L E G E
cu privire la concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii
nr. 121 din 05.07.2018
Monitorul Oficial nr.309-320/470 din 17.08.2018
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Reglementarea juridică
Articolul 2. Scopul şi principiile
Articolul 3. Noţiuni principale
Articolul 4. Domeniul de aplicare
Articolul 5. Competenţa autorităţilor publice
Articolul 6. Riscul de operare
Articolul 7. Redevenţa
Articolul 8. Dreptul de proprietate
Articolul 9. Calcularea valorii estimate a concesiunii
Articolul 10. Durata concesiunii
Articolul 11. Reguli de atribuire a contractelor de concesiune mixte
Capitolul II
ETAPA PREALABILĂ A DECIZIEI
DE INIŢIERE A CONCESIUNII
Articolul 12. Elaborarea propunerilor de concesiune
Articolul 13. Fundamentarea deciziei de concesiune
Articolul 14. Studiul de fezabilitate
Articolul 15. Studiul de oportunitate
Articolul 16. Publicarea listelor lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesiune. Drepturile solicitantului concesiunii
Articolul 17. Procedurile de atribuire a concesiunii
Articolul 18. Concursul public
Articolul 19. Dialogul competitiv
Capitolul III
REGULI GENERALE PRIVIND ATRIBUIREA CONCESIUNII
Articolul 20. Comisia de atribuire a concesiunii
Articolul 21. Regulile aplicabile operatorului economic
Articolul 22. Confidenţialitatea
Articolul 23. Reguli de evitare a conflictului de interese
Articolul 24. Reguli aplicabile comunicărilor
Articolul 25. Reguli de publicitate şi transparenţă
Capitolul IV
ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE ATRIBUIRE
Articolul 26. Garanţii procedurale
Articolul 27. Cerinţe tehnice şi funcţionale
Articolul 28. Criteriile de calificare şi de selecţie
Articolul 29. Condiţii privind eligibilitatea
Articolul 30. Criteriile de atribuire a concesiunii
Articolul 31. Termene de depunere a ofertelor
Articolul 32. Finalizarea procedurii de atribuire a concesiunii
Articolul 33. Informarea ofertanţilor
Capitolul V
REGULI PRIVIND EXECUTAREA CONTRACTELOR DE CONCESIUNE
Articolul 34. Subcontractarea
Articolul 35. Modificarea contractului de concesiune
Articolul 36. Încetarea contractului de concesiune
Capitolul VI
SOLUŢIONAREA LITIGIILOR
Articolul 37. Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor
Articolul 38. Dreptul la contestare
Articolul 39. Depunerea contestaţiei
Articolul 40. Procedura de examinare a contestaţiilor
Articolul 41. Procedura de soluţionare a contestaţiilor
Articolul 42. Soluţiile pe care le poate pronunţa Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor
Articolul 43. Examinarea cererilor
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Prezenta lege transpune parţial Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 94 din 28 martie 2014, astfel cum a fost modificată ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2017/2366 al Comisiei din 18 decembrie 2017.
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Reglementarea juridică
(1) Prezenta lege reglementează modul de atribuire a concesiunii de lucrări şi a concesiunii de servicii, regimul juridic aplicabil acestora, precum şi aspectele specifice atribuirii şi executării concesiunilor respective.
(2) În cazul în care tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică prevederile tratatului internaţional.
Articolul 2. Scopul şi principiile
(1) Scopul prezentei legi îl constituie:
a) crearea cadrului normativ de bază pentru atribuirea şi executarea concesiunii de lucrări şi concesiunii de servicii de către autorităţile publice contractante;
b) asigurarea integrităţii şi transparenţei procedurii de atribuire a concesiunii de lucrări şi a concesiunii de servicii;
c) utilizarea resurselor publice în condiţii de eficienţă, economicitate şi eficacitate;
d) promovarea concurenţei între operatorii economici.
(2) Atribuirea concesiunii de lucrări şi a concesiunii de servicii se bazează pe următoarele principii:
a) nediscriminare – asigurarea accesului la concursul de atribuire a concesiunii pentru toţi operatorii economici, indiferent dacă sînt înregistraţi în Republica Moldova sau peste hotarele ei, dacă Republica Moldova s-a obligat în acest sens prin semnarea tratatelor internaţionale;
b) tratament egal – aplicarea criteriilor de selecţie şi a criteriilor de atribuire a concesiunii astfel încît orice operator economic care corespunde acestora să aibă şanse egale în concursul de atribuire a concesiunii;
c) recunoaştere reciprocă – acceptarea tacită a documentelor şi certificatelor emise de autorităţile altui stat dacă recunoaşterea respectivă este impusă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
d) transparenţă – punerea la dispoziţia celor interesaţi şi publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire a concesiunii, cu respectarea prevederilor art.22;
e) legalitate – respectarea legislaţiei naţionale şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
f) previzibilitate – documentaţia de atribuire trebuie să reglementeze clar procedura de atribuire a concesiunii;
g) proporţionalitate – echilibru dintre cerinţele stabilite pentru calificare, criteriile de atribuire a concesiunii, natura şi gradul de complexitate a obiectului contractului, astfel încît măsurile adoptate în procedura de atribuire a concesiunii să fie adecvate pentru obiectivele urmărite şi să nu depăşească ceea ce este necesar pentru a le atinge;
h) asumarea răspunderii – angajamentul autorităţilor contractante, operatorilor economici şi a concesionarilor de a purta răspundere juridică în cazul încălcării obligaţiilor asumate în cadrul concesiunii.
Articolul 3. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
autoritate contractantă – autoritate publică; persoană juridică de drept public; asociaţie a autorităţilor/persoanelor respective, membrii căreia desemnează din rîndul acestora, prin act juridic civil, o persoană juridică care să-i reprezinte în calitate de autoritate contractantă unică în raport cu orice operator economic;
bunuri accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii – bunuri mobile şi imobile, proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele scoase, conform legislaţiei, integral sau parţial, din circuitul civil, care sînt puse la dispoziţia concesionarului de către autorităţile contractante cu condiţia ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor;
caiet de sarcini – documentaţie scrisă care detaliază condiţiile tehnice de executare a lucrărilor, cerinţele faţă de calitatea materialelor, standardele şi reglementările tehnice aplicabile şi care constituie ansamblul cerinţelor în baza cărora se elaborează oferta tehnică a ofertantului;
cifra totală de afaceri a concesionarului – cifra de afaceri generată pe întreaga durată a contractului de concesiune, calculată fără taxa pe valoare adăugată (în continuare – TVA);
concesionar – operator economic căruia i-a fost atribuită o concesiune, concomitent fiindu-i transferat riscul de operare aferent contractului de concesiune, conform art.6;
concesiune – contract de concesiune de lucrări sau contract de concesiune de servicii;
condiţiile concesiunii – condiţiile generale de executare a concesiunii şi condiţiile procedurale, aprobate de către Guvern sau de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, care se referă, în special, la criterii de eligibilitate, de atribuire, la durata minimă sau maximă a concesiunii, la obligaţii investiţionale sau de altă natură, şi care urmează a fi incluse în documentaţia de atribuire;
contract de concesiune de lucrări – contract cu titlu oneros, încheiat în scris, prin care una sau mai multe autorităţi contractante încredinţează executarea lucrărilor unuia sau mai multor operatori economici, precum şi exploatarea bunurilor accesorii lucrărilor ce fac obiectul concesiunii, în care contraprestaţia pentru lucrări este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata lucrările ce fac obiectul concesiunii, fie de dreptul respectiv însoţit de o plată;
contract de concesiune de servicii – contract cu titlu oneros, încheiat în scris, prin care una sau mai multe autorităţi contractante încredinţează prestarea şi gestionarea serviciilor, altele decît executarea lucrărilor prevăzute la noţiunea „contract de concesiune de lucrări”, unuia sau mai multor operatori economici, precum şi exploatarea bunurilor accesorii serviciilor ce fac obiectul concesiunii, în care contraprestaţia pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile ce fac obiectul concesiunii, fie de dreptul respectiv însoţit de o plată;
contract de concesiune mixt – contract care are ca obiect atît concesiunea de lucrări, cît şi concesiunea de servicii, avînd elemente pentru care se aplică dispoziţiile prezentei legi, precum şi alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile altor acte normative, cu excepţia Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice;
costurile investiţiilor efectuate – costurile de realizare a investiţiilor pe întreaga durată a concesiunii;
costurile în legătură cu executarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor – costurile suportate de concesionar în legătură cu operarea şi mentenanţa lucrărilor sau a serviciilor;
documentaţie de atribuire – set de documente care include cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţele autorităţii contractante, la elementele concesiunii, obiectul contractului de concesiune şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire a concesiunii, şi care include specificaţiile tehnice sau documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatul şi modul de prezentare a documentelor de către ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile ofertanţilor, studiul de fezabilitate etc.;
executarea lucrărilor – proces fie de executare, fie de proiectare, executare a lucrărilor şi de realizare, prin orice mijloace, a cerinţelor stabilite de către autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării lucrărilor;
ofertant – operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri de atribuire a concesiunii;
ofertă – act juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja, din punct de vedere juridic, într-un contract de concesiune, format din propunere financiară şi propunere tehnică şi care, în corespundere cu documentaţia de atribuire, cuprinde condiţiile în care se încheie contractul de concesiune;
operator economic – persoană fizică sau juridică, inclusiv străină, de drept privat; grup sau asociere, inclusiv temporară, de astfel de persoane, cu excepţia persoanelor juridice înregistrate în jurisdicţiile ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă;
persoană cu funcţie de decizie – conducătorul autorităţii contractante, membru al organelor decizionale ale autorităţii contractante care are legătură cu procedura de atribuire a concesiunii, precum şi orice altă persoană din cadrul autorităţii contractante care poate influenţa conţinutul documentelor aferente concesiunii şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire a concesiunii;
procedura de atribuire a concesiunii – ansamblu de reguli de organizare şi de desfăşurare a concursului public şi a dialogului competitiv în vederea atribuirii concesiunii;
zi – zi calendaristică, cu excepţia cazurilor în care se prevede expres altfel.
Articolul 4. Domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege se aplică concesiunilor a căror durată este de cel puţin 5 ani, dar nu mai mare de 35 de ani, a căror valoare estimată, calculată fără TVA, este egală cu sau mai mare decît următoarele praguri valorice:
a) pentru contractele de concesiune de lucrări – 10000000 de lei;
b) pentru contractele de concesiune de servicii – 5000000 de lei.
(2) Concesiunile a căror durată este mai mică de 5 ani şi a căror valoare estimată, calculată fără TVA, este mai mică decît pragurile valorice prevăzute la alin.(1) se atribuie în condiţiile art.14 alin.(8).
(3) Prezenta lege nu se aplică serviciilor de interes general fără caracter economic, care reprezintă servicii prestate fără contraprestaţie, precum cele care constituie prerogativele exclusive ale statului, respectiv poliţia, justiţia şi sistemul public de asigurări sociale şi alte servicii ce pot fi calificate ca fiind fără caracter economic.
(4) Prezenta lege nu se aplică contractelor de concesiune care sînt atribuite de către autoritatea contractantă în conformitate cu regulile în materie de achiziţii stabilite de către o organizaţie internaţională sau de către o instituţie financiară internaţională în cazul în care contractele de concesiune sînt finanţate integral de către organizaţia sau instituţia respectivă.
(5) În cazul contractelor de concesiune cofinanţate în proporţie mai mare de 50% din valoarea estimată, calculată fără TVA, de o organizaţie internaţională şi/sau de o instituţie financiară internaţională, părţile convin asupra procedurilor de atribuire aplicabile.
(6) Prezenta lege nu se aplică concesiunilor în domeniul apărării şi securităţii statului în cazul în care procedura de atribuire şi executare a concesiunii conţine informaţii atribuite la secret de stat în condiţiile Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat.
(7) Prezenta lege nu se aplică concesiunii serviciilor de apărare civilă, de protecţie civilă şi de prevenire a pericolelor, prestate de către persoane fără scop patrimonial, cu excepţia serviciilor de transport al pacienţilor cu ambulanţa.
(8) Prezenta lege nu se aplică în cazul concesiunilor al căror obiect al contractului este expus direct concurenţei.
(9) În sensul alin.(8), lucrările sau serviciile sînt supuse direct concurenţei în cazurile existenţei lucrărilor sau serviciilor alternative considerate substituibile din punctul de vedere al ofertei sau al cererii, precum şi în cazurile prezenţei efective sau potenţiale a cel puţin doi executori/prestatori ai lucrărilor/serviciilor respective.
(10) În cazul în care nu poate fi stabilit dacă un obiect al contractului este expus direct concurenţei, pentru obţinerea unui punct de vedere este sesizat Consiliul Concurenţei care urmează să se expună în acest sens.
Articolul 5. Competenţa autorităţilor publice
(1) De competenţa Guvernului ţin:
a) aprobarea documentelor de politici privind dezvoltarea concesiunii şi a actelor normative necesare pentru implementarea prezentei legi, aprobarea modelelor de documente de atribuire (cereri, oferte, comunicate informative etc.) şi a procedurilor de atribuire a concesiunii pentru asigurarea aplicării concesiunilor;
b) aprobarea listei lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesiune de către autorităţile administraţiei publice centrale, a celor de interes public naţional, aprobarea obiectivelor concesiunii, a bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii, a cerinţelor generale de selectare a concesionarului şi a condiţiilor concesiunii;
c) desemnarea autorităţii contractante abilitate cu drept de a încheia contract cu concesionarul şi de a monitoriza executarea contractului respectiv, în cazul concesiunii iniţiate de către Guvern sau de către autorităţile administraţiei publice centrale.
(2) De competenţa Ministerului Economiei şi Infrastructurii ţin:
a) elaborarea documentelor de politici privind concesiunile de lucrări şi/sau de servicii şi a propunerilor de modificare şi completare a actelor normative privind concesiunile de lucrări şi/sau de servicii;
b) elaborarea şi prezentarea spre aprobare Guvernului a proiectelor de acte normative necesare pentru implementarea prezentei legi.
(3) De competenţa Agenţiei Proprietăţii Publice (în continuare – Agenţie) ţin:
a) generalizarea propunerilor de lucrări şi servicii pasibile concesionării şi prezentarea acestora către Guvern pentru includerea în listele lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesiune de către autorităţile administraţiei publice centrale şi a celor de interes public naţional;
b) avizarea studiilor de fezabilitate;
с) elaborarea şi prezentarea spre aprobare Guvernului a proiectelor de acte normative necesare pentru aprobarea listei bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii, a cerinţelor generale de selectare a concesionarului şi a condiţiilor concesiunii în baza studiilor de fezabilitate;
d) consultarea autorităţilor administraţiei publice centrale pentru identificarea lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii, a obiectivelor concesiunii, a cerinţelor generale de selectare a concesionarului şi a condiţiilor concesiunii în baza studiilor de fezabilitate;
e) publicarea, pe pagina web oficială a Agenţiei, a comunicatelor informative şi a documentelor aferente concesiunii de lucrări şi/sau de servicii de interes public naţional;
f) ţinerea evidenţei patrimoniului public transmis în concesiune şi a contractelor de concesiune;
g) iniţierea proiectelor de concesiune şi monitorizarea contractelor de concesiune semnate de către Agenţie.
(4) De competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale şi persoanelor juridice de drept public, abilitate cu funcţii de autoritate contractantă, ţin:
a) identificarea lucrărilor şi serviciilor pasibile concesionării şi prezentarea propunerilor către Agenţie privind includerea acestora în lista lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesiune;
b) iniţierea şi monitorizarea proiectelor de concesiune, prezentîndu-se anual Agenţiei informaţia privind executarea concesiunii;
c) instituirea comisiei de atribuire a concesiunii;
d) elaborarea, negocierea şi semnarea contractelor de concesiune în condiţiile prezentei legi şi ale actelor normative necesare pentru implementarea prezentei legi, prezentîndu-se Agenţiei copiile de pe contracte pentru ţinerea evidenţei;
e) asigurarea elaborării studiilor de fezabilitate şi prezentarea acestora Agenţiei spre avizare;
f) asigurarea elaborării documentaţiei de atribuire.
(5) De competenţa consiliului municipal, raional sau local (autorităţi deliberative ale administraţiei publice locale) ţin:
a) aprobarea listei lucrărilor şi serviciilor de interes public local propuse pentru concesiune, a obiectivelor concesiunii de interes local, a bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii, a cerinţelor generale de selectare a concesionarului şi a condiţiilor concesiunii;
b) instituirea comisiei de atribuire a concesiunii.
(6) De competenţa primarului/preşedintelui raionului (autorităţi executive ale administraţiei publice locale) ţin:
a) identificarea lucrărilor şi serviciilor de interes public local pasibile concesionării, cu prezentarea listei acestora spre aprobare autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale corespunzătoare;
b) elaborarea, în baza studiilor de fezabilitate, şi prezentarea spre aprobare autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale a cerinţelor generale de selectare a concesionarului, a condiţiilor concesiunii şi a listei bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii;
c) iniţierea, realizarea şi monitorizarea procedurii de atribuire a concesiunii;
d) ţinerea evidenţei bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii, proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, puse la dispoziţia concesionarului în baza contractului de concesiune;
e) elaborarea, negocierea şi semnarea contractelor de concesiune, prezentîndu-se Agenţiei copiile pentru ţinerea evidenţei;
f) monitorizarea proiectelor de concesiune în care autoritatea administraţiei publice locale are calitatea de autoritate contractantă, prezentîndu-se anual Agenţiei informaţia privind executarea concesiunii;
g) asigurarea elaborării studiilor de fezabilitate şi prezentarea acestora Agenţiei spre avizare;
h) asigurarea elaborării documentaţiei de atribuire.
(7) Prevederile alin.(5) şi (6) se aplică, în mod corespunzător, şi autorităţilor administraţiei publice din unitatea teritorială autonomă cu statut special.
(8) De competenţa Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor ţine examinarea contestaţiilor privind atribuirea concesiunilor.
Articolul 6. Riscul de operare
(1) Atribuirea unei concesiuni implică întotdeauna transferul riscului de operare către concesionar în legătură cu executarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor respective.
(2) Riscul de operare este cel generat de evenimente, care nu se află sub controlul părţilor contractului de concesiune, şi/sau de fluctuaţiile pieţei. În aceste cazuri, concesionarului nu i se garantează recuperarea investiţiilor efectuate şi a costurilor suportate în legătură cu executarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor ce fac obiectul contractului de concesiune.
(3) În sensul alin.(2), riscul de operare poate consta:
a) fie în riscul de cerere – riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile ce fac obiectul concesiunii;
b) fie în riscul de ofertă – riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor ce fac obiectul concesiunii, în special riscul că furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii de piaţă;
c) fie în ambele riscuri – de cerere şi de ofertă.
Articolul 7. Redevenţa
(1) Redevenţa concesiunii fie se stabileşte în natură, în bani sau în ambele forme, cu modul de plată într-o singură tranşă sau în plăţi periodice pe toată durata contractului de concesiune, fie reprezintă valoarea investiţiilor necesare pentru realizarea îmbunătăţirilor ce urmează a fi aduse obiectului concesiunii şi bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii.
(2) Redevenţa se stabileşte pentru exploatarea tuturor obiectelor concesiunii în ansamblu sau pentru fiecare obiect în parte.
(3) Cuantumul minim al redevenţei pentru fiecare proiect de concesiune în parte se stabileşte de către Guvern, în cazul proiectelor de interes public naţional, şi de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, în cazul proiectelor de interes public local.
(4) Cuantumul, forma redevenţei, modul şi termenele de achitare a redevenţei se stabilesc în contractul de concesiune.
Articolul 8. Dreptul de proprietate
(1) Autoritatea contractantă cesionează concesionarului, în baza contractului de concesiune, drepturile sale de posesiune şi de folosinţă asupra obiectului concesiunii şi a bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii, rezervîndu-şi dreptul de dispoziţie asupra acestora.
(2) Fructul şi beneficiul (venitul) obţinute de concesionar ca rezultat al exploatării obiectului concesiunii şi a bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii constituie proprietate a acestuia, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel.
(3) Îmbunătăţirile aduse obiectului concesiunii de către concesionar constituie proprietate publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale. La expirarea contractului de concesiune ori în cazul rezilierii acestuia, obiectul concesiunii, bunurile accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii şi îmbunătăţirile aduse acestora se transmit în proprietatea statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale.
(4) Cu acordul părţilor, îmbunătăţirile aduse obiectului concesiunii şi bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii rămîn în proprietatea concesionarului dacă acestea pot fi separate de obiectul şi bunurile în cauză fără a le prejudicia şi cu condiţia ca acest lucru să fi fost prevăzut în contractul de concesiune.
Articolul 9. Calcularea valorii estimate a concesiunii
(1) Valoarea unei concesiuni este cifra totală de afaceri a concesionarului generată pe durata contractului, calculată fără TVA, în rezultatul executării lucrărilor şi/sau prestării serviciilor ce fac obiectul concesiunii, precum şi al exploatării bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii.
(2) Valoarea unei concesiuni este estimată de către autoritatea contractantă înainte de iniţierea procedurii de atribuire a concesiunii şi este valabilă la momentul iniţierii acesteia prin transmiterea spre publicare a anunţului de concesiune.
(3) Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a concesiunii utilizînd o metodă obiectivă care trebuie specificată în studiul de fezabilitate, ţinîndu-se cont cumulativ de:
a) plăţile sau alte avantaje financiare, sub orice formă, efectuate de către autoritatea contractantă sau de către altă entitate publică în favoarea concesionarului;
b) valoarea granturilor sau a altor avantaje financiare, sub orice formă, primite de la terţi pentru executarea concesiunilor;
c) venitul din vînzarea activelor care fac parte din concesiune, cu respectarea prevederilor legale referitoare la regimul juridic al bunurilor proprietate publică;
d) valoarea bunurilor şi serviciilor care sînt puse la dispoziţia concesionarului de către autoritatea contractantă, cu condiţia ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor;
e) veniturile din achitarea onorariilor şi a amenzilor de către utilizatorii lucrărilor şi/sau serviciilor, altele decît cele colectate în numele autorităţii contractante;
f) valoarea oricărei forme de opţiune sau de prelungire a duratei concesiunii.
(4) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza o anumită metodă de calcul al valorii estimate a unei concesiuni cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute la art.17.
(5) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza o concesiune astfel încît aceasta să aibă ca efect neaplicarea procedurilor prevăzute de prezenta lege.
(6) În cazul în care o lucrare preconizată sau un serviciu preconizat conduce la atribuirea contractelor de concesiune în loturi separate, valoarea estimată a concesiunilor se determină luînd în considerare valoarea totală estimată a tuturor loturilor.
(7) În cazul în care valoarea totală estimată a tuturor loturilor este egală cu sau mai mare decît pragurile valorice prevăzute la art.4 alin.(1), procedurile de atribuire a concesiunii prevăzute de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot.
Articolul 10. Durata concesiunii
(1) Durata concesiunii este limitată în scopul evitării denaturării concurenţei. Autoritatea contractantă estimează durata concesiunii în baza lucrărilor şi/sau serviciilor solicitate, durata maximă fiind de 35 de ani.
(2) Pentru concesiunile a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, durata maximă a concesiunii nu poate depăşi termenul estimat necesar concesionarului pentru a obţine un venit minim care să permită recuperarea costurilor investiţiilor efectuate, a costurilor în legătură cu executarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor şi pentru a obţine un profit rezonabil.
Articolul 11. Reguli de atribuire a contractelor de concesiune mixte
(1) Contractele care au ca obiect atît concesiunea de lucrări, cît şi concesiunea de servicii se atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile tipului de concesiune care corespunde obiectivului contractului.
(2) În cazul în care, în sensul alin.(1), autoritatea contractantă alege să atribuie contracte distincte părţilor separate ale concesiunii, regimul juridic care se aplică fiecărui contract se determină în funcţie de obiectul fiecărui contract în parte.
(3) În cazul contractelor de concesiune mixte care au ca obiect atît elemente pentru care se aplică dispoziţiile prezentei legi, cît şi alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile altor acte normative, iar diferite părţi ale contractului nu sînt în mod obiectiv separabile, contractul este atribuit conform actului normativ aplicabil obiectului principal al contractului.
Capitolul II
ETAPA PREALABILĂ A DECIZIEI DE INIŢIERE A CONCESIUNII
Articolul 12. Elaborarea propunerilor de concesiune
(1) Elaborarea propunerilor de concesiune include întocmirea listelor lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesiune, efectuarea studiului de fezabilitate, care cuprinde şi studiul de oportunitate, precum şi stabilirea condiţiilor concesiunii.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale elaborează propunerile de concesiune şi le prezintă, în ordinea stabilită, Guvernului spre aprobare. Autorităţile executive ale administraţiei publice locale elaborează propunerile de concesiune şi le prezintă spre examinare autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale care, în termen de 20 de zile de la data prezentării propunerilor, adoptă decizia corespunzătoare.
(3) În baza listelor aprobate, autorităţile contractante elaborează studiile de fezabilitate, listele bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii, stabilesc cerinţele generale de selectare a concesionarilor şi condiţiile concesiunii, prezentîndu-le spre aprobare Guvernului sau, după caz, autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.
Articolul 13. Fundamentarea deciziei de concesiune
(1) Autoritatea contractantă are obligaţia, în baza studiului de fezabilitate, de a fundamenta decizia de concesiune în situaţia în care intenţionează să atribuie un contract de concesiune.
(2) Studiul de fezabilitate prevăzut la alin.(1) trebuie să se axeze pe analiza elementelor de bază precum aspectele generale, economice, financiare şi tehnice, aspectele de oportunitate, de mediu, sociale, instituţionale etc.
Articolul 14. Studiul de fezabilitate
(1) Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă o analiză care să permită definirea şi cuantificarea, în termeni economici şi financiari, a riscurilor şi a variantelor de transfer al riscului de operare către concesionar, să cuprindă, de asemenea, calculul valorii estimate, studiul de oportunitate, caietul de sarcini, precum şi să justifice faptul că un contract de concesiune este mai avantajos, din punct de vedere economic, decît un contract de achiziţie publică.
(2) Studiul de fezabilitate trebuie să se bazeze, în principal, pe analiza economico-financiară a proiectului de concesiune şi pe stabilirea raportului optim cost-beneficiu.
(3) În sensul alin.(1), autoritatea contractantă utilizează o matrice de riscuri, reglementată de legislaţia cu privire la parteneriatul public-privat, conform caracteristicilor specifice proiectului. Matricea de riscuri cuprinde cel puţin analiza următoarelor categorii de riscuri şi modul de repartizare a acestora:
a) riscurile de amplasament;
b) riscurile de proiectare, construcţie şi de recepţie a lucrărilor;
c) riscurile de finanţare;
d) riscurile de exploatare;
e) riscurile de piaţă;
f) riscurile legate de modificările legislaţiei şi/sau riscurile politice;
g) riscurile aferente activelor proiectului de concesiune;
h) riscul de forţă majoră.
(4) Studiul de fezabilitate trebuie să justifice necesitatea şi oportunitatea concesiunii şi să demonstreze că:
a) proiectul concesiunii este fezabil;
b) proiectul concesiunii corespunde cerinţelor stabilite de către autoritatea contractantă;
c) au fost luate în considerare diverse alternative de realizare a proiectului concesiunii;
d) realizarea proiectului concesiunii prin atribuirea unui contract de concesiune este mai avantajoasă în raport cu atribuirea unui contract de achiziţie publică;
e) riscul de operare este transferat către concesionar;
f) proiectul concesiunii beneficiază de susţinere financiară, indicîndu-se, după caz, care este contribuţia autorităţii contractante, inclusiv prin punerea la dispoziţie cu titlu gratuit a bunurilor accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii.
(5) Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă mecanismul de plată care să se potrivească scopului concesiunii şi să reflecte repartizarea specifică a riscurilor.
(6) La elaborarea mecanismului de plată se ţine cont de toate elementele şi formulele în temeiul cărora se realizează plăţile către concesionar, astfel încît, în condiţii de maximă eficienţă în executarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor pe durata contractului de concesiune, să poată fi obţinut un raport optim cost-beneficiu.
(7) Mecanismul de plată se bazează pe dreptul de încasare de către concesionar fie a unor taxe de utilizare, fie a unor plăţi de disponibilitate, fie combinaţia dintre acestea.
(8) Pentru concesiunile de lucrări şi/sau de servicii a căror durată este mai mică de 5 ani şi a căror valoare estimată, calculată fără TVA, este mai mică decît pragurile valorice prevăzute la art.4 alin.(1), elaborarea studiului de fezabilitate nu este obligatorie. Decizia de concesiune este bazată pe un studiu de oportunitate şi pe caietul de sarcini, aprobate de către autoritatea contractantă.
(9) În sensul prezentului articol, prin proiect de concesiune se înţelege ansamblul lucrărilor care urmează să fie executate şi/sau al serviciilor care urmează să fie prestate pe durata contractului de concesiune.
Articolul 15. Studiul de oportunitate
(1) În situaţia în care o autoritate contractantă intenţionează să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract de concesiune care să cuprindă fie executarea lucrărilor şi operarea rezultatului acestora, fie prestarea, gestionarea şi operarea serviciilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora un studiu de oportunitate, care este parte integrantă a unui studiu de fezabilitate şi care demonstrează necesitatea şi raţionalitatea realizării proiectului în modul respectiv.
(2) Prin studiul de oportunitate prevăzut la alin.(1), autoritatea contractantă are obligaţia să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către operatorul economic.
(3) În cazul în care, ca urmare a studiului de oportunitate, autoritatea contractantă constată că riscul de operare va fi transferat operatorului economic, contractul respectiv este considerat contract de concesiune şi urmează să se aplice prevederile prezentei legi.
(4) În cazul în care, ca urmare a studiului de oportunitate, autoritatea contractantă constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată operatorului economic, contractul respectiv nu va fi considerat contract de concesiune şi procedura de atribuire se efectuează conform normelor aplicabile unui contract de achiziţie publică.
Articolul 16. Publicarea listelor lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesiune. Drepturile solicitantului concesiunii
(1) Listele lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesiune se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Agenţiei.
(2) Solicitanţii concesiunii au dreptul:
a) să solicite autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale concesiunea unor lucrări şi/sau a unor servicii neincluse în listele publicate. În cazul în care solicitările de concesiune sînt susţinute de către autorităţile publice centrale şi locale, lucrările şi/sau serviciile sînt incluse în listele respective conform art.12 alin.(2);
b) să participe concomitent la mai multe proceduri de atribuire a concesiunii.
Articolul 17. Procedurile de atribuire a concesiunii
Autoritatea contractantă atribuie concesiunea, în modul stabilit prin regulament aprobat de către Guvern, prin una dintre următoarele proceduri de atribuire:
a) concurs public;
b) dialog competitiv.
Articolul 18. Concursul public
(1) Concursul public se iniţiază prin publicarea unui anunţ de concesiune, conform art.25 alin.(2), în Buletinul Achiziţiilor Publice, pe paginile web oficiale a Agenţiei şi a autorităţii contractante, prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor economici depunerea ofertelor şi care va conţine informaţii privind:
a) intenţia de stabilire a unui raport de concesiune, precum şi obiectivul acestuia;
b) denumirea, adresa şi datele de contact ale autorităţii contractante;
c) durata concesiunii;
d) procedura de atribuire a concesiunii;
e) modalitatea de obţinere a documentaţiei de concurs;
f) adresa şi termenul-limită de prezentare a ofertelor;
g) locul şi data deschiderii ofertelor;
h) termenul de relatare a rezultatelor procedurii de atribuire a concesiunii;
i) denumirea şi adresa organului competent de examinare a contestaţiei, termenul de depunere a contestaţiilor;
j) alte informaţii relevante concesiunii, la discreţia autorităţii contractante.
(2) Concursul public se desfăşoară, de regulă, într-o singură etapă, cu respectarea prevederilor alin.(6), (7), (9) şi (10).
(3) Autoritatea contractantă poate stabili desfăşurarea concursului public în două etape, cu respectarea prevederilor alin.(4)–(11):
a) prima etapă (de precalificare) – depunerea ofertelor elaborate conform informaţiilor şi cerinţelor prevăzute în documentaţia de atribuire, însoţite de documentele care demonstrează îndeplinirea criteriilor de calificare şi de selecţie stabilite de către autoritatea contractantă;
b) a doua etapă (de calificare) – concursul ofertelor îmbunătăţite şi evaluarea acestora prin aplicarea criteriilor de atribuire.
(4) În cazul în care autoritatea contractantă alege să organizeze concursul public în două etape, aceasta stabileşte în documentaţia de atribuire elementele etapei de precalificare şi regulile aplicabile.
(5) În descrierea elementelor prevăzute la alin.(4), autoritatea contractantă stabileşte cerinţele minime cărora trebuie să corespundă ofertele.
(6) În documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă defineşte obiectul concesiunii prin descrierea necesităţilor şi cerinţelor autorităţii contractante şi a caracteristicilor solicitate pentru lucrările şi/sau serviciile care urmează a fi concesionate, de asemenea stabileşte criteriile de atribuire şi modul de repartizare a riscurilor.
(7) Informaţiile furnizate prin documentaţia de atribuire trebuie să fie precise, clare şi complete pentru a permite operatorilor economici să determine natura şi obiectul concesiunii, în baza cărora să decidă depunerea unei oferte sau neparticiparea la procedura de atribuire a concesiunii.
(8) La finalizarea primei etape a concursului public, autoritatea contractantă transmite simultan tuturor ofertanţilor precalificaţi o invitaţie de participare la etapa a doua.
(9) Autoritatea contractantă are obligaţia de a păstra confidenţialitatea soluţiilor propuse şi a altor informaţii comunicate de ofertanţi, acestea fiind dezvăluite doar cu acordul lor, exprimat în scris, cu privire la fiecare intenţie de comunicare a anumitor informaţii specifice.
(10) Perioada cuprinsă între data publicării anunţului de concesiune în Buletinul Achiziţiilor Publice şi data-limită de depunere a ofertelor, în cazul în care atribuirea concesiunii are loc prin concurs public, este de cel puţin 30 de zile, dar nu mai mare de 90 de zile.
(11) Perioada cuprinsă între data transmiterii invitaţiei de participare la etapa a doua a concursului şi data-limită de depunere a ofertelor îmbunătăţite, în cazul în care concursul public se desfăşoară în două etape, este de cel puţin 15 zile, dar nu mai mare de 30 de zile.
Articolul 19. Dialogul competitiv
(1) Dialogul competitiv este iniţiat prin publicarea unui anunţ de concesiune, conform art.25 alin.(1), prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor economici depunerea ofertelor.
(2) Dialogul competitiv se desfăşoară în trei etape:
a) prima etapă – depunerea ofertelor şi selectarea ofertanţilor, prin aplicarea criteriilor de calificare şi de selecţie prevăzute în documentaţia de atribuire;
b) a doua etapă – dialogul cu ofertanţii calificaţi în prima etapă, în vederea identificării şi definirii soluţiei/soluţiilor în măsură să răspundă cerinţelor autorităţii contractante în baza căreia/cărora se vor depune ofertele finale;
c) a treia etapă – depunerea ofertelor finale/îmbunătăţite de către ofertanţii calificaţi în urma celei de-a doua etape a dialogului competitiv, prin aplicarea criteriilor de atribuire.
(3) În cadrul dialogului competitiv, doar ofertanţii care întrunesc criteriile de calificare şi de selecţie stabilite de către autoritatea contractantă în anunţul de concesiune au dreptul de a participa la etapele următoare.
(4) Perioada cuprinsă între data publicării anunţului de concesiune în Buletinul Achiziţiilor Publice şi data-limită de depunere a ofertelor este de cel puţin 30 de zile, dar nu mai mare de 90 de zile.
(5) Perioada cuprinsă între data transmiterii invitaţiei de participare la etapa a treia a dialogului competitiv şi data-limită de depunere a ofertelor finale este de cel puţin 15 zile, dar nu mai mare de 30 de zile.
(6) Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de concesiune criteriile de calificare şi de selecţie, regulile aplicabile şi, după caz, numărul minim şi maxim de ofertanţi pe care intenţionează să îi invite la a doua şi a treia etapă.
(7) Numărul minim de ofertanţi, indicat în anunţul de concesiune, trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi nu poate fi mai mic de 3.
(8) La selectarea ofertanţilor pentru următoarele etape, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica doar criteriile de calificare şi de selecţie prevăzute în anunţul de concesiune, care trebuie să fie obiective şi nediscriminatorii.
(9) Autoritatea contractantă desfăşoară a doua etapă a dialogului competitiv printr-un dialog cu fiecare ofertant calificat în parte, în scopul identificării şi definirii celor mai bune soluţii de realizare a obiectivului concesiunii.
(10) În cadrul dialogului, autoritatea contractantă şi ofertanţii calificaţi pot discuta şi negocia toate aspectele referitoare la concesiune, prevăzute în documentaţia de atribuire, cu excepţia obiectului concesiunii, criteriilor de atribuire şi a cerinţelor minime, care nu pot fi modificate pe parcursul desfăşurării dialogului.
(11) Autoritatea contractantă are obligaţia de a păstra confidenţialitatea soluţiilor propuse sau a altor informaţii comunicate de ofertanţi, acestea fiind dezvăluite doar cu acordul lor, exprimat în scris, cu privire la fiecare intenţie de comunicare a anumitor informaţii specifice.
(12) Autoritatea contractantă este în drept de a desfăşura dialogul cu ofertanţii în runde succesive, pînă la identificarea şi definirea soluţiei/soluţiilor în măsură să satisfacă toate cerinţele stabilite.
(13) La finalizarea etapei a doua a dialogului competitiv, autoritatea contractantă transmite simultan tuturor ofertanţilor selectaţi o invitaţie de participare la etapa a treia şi de depunere a ofertelor finale.
(14) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de participare însoţită de un exemplar al documentaţiei de atribuire, care va include şi un document descriptiv privind necesităţile şi cerinţele autorităţii contractante, criteriile de atribuire, modul de repartizare a riscurilor, perioada de desfăşurare a procedurii de atribuire a concesiunii.
(15) Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita la etapa a treia un număr de ofertanţi cel puţin egal cu numărul minim indicat în anunţul de concesiune conform dispoziţiilor alin.(7).
(16) În cazul în care numărul de ofertanţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie este mai mic decît numărul minim indicat în anunţul de concesiune conform dispoziţiilor alin.(7), autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire a concesiunii.
(17) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a invita la etapa a treia a dialogului competitiv un operator economic care nu a depus o ofertă la prima etapă sau nu a îndeplinit criteriile de calificare şi de selecţie.
(18) Ofertele finale cuprind toate elementele solicitate necesare autorităţii contractante pentru realizarea concesiunii şi sînt elaborate în baza soluţiei/soluţiilor prezentate şi negociate cu ofertantul respectiv pe parcursul desfăşurării dialogului.
(19) Perioada acordată pentru elaborarea şi depunerea ofertei finale nu trebuie să fie mai mică decît perioada stabilită de comun acord cu ofertanţii selectaţi pe parcursul desfăşurării dialogului.
(20) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări, precizări şi îmbunătăţiri ale ofertelor finale.
(21) Clarificările, precizările şi îmbunătăţirile prevăzute la alin.(20), precum şi alte informaţii suplimentare transmise de ofertant nu pot să conducă la modificarea elementelor esenţiale ale procedurii de atribuire a concesiunii, la modificarea necesităţilor şi cerinţelor stabilite în anunţul de concesiune şi/sau în documentul descriptiv prevăzut la alin.(14), în cazul în care modificarea acestor elemente, necesităţi şi cerinţe este susceptibilă a denatura concurenţa sau a avea un efect discriminatoriu.
(22) Autoritatea contractantă evaluează ofertele primite în baza criteriilor de atribuire stabilite în anunţul de concesiune şi/sau în documentul descriptiv prevăzut la alin.(14).
Capitolul III
REGULI GENERALE PRIVIND ATRIBUIREA CONCESIUNII
Articolul 20. Comisia de atribuire a concesiunii
(1) Pentru desfăşurarea procedurii de atribuire a concesiunii, autoritatea contractantă instituie comisia de atribuire a concesiunii, formată dintr-un număr impar de cel puţin 5 membri, din care să facă parte cel puţin cîte un specialist în domeniile economie, jurisprudenţă, în domeniul în care se iniţiază concesiunea şi, la solicitarea autorităţii contractante, un reprezentant al Agenţiei. Comisia îşi desfăşoară activitatea conform regulamentului aprobat de către Guvern.
(2) Comisia de atribuire a concesiunii exercită următoarele atribuţii:
a) organizează şi desfăşoară procedura de atribuire a concesiunii;
b) examinează şi aprobă documentaţia de atribuire;
c) examinează şi evaluează ofertele şi materialele depuse de către ofertanţi;
d) atrage, în caz de necesitate, experţi în domeniu pentru examinarea ofertelor depuse;
e) desemnează cîştigătorul.
(3) Şedinţa comisiei este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membri. Deciziile comisiei se adoptă cu majoritatea simplă de voturi din numărul total al membrilor ei. Fiecare membru are dreptul la un singur vot.
(4) Şedinţa comisiei se consemnează în procesul-verbal, semnat de către toţi membrii prezenţi la şedinţă, care se păstrează la autoritatea contractantă.
(5) Faţă de membrii comisiei se aplică în mod unitar prevederile Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale.
(6) Nu pot fi membri ai comisiei de atribuire a concesiunii participanţii la concurs, persoanele care fac parte din conducerea persoanei juridice care a depus o ofertă la concursul public şi nici persoanele afiliate acestora.
Articolul 21. Regulile aplicabile operatorului economic
(1) Operatorul economic indică în ofertă numele şi calificarea profesională ale persoanelor fizice responsabile de executarea contractului de concesiune.
(2) În perioada de executare a contractelor de concesiune, operatorii economici au obligaţia să respecte normele legale aplicabile în domeniile protecţiei mediului, social şi al relaţiilor de muncă, stabilite de legislaţia naţională, în contracte colective de muncă sau în convenţiile şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(3) Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire a concesiunii în calitate de ofertant individual sau în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în formă de asociere temporară constituită în scopul participării la procedura de atribuire a concesiunii, precum şi în calitate de subcontractant propus sau terţ, conform prevederilor prezentei legi.
(4) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor economici care participă în comun la procedura de atribuire a concesiunii să constituie o anumită formă juridică de organizare pentru depunerea ofertei.
(5) Autoritatea contractantă este în drept de a solicita operatorilor economici cărora le-a fost atribuit contractul de concesiune să constituie o anumită formă juridică de organizare, cu condiţia că acest lucru a fost menţionat în anunţul de concesiune şi în documentaţia de atribuire.
(6) În cazul participării în comun a operatorilor economici la procedura de atribuire a concesiunii, autoritatea contractantă poate stabili în documentaţia de atribuire modul în care operatorii economici urmează să îndeplinească cerinţele referitoare la situaţia economică şi financiară sau capacitatea tehnică şi profesională, precum şi condiţiile specifice privind executarea contractului de concesiune şi reputaţia profesională.
Articolul 22. Confidenţialitatea
(1) Fără a aduce atingere prevederilor prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind accesul liber la informaţiile de interes public ori altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile transmise de către operatorii economici, specificate de aceştia ca fiind confidenţiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale ori elemente confidenţiale ale ofertelor.
(2) Dispoziţiile alin.(1) nu afectează obligaţiile autorităţii contractante prevăzute la art.25 şi la art.32 alin.(7) şi nici publicarea informaţiei fără caracter confidenţial din contractele de concesiune încheiate, inclusiv a modificărilor ulterioare.
(3) Autoritatea contractantă poate impune operatorilor economici condiţii care vizează protecţia informaţiilor cu caracter confidenţial pe care le pune la dispoziţie acestora pe durata întregii proceduri de atribuire a concesiunii.
Articolul 23. Reguli de evitare a conflictului de interese
(1) Pe parcursul desfăşurării procedurii de atribuire a concesiunii, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării transparenţei procedurii de atribuire a concesiunii, precum şi al tratamentului egal al tuturor ofertanţilor.
(2) În sensul prezentei legi, prin conflict de interese se înţelege situaţia în care angajaţii autorităţii contractante sînt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire a concesiunii sau pot influenţa rezultatul acesteia, de asemenea au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, ce ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea şi independenţa acestora în contextul procedurii de atribuire a concesiunii.
(3) Reprezintă situaţii potenţial generatoare de conflict de interese situaţiile care ar putea conduce la apariţia unui conflict de interese, conform alin.(2), cum ar fi următoarele, dar fără a se limita la acestea:
a) participarea în procesul de verificare/evaluare a ofertelor depuse a persoanelor care au interes nematerial şi/sau deţin părţi sociale, acţiuni în capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supraveghere al unuia dintre ofertanţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi;
b) participarea în procesul de verificare/evaluare a ofertelor depuse a persoanei care este soţ/soţie, rudă sau afin pînă la gradul al doilea inclusiv cu persoanele care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supraveghere al unuia dintre ofertanţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi;
c) participarea în procesul de verificare/evaluare a ofertelor depuse a persoanei despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile că poate avea, direct sau indirect, un interes personal, financiar, economic sau se află într-o situaţie de natură să îi afecteze imparţialitatea şi independenţa pe parcursul procesului de verificare/evaluare a ofertelor;
d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/terţul susţinător/ subcontractantul propus are membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supraveghere şi/sau are acţionari ori asociaţi persoane care sînt soţ/soţie, rudă sau afin pînă la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante;
e) situaţia în care ofertantul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului de concesiune persoane care sînt soţ/soţie, rudă sau afin pînă la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante.
(4) Ofertantul declarat cîştigător cu care autoritatea contractantă a încheiat contract de concesiune nu este în drept de a angaja sau de a încheia, direct sau indirect, alte contracte privind prestarea serviciilor în scopul îndeplinirii contractului de concesiune cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate în verificarea/evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a concesiunii sau cu angajaţi/foşti angajaţi ai autorităţii contractante cu care autoritatea contractantă a încetat relaţiile contractuale după atribuirea contractului de concesiune, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului respectiv, sub sancţiunea rezoluţiunii ori rezilierii contractului de concesiune.
(5) În cazul în care autoritatea contractantă identifică o situaţie potenţial generatoare de conflict de interese conform alin.(3), aceasta are obligaţia de a iniţia demersurile necesare pentru a stabili dacă situaţia respectivă reprezintă o situaţie de conflict de interese şi de a prezenta ofertantului aflat în situaţia respectivă o expunere în scris a motivelor care, în opinia autorităţii contractante, sînt de natură să conducă la un conflict de interese.
(6) În cazul în care, în urma aplicării dispoziţiilor alin.(5), autoritatea contractantă stabileşte că există un conflict de interese, aceasta va lua măsurile necesare pentru eliminarea circumstanţelor care au generat conflictul de interese, dispunînd înlocuirea persoanelor responsabile de verificarea/ evaluarea ofertelor, atunci cînd le este afectată imparţialitatea, dacă este posibil, sau eliminarea ofertantului aflat în relaţii comerciale cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante.
(7) Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în documentaţia de atribuire numele persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante.
Articolul 24. Reguli aplicabile comunicărilor
(1) Cu excepţia cazului în care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie conform dispoziţiilor prezentei legi, comunicările, solicitările, informările, notificările şi altele asemenea sînt transmise prin unul sau mai multe dintre următoarele mijloace de comunicare:
a) mijloace electronice;
b) poştă;
c) fax;
d) comunicare verbală;
e) comunicare prin telefon;
f) înmînare directă sub semnătură.
(2) Mijloacele de comunicare alese trebuie să fie nediscriminatorii, disponibile, cu caracter general şi să nu limiteze accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a concesiunii.
(3) Comunicarea verbală, inclusiv prin telefon, poate fi utilizată pentru alte comunicări decît cele privind elementele esenţiale ale unei proceduri de atribuire a concesiunii, cu condiţia consemnării în scris a principalelor elemente ale conţinutului comunicării verbale.
(4) În sensul dispoziţiilor alin.(3), elementele esenţiale ale procedurii de atribuire a concesiunii includ documentaţia de atribuire şi ofertele.
(5) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura protejarea integrităţii datelor şi confidenţialitatea ofertelor în cadrul operaţiunilor de comunicare, transmitere şi de stocare a informaţiilor.
(6) Autoritatea contractantă ia cunoştinţă de conţinutul ofertelor numai de la data stabilită pentru deschiderea acestora.
Articolul 25. Reguli de publicitate şi transparenţă
(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa procedurii de atribuire a concesiunii prin publicarea, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, a anunţurilor de concesiune şi de atribuire.
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica anunţul de atribuire în Buletinul Achiziţiilor Publice, pe paginile web oficiale a Agenţiei şi a autorităţii contractante în termen de cel mult 30 de zile de la data semnării contractului de concesiune de lucrări şi/sau a contractului de concesiune de servicii.
(3) Autoritatea contractantă asigură accesul direct, complet şi nerestricţionat al operatorilor economici la documentaţia de atribuire începînd cu data publicării anunţului de concesiune.
(4) În cadrul concursului public organizat în două etape şi al dialogului competitiv, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite simultan şi în scris invitaţia de participare la etapa a doua a procedurii tuturor ofertanţilor calificaţi.
Capitolul IV
ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE ATRIBUIRE
Articolul 26. Garanţii procedurale
(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire, care asigură ofertanţilor informaţii complete şi explicite cu privire la cerinţele concesiunii, la obiectul contractului, la repartizarea riscurilor şi la modul de desfăşurare a procedurii de atribuire a concesiunii.
(2) În sensul alin.(1), autoritatea contractantă indică:
a) în anunţul de concesiune – obiectul concesiunii şi criteriile de calificare şi de selecţie;
b) în documentaţia de atribuire – criteriile de atribuire a concesiunii şi, după caz, cerinţele minime care trebuie îndeplinite, precum şi termenul orientativ de finalizare a procedurii de atribuire a concesiunii.
(3) Autoritatea contractantă publică toate modificările elementelor prevăzute în anunţul de concesiune şi comunică tuturor ofertanţilor modul de organizare a procedurii de atribuire a concesiunii, termenul orientativ de finalizare a acesteia şi toate modificările intervenite în documentaţia de atribuire.
(4) Contractele de concesiune se atribuie în baza criteriilor stabilite de autoritatea contractantă conform art.30 dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) oferta respectă cerinţele minime stabilite în documentaţia de atribuire;
b) ofertantul respectă criteriile de calificare şi de selecţie prevăzute la art.28;
c) ofertantul nu este exclus de la participarea la procedura de atribuire a concesiunii, în condiţiile prezentei legi.
(5) Cerinţele minime prevăzute la alin.(4) lit.a) cuprind condiţiile şi caracteristicile lucrărilor şi/sau serviciilor, în special, tehnice, funcţionale şi juridice, pe care o ofertă trebuie să le îndeplinească sau pe care ofertantul trebuie să le deţină.
Articolul 27. Cerinţe tehnice şi funcţionale
(1) Cerinţele tehnice şi funcţionale se stabilesc în documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile lucrărilor şi/sau serviciilor ce fac obiectul concesiunii.
(2) Cerinţele prevăzute la alin.(1) pot, de asemenea, să vizeze procesul specific de furnizare a lucrărilor şi/sau serviciilor solicitate, cu condiţia să fie legate de obiectul concesiunii şi proporţionale cu valoarea şi obiectivele acesteia.
(3) Autoritatea contractantă nu poate face trimitere, prin cerinţele tehnice şi funcţionale, la un anumit producător, origine sau procedeu care caracterizează lucrările sau serviciile solicitate şi care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi ori produse.
(4) Prin derogare de la prevederile alin.(3), în cazul în care nu este posibilă descrierea exactă şi inteligibilă a obiectului contractului, autoritatea contractantă poate efectua trimiterea respectivă, însoţită de cuvintele „sau echivalent”.
(5) Cerinţele tehnice şi funcţionale nu pot face trimitere la o marcă, un brevet, tip sau produse specifice, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici ori produse.
Articolul 28. Criteriile de calificare şi de selecţie
(1) Autoritatea contractantă aplică în cadrul procedurii de atribuire a concesiunii criterii de calificare şi de selecţie nediscriminatorii şi proporţionale cu obiectul concesiunii de lucrări şi/sau de servicii, referitoare la:
a) eligibilitatea ofertantului;
b) capacitatea ofertantului.
(2) Autoritatea contractantă verifică corespunderea criteriilor de calificare şi de selecţie în baza declaraţiilor pe proprie răspundere şi a documentelor doveditoare, a căror prezentare este obligatorie, în conformitate cu documentaţia de atribuire.
(3) Criteriile de calificare şi de selecţie trebuie să aibă legătură şi să fie proporţionale cu capacitatea concesionarului de a executa contractul de concesiune, ţinînd cont de obiectul concesiunii şi scopul de a asigura o concurenţă reală.
(4) Operatorul economic are dreptul, dacă este cazul şi în legătură cu un anumit contract de concesiune, să recurgă la susţinerea unor terţi în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor privind situaţia economică şi financiară şi/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi terţii respectivi.
(5) În cazul în care operatorul economic îşi demonstrează situaţia economică şi financiară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională, invocînd şi susţinerea acordată de către terţi, conform alin.(4), acesta are obligaţia de a dovedi autorităţii contractante că a luat toate măsurile necesare pentru a avea acces, în orice moment, la resursele necesare, prezentînd un angajament în acest sens din partea terţilor respectivi.
(6) Dacă un operator economic demonstrează îndeplinirea criteriilor privind situaţia financiară, invocînd şi susţinerea acordată de către terţi, autoritatea contractantă este în drept să solicite ca operatorul economic şi terţii să poarte răspundere în mod solidar pentru executarea contractului de concesiune.
(7) În cazul în care mai mulţi operatori economici participă în comun la procedura de atribuire a concesiunii, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar autoritatea contractantă este în drept să solicite ca aceştia să poarte răspundere în mod solidar pentru executarea contractului de concesiune.
(8) Autoritatea contractantă verifică dacă terţul care asigură susţinerea în îndeplinirea criteriilor privind situaţia economică şi financiară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională îndeplineşte criteriile relevante privind capacitatea, precum şi criteriile privind eligibilitatea, prevăzute de prezentul articol. Dacă terţul nu corespunde acestor criterii, autoritatea contractantă solicită operatorului economic înlocuirea terţului respectiv.
Articolul 29. Condiţii privind eligibilitatea
(1) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a concesiunii operatorul economic în privinţa căruia s-a stabilit, în urma examinării informaţiilor şi documentelor prezentate de acesta, sau s-a luat cunoştinţă prin alt mod că operatorul respectiv a fost condamnat prin hotărîre definitivă a instanţei judecătoreşti pentru comiterea uneia dintre infracţiunile specifice domeniului în care se iniţiază concesiunea, precum şi pentru participarea în cadrul unei organizaţii criminale, pentru corupţie, pentru infracţiuni economice, pentru infracţiuni teroriste sau pentru infracţiuni legate de activităţile teroriste, de finanţarea terorismului, de exploatarea copiilor şi de alte forme.
(2) Operatorul economic se exclude din procedura de atribuire a concesiunii, conform alin.(1), şi în cazul în care un membru al organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al operatorului respectiv sau o persoană care are împuterniciri de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia este condamnată printr-o hotărîre definitivă a instanţei judecătoreşti.
(3) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a concesiunii operatorul economic care se află în cel puţin una dintre următoarele situaţii:
a) s-a iniţiat procedura de insolvabilitate a operatorului economic, conform dispoziţiilor legale, cu excepţia situaţiei în care operatorul economic se află în procedură de reorganizare;
b) a comis o abatere profesională gravă privind integritatea, fapt confirmat printr-o decizie a unei autorităţi administrative sau a unei instanţe judecătoreşti;
c) se află într-un conflict de interese în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză, iar această situaţie nu poate fi remediată prin alte măsuri;
d) a încălcat obligaţiile principale care-i reveneau în cadrul unui contract de concesiune sau al unui alt contract încheiat anterior cu o autoritate contractantă, iar aceste încălcări au condus la încetarea anticipată a contractului respectiv, la plata de daune-interese sau la alte sancţiuni comparabile;
e) a încercat să influenţeze în mod ilicit procesul decizional al autorităţii contractante, să obţină informaţii confidenţiale care i-ar putea conferi avantaje în cadrul procedurii de atribuire a concesiunii;
f) a furnizat informaţii eronate care pot avea o influenţă semnificativă asupra deciziei autorităţii contractante privind excluderea sa din procedura de atribuire a concesiunii sau privind selectarea sa şi atribuirea contractului de concesiune;
g) a comis în conduita sa profesională greşeli grave de natură să aducă atingere integrităţii sale, demonstrate prin orice mijloace pe care autoritatea contractantă le poate justifica, inclusiv prin informaţiile parvenite de la instanţele judecătoreşti naţionale şi de la organizaţiile internaţionale.
(4) În sensul prevederilor alin.(3) lit.b), prin abatere profesională gravă se înţelege orice abatere comisă de către operatorul economic care afectează reputaţia profesională a acestuia, precum încălcarea regulilor de concurenţă manifestată prin trucarea licitaţiilor, concursurilor, sau încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, săvîrşite cu intenţie sau din culpă gravă.
(5) Autoritatea contractantă are dreptul să excludă operatorul economic la orice etapă a procedurii de atribuire a concesiunii în care ia cunoştinţă că operatorul economic se află, avînd în vedere acţiunile sau inacţiunile săvîrşite înainte sau pe parcursul procedurii, în una dintre situaţiile prevăzute la alin.(1)–(3) de natură să atragă excluderea din procedura de atribuire a concesiunii.
(6) Operatorul economic aflat în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin.(1)–(3), care atrag excluderea din procedura de atribuire, este în drept să furnizeze dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sînt suficiente pentru a-şi demonstra credibilitatea prin raportare la motivele de excludere.
(7) În cazul în care autoritatea contractantă consideră dovezile prezentate de către operatorul economic, conform alin.(6), ca fiind suficiente pentru demonstrarea credibilităţii, aceasta nu exclude operatorul economic din procedura de atribuire a concesiunii.
(8) În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată, prin hotărîre definitivă a unei instanţe judecătoreşti, măsura interdicţiei de a participa la procedura de atribuire a unui contract de achiziţie publică sau a unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă, excluderea din procedura de atribuire a concesiunii prevăzută la alin.(1)–(3) nu se aplică dacă a expirat o perioadă de 5 ani de la data rămînerii definitive a hotărîrii instanţei judecătoreşti de condamnare.
Articolul 30. Criteriile de atribuire a concesiunii
(1) Contractul de concesiune se atribuie celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, stabilită în baza unor criterii obiective, respectîndu-se principiile egalităţii de tratament, nediscriminării, transparenţei şi garantîndu-se evaluarea ofertelor în condiţii de concurenţă reală.
(2) În sensul alin.(1), criteriile obiective trebuie să aibă legătură directă cu obiectul concesiunii şi se pot referi la următoarele:
a) gradul de preluare a unor riscuri de către concesionar;
b) nivelul tarifelor de utilizare;
c) modalitatea de executare a lucrărilor/de prestare a serviciilor, bazată pe indicatori de performanţă de ordin calitativ, tehnic, funcţional, financiar etc.;
d) modul de asigurare a protecţiei mediului;
e) modul de soluţionare a unor probleme sociale;
f) cuantumul redevenţei;
g) durata concesiunii.
(3) Autoritatea contractantă poate utiliza criteriile obiective prevăzute la alin.(2) în mod combinat, în funcţie de obiectul concesiunii şi în măsura în care criteriile respective sînt compatibile.
(4) Criteriile de atribuire sînt stabilite în documentaţia de atribuire în ordinea descrescătoare a importanţei acestora, fiind însoţite de cerinţe care să permită verificarea informaţiilor furnizate de către ofertanţi.
Articolul 31. Termene de depunere a ofertelor
(1) Fără a afecta aplicabilitatea prevederilor prezentei legi referitoare la termenul publicării anunţurilor de concesiune de lucrări şi/sau de servicii şi la data-limită pentru depunerea ofertelor, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili termenul minim în funcţie de complexitatea contractului de concesiune şi de cerinţele specifice, astfel încît operatorii economici interesaţi să beneficieze de timp suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare şi de selecţie, prevăzute în documentaţia de atribuire.
(2) În situaţia în care ofertele nu pot fi elaborate decît după vizitarea amplasamentului sau după consultarea la faţa locului a unor documente aferente obiectului concesiunii, termenul pentru depunerea ofertelor este stabilit astfel încît operatorii economici interesaţi să aibă posibilitatea reală de a obţine toate informaţiile necesare pentru pregătirea corespunzătoare a ofertelor, dar nu poate depăşi termenul de 90 de zile.
Articolul 32. Finalizarea procedurii de atribuire a concesiunii
(1) Procedura de atribuire a concesiunii se finalizează prin:
a) semnarea contractului de concesiune (în cazul în care ofertantul declarat cîştigător desfăşoară şi alte activităţi decît cele ce constituie obiectul concesiunii, contractul va prevedea obligaţia concesionarului de a ţine separat evidenţa contabilă aferentă activităţilor respective); sau
b) anularea procedurii de atribuire a concesiunii.
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a concesiunii dacă:
a) nu a fost depusă nicio ofertă sau nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă;
b) contractul de concesiune nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost declarată cîştigătoare din cauza faptului că acesta se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitate fortuită de a executa contractul şi nu există o ofertă conformă clasată pe locul al doilea;
c) apar circumstanţe care fac necesară atribuirea unui alt tip de contract căruia îi este aplicabil un alt regim juridic decît cel aplicabil conform prevederilor prezentei legi.
(3) În sensul prezentei legi, oferta admisibilă este oferta care nu este inacceptabilă sau neconformă.
(4) Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, precum şi nu corespunde criteriilor de calificare şi de selecţie prevăzute în documentaţia de atribuire.
(5) Oferta este considerată neconformă dacă este lipsită de relevanţă faţă de obiectul concesiunii, nu poate satisface, fără modificări substanţiale, necesităţile şi cerinţele autorităţii contractante stabilite în documentaţia de atribuire, nici nu respectă specificaţiile tehnice şi/sau condiţiile financiare. În cazul în care ofertantul demonstrează că oferta sa îndeplineşte, într-un mod echivalent, cerinţele tehnice şi funcţionale definite în documentaţia de atribuire, oferta sa nu poate fi respinsă din motivul că aceasta nu este conformă cerinţelor respective.
(6) Autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire a concesiunii în cazul prevăzut la art.19 alin.(16).
(7) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în Buletinul Achiziţiilor Publice decizia de anulare a procedurii de atribuire a concesiunii, însoţită de motivarea anulării, în termenul prevăzut la art.25 alin.(2).
Articolul 33. Informarea ofertanţilor
(1) Autoritatea contractantă este obligată să transmită ofertantului declarat cîştigător, în termen de 5 zile lucrătoare, o comunicare privind acceptarea ofertei sale şi disponibilitatea de a negocia şi de a încheia contractul de concesiune. Comunicarea trebuie să conţină data şi locul încheierii contractului. Termenul de semnare a contractului nu trebuie să fie mai mic de 11 zile de la data transmiterii comunicării.
(2) Autoritatea contractantă informează fiecare ofertant, într-un termen util, dar nu mai tîrziu de 5 zile de la data atribuirii concesiunii, cu privire la decizia luată în ceea ce priveşte numele ofertantului cîştigător şi atribuirea contractului de concesiune.
Capitolul V
REGULI PRIVIND EXECUTAREA CONTRACTELOR DE CONCESIUNE
Articolul 34. Subcontractarea
(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului să indice în ofertă partea/părţile din contract pe care urmează să le subcontracteze, denumirea şi datele de contact ale subcontractanţilor propuşi. Se permite subcontractarea părţii din contract care prevede lucrări şi/sau servicii conexe şi auxiliare lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii şi care pot fi executate şi prestate doar de către persoane specializate.
(2) Subcontractanţii propuşi trebuie să respecte obligaţiile în domeniile protecţiei mediului, social şi al relaţiilor de muncă, prevăzute la art.21 alin.(2) pentru ofertanţi.
(3) Aplicarea prevederilor alin.(2) nu diminuează răspunderea concesionarului pentru îndeplinirea contractului de concesiune.
(4) Autoritatea contractantă are obligaţia de a se asigura că subcontractanţii propuşi nu se află în situaţiile de excludere din procedura de atribuire a concesiunii prevăzute la art.29 alin.(1)–(3).
(5) În scopul verificării prevăzute la alin.(4), subcontractantul completează o declaraţie pe propria răspundere, precizînd că nu se află în niciuna din situaţiile ce atrag excluderea din procedura de atribuire a concesiunii.
(6) În cazul în care este identificată o situaţie de excludere din procedura de atribuire a concesiunii în care se află un subcontractant, autoritatea contractantă solicită ofertantului să înlocuiască subcontractantul respectiv.
(7) Autoritatea contractantă solicită concesionarului, după atribuirea concesiunii, cel tîrziu în momentul începerii executării contractului de concesiune, să-i comunice denumirea, datele de contact şi reprezentanţii legali ai subcontractanţilor săi implicaţi în executarea contractului respectiv.
(8) Concesionarul are obligaţia, pe durata executării contractului de concesiune, de a notifica autoritatea contractantă despre modificarea informaţiilor prevăzute la alin.(7).
(9) Pe durata executării contractului de concesiune, concesionarul are dreptul de a implica noi subcontractanţi cu condiţia de a transmite autorităţii contractante informaţiile prevăzute la alin.(7) pentru a obţine acordul acesteia cu privire la noii subcontractanţi.
Articolul 35. Modificarea contractului de concesiune
(1) Contractele de concesiune pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire a concesiunii doar în situaţiile prevăzute de prezentul articol.
(2) Contractele de concesiune pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire a concesiunii în cazul în care modificările, indiferent dacă pot sau nu pot fi evaluate în bani şi indiferent de valoarea acestora, au fost prevăzute în documentele de iniţiere a concesiunii de anumite clauze de revizuire a valorii sau a altor elemente.
(3) În situaţia prevăzută la alin.(2), clauzele de revizuire precizează obiectul, limitele şi natura eventualelor modificări sau opţiuni de modificare, precum şi condiţiile în care se poate recurge la acestea, şi nu pot stabili modificări sau opţiuni de modificare care ar afecta caracterul general al contractului de concesiune.
(4) Contractele de concesiune pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire a concesiunii în cazul în care devine necesară achiziţionarea de la concesionar a unor lucrări sau servicii suplimentare care nu au fost incluse în contractul de concesiune iniţial, dar care au devenit necesare pentru îndeplinirea acestuia.
(5) Contractele de concesiune pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire a concesiunii în cazul în care sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o autoritate contractantă, care acţionează cu diligenţă, nu ar fi putut să le prevadă;
b) modificarea nu afectează caracterul general al contractului de concesiune;
c) modificarea nu implică extinderea duratei concesiunii.
(6) Contractele de concesiune pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire a concesiunii în cazul în care modificările, indiferent de valoarea acestora, nu sînt substanţiale în sensul alin.(7).
(7) Modificarea contractului de concesiune pe perioada de valabilitate a acestuia este considerată substanţială dacă, prin această modificare, caracterul contractului de concesiune devine substanţial diferit fată de cel al contractului de concesiune încheiat iniţial. Este considerată modificare substanţială modificarea care conduce la cel puţin una dintre următoarele situaţii:
a) modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de atribuire a concesiunii, ar fi permis selectarea altor ofertanţi decît cei selectaţi iniţial sau acceptarea altei oferte decît cea acceptată iniţial ori ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de atribuire a concesiunii;
b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de concesiune în favoarea concesionarului şi/sau distribuirea riscurilor între părţi într-un mod care nu a fost prevăzut de concesiunea iniţială;
c) modificarea extinde în mod considerabil domeniul de aplicare a concesiunii.
(8) În cazurile indicate în prezentul articol, contractele de concesiune pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire a concesiunii dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
a) valoarea modificării este mai mică decît pragurile valorice prevăzute la art.4 alin.(1);
b) valoarea modificării este mai mică decît 10% din valoarea concesiunii iniţiale.
(9) Modificarea contractului de concesiune conform alin.(8) nu poate aduce atingere caracterului general al concesiunii.
(10) În situaţia prevăzută la alin.(8), în cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, valoarea modificărilor se va determina în baza valorii totale a modificărilor respective, calculată fără TVA.
(11) Pentru calcularea valorii prevăzute la alin.(8) şi alin.(10) se va utiliza valoarea actualizată, care reprezintă:
a) valoarea de referinţă, în cazul în care contractul de concesiune include o clauză de indexare;
b) valoarea calculată în funcţie de rata medie a inflaţiei publicată de Biroul Naţional de Statistică, în cazul în care contractul de concesiune nu include o clauză de indexare.
(12) Contractul de concesiune poate fi modificat fără organizarea unei noi proceduri de atribuire a concesiunii dacă poziţia concesionarului iniţial a fost preluată prin succesiune, prin achiziţie, ca urmare a unui proces de reorganizare sau de insolvabilitate a concesionarului, de către un alt operator economic care îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite iniţial, cu condiţia ca această modificare să nu implice alte modificări substanţiale ale contractului.
(13) Modificarea contractului de concesiune pe parcursul perioadei de valabilitate, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de prezentul articol, se efectuează prin organizarea unei noi proceduri de atribuire a concesiunii.
(14) Pe parcursul perioadei de valabilitate a contractului de concesiune, cesiunea obligaţiilor asumate prin contractul respectiv nu este admisă.
Articolul 36. Încetarea contractului de concesiune
(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor dreptului comun privind încetarea contractelor sau a dreptului autorităţii contractante de a solicita constatarea nulităţii absolute a contractului de concesiune, în conformitate cu dispoziţiile dreptului comun, autoritatea contractantă are dreptul de a rezilia unilateral un contract de concesiune în perioada de valabilitate a acestuia în cazul în care:
a) a avut loc o modificare a contractului de concesiune care impune o nouă procedură de atribuire a concesiunii în conformitate cu art.35;
b) concesionarul se afla, în momentul atribuirii contractului, în una dintre situaţiile prevăzute la art.29 alin.(1)–(3), care presupun excluderea acestuia din procedura de atribuire a concesiunii.
(2) Autoritatea contractantă introduce dreptul de reziliere unilaterală prevăzut la alin.(1) în condiţiile contractuale cuprinse în documentaţia de atribuire.
Capitolul VI
SOLUŢIONAREA LITIGIILOR
Articolul 37. Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor
Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, împuternicită să examineze contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire a concesiunilor.
Articolul 38. Dreptul la contestare
(1) Orice persoană care a avut sau are un interes în obţinerea unui contract de concesiune şi care consideră că, în cadrul procedurii de atribuire a concesiunii, un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de prezenta lege.
(2) În sensul prevederilor alin.(1), prin act al autorităţii contractante se înţelege orice act administrativ, orice altă acţiune sau inacţiune care produce sau poate produce efecte juridice în legătură cu procedura de atribuire a concesiunii.
(3) Orice referire, pe parcursul prezentului capitol, la aplicarea procedurii de atribuire a concesiunii include toate cazurile care intră în sfera de aplicare a dispoziţiilor prezentei legi.
Articolul 39. Depunerea contestaţiei
(1) Operatorul economic care consideră ca i-a fost vătămat un drept poate sesiza Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor în vederea anulării actului şi/sau recunoaşterii dreptului pretins ori a interesului legitim prin depunerea unei contestări în termen de 10 zile începînd cu ziua următoare luării la cunoştinţă, în condiţiile prezentei legi, a unui act al autorităţii contractante considerat nelegal.
(2) Depunerea contestaţiei privind actele autorităţii contractante care sînt emise sau au loc înainte de deschiderea ofertelor se efectuează cu respectarea termenului prevăzut la alin.(1), însă nu mai tîrziu de data-limită de depunere a ofertelor stabilită de către autoritatea contractantă.
(3) În cazul în care contestaţia prevăzută la alin.(1) se referă la documente publicate în mod electronic, data luării la cunoştinţă se consideră data publicării acestora.
(4) Contestaţia se depune în formă scrisă, în limba de stat, semnată şi, după caz, ştampilată şi trebuie să conţină:
a) denumirea completă, adresa juridică şi datele de contact ale operatorului economic, numele şi prenumele reprezentantului acestuia, copia documentului ce confirmă împuternicirile;
b) denumirea autorităţii contractante, adresa juridică şi datele de contact;
c) denumirea obiectului contractului de concesiune şi procedura de atribuire a concesiunii aplicată;
d) esenţa şi temeiul contestaţiei, cu indicarea drepturilor şi intereselor legitime ale contestatorului încălcate în cadrul procedurii de atribuire a concesiunii;
e) nomenclatorul documentelor anexate la contestaţie.
(5) Contestatorul anexează la contestaţie şi copia actului atacat, în cazul în care acesta a fost emis, precum şi copiile înscrisurilor prevăzute la alin.(4), dacă acestea sînt disponibile.
(6) În situaţia în care Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor consideră că în contestaţie nu sînt cuprinse toate informaţiile prevăzute la alin.(4), aceasta va cere contestatorului să completeze contestaţia în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă situaţia respectivă. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligaţiei impuse de Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor, contestaţia este respinsă. Contestaţia care a fost depusă cu nerespectarea termenelor prevăzute la alin.(1) şi (2) de asemenea este respinsă.
Articolul 40. Procedura de examinare a contestaţiilor
(1) Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor este împuternicită să examineze contestaţiile cu privire la procedurile de atribuire a concesiunilor conform prezentei legi şi regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia.
(2) În exercitarea atribuţiilor, Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor adoptă decizii.
(3) Procedura de examinare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.
(4) În vederea soluţionării contestaţiei, Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor poate solicita punctul de vedere al autorităţii contractante pe marginea acesteia.
(5) În termen de o zi lucrătoare de la primirea solicitării menţionate la alin.(4), autoritatea contractantă are obligaţia să îi înştiinţeze despre aceasta şi pe ceilalţi participanţi la procedura de atribuire a concesiunii. Înştiinţarea trebuie să fie însoţită de o copie a contestaţiei respective.
(6) Toate notificările sau comunicările actelor procedurale se fac cu confirmare de primire.
(7) Contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire a concesiunii pot fi conexate de către Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor pentru a se pronunţa o soluţie unitară.
(8) Pînă la soluţionarea contestaţiei de către Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor, participanţii la aceeaşi procedură de atribuire a concesiunii se pot asocia la contestaţie printr-o contestaţie proprie care trebuie să conţină toate elementele prevăzute la art.39 alin.(4).
(9) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor punctul său de vedere asupra contestaţiei în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii unei astfel de solicitări, însoţit de orice documente considerate edificatoare, precum şi de documentaţia de atribuire. Lipsa punctului de vedere al autorităţii contractante nu împiedică soluţionarea contestaţiei.
(10) Autoritatea contractantă va notifica contestatorul despre punctul său de vedere în termenul prevăzut la alin.(9).
Articolul 41. Procedura de soluţionare a contestaţiilor
(1) În vederea soluţionării contestaţiei, Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor are dreptul de a solicita lămuriri părţilor, de a administra probe şi de a solicita orice alte date/documente în măsura în care acestea sînt relevante în raport cu obiectul contestaţiei. De asemenea, Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor are dreptul de a solicita orice date necesare pentru soluţionarea contestaţiei şi de la alte persoane fizice sau juridice.
(2) Aplicarea prevederilor alin.(1) nu trebuie să conducă la depăşirea termenelor de soluţionare a contestaţiei prevăzute la alin.(10).
(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde la orice solicitare a Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor şi de a-i transmite acesteia orice alte documente decît cele menţionate la art.40 alin.(9), care prezintă relevanţă pentru soluţionarea contestaţiei, într-un termen care nu poate depăşi 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
(4) Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor poate desemna un expert independent pentru lămurirea unor aspecte de natură tehnică sau financiară. Durata efectuării expertizei trebuie să se încadreze în termenul prevăzut pentru soluţionarea contestaţiei de către Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Costul expertizei va fi suportat de partea care a formulat cererea de efectuare a acesteia.
(5) Corespondenţa cu privire la procedura de soluţionare a contestaţiei se realizează doar în scris.
(6) Părţile pot fi reprezentate de avocaţi/persoane împuternicite şi pot depune concluzii scrise pe durata procedurii. De asemenea, părţile pot solicita să depună oral concluzii în faţa Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor, fără ca prin aceasta să fie afectate termenele prevăzute la alin.(10).
(7) În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor, pînă la soluţionarea fondului cauzei, poate să dispună, prin decizie, în termen de 3 zile, inclusiv la cererea părţii interesate, suspendarea procedurii de atribuire a concesiuni.
(8) În sensul prevederilor alin.(7), Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor soluţionează cererea de suspendare luînd în considerare consecinţele acestei măsuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public.
(9) Decizia prevăzută la alin.(7) poate fi atacată în instanţa competentă, în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.
(10) Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona în fond contestaţia în termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii contestaţiei, iar în situaţia incidenţei unei excepţii care împiedică examinarea în fond a contestaţiei, conform art.42 alin.(1), se va expune pe marginea acesteia în termen de 10 zile. În cazuri temeinic justificate, termenul de soluţionare a contestaţiei poate fi prelungit o singură dată cu 10 zile.
(11) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a încheia contractul de concesiune pînă la emiterea unei decizii finale pe marginea contestaţiei de către Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor.
Articolul 42. Soluţiile pe care le poate pronunţa Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor
(1) Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor se pronunţă mai întîi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, iar cînd se constată că acestea sînt întemeiate, nu se mai procedează la examinarea în fond a cauzei.
(2) În procesul examinării contestaţiei, Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor:
a) admite contestaţia, integral sau parţial;
b) respinge contestaţia.
(3) Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor examinează actul atacat din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei şi poate pronunţa o decizie prin care îl anulează în parte sau în tot, obligă autoritatea contractantă să emită un act sau dispune orice altă măsură necesară pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire a concesiunii. În cazul în care Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor dispune modificarea/eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire a concesiunii, autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire a concesiunii în condiţiile art.32 alin.(2).
(4) În situaţia în care Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor consideră că, în afară de actele contestate în cadrul procedurii de atribuire a concesiunii, există şi alte acte care încalcă prevederile prezentei legi, la care nu s-a făcut referire în contestaţie, aceasta va aprecia măsura în care încălcările respective afectează principiile reglementate de prezenta lege şi, drept consecinţă, va decide continuarea sau anularea procedurii de atribuire a concesiunii.
(5) În cazul în care Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor admite contestaţia şi dispune luarea unei măsuri de remediere a actului atacat, aceasta va preciza şi termenul în care măsura respectivă trebuie dusă la îndeplinire şi care nu va fi mai mare decît termenul de exercitare a căii de atac împotriva deciziei Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor.
(6) În funcţie de soluţia pronunţată, Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor va decide asupra continuării sau anulării procedurii de atribuire a concesiunii, inclusiv asupra anulării contractului de concesiune încheiat. În cazul în care decide anularea procedurii de atribuire a concesiunii şi a contractului de concesiune încheiat, aceasta se va efectua în condiţiile art.32.
(7) Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor poate lua act, oricînd în cursul soluţionării contestaţiei, de renunţarea la aceasta de către contestator.
(8) Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor nu poate decide atribuirea unui contract de concesiune către un anumit operator economic.
(9) Decizia Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor, inclusiv justificarea deciziei, va fi comunicată părţilor în scris, în termen de 3 zile de la data pronunţării. Decizia se publică pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor în acelaşi termen.
(10) Decizia prin care Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor a dispus luarea unor măsuri de remediere se remite, în copie, Agenţiei, care are obligaţia de a monitoriza îndeplinirea măsurilor de remediere.
(11) Decizia prin care Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor anulează în tot sau în parte actul atacat este obligatorie pentru autoritatea contractantă.
(12) Decizia Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor este obligatorie pentru părţi. Contractul de concesiune încheiat cu nerespectarea deciziei Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor este lovit de nulitate absolută.
(13) Decizia Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor privind soluţionarea contestaţiei poate fi atacată în instanţa judecătorească competentă.
Articolul 43. Examinarea cererilor
Cererile privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de concesiune se examinează de instanţele de contencios administrativ.
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Prezenta lege se aplică procedurilor de atribuire a concesiunii iniţiate după data intrării în vigoare a acesteia.
(3) Procedurilor de atribuire a concesiunii în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică legea în vigoare la data iniţierii procedurii de atribuire a concesiunii.
(4) Prezenta lege se aplică contractelor de concesiune încheiate după data intrării în vigoare a acesteia.
(5) Încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea contractelor de concesiune încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sînt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data la care acestea au fost încheiate.
(6) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.534/1995 cu privire la concesiuni, cu completările şi modificările ulterioare, se abrogă.
(7) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
c) va asigura elaborarea şi aprobarea actelor normative necesare pentru implementarea prezentei legi.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Andrian CANDU
|
| Nr.121. Chişinău, 5 iulie 2018. | |
