L E G E
pentru modificarea şi completarea Codului funciar
nr. 1006-XV din 25.04.2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.71-73/573 din 06.06.2002
* * *
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art.I. – Codul funciar nr.828-XII din 25 decembrie 1991 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.107, art.817), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 6 se introduce articolul 61, cu următorul cuprins:
“Articolul 61. Înregistrarea de stat a sectoarelor de teren şi a drepturilor asupra lor
Terenurile, indiferent de destinaţie şi tipul de proprietate, precum şi drepturile asupra lor, sînt supuse înregistrării de stat în registrul bunurilor imobile al oficiului cadastral teritorial în modul stabilit de Legea cadastrului bunurilor imobile.
Înregistrarea de stat a sectoarelor de teren şi a drepturilor asupra lor în registrul bunurilor imobile al oficiului cadastral teritorial include:
înregistrarea dreptului asupra sectorului de teren ce nu are hotare clar delimitate;
înregistrarea condiţionată a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren în cazul în care proprietarul acestuia nu dispune de documentul care ar confirma acest drept;
înregistrarea condiţionată a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren în cazul în care proprietarul acestuia nu poate fi identificat;
înregistrarea integrală a sectorului de teren şi a dreptului asupra lui.
Înregistrarea dreptului de proprietate asupra sectorului de teren ce nu are hotare clar delimitate se efectuează şi în cazul cînd sectorul de teren nu este delimitat în natură, nu este cartografiat sau hotarele acestuia nu au fost coordonate cu proprietarii terenurilor adiacente. În asemenea cazuri, fiecărui proprietar îi va fi înregistrat dreptul la cota de teren echivalent pînă la momentul delimitării hotarelor, în conformitate cu legislaţia.
În cazul în care proprietarul sectorului de teren nu dispune de documentul care i-ar confirma dreptul de proprietate asupra acestuia, pînă vor fi întreprinse acţiuni de stabilire a dreptului de proprietate, acest drept este înregistrat condiţionat pe numele proprietarului sectorului de teren, cu efectuarea menţiunii respective în registrul bunurilor imobile. Pe durata termenului de înregistrare condiţionată, proprietarul sectorului de teren nu este în drept să efectueze tranzacţii cu acest teren.
În cazul în care în procesul înregistrării nu pot fi identificate nici drepturile de proprietate asupra sectorului de teren şi nici proprietarul acestuia, sectorul de teren este înregistrat condiţionat ca proprietate a unităţii administrativ-teritoriale în al cărei teritoriu este situat. Autoritatea administraţiei publice locale respectivă nu este în drept să încheie tranzacţii cu acest sector de teren pînă în momentul cînd, la cererea acesteia, instanţa judecătorească va examina cazul şi, prin hotărîre rămasă definitivă, va recunoaşte sectorul de teren drept bun fără stăpîn în conformitate cu prevederile Codului civil.
Pentru înregistrarea de stat a sectorului de teren şi a dreptului asupra lui, la oficiul cadastral teritorial se prezintă documentele ce confirmă dreptul asupra lui, prevăzute la art.20 din prezentul cod.
Dreptul de proprietate neînregistrat asupra sectorului de teren se va considera nul în relaţiile cu terţii, inclusiv cu statul, care nu ştiu de existenţa acestui drept.
Pentru înregistrarea la oficiul cadastral teritorial a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren după expirarea termenului stabilit de lege, se va achita o plată dublă, stabilită de legislaţia în vigoare.”
2. La articolul 12, alineatul 2 se exclude.
3. După articolul 15 se introduce articolul 151, cu următorul cuprins:
“Articolul 151. Terenurile instituţiilor de cult şi ale cimitirelor
Mănăstirilor li se atribuie în proprietate privată, fără plată, terenuri agricole cu o suprafaţă de pînă la 5 hectare din contul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
Suprafaţa totală a terenurilor unei mănăstiri, dobîndite prin vînzare-cumpărare, donaţie etc., nu poate depăşi 100 de hectare.
Proprietarul bisericii şi altor construcţii de pe lîngă ea este concomitent şi proprietarul terenurilor aferente în hotarele existente.
Pentru amenajarea cimitirelor se atribuie terenuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.”
4. După articolul 41 se introduc articolele 411-414, cu următorul cuprins:
“Articolul 411. Obiectul contractului de arendă
Obiect al contractului de arendă pot fi terenurile de orice categorie de destinaţie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent.
Dreptul de arendă a terenului se extinde şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amenajărilor, inclusiv asupra plantaţiilor multianuale de pe terenul respectiv, dacă contractul nu prevede altfel.
Articolul 412. Termenul şi condiţiile încheierii şi înregistrării contractului de arendă a terenurilor agricole
Termenul de arendă a terenurilor agricole şi cuantumul arendei se stabilesc prin contract. Autorităţile publice centrale şi/sau locale vor acorda facilităţi arendatorului ori arendaşului (cînd contractul de arendă a terenului stipulează că impozitele sînt plătite de acesta) la impozitare, în cazul încheierii contractului de arendare a terenurilor arabile pe un termen mai mare de 5 ani, iar a terenurilor atribuite pentru sădirea plantaţiilor multianuale – pe termenele respective prevăzute în normele de exploatare a lor, specificate în Legea viei şi vinului şi Legea cu privire la pomicultură.
Dreptul de arendă a terenurilor arabile pe un termen de 3 şi mai mulţi ani se înregistrează în registrul bunurilor imobile al oficiului cadastral teritorial. Contractul de arendă a terenului pe un termen mai mic de 3 ani se înregistrează de către primăria satului (comunei), oraşului, municipiului, în al cărei teritoriu este situat terenul şi care va ţine registrul unor asemenea contracte de arendă.
La contractul de arendă se va anexa, în mod obligatoriu, ca parte componentă a contractului, descrierea terenului cu referinţă la numărul cadastral sau o copie a planului cadastral al terenului arendat.
Articolul 413. Rezilierea anticipată a contractului de arendă la cererea arendatorului
Arendatorul poate cere rezilierea anticipată, prin intermediul instanţei de judecată, a contractului de arendă în următoarele condiţii:
nerespectarea clauzelor privind arenda;
folosirea pămîntului în condiţii ce contravin legislaţiei;
înrăutăţirea intenţionată a calităţii terenului arendat;
neachitarea arendei pe parcursul a 30 de zile de la data expirării termenului de plată, cu condiţia că perioada de graţie de 30 de zile pentru achitarea arendei se va acorda doar o singură dată pe parcursul perioadei de arendă, astfel că orice neachitare repetată a arendei în termen va constitui temei pentru a cere rezilierea imediată a contractului de arendă, în cazul cînd contractul nu prevede altfel;
ridicarea construcţiilor neautorizate pe terenul arendat;
terenul nu a fost folosit timp de un an de la data dării lui în arendă, în cazul cînd contractul nu prevede altfel;
transmiterea terenului arendat în subarendă fără consimţămîntul proprietarului.
Arendatorul terenului poate cere rezilierea anticipată a contractului şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.
În cazul în care contractul de arendă nu prevede altfel, arendatorul poate rezilia anticipat contractul de arendă în mod necondiţionat numai după înştiinţarea în scris, cu cel puţin 3 luni înainte, a arendaşului.
Cu excepţia condiţiilor specificate la alineatul întîi din prezentul articol, arendaşul are dreptul să folosească terenul pînă la strînsul roadei inclusiv, conform termenelor prevăzute de tehnologia de creştere a culturilor.
Articolul 414. Rezilierea anticipată a contractului de arendă la cererea arendaşului
Arendaşul poate cere rezilierea anticipată a contractului de arendă în cazul în care:
arendatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
arendaşul este în imposibilitatea de a folosi terenul, cu excepţia cazurilor de forţă majoră, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;
arendatorul nu a transmis terenul în termenul stabilit în contract.
Arendaşul poate cere rezilierea contractului de arendă şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.
Arendaşul poate cere rezilierea anticipată a contractului de arendă şi din motive de sănătate, care îl pun în imposibilitatea de a respecta pe viitor clauzele contractului, dacă contractul nu prevede altfel.
Arendaşul poate rezilia anticipat contractul de arendă în mod necondiţionat doar avertizînd arendatorul în scris despre intenţia de reziliere a contractului cu cel puţin 3 luni pînă la recoltare, dacă contractul nu prevede altfel.”
5. După articolul 70 se introduc articolele 701-705, cu următorul cuprins:
“Articolul 701. Consolidarea terenurilor agricole
Consolidarea terenurilor agricole reprezintă un complex de acţiuni juridice şi tehnice, întreprinse în scopul optimizării dimensiunii, amplasamentului terenurilor şi organizării sistemului de măsuri în vederea combaterii eroziunii solului şi sporirii fertilităţii lui, creînd condiţii propice pentru activitatea economică a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a întreprinderilor şi cooperativelor agricole de producţie, care cultivă pămîntul aflat în proprietate privată.
Consolidării pot fi supuse terenurile agricole situate în limitele unei singure localităţi.
Consolidarea terenurilor agricole se efectuează din iniţiativa proprietarilor de terenuri prin următoarele modalităţi:
în baza contractului de activitate economică comună (cooperativele agricole de producţie);
prin folosirea în comun a terenurilor agricole (în conformitate cu statutul întreprinderilor agricole);
prin separare, comasare şi redefinirea hotarelor sectoarelor de teren, prin arendă, vînzare-cumpărare, prin schimbul sectoarelor de teren de către deţinătorii de teren, inclusiv între deţinătorii de teren participanţi la procesul de consolidare; precum şi prin alte modalităţi neinterzise de legislaţie.
Metoda de consolidare a sectoarelor de teren agricole o vor alege proprietarii de teren.
Consolidarea terenurilor agricole se înfăptuieşte în baza proiectului de consolidare elaborat de o organizaţie autorizată de Guvern şi aprobat de proprietarii de teren. Consolidarea terenurilor agricole este susţinută de stat.
Consolidarea terenurilor agricole, în conformitate cu prezenta lege, este un proces benevol şi proprietarul de teren, din propria decizie, poate renunţa la procesul de consolidare a terenului în orice moment, pînă la perfectarea proiectului de consolidare a terenului.
Prevederile art.701-705 referitor la consolidarea terenului agricol nu urmăresc intenţia de a interzice sau de a restrînge activităţile independente de consolidare a terenului întreprinse de proprietarii de teren cu resurse proprii.
Toate cheltuielile de consolidare a terenului agricol întreprinse cu concursul primăriei în vederea investigării şi evaluării terenului, perfectării proiectului de consolidare, implementării acestuia şi înregistrării în registrul bunurilor imobiliare se vor suporta de la bugetul de stat, de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective sau din alte surse de finanţare.
Articolul 702. Principiile de bază ale consolidării terenurilor
Consolidarea terenurilor se înfăptuieşte în baza cererii adresate în scris de către proprietar primăriei respective, în care se specifică modalitatea de consolidare.
În cazul în care terenurile proprietarilor, care au depus cereri de consolidare, formează masive compacte cu dimensiuni şi amplasament optimal, primăria, cu acceptul proprietarilor, va începe procedura de consolidare fără a elabora proiectul de consolidare.
În termen de 15 zile după depunerea de către proprietari a cererii de consolidare a terenurilor, primarul va respinge cererea sau va emite o dispoziţie cu privire la iniţierea procesului de consolidare, care va conţine descrierea generală a modalităţii de consolidare a terenului, sursele de finanţare a procesului dat, termenul de finalizare a lucrărilor de consolidare, numerele cadastrale ale terenurilor supuse consolidării, numele executantului proiectului de consolidare a terenurilor. La dispoziţie se va anexa lista proprietarilor participanţi la consolidarea terenurilor.
Dispoziţia primarului cu privire la iniţierea procesului de consolidare a terenurilor se va aduce la cunoştinţă solicitanţilor şi se va prezenta de către primărie oficiului cadastral teritorial pentru a se face înscrierea respectivă în registrul bunurilor imobile.
Cu condiţia respectării dreptului deţinătorului de teren de a se retrage din procesul de consolidare a terenului, în cazul existenţei unei înscrieri în registrul bunurilor imobile cu privire la iniţierea procesului de consolidare a terenului, deţinătorii de teren participanţi la procesul de consolidare nu sînt în drept să înstrăineze sau să depună în gaj terenul propus spre consolidare pînă la finalizarea procesului dat. Retragerea din procesul de consolidare a terenului se va anunţa prin notificarea primarului.
Deţinătorii de teren participanţi la procesul de consolidare sînt obligaţi să menţină starea actuală a terenurilor pînă la încheierea procesului de consolidare, să nu schimbe destinaţia acestora şi să nu modifice valoarea terenurilor prin activităţile întreprinse de ei.
Varianta finală a proiectului de consolidare a terenurilor se aprobă printr-un acord întocmit în scris de proprietarii de terenuri participanţi la proces.
Proiectul de consolidare a terenului şi acordul proprietarilor de teren menţionat la alineatul al şaptelea din prezentul articol se aprobă de către consiliul sătesc (comunal), orăşenesc, municipal. Decizia privind aprobarea proiectului de consolidare va conţine numele proprietarilor terenurilor consolidate, date despre suprafaţa şi numerele cadastrale ale terenurilor fiecărui proprietar. În temeiul deciziei cu privire la aprobarea proiectului de consolidare se eliberează documentele ce confirmă drepturile deţinătorilor de teren.
După aprobare, proiectul de consolidare a terenurilor se implementează.
Procesul consolidării terenului se consideră finalizat la data înregistrării terenurilor consolidate în registrul bunurilor imobile.
Proiectul de consolidare a terenurilor, aprobat prin decizia consiliului sătesc (comunal), orăşenesc, municipal, serveşte drept plan cadastral pentru localitatea respectivă şi drept bază pentru înregistrarea drepturilor de proprietate asupra acestora ale proprietarilor de teren.
Articolul 703. Consolidarea terenurilor prin schimb benevol
Cererile de consolidare sau asistenţă în procesul de consolidare a terenurilor prin schimb benevol pot fi prezentate primăriei de doi sau mai mulţi proprietari de teren.
Schimbul benevol de terenuri agricole, cu antrenarea mai multor terenuri agricole separate, poate fi dirijat de către primăria localităţii respective.
Cheltuielile pentru efectuarea investigaţiilor şi evaluarea terenului, elaborarea proiectului de consolidare a terenurilor, perfectarea documentelor de înregistrare în registrul bunurilor imobile vor fi suportate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale (fonduri speciale).
Proprietarii care doresc să facă schimb de terenuri în baza unei înţelegeri reciproce vor avea dreptul să colecteze roada culturilor anuale şi multianuale de pe aceste terenuri.
Litigiile apărute în procesul implementării proiectului de consolidare a terenurilor agricole prin schimb benevol se soluţionează în modul stabilit.
Dispoziţia primăriei cu privire la consolidarea terenurilor agricole prin schimb benevol se ia în baza:
cererilor participanţilor la procesul de consolidare a terenurilor;
planului cadastral al terenurilor ce vor constitui obiectul consolidării;
proiectului de consolidare a terenului;
condiţiilor schimbului de terenuri;
acordurilor de schimb benevol în scopul consolidării terenurilor;
surselor de finanţare a lucrărilor de consolidare şi a termenului presupus de finalizare;
elaborării unui nou plan cadastral;
modificării documentelor ce confirmă drepturile deţinătorilor de teren;
reînregistrării sectoarelor de teren.
Dispoziţia cu privire la demararea procesului de consolidare a terenurilor prin schimb benevol, în formă scrisă, se înmînează participanţilor la procesul de consolidare şi se aprobă de aceştia.
Terenurile consolidate prin schimb benevol se reînregistrează în baza unei decizii de aprobare a proiectului de consolidare.
Articolul 704. Evaluarea terenurilor supuse consolidării
Terenurile supuse consolidării se evaluează în baza preţului de piaţă. Plantaţiile multianuale, instalaţiile inginereşti, construcţiile amplasate pe sectorul de teren supus consolidării sînt evaluate, de asemenea, în baza preţului de piaţă şi sînt luate în considerare la stabilirea preţului total al sectorului de teren.
Participanţii la procesul de consolidare primesc terenuri agricole la preţul de piaţă echivalent preţului de piaţă al terenului deţinut anterior.
Articolul 705. Consolidarea de către autorităţile administraţiei publice locale a terenurilor prin vînzare-cumpărare
Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a procura terenuri la preţul de piaţă prin tranzacţii benevole cu persoane fizice şi persoane juridice.
Terenul procurat în baza prevederilor alineatului întîi din prezentul articol va fi inclus în fondul de rezervă cu destinaţia respectivă.
Plata pentru terenurile procurate se va face din contul mijloacelor unui fond special al primăriei.
Primăria este în drept să vîndă terenurile fondului de rezervă, să le dea în arendă sau în folosinţă gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), asociaţiilor, cooperativelor şi altor agenţi economici care se ocupă cu agricultura, conform legislaţiei în vigoare.”
Art.II. – Guvernul:
în termen de 2 luni:
- va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
- va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
- va asigura revizuirea de către ministere şi departamente a actelor normative ce contravin prezentei legi;
va examina sistematic şi va determina lista comunelor în ale căror hotare este necesară corectarea proiectelor de organizare a teritoriului şi reînregistrarea dreptului asupra sectorului de teren, în cazurile cînd au fost depistate erori.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Eugenia OSTAPCIUC |
Chişinău, 25 aprilie 2002. | |
Nr.1006-XV. |
