de proprietate, pe care fauna respectivă habitează, delimitată astfel încît să asigure o stabilitate optimă a faunei sălbatice aflate în interior;

Fond cinegetic naţional – totalitatea fondurilor cinegetice din Republica Moldova;

gestionar – persoană juridică, înregistrată în Republica Moldova, care are atribuită în gestiune fauna de interes cinegetic şi habitatul acesteia din cadrul unui fond cinegetic;

gestionar consacrat – persoană juridică, înregistrată în Republica Moldova, care are drept de preemţiune la atribuirea în gestiune a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic dacă: anterior organizării şi atribuirii în gestiune a activat în calitate de gestionar pe mai mult de 50% din suprafaţa fondului respectiv; contractul de gestiune a fondului cinegetic nu a încetat din culpa acestuia; persoana îşi manifestă intenţia de a gestiona în continuare fauna de interes cinegetic din cadrul fondului respectiv;

gestiune – activitate de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic şi habitatului acesteia din cadrul fondului cinegetic, realizată de gestionar în baza contractelor de gestiune a fondurilor cinegetice, cu asumarea riscurilor şi a răspunderii;

permis de vînătoare – document cu regim special, eliberat de către gestionar şi care permite titularului să vîneze exemplare din speciile de faună de interes cinegetic; foaie/fişă pentru recoltare, autorizaţie de a vîna animale sălbatice copitate;

repopulare – introducerea şi stabilirea exemplarelor din specii de faună sălbatică într-un fond cinegetic, în care acestea nu se regăsesc sau sînt într-un număr mic;

regim cinegetic – ansamblu de norme juridice, inclusiv biotehnice şi economice, în al căror temei un fond cinegetic este administrat şi gestionat durabil, în scopul conservării biodiversităţii şi al asigurării echilibrului ecologic, precum şi al practicării vînătorii pentru satisfacerea anumitor necesităţi social-economice;

vînat – exemplar/exemplare din specii de faună de interes cinegetic, obţinut/obţinute prin vînătoare sau prin braconaj;

vînătoare – căutare, pîndire, stîrnire, gonire, împuşcare, capturare sau orice altă acţiune care are ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic aflate în stare de libertate;

vînător – persoană fizică, membru al unei societăţi de vînători, care participă la asigurarea protecţiei şi a menţinerii faunei de interes cinegetic, precum şi la recoltarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, în condiţiile legii;

zonă de linişte – suprafaţă din cuprinsul unui fond cinegetic, delimitată şi marcată pe teren, destinată asigurării condiţiilor optime de viaţă a speciilor de faună de interes cinegetic.

 

Articolul 3. Fondul cinegetic

(1) Fondul cinegetic este un bun public, un complex unic şi indivizibil, de interes naţional şi internaţional, care nu se supune privatizării sau transferării în altă formă de proprietate decît cea publică.

(2) Persoanele care deţin cu orice titlu terenuri şi cele care deţin ape cuprinse de un fond cinegetic nu au dreptul să folosească fauna de interes cinegetic decît în condiţiile prezentei legi.

(3) Gestionarea fondului cinegetic se realizează prin metode care nu dăunează faunei, mediului înconjurător, sănătăţii persoanelor şi bunurilor.

 

Articolul 4. Constituirea fondului cinegetic

(1) Fondul cinegetic se constituie prin ordinul Administratorului şi include terenuri ale fondului forestier, terenuri agricole, păşuni, bazine şi corpuri de apă, alte terenuri aflate în proprietate publică sau privată. Fondul cinegetic este constituit pe o suprafaţă cuprinsă între 2 şi 10 mii de hectare.

(2) Teritoriul rezervaţiilor ştiinţifice şi al altor arii naturale protejate de stat în care vînătoarea este interzisă face parte din fondul cinegetic, dar este considerat zonă de linişte.

(3) Fiecărui fond cinegetic i se atribuie denumire şi număr, se întocmeşte harta-schemă a acestuia, precum şi se descriu locul amplasării şi suprafaţa în fişa fondului cinegetic, cu indicarea speciei principale de faună de interes cinegetic şi a celor complementare, a bonităţii fondului respectiv şi a efectivelor populaţiilor speciilor de faună sălbatică la data înregistrării.

(4) Criteriile şi modul constituirii unui fond cinegetic sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.

 

Articolul 5. Societatea de vînători

(1) Societatea de vînători este o organizaţie necomercială constituită în condiţiile legii şi în baza principiului liberei asocieri a vînătorilor, avînd scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia, precum şi scopul practicării vînătorii sportive şi de amatori şi aplicării măsurilor de reglementare numerică a populaţiilor speciilor de faună sălbatică. Societatea de vînători poate adera la asociaţii, uniuni sau federaţii naţionale şi internaţionale de profil.

(2) În scopul reprezentării societăţilor de vînători la nivel naţional şi internaţional, acestea sînt afiliate asociaţiei obşteşti de vînători de nivel naţional – Societatea vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova.

(3) Societatea vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova ţine evidenţa tuturor vînătorilor din ţară şi a societăţilor de vînători de nivel local, afiliate acesteia, precum şi le reprezintă pe plan intern şi extern interesele, în relaţiile cu Administratorul şi cu organismele internaţionale de profil; asigură realizarea unor politici uniforme în domeniul conservării biodiversităţii, gestionării durabile şi protecţiei faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia; acordă asistenţă de profil membrilor şi societăţilor afiliate.

 

Capitolul II

ADMINISTRAREA ŞI GESTIONAREA FONDURILOR CINEGETICE

Articolul 6. Administrarea fondurilor cinegetice

(1) Administrarea fondurilor cinegetice este asigurată de către autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecţia mediului înconjurător.

(2) Autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecţia mediului înconjurător instituie şi asigură funcţionarea unei subdiviziuni specializate în domeniul cinegeticii.

 

Articolul 7. Atribuţiile Administratorului

Administratorul exercită următoarele atribuţii de bază:

a) elaborează strategia naţională pentru conservarea faunei de interes cinegetic şi protecţia habitatului acesteia;

b) elaborează acte normative ce ţin de implementarea prevederilor prezentei legi;

c) constituie fonduri cinegetice în conformitate cu prezenta lege şi cu regulamentul aprobat de către Guvern;

d) stabileşte criteriile privind atribuirea în gestiune, în vederea încheierii contractelor de gestiune a fondurilor cinegetice;

e) acordă dreptul de gestiune a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic în condiţiile obligării gestionarului de a efectua investiţii pentru menţinerea faunei respective la un nivel optim;

f) retrage dreptul de gestiune a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic în cazul încălcării cu vinovăţie a prevederilor contractuale;

g) aprobă metodologia de evaluare a efectivelor populaţiilor speciilor de faună de interes cinegetic şi de calcul al cotelor anuale de recoltare, elaborată de institutul de cercetare din Republica Moldova care efectuează cercetări în domeniul cinegeticii;

h) stabileşte efectivele optime ale populaţiilor speciilor de faună de interes cinegetic şi aprobă cotele anuale de recoltare, cu consultarea gestionarilor;

i) aprobă, cu avizul institutului de cercetare din Republica Moldova care efectuează cercetări în domeniul cinegeticii, propunerile privind popularea fondurilor cinegetice cu noi specii de faună de interes cinegetic;

j) creează şi ţine registre de stat cu privire la fondurile cinegetice, precum şi la evoluţia efectivelor populaţiilor şi a recoltelor speciilor de faună de interes cinegetic;

k) efectuează controlul, la toate nivelele, al activităţii în domeniul cinegeticii sub aspectul respectării prevederilor legislaţiei şi ale contractelor de gestiune a fondurilor cinegetice;

l) stabileşte, împreună cu reprezentanţii autorităţilor competente, măsurile necesare pentru asigurarea echilibrului agricol, silvic şi cinegetic şi cele necesare pentru a preveni cauzarea daunelor culturilor agricole, animalelor domestice şi fondului forestier de fauna de interes cinegetic şi prin desfăşurarea vînătorii;

m) exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţie.

 

Articolul 8. Acordarea dreptului de gestiune a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia din cadrul unui fond cinegetic

(1) Atribuirea în gestiune se realizează fără plată, prin încheierea unui contract de gestiune a fondului cinegetic între Administrator şi gestionar (în continuare – contract de gestiune).

(2) Contractul-tip de gestiune este aprobat de către Guvern.

(3) Contractul de gestiune se încheie pe un termen de 15 ani, cu condiţia elaborării de către gestionar a unui plan de amenajament cinegetic, care este aprobat de Administrator.

(4) Contractul de gestiune se încheie în scopul recoltării vînatului, al protecţiei, menţinerii şi reproducerii faunei de interes cinegetic din contul gestionarului.

(5) Contractul de gestiune se încheie în următoarea ordine:

a) cu gestionarul consacrat, în mod direct;

b) cu instituţia de învăţămînt superior care oferă programe de studii ce conţin cinegetica ca disciplină, în mod direct – în cazul fondurilor cinegetice care nu au fost atribuite în gestiune în condiţiile lit.a);

c) cu societăţile de vînători, selectate în bază de concurs – în cazul fondurilor cinegetice care nu au fost atribuite în gestiune în condiţiile lit.a) şi b).

(6) La concursul indicat la alin.(5) lit.c) este admis participantul care întruneşte următoarele cerinţe:

a) este societate de vînători înregistrată în Republica Moldova;

b) are cel puţin un angajat, specialist cu studii relevante în domeniul cinegeticii, silviculturii, biologiei, zoologiei sau ecologiei, care are experienţă de management în domeniul cinegeticii de cel puţin un an;

c) dispune de sediu pentru oficiu, cu adresă juridică, precum şi de mijloace de comunicare;

d) dispune de cel puţin o unitate de transport;

e) dispune de tir de tragere vînătoresc;

f) pînă la semnarea contractului de gestiune, prezintă dovada, cu garanţie bancară, a dispunerii de resurse financiare suficiente pentru executarea planului de amenajament cinegetic pe un termen de cel puţin 5 ani.

(7) Mecanismul încheierii contractelor de gestiune indicate la alin.(5) lit.c) este stabilit de către Guvern.

(8) În scopul asigurării reparării posibilului prejudiciu, cauzat în urma unei gestionări defectuoase, contractul de gestiune încheiat conform alin.(5) lit.c) intră în vigoare după gajarea tuturor bunurilor mobile şi ipotecarea bunurilor imobiliare ale gestionarului, care să acopere condiţiile contractuale pe perioada valabilităţii contractului respectiv.

(9) Instituţiei de învăţămînt superior care oferă programe de studii ce conţin cinegetica ca disciplină i se poate atribui în gestiune fauna de interes cinegetic şi habitatul acesteia din cadrul unui fond cinegetic, exclusiv în scop educaţional sau de cercetare.

(10) Atribuirea în gestiune se realizează în cel mult 90 de zile de la data constituirii fondului cinegetic ori de la data încetării, din orice motiv, a contractului de gestiune anterior.

(11) Fondurile cinegetice pentru care nu sînt încheiate contracte de gestiune rămîn în responsabilitatea Administratorului pînă la solicitarea acestora.

 

Articolul 9. Obligaţiile gestionarului

(1) Obligaţiile de bază ale beneficiarilor contractelor de gestiune sînt:

a) să gestioneze fauna de interes cinegetic şi habitatul acesteia din fondurile cinegetice respectînd prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, ale legislaţiei naţionale, precum şi condiţiile contractuale;

b) în procesul gestionării faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia, să aplice metode care nu periclitează biodiversitatea şi nu conduc la distrugerea ori degradarea habitatului respectiv;

c) să evalueze anual efectivele populaţiilor speciilor de faună de interes cinegetic în conformitate cu reglementările Administratorului;

d) să realizeze cotele de recoltare, aprobate de către Administrator, în scopul asigurării echilibrului ecologic;

e) să realizeze măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei şi menţinerii efectivelor populaţiilor speciilor de faună de interes cinegetic, la nivelul şi conform structurii populaţionale stabilite, precum şi pentru asigurarea protecţiei habitatului speciilor respective;

f) să asigure funcţionalitatea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor vînătoreşti, necesare protecţiei menţinerii şi pazei faunei de interes cinegetic, precum şi a celor necesare practicării vînătorii;

g) să prevină cauzarea daunelor culturilor agricole, fondului forestier şi animalelor domestice de fauna de interes cinegetic şi prin desfăşurarea vînătorii;

h) să prevină şi să combată bolile în rîndul faunei de interes cinegetic conform prevederilor legale;

i) să gestioneze direct şi cu bună credinţă fauna de interes cinegetic şi habitatul acesteia, fără a admite cesionarea sub orice formă a drepturilor şi obligaţiilor aferente gestiunii;

j) în cazul încetării din orice motiv a contractului de gestiune, să transmită fauna de interes cinegetic şi habitatul acesteia într-o stare cel puţin corespunzătoare cu cea de la data încheierii contractului de gestiune, cu excepţia cazului cînd aceasta nu ţine de culpa gestionarului;

k) să demarcheze prin semne vizibile (borne) hotarele fondurilor cinegetice în cadrul cărora li s-a atribuit în gestiune fauna de interes cinegetic şi habitatul acesteia.

(2) Gestionarii sînt obligaţi să asigure gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic şi a habitatelor acesteia în temeiul unor studii de referinţă, precum şi al planurilor de amenajament cinegetic, elaborate pentru fiecare fond cinegetic în perspectiva perioadei de valabilitate a contractului de gestiune.

(3) Planul de amenajament cinegetic este elaborat de specialişti în domeniul cinegetic sau de persoana juridică acreditată în domeniul respectiv, precum şi este aprobat de către Administrator.

 

Articolul 10. Valorificarea vînatului

(1) Vînatul dobîndit în limitele cotelor de recoltare aprobate de către Administrator este valorificat de către gestionar.

(2) Vînatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale în care gestionarul nu este implicat, vînatul găsit mort şi coarnele lepădate de cervide aparţin gestionarului.

(3) Vînatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale admise de gestionar cu vinovăţie aparţine Administratorului şi este ridicat conform prevederilor legale.

(4) Penatele şi iepurii dobîndiţi cu încălcarea prevederilor Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic revine, în totalitate, în calitate de recompensă, persoanelor care au contribuit la depistarea şi documentarea cazurilor respective.

(5) Animalele copitate din specii de faună de interes cinegetic dobîndite cu încălcarea Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic sînt predate organelor de urmărire penală în vederea efectuării expertizelor, iar după obţinerea avizului permisiv al Agenţiei Naţionale de Siguranţă a Alimentelor sînt predate gestionarului.

 

Articolul 11. Despăgubiri pentru daunele cauzate de fauna de interes cinegetic

(1) Normele privind protecţia culturilor agricole, fondului forestier şi animalelor domestice împotriva cauzării daunelor de fauna de interes cinegetic şi modul de reparare a prejudiciilor sînt aprobate de către Guvern.

(2) Gestionarii sînt responsabili de repararea prejudiciului cauzat de fauna de interes cinegetic, cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie.

(3) Gestionarii sînt responsabili de repararea prejudiciului cauzat în timpul vînătorii, cu dreptul de a înainta o acţiune în regres persoanelor care se fac responsabile de producerea daunei.

(4) Cuantumul prejudiciului se stabileşte în baza unui act constatator, la cererea persoanei păgubite, depusă la primăria din localitate în termen de 5 zile de la producerea pagubei, de către o comisie compusă din reprezentantul administraţiei publice locale, împuternicitul gestionarului şi persoana păgubită.

(5) În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului în urma citării, constatarea şi stabilirea cuantumului prejudiciului se va efectua de către reprezentantul administraţiei publice locale şi persoana păgubită, în prezenţa a doi martori.

 

Articolul 12. Drepturile şi obligaţiile deţinătorilor terenurilor cuprinse de un fond cinegetic

(1) Deţinătorii terenurilor cuprinse de un fond cinegetic sînt obligaţi să permită desfăşurarea vînătorii şi a altor activităţi cinegetice dacă activităţile respective nu dăunează folosinţei de bază a terenurilor.

(2) La solicitarea proprietarilor, în temeiul unei notificări care produce efecte după 15 zile din momentul depunerii, pe terenurile agricole cu plantaţii multianuale prelucrate poate fi oprită practicarea vînătorii de către Administrator. În acest caz, terenurile respective sînt considerate zone de linişte, iar deţinătorii acestora sînt obligaţi să ia măsurile de protecţie prevăzute de legislaţia în domeniul cinegeticii şi al protecţiei mediului înconjurător. Deţinătorii terenurilor private pe care este oprită practicarea vînătorii nu pot beneficia de repararea prejudiciului cauzat de fauna sălbatică.

(3) Pentru a nu afecta folosinţa de bază a terenurilor, gestionarii au obligaţia de a coordona cu deţinătorii terenurilor agricole cuprinse de fondurile cinegetice amplasarea instalaţiilor vînătoreşti temporare.

 

Capitolul III

NORME DE BAZĂ PRIVIND ORGANIZAREA UNUI FOND CINEGETIC

Articolul 13. Cerinţele de bază privind organizarea unui fond cinegetic

(1) Gestionarea unui fond cinegetic este realizată prin metode care nu dăunează faunei şi mediului înconjurător, sănătăţii persoanelor şi bunurilor.

(2) Gestionarea fondului cinegetic trebuie să asigure:

a) folosirea raţională şi continuă a faunei de interes cinegetic, în condiţiile conservării biodiversităţii şi protecţiei mediului înconjurător;

b) protecţia drepturilor şi intereselor vînătorilor şi ale gestionarilor;

c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale producătorilor agricoli;

d) păstrarea, respectarea şi promovarea tradiţiilor naţionale de vînătoare.

 

Articolul 14. Amenajarea fondului cinegetic

(1) Amenajarea unui fond cinegetic are următoarele obiective:

a) delimitarea şi marcarea pe teren a hotarelor fondului cinegetic, ca unitate de gestionare durabilă a Fondului cinegetic naţional;

b) stabilirea suprafeţei productive cinegetice din fondul respectiv;

с) stabilirea destinaţiei şi categoriei de folosinţă ale terenurilor cuprinse de fondul cinegetic;

d) evaluarea productivităţii fondului cinegetic;

e) asigurarea unui regim cinegetic optim pentru protecţia şi folosirea raţională a faunei de interes cinegetic.

(2) Instrucţiunile metodologice privind amenajarea fondului cinegetic sînt elaborate şi aprobate de către Administrator.

(3) Amenajarea fondului cinegetic este realizată de către gestionar, conform planului de amenajament cinegetic elaborat în condiţiile art.9 alin.(3).

 

Capitolul IV

PROTECŢIA FAUNEI DE INTERES CINEGETIC

ŞI A HABITATULUI ACESTEIA

Articolul 15. Protecţia faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia

(1) Protecţia faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia se efectuează în scopul menţinerii şi reproducerii faunei respective, prin elaborarea şi realizarea unor programe speciale care să prevadă măsuri de protecţie a faunei de interes cinegetic şi habitatului acesteia, precum şi prin controlul respectării Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic.

(2) Protecţia faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia se pune în sarcina Administratorului, organelor competente şi a gestionarilor, conform atribuţiilor stabilite de legislaţie.

 

Articolul 16. Controlul de stat în domeniul protecţiei şi folosirii faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia

(1) Controlul de stat privind protecţia şi folosirea faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia, precum şi supravegherea privind respectarea prevederilor prezentei legi sînt exercitate de către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului.

(2) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii de mediu sînt în drept:

a) să controleze şi să supravegheze respectarea normelor, regulilor, termenelor stabilite de legislaţie, precum şi a altor prevederi referitoare la protecţia şi folosirea faunei de interes cinegetic;

b) să controleze corectitudinea şi oportunitatea elaborării şi realizării măsurilor pentru păstrarea habitatului, a condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a faunei sălbatice;

c) să verifice carnetele de vînător, permisele de vînătoare (foile/fişele pentru recoltare, autorizaţiile de a vîna animale sălbatice copitate), permisele de armă, paşapoartele cîinilor de vînătoare – în cazul persoanelor care se află în fondurile cinegetice şi/sau pe drumurile publice, însoţite de cîini de vînătoare, deţinînd arme, dispozitive de capturare sau producţie de vînat;

d) să controleze genţile, armele, muniţiile, producţia de vînat şi mijloacele de transport ale persoanelor aflate în fondurile cinegetice, precum şi actele ce stabilesc identitatea acestora, iar în lipsa actelor sau în cazul refuzului de a le prezenta – să aducă persoanele respective la cel mai apropiat sector de poliţie sau la autoritatea administraţiei publice locale pentru stabilirea identităţii;

e) să întocmească procese-verbale în cazul încălcării prevederilor prezentei legi şi ale altor acte normative privind protecţia şi folosirea faunei de interes cinegetic şi habitatului acesteia;

f) să ridice de la persoanele care nu au respectat perioadele de vînătoare sau au încălcat Regulile de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic armele, alte dispozitive de vînătoare, producţia de vînat, mijloacele de transport, dacă acestea au fost folosite la desfăşurarea ilicită a vînătorii, precum şi carnetele de vînător; să reţină persoanele respective, în modul stabilit de legislaţie;

g) să dispună sistarea lucrărilor dacă, la desfăşurarea acestora, în urma efectuării controlului de stat, au fost constatate încălcări grave ale legislaţiei privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal, protecţia habitatelor acestuia, a condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor, conform procedurii de control prevăzute de Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;

h) să transmită societăţii de vînători materialele privind acţiunile de braconaj săvîrşite de membrii acesteia, pentru luarea măsurilor corespunzătoare conform statutului societăţii respective.

 

Articolul 17. Inspectorul voluntar de mediu

(1) În scopul implicării cetăţenilor în asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia, pe lîngă Inspectoratul pentru Protecţia Mediului se instituie Corpul inspectorilor voluntari de mediu.

(2) Drepturile şi obligaţiile inspectorilor voluntari de mediu sînt stabilite în Regulamentul inspectorului voluntar de mediu, aprobat de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului.

 

Articolul 18. Organizarea pazei şi protecţiei faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia de către gestionari

(1) Gestionarii au obligaţia de a asigura paza şi protecţia faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia prin intermediul cinegeticienilor, paznicilor de vînătoare (angajaţi sau voluntari), inspectorilor voluntari de mediu şi altor angajaţi cu atribuţii în acest sens.

(2) În exercitarea atribuţiilor, persoanele indicate la alin.(1) sînt în drept:

a) să poarte echipament şi armă de foc în condiţiile legii;

b) să folosească şi să aplice arma de foc conform legislaţiei;

c) să verifice permisele de vînătoare (foile/fişele pentru recoltare, autorizaţiile de a vîna animale sălbatice copitate), precum şi corespunderea vînatului dobîndit cu actele menţionate.

(3) În cazul depistării încălcărilor prevederilor prezentei legi, persoanele indicate la alin.(1) întreprind acţiuni de documentare, sesizează organele competente şi, în decurs de cel mult 3 zile, transmit materialele aferente organelor respective.

(4) Fiecare fond cinegetic trebuie se dispună de cel puţin un paznic de vînătoare.

 

Articolul 19. Cotele de recoltare a vînatului şi combaterea prădătorilor dăunători

(1) În scopul conservării diversităţii faunei de interes cinegetic se vînează în limitele cotelor de recoltare aprobate de către Administrator, cu excepţia ciorilor grive, coţofenelor, vulpilor şi şacalilor, precum şi a cîinilor şi pisicilor sălbăticite sau hoinare, care sînt vînate fără obligaţia de a plăti despăgubiri pentru vînarea acestora, conform Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic.

(2) Se consideră cîini/pisici sălbăticite sau hoinare cîinii/pisicile care nu poartă jujeu ori semne de identificare şi care se află fără stăpîn în fondurile cinegetice.

 

Articolul 20. Crescătoriile de animale din specii de faună de interes cinegetic

(1) Pentru protecţia şi înmulţirea unor specii de faună de interes cinegetic pot fi înfiinţate, cu aprobarea autorităţii administrative centrale abilitate cu protecţia mediului înconjurător, crescătorii de animale din specii de faună de interes cinegetic (crescătorii de vînat), destinate populării/repopulării fondurilor genetice sau pentru împrospătare de sînge. În cadrul crescătoriilor respective este asigurată, prin intermediul unor tehnologii adecvate de creştere, păstrarea caracterului sălbatic al exemplarelor din specii de faună de interes cinegetic şi adaptarea acestora la condiţiile de viaţă ale mediului natural.

(2) Înfiinţarea crescătoriilor de vînat a căror producţie este destinată exclusiv consumului se aprobă de autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecţia mediului înconjurător, conform prevederilor legislaţiei.

 

Articolul 21. Popularea şi repopularea fondurilor cinegetice cu exemplare din specii de faună de interes cinegetic

(1) Popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din specii noi, care nu se atestă în fondurile cinegetice din ţară, se realizează în temeiul unor studii de referinţă, după aprobarea autorităţii administrative centrale abilitate cu protecţia mediului înconjurător şi cu avizul institutului de cercetare din Republica Moldova care efectuează cercetări în domeniul cinegeticii.

(2) Capturarea vînatului viu în scopul repopulării unui fond cinegetic este admisă, în limitele cotelor de recoltare aprobate anual, prin metode care exclud traumatizarea exemplarului capturat şi doar sub supravegherea personalului specializat.

(3) Capturarea vînatului în scop educaţional, de cercetare ştiinţifică şi în scopul repopulării se poate efectua, în perioadele în care vînătoarea este interzisă sau asupra speciilor de faună sălbatică protejate de stat, cu acordul autorităţii administrative centrale abilitate cu protecţia mediului înconjurător, condiţionat de eliberarea exemplarelor capturate sau repopularea unui fond cinegetic cu acestea, după caz.

(4) Repopularea fondurilor cinegetice cu exemplare din specii de fauna de interes cinegetic, reproduse în crescătoriile de vînat, se realizează cu acordul Administratorului.

 

Articolul 22. Interdicţii în scopul protecţiei şi al gestionării durabile a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia

(1) În scopul protecţiei şi al gestionării durabile a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia, sînt interzise:

a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau din crescătoriile de vînat a căror producţie este destinată exclusiv consumului;

b) tulburarea nejustificată a liniştii faunei de interes cinegetic, în special în perioadele de reproducere şi în cele de creştere a puilor;

c) ţinerea în captivitate a exemplarelor din specii de faună sălbatică fără autorizarea autorităţii administrative centrale abilitate cu protecţia mediului înconjurător;

d) distrugerea sau deteriorarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor vînătoreşti, a panourilor informative şi a culturilor agricole destinate faunei de interes cinegetic;

e) însoţirea turmelor şi cirezilor, aflate în fondurile cinegetice, de mai mult de un cîine, care trebuie să poarte jujeu;

f) distrugerea sau sustragerea hranei destinate faunei de interes cinegetic;

g) incendierea vegetaţiei, inclusiv a stufului, tufărişurilor, miriştilor etc.

h) deteriorarea cuiburilor de păsări sălbatice sau culegerea ouălor acestora;

i) însuşirea, fără acordul gestionarului, a exemplarelor din specii de interes cinegetic găsite moarte, accidentate sau bolnave, a puilor acestora şi a coarnelor lepădate de cervide;

j) depozitarea pe terenuri şi/sau utilizarea unor substanţe pentru combaterea dăunătorilor şi bolilor culturilor agricole şi silvice, care sînt toxice pentru fauna sălbatică, fără luarea măsurilor necesare de protecţie;

k) exportul neautorizat de exemplare vii din specii de faună de interes cinegetic, al părţilor şi derivatelor din acestea, precum şi al trofeelor de vînat, inclusiv al celor medaliabile;

l) producerea, procurarea, comercializarea, deţinerea şi folosirea capcanelor care nu sînt autorizate de autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecţia mediului înconjurător;

m) urmărirea, în cuprinsul altui fond cinegetic, a vînatului rănit, fără acordul gestionarului fondului respectiv, precum şi traversarea altui fond cinegetic fără a avea arma de vînătoare închisă în toc;

n) lăsarea în libertate a animalelor domestice în scopul sălbăticirii;

o) desfăşurarea vînătorii mai devreme de o oră pînă la răsăritul soarelui şi după o oră de la asfinţitul acestuia;

p) practicarea vînătorii în zonele cu protecţie integrală din cadrul ariilor naturale protejate, precum şi în crescătoriile de vînat;

q) practicarea vînătorii în rezervaţiile naturale la speciile care fac obiectul protecţiei în cadrul unei arii naturale protejate, precum şi reglementarea numerică a populaţiilor păsărilor de apă migratoare în ariile de protecţie specială avifaunistică;

r) folosirea maşinilor şi agregatelor, în timpul efectuării lucrărilor agricole, care nu sînt echipate cu dispozitive pentru sperierea faunei sălbatice; efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de la periferia terenului spre centru;

s) desfăşurarea vînătorii cu încălcarea Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic;

t) capturarea sau dobîndirea exemplarelor din specii de faună de interes cinegetic cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, al aparatelor laser, al dispozitivelor optice/optice electronice instalate pe arme, al camerelor de termoviziune, al oglinzilor, al obiectelor orbitoare şi altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor, a ieterelor, a laţurilor, a fileurilor, a curselor şi a capcanelor care nu sînt autorizate; gonirea pe crustă de gheaţă, prin zăpadă adîncă, pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea vizuinilor;

u) depăşirea cotelor de recoltare aprobate;

v) aflarea în fondurile cinegetice a cîinilor de orice rasă fără botniţă sau fără zgardă, cu excepţia cazului în care aceştia sînt antrenaţi la desfăşurarea vînătorii sau sînt dresaţi.

(2) În scopul desfăşurării vînătorii în condiţii de etică vînătorească şi de protecţie a faunei sălbatice, sînt interzise:

a) depăşirea numărului exemplarelor vînate, aprobat pentru a fi recoltate de un vînător pe durata unei zile de vînătoare;

b) desfăşurarea vînătorii în alt fond cinegetic decît cel în care vînătorul are permisiunea să vîneze;

c) vînarea cerbilor, căpriorilor şi/sau a mistreţilor cu utilizarea altor cartuşe decît cele cu proiectile unice, ale căror mărimi sînt stabilite în Regulile de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic;

d) vînarea cerbilor, căpriorilor, muflonilor prin gonire sau cu cîini de vînătoare gonitori;

e) vînarea păsărilor de apă la gurile formate pe suprafaţa apei îngheţate, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gurile respective este îngheţată pe mai mult de 70%; vînarea puilor nezburători ai acestora;

f) desfăşurarea vînătorii cu cîini de alte rase decît cele admise conform Regulilor de vînătoare la speciile de faună de interes cinegetic;

g) utilizarea în cadrul vînătorii a armelor necorespunzătoare speciei vînate, precum şi a muniţiei neautorizate;

h) vînarea iepurilor, fazanilor sau potîrnichilor în locurile amenajate pentru hrănirea acestora;

i) comercializarea producţiei de vînat de către persoane fizice;

j) urmărirea exemplarelor din specii de faună sălbatică şi desfăşurarea vînătorii din mijloacele de transport terestru sau aerian; desfăşurarea vînătorii asupra păsărilor de apă din şalupe, din bărci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare în timpul mişcării mijloacelor respective pe apă;

k) fabricarea, deţinerea, comercializarea şi utilizarea în cadrul vînătorii a alicelor cu diametru mai mare de 5 mm;

l) hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în locuri aflate la o distanţă mai mică de 1 km de hotarele ariilor naturale protejate de stat în care practicarea vînătorii este interzisă sau în cele ce nu sînt cuprinse de fondurile cinegetice;

m) utilizarea armelor care nu sînt omologate sau recunoscute, în condiţiile legii, pentru practicarea vînătorii;

n) împiedicarea desfăşurării vînătorii;

o) dobîndirea exemplarelor aflate în primejdie (salvîndu-se de incendii, de inundaţii, fiind hămesite, la trecerea peste gheaţă, prin apă sau prin zăpadă adîncă etc.), păsărilor care năpîrlesc, precum şi a femelelor gestante şi a celor cu făt;

p) folosirea animalelor orbite sau mutilate ca apelanţi.

 

Capitolul V

DESFĂŞURAREA VÎNĂTORII

Articolul 23. Dreptul vînătorilor privind dobîndirea vînatului

(1) Dreptul privind dobîndirea vînatului se realizează de către vînători prin intermediul vînătorii.

(2) Vînarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic este permisă în locurile, în perioadele şi cu mijloacele stabilite conform prevederilor prezentei legi.

(3) Regulile privind vînarea exemplarelor din specii de faună de interes cinegetic, precum şi caracteristicile mijloacelor folosite în cadrul vînătorii se stabilesc prin regulament elaborat de autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecţia mediului înconjurător, coordonat cu Societatea vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova şi autoritatea silvică centrală, şi aprobat de către Guvern.

 

Articolul 24. Mijloacele folosite în cadrul vînătorii

Vînătoarea este practicată prin intermediul:

a) armelor de foc de vînătoare;

b) păsărilor de pradă dresate;

c) arcurilor de vînătoare.

 

Articolul 25. Categoriile persoanelor care pot practica vînătoarea

(1) Vînătoarea poate fi practicată doar de către vînătorii titulari ai permiselor de armă, precum şi ai carnetelor de vînător, care sînt vizate anual. Vînătoarea se desfăşoară în temeiul permiselor de vînătoare eliberate de gestionar şi în limita cotelor de recoltare aprobate.

(2) Cetăţenii străini care prezintă dovada deţinerii calităţii de vînător în ţara de origine pot practica vînătoarea numai în baza permiselor de vînătoare eliberate de gestionar şi sub răspunderea personală a gestionarului.

(3) Elevii/studenţii din instituţia de învăţămînt care dispune de program de studii ce conţine cinegetica ca disciplină pot participa la vînătoare, însă fără arme, fără a avea dreptul asupra trofeelor de vînat şi doar în fondurile cinegetice atribuite în gestiune instituţiei respective.

 

Articolul 26. Carnetul de vînător

(1) Carnetul de vînător, de model tipizat, se eliberează solicitantului care a împlinit vîrsta de 18 ani, a efectuat un stagiu de cel puţin un an, a luat parte la o instruire practică într-un tir de tragere vînătoresc şi a susţinut examenul de vînător în faţa unei comisii convocate de către Administrator, conform unui regulament elaborat şi aprobat de acesta.

(2) Comisia indicată la alin.(1) este formată din reprezentantul Administratorului, al Societăţii vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova, al autorităţii silvice centrale, al Ministerului Afacerilor Interne şi al instituţiei de învăţămînt superior care oferă programe de studii ce conţin cinegetica ca disciplină.

(3) Examenele de vînător se organizează anual, la o dată stabilită de către Administrator. Chestionarele examenelor de vînător şi bibliografia aferentă sînt elaborate la propunerea Societăţii vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova de comun acord cu autoritatea silvică centrală.

(4) Carnetul de vînător nu poate fi obţinut, iar cel obţinut se anulează, în cazul în care persoanele:

a) nu sînt apte din punct de vedere medical sau psihologic;

b) au calitatea de învinuit sau inculpat în cauze penale pentru fapte săvîrşite cu intenţie;

c) au fost condamnate şi au antecedente penale pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie, inclusiv braconaj;

d) au fost condamnate prin hotărîre judecătorească irevocabilă la privaţiune de libertate pentru infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave, săvîrşite cu intenţie;

e) le-a fost anulat, în ultimii 5 ani, dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, de port şi de folosire a armelor letale ori a armelor neletale, supuse autorizării;

f) au fost supuse răspunderii contravenţionale pentru fapte calificate ca braconaj, dacă de la data săvîrşirii faptei au trecut mai puţin de trei ani.

(5) Carnetele de vînător anulate sînt transmise Societăţii vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova pentru scoaterea din evidenţă a persoanelor care şi-au pierdut calitatea de vînător.

 

Articolul 27. Formularele carnetelor de vînător

(1) Formularele unice ale carnetelor de vînător, de model aprobat de către Administrator, sînt documente cu regim special, emise şi înseriate de către asociaţia obştească de vînători de nivel naţional. Societatea vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova ţine evidenţa unică a tuturor vînătorilor din ţară.

(2) Carnetele de vînător se pun la dispoziţia societăţilor de vînători care le înmînează membrilor acestora, în condiţiile stabilite de către Administrator.

 

Articolul 28. Formularele permiselor de vînătoare

Formularele permiselor individuale şi ale celor colective de vînătoare sînt documente cu regim special, emise şi înseriate de către gestionari, conform modelului şi reglementarilor aprobate de către Administrator.

 

Articolul 29. Speciile de faună de interes cinegetic şi perioadele de vînătoare

(1) Speciile de faună sălbatică la care este permisă vînătoarea şi perioadele de vînătoare sînt stabilite în anexă.

(2) În situaţii excepţionale, motivate de conservarea diversităţii faunei şi asigurarea echilibrului ecologic, Administratorul, cu consultarea institutului de cercetare care efectuează cercetări în domeniul cinegeticii, a autorităţii silvice centrale şi a Societăţii vînătorilor şi pescarilor din Republica Moldova, poate dispune restrîngerea sau extinderea perioadei de vînătoare pentru anumite fonduri cinegetice şi/sau pentru anumite specii de faună de interes cinegetic, în cadrul unui sezon de vînătoare.

 

Articolul 30. Transportarea vînatului dobîndit

(1) Vînatul dobîndit este transportat numai însoţit de actele legale care atestă dobîndirea, prevăzute la art.25 alin.(1), sau de alte acte care să demonstreze provenienţa vînatului în condiţii legale.

(2) În afara perioadei de vînătoare, transportul vînatului este interzis, cu excepţia celui transportat în scopul populării/repopulării şi a celui congelat, destinat procesării, dobîndit în sezonul de vînătoare.

 

Capitolul VI

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI PRIVIND FONDUL CINEGETIC

ŞI PROTECŢIA FAUNEI DE INTERES CINEGETIC

Articolul 31. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind fondul cinegetic şi protecţia faunei de interes cinegetic

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi privind fondul cinegetic şi protecţia faunei de interes cinegetic atrage răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

(2) Bunurile care au servit sau care au fost destinate săvîrşirii infracţiunilor, inclusiv armele de foc şi mijloacele de transport, precum şi vînatul şi trofeele de vînat, care fac obiectul infracţiunilor, se confiscă.

(3) Aplicarea sancţiunilor conform alin.(1) şi (2) nu absolvă persoana vinovată de repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite.

(4) Mărimea despăgubirilor pentru daunele cauzate faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii se stabileşte conform anexelor nr.3, 4 şi 6 la Legea regnului animal nr.439/1995.

 

Articolul 32. Despăgubirile pentru daunele cauzate faunei de interes cinegetic

(1) Despăgubirile pentru daunele cauzate fondului cinegetic se achită gestionarului.

(2) Despăgubirile obţinute de gestionari conform alin.(1) sînt utilizate şi distribuite după cum urmează:

– 50% din cuantumul despăgubirilor sînt utilizate de gestionar pentru gestionarea faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia;

– 25% din cuantumul despăgubirilor se achită persoanelor care au contribuit la depistarea şi documentarea cazurilor respective;

– 25% din cuantumul despăgubirilor se transferă Administratorului.

 

Articolul 33. Suspendarea şi încetarea contractului de gestiune

(1) Pentru încălcarea prevederilor contractelor de gestiune, precum şi ale legislaţiei privind vînătoarea şi protecţia faunei de interes cinegetic, autoritatea administrativă centrală abilitată cu protecţia mediului înconjurător este în drept să decidă suspendarea sau retragerea dreptului de gestiune a faunei de interes cinegetic şi a habitatului acesteia.

(2) Gestionarul este obligat să repare prejudiciul cauzat din culpa acestuia faunei de interes cinegetic. Prejudiciul cauzat faunei de interes cinegetic constă în scăderea nivelului calitativ şi/sau numeric al faunei respective şi se calculează conform plăţilor de încasare pentru pagubele cauzate prevăzute de Legea regnului animal nr.439/1995.

(3) Beneficiarul contractului de gestiune astfel afectat este în drept să atace în instanţa de judecată decizia privind suspendarea sau retragerea dreptului de gestiune dacă nu este de acord cu măsura aplicată.

(4) După rezilierea contractului de gestiune, care a încetat din orice motive, gestionarul poartă răspundere totală pentru fondul cinegetic respectiv pînă la data transmiterii acestuia prin actul de predare-primire Administratorului.

(5) La încheierea unui nou contract de gestiune, beneficiarul contractului de gestiune are drept de preemţiune dacă contractul anterior nu a fost reziliat din vina acestuia.

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 34.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 24 de luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Guvernul:

a) în termen de 6 luni de la data adoptării prezentei legi, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

b) în termen de 24 de luni de la data adoptării prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi, precum şi va elabora şi va aproba actele normative necesare implementării acesteia.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă anexa nr.1 la Legea regnului animal nr.439/1995.