118/14.03.2003 Lege cu privire la Procuratură

(2) Procuratura este independentă în relaţiile cu alte autorităţi publice şi, prin exercitarea atribuţiilor sale, reprezintă interesele generale ale societăţii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele judecătoreşti.

(3) Activitatea Procuraturii este organizată conform principiilor legalităţii, operativităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.

[Art.2 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 3. Cadrul juridic al activităţii

Activitatea Procuraturii este reglementată de Constituţia Republicii Moldova, de prezenta lege, de alte acte normative, precum şi de normele dreptului internaţional.

Capitolul II

COMPETENŢA, DREPTURILE ŞI ÎMPUTERNICIRILE PROCURATURII

Articolul 4. Competenţa

Procuratura:

a) reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor;

b) conduce şi exercită urmărirea penală;

c) reprezintă învinuirea în instanţele judecătoreşti;

d) intentează în judecată acţiuni civile privind recuperarea prejudiciului cauzat statului, constatat în urma reviziilor şi controalelor efectuate de organele de control financiar;

e) participă, în condiţiile legii, la judecarea cauzelor civile şi a contravenţiilor administrative, în privinţa cărora acţiunile au fost intentate de ea;

f) exercită controlul asupra legalităţii aflării persoanelor în instituţiile de reţinere şi detenţiune preventivă, în alte instituţii de executare a pedepselor;

g) exercită controlul asupra executării legilor în Forţele Armate;

h) asigură, în limitele competenţei sale, asistenţa juridică şi colaborarea internaţională în domeniul dreptului;

i) examinează şi soluţionează cererile şi reclamaţiile cetăţenilor;

j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

[Art.4 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

[Art.4 completat prin Legea nr.154-XVI din 21.07.2005, în vigoare 23.09.2005]

Articolul 5. Atribuţiile procurorului

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, procurorul este în drept::

a) să ceară persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanelor fizice prezentarea documentelor, materialelor, datelor statistice, informaţiilor de altă natură;

b) să dispună organelor abilitate exercitarea controlului, reviziei activităţii agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate, şi a altor persoane juridice; să antreneze specialişti pentru elucidarea unor probleme de specialitate apărute în cadrul exercitării atribuţiilor; să dispună efectuarea unor expertize, controale ale materialelor, informaţiilor, comunicărilor primite de organele Procuraturii, cu prezentarea rezultatelor acestora procurorului;

c) să citeze orice persoană cu funcţie de răspundere sau cetăţean şi să le ceară explicaţii verbale sau scrise privitor la lezarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, încălcarea ordinii de drept sau în scopul desfăşurării urmăririi penale, iar în caz de eschivare cu rea-voinţă a persoanelor citate de a se prezenta în faţa procurorului, să emită o ordonanţă de aducere forţată, care se execută de organele poliţiei în modul stabilit de lege;

d) să pornească, să conducă şi să exercite urmărirea penală conform legii, precum şi să intenteze proceduri administrative;

e) să înainteze, în limitele competenţei sale, acţiuni civile în instanţele judecătoreşti;

f) să conteste, la cererea cetăţenilor şi în condiţiile legii, actele ilegale emise de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de agenţii economici şi de alte persoane juridice, precum şi actele şi acţiunile ilegale ale persoanelor cu funcţie de răspundere;

g) să înainteze persoanelor juridice sesizări privind lichidarea încălcărilor de lege, privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor ce au favorizat încălcările depistate în cazurile prevăzute la lit.f);

h) să pună la dispoziţia organelor ce au prezentat spre examinare materialele de revizie şi control informaţia despre rezultatele examinării şi acţiunile întreprinse.

(2) Exercitînd controlul asupra respectării legalităţii, procurorul are dreptul, la prezentarea legitimaţiei de serviciu, să intre liber în localurile instituţiilor de stat, ale agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate, şi ale altor persoane juridice, să aibă acces la documentele şi materialele lor, să exercite controlul asupra respectării legalităţii la examinarea cererilor, reclamaţiilor, comunicărilor despre infracţiuni, încălcări ale legislaţiei, precum şi în cazul autosesizării despre acestea.

(3) Nu se încasează plata pentru efectuarea, la cererea procurorului, a reviziilor şi controalelor, pentru întocmirea documentelor, colectarea şi prezentarea datelor statistice, pentru înaintarea de către procuror a acţiunilor în instanţele judecătoreşti.

[Art.5 completat prin Legea nr.172-XVI din 10.07.2008, în vigoare 25.07.2008]

[Art.5 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 6. Recursul procurorului

(1) În cazurile prevăzute de lege, în interesele securităţii naţionale şi ordinii publice, pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor, procurorul este în drept să facă recurs împotriva actului considerat de el ca fiind ilegal, emis de un organ sau de o persoană cu funcţie de răspundere.

(2) Recursul va fi examinat de organul respectiv sau de persoana cu funcţie de răspundere în termen de 5 zile de la data primirii lui, iar în cazul examinării de un organ colegial – la prima şedinţă a acestuia. Rezultatele examinării recursului se comunică imediat în scris procurorului.

(3) Recursul poate fi retras de persoana care l-a depus sau de procurorul ierarhic superior.

(4) În caz de respingere neîntemeiată a recursului, procurorul este în drept să reclame actul juridic în instanţă judecătorească pentru a-l declara nul.

[Art.6 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 7. Sesizarea procurorului

(1) Sesizarea privind lichidarea încălcărilor de lege în cadrul urmăririi penale sau procedurii civile se înaintează de procuror organului respectiv sau persoanei cu funcţie de răspundere pentru examinare imediată.

(2) Dacă sesizarea se examinează de un organ colegial, acesta comunică procurorului timpul şi locul convocării şedinţei pentru a participa la ea.

(3) În termen de o lună de la data primirii sesizării, organul respectiv sau persoana cu funcţie de răspundere va lua măsuri concrete în vederea lichidării încălcărilor de lege, înlăturării cauzelor şi condiţiilor ce le-au favorizat, iar rezultatele le va comunica în scris procurorului.

Articolul 8. Ordonanţa procurorului

Procurorul, în funcţie de caracterul încălcării legii, este în drept să pornească urmărirea penală, procedura administrativă sau, după caz, disciplinară.

[Art.8 în redacţia Legii nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 9. Acţiunea civilă

În limitele competenţei stabilite de lege, cînd se impune apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor de vîrstă înaintată sau incapabile şi ale celor care nu se pot adresa în judecată din cauza sănătăţii, pentru apărarea intereselor statului şi societăţii, procurorul înaintează acţiune civilă în instanţa judecătorească în modul stabilit de Codul de procedură civilă.

[Art.9 în redacţia Legii nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 10. Conducerea şi exercitarea urmăririi penale

(1) În scopul asigurării aplicării legii penale de către organele de urmărire penală, procurorul conduce şi exercită urmărirea penală, controlează corespunderea acţiunilor procesuale, efectuate de către aceste organe, legii de procedură penală, altor acte normative, precum şi actelor internaţionale.

(2) Pentru realizarea acestei funcţii, procurorul este în drept:

a) să exercite împuternicirile prevăzute de Codul de procedură penală;

b) să emită instrucţiuni executorii pentru organele de urmărire penală în problemele privind eficienţa activităţii de combatere şi de prevenire a criminalităţii, aplicarea legislaţiei de procedură penală, precum şi privind alte aspecte ale activităţii acestor organe;

c) să ia măsuri, prevăzute de legislaţie, pentru repunerea persoanelor în drepturile lezate prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală;

d) să ceară organelor de urmărire penală luarea de măsuri pentru protejarea vieţii şi pentru siguranţa părţilor vătămate, martorilor şi membrilor familiilor lor sau să se asigure că aceste măsuri au fost deja luate.

(3) Procurorul General şi procurorii ierarhic inferiori coordonează activitatea de combatere a criminalităţii a organelor de urmărire penală, a organelor de constatare şi a organelor care exercită activitate operativă de investigaţii. În scopul asigurării coordonării activităţii organelor menţionate, procurorii convoacă consfătuiri coordonatoare, formează grupuri de lucru, solicită informaţii statistice şi de alt gen de care are nevoie, îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege.

[Art.10 completat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 11. Participarea procurorului la înfăptuirea justiţiei

Procurorul, în limitele competenţei sale, sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, reprezintă învinuirea de stat în toate cauzele penale în baza principiului contradictorialităţii, participă, în condiţiile legii, la examinarea cauzelor civile şi a contravenţiilor administrative, în privinţa cărora acţiunile au fost intentate de el.

[Art.11 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 12. Exercitarea controlului asupra respectării legilor în locurile de recluziune

(1) Procurorul, în modul stabilit de lege, exercită controlul asupra legalităţii aflării persoanelor în instituţiile de detenţiune preventivă, penitenciare şi în alte instituţii de executare a pedepselor şi măsurilor de constrîngere, inclusiv în spitale în caz de acordare a asistenţei psihiatrice fără liberul consimţămînt al persoanei.

(2) În cazul depistării de către procuror a persoanei ţinute ilegal în locurile menţionate la alin.(1), aceasta este eliberată imediat prin ordonanţă a procurorului.

[Art.12 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 13. Exercitarea controlului asupra executării legilor în Forţele Armate

(1) Controlul asupra executării legilor în Forţele Armate este exercitat de procurorii militari.

(2) Procurorul militar:

[Lit.a) exclusă prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

b) exercită urmărirea penală în cauzele ce ţin de competenţa judecătoriei militare;

c) reprezintă învinuirea în judecătoria militară;

d) exercită controlul asupra legalităţii aplicării măsurilor disciplinare faţă de militari.

[Art.13 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 14. Sesizarea Curţii Constituţionale

Procurorul General este în drept să sesizeze Curtea Constituţională pentru ca aceasta să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului.

Capitolul III

STRUCTURA PROCURATURII

Articolul 15. Sistemul organelor Procuraturii

(1) Procuratura constituie un sistem unic şi centralizat, care include:

a) Procuratura Generală;

b) Procuratura Găgăuziei;

c) procuraturile raionale, municipale şi de sector;

d) procuraturile specializate (militare, de transport, anticorupţie etc.).

(1¹) Ierarhia procurorilor, în funcţie de postul ocupat în sistemul organelor Procuraturii, se stabileşte în următoarea ordine:

a) Procurorul General;

b) primul-adjunct şi adjuncţii Procurorului General;

c) procurorii, şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale şi adjuncţii lor;

d) procurorii teritoriali şi procurorii procuraturilor specializate şi adjuncţii lor.

(1²) Procurorul Găgăuziei şi adjuncţii lui sînt ierarhic superiori procurorilor municipiului şi oraşelor din teritoriul respectiv. Procurorul municipiului Chişinău şi adjuncţii lui sînt ierarhic superiori procurorilor sectoarelor municipiului.

(1³) Şefii de subdiviziuni, procurorii teritoriali şi procurorii procuraturilor specializate şi adjuncţii lor sînt ierarhic superiori procurorilor subordonaţi lor.

(1⁴) Procurorii enumeraţi în ordine descrescătoare în alin.(1¹) sînt ierarhic superiori procurorilor indicaţi după ei.

(2) Numărul organelor Procuraturii, localităţile de reşedinţă, circumscripţiile de activitate, structura şi personalul organelor se aprobă şi se modifică de Parlament, la propunerea Procurorului General.

(3) Bugetul Procuraturii se aprobă de Parlament, la aprobarea bugetului pe anul corespunzător.

[Art.15 completat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 16. Procurorul General

(1) Procuratura Generală este condusă de Procurorul General, ajutat de primul-adjunct şi de adjuncţi.

(2) Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, pentru un mandat de 5 ani.

(3) Primul-adjunct şi adjuncţii sînt numiţi de către Procurorul General, după confirmarea lor de către Parlament.

(4) Procurorii ierarhic inferiori sînt numiţi de Procurorul General şi îi sînt subordonaţi.

(5) Aceeaşi persoană poate deţine funcţia de Procuror General cel mult 2 mandate constituţionale consecutive.

(6) După numirea în funcţie, Procurorul General depune în faţa Parlamentului următorul jurămînt:

”În exercitarea atribuţiilor de Procuror General, jur să respect cu stricteţe Constituţia, legile Republicii Moldova, să apăr ordinea de drept, drepturile şi libertăţile omului, interesele generale ale societăţii”.

(7) La expirarea mandatului de Procuror General, de adjunct al Procurorului General, persoanele respective sînt numite, la dorinţă, în orice post vacant din cadrul Procuraturii Generale, păstrîndu-li-se gradul conferit.

(8) În cazul absenţei Procurorului General sau în cazul imposibilităţii de exercitare a funcţiilor sale, atribuţiile acestuia sînt exercitate, în temeiul unui ordin emis de Procurorul General, de primul-adjunct sau de un alt adjunct.

(9) Procurorul General prezintă anual Parlamentului un raport despre starea legalităţii şi ordinii de drept în ţară, precum şi despre măsurile întreprinse pentru redresarea ei.

(10) Procurorul General:

a) exercită, direct sau prin intermediul adjuncţilor săi ori al procurorilor subordonaţi, controlul asupra activităţii procurorilor;

b) emite în scris ordine, dispoziţii şi instrucţiuni executorii, aprobă regulamente;

c) revocă, suspendă sau anulează actele emise de procurori dacă acestea contravin legii;

d) stabileşte, în corespundere cu schema aprobată, structura organelor Procuraturii, repartizează mijloace pentru întreţinerea acestora;

e) conferă, în condiţiile legii, procurorilor grade de clasificare şi grade militare. Gradele de clasificare superioare şi gradele militare supreme se conferă de Preşedintele Republicii Moldova;

f) exercită alte atribuţii în condiţiile legii.

(11) Procurorul General poate fi eliberat din funcţie înainte de termen de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, în cazul:

a) incompatibilităţii funcţiilor, stabilite în condiţiile legii;

b) imposibilităţii îndeplinirii obligaţiilor de serviciu din motive de sănătate timp îndelungat şi neîntrerupt (mai mult de 4 luni);

c) pronunţării sentinţei definitive de condamnare.

[Art.16 modificat prin Legea nr.117-XV din 22.04.2004, în vigoare 28.05.2004]

[Art.16 modificat prin Legea nr.579-XV din 26.12.2003, în vigoare 13.02.2004]

Articolul 17. Componenţa organelor Procuraturii

În cadrul Procuraturii activează procurori, procurori stagiari şi personal auxiliar.

Notă: Art.17 va fi modificat conform Legii nr.70-XVI din 22.03.2007, în aplicare după prima promoţie a Institutului Naţional al Justiţiei

Articolul 18. Colegiul Procuraturii

(1) În cadrul Procuraturii funcţionează Colegiul, ca organ consultativ, compus din 9 persoane. Preşedinte al Colegiului este Procurorul General.

(2) Din componenţa Colegiului Procuraturii fac parte: Procurorul General, primul-adjunct şi adjuncţii Procurorului General, Procurorul Găgăuziei, alţi procurori. Procurorul General şi adjuncţii lui, Procurorul Găgăuziei sînt membri ai Colegiului din oficiu. Componenţa nominală a Colegiului Procuraturii, propusă de Procurorul General, se confirmă de către Parlament în decurs de o lună după numirea Procurorului General pe durata mandatului acestuia.

(3) Rolul şi atribuţiile Colegiului sînt prevăzute în Regulamentul Colegiului Procuraturii, aprobat de Procurorul General.

Capitolul IV

PERSONALUL PROCURATURII ŞI GARANŢIILE SOCIALE

Articolul 19. Condiţiile pentru numirea în funcţia de procuror

(1) În funcţia de procuror poate fi numită persoana care deţine exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi întruneşte următoarele condiţii:

a) este licenţiată în drept;

b) are capacitate de exerciţiu deplină;

c) are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcţia respectivă şi se bucură de o bună reputaţie;

d) nu are cazier judiciar;

e) cunoaşte limba de stat;

f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor de procuror, conform certificatului medical de sănătate;

g) a susţinut examenul de calificare în faţa comisiei de atestare.

[Art.19 modificat prin Legea nr.273-XVI din 07.12.2007, în vigoare 13.05.2008]

Notă: Lit.g) va fi modificată conform Legii nr.70-XVI din 22.03.2007, în aplicare după prima promoţie a Institutului Naţional al Justiţiei

[Alin.2 art.19 exclus prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

[Art.19 modificat prin Legea nr.117-XV din 22.04.2004, în vigoare 28.05.2004]

Articolul 20. Condiţii suplimentare pentru numirea procurorului

(1) În funcţia de procuror poate fi numită persoana care are o vechime în muncă la specialitatea juridică de cel puţin 2 ani şi care a susţinut examenul de calificare.

(2) În funcţia de procuror teritorial, procuror al procuraturii specializate, şef al subdiviziunii structurale pot fi numite persoane care au o vechime în muncă în organele Procuraturii de cel puţin 5 ani.

Notă: Art.20 va fi exclus conform Legii nr.70-XVI din 22.03.2007, în aplicare după prima promoţie a Institutului Naţional al Justiţiei

Articolul 21. Candidatul la funcţia de procuror

(1) Persoana care întruneşte condiţiile prevăzute la art.19 depune o cerere pe numele Procurorului General şi se înregistrează în calitate de candidat la funcţia de procuror.

(2) Candidatul la funcţia de procuror, care nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.20, urmează să efectueze un stagiu de un an în Procuratură sub conducerea unui procuror numit de către Procurorul General. Luînd în considerare calitatea şi rezultatele lucrului efectuat de către stagiar, procurorul care conduce activitatea de stagiere este în drept să decidă reducerea termenului de stagiere, dar cel mult pînă la 6 luni.

(3) Programul general de stagiere se aprobă de Colegiul Procuraturii.

(4) Stagierea se încheie cu susţinerea examenului de calificare în faţa comisiei de atestare, care activează în baza unui regulament aprobat de Colegiul Procuraturii.

Notă: Art.21 va fi în redacţie nouă conform Legii nr.70-XVI din 22.03.2007, în aplicare după prima promoţie a Institutului Naţional al Justiţiei

Articolul 22. Numirea în funcţia de procuror

(1) Procurorul se numeşte în funcţie, din rîndul candidaţilor, de către Procurorul General, iar Procurorul Găgăuziei – la propunerea Adunării Populare a Găgăuziei.

(2) Mandatul procurorilor teritoriali şi al procurorilor procuraturilor specializate este de 5 ani. Aflarea lor în funcţie în aceeaşi procuratură nu poate depăşi 2 termene consecutive.

(3) Persoanele numite pentru prima dată în funcţia de procuror vor depune următorul jurămînt:

”Jur să respect cu stricteţe Constituţia, legile Republicii Moldova, să apăr ordinea de drept, drepturile şi libertăţile omului, interesele generale ale societăţii, să îndeplinesc conştiincios obligaţiile ce îmi revin”.

(4) Jurămîntul se depune în şedinţă solemnă, în faţa Colegiului Procuraturii, după citirea ordinului de numire. Depunerea jurămîntului se consemnează într-un proces-verbal.

(5) La angajarea în serviciu, procurorul este supus înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii, în conformitate cu legislaţia.

[Art.22 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

[Art.22 completat prin Legea nr.12-XV din 06.02.2004, în vigoare 27.02.2004]

Articolul 23. Drepturile şi obligaţiile procurorului

(1) Procurorul are dreptul:

a) să examineze probleme şi să adopte decizii în limitele atribuţiilor sale;

b) să fie avansat corespunzător pregătirii profesionale şi calităţilor individuale;

c) să fie remunerat conform funcţiei deţinute, nivelului profesional şi vechimii în muncă;

d) să fie membru al unei organizaţii obşteşti pentru reprezentarea intereselor sale.

(2) Procurorul este obligat:

a) să îndeplinească obligaţiile de serviciu în strictă conformitate cu Constituţia şi legile Republicii Moldova;

b) să se abţină de la fapte care ar putea compromite onoarea şi demnitatea de procuror;

c) să depună, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate.

(3) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor ce ţin de activitatea didactică sau ştiinţifică.

[Art.23 completat prin Legea nr.136-XV din 06.05.2004, în vigoare 11.06.2004]

Articolul 24. Avansarea în serviciu a procurorului

(1) Procurorul este avansat în serviciu pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, pentru capacităţile organizatorice şi decizionale atestate de către procurorul ierarhic superior.

(2) Procurorii se avansează în serviciu prin ordin al Procurorului General.

Articolul 25. Statutul procurorului

(1) Procurorul este independent, imparţial şi inamovibil, potrivit legii.

(2) Locuinţa, localul de serviciu, vehiculele şi mijloacele de telecomunicaţii folosite de procuror, corespondenţa, documentele şi bunurile lui personale sînt inviolabile.

(3) Urmărirea penală împotriva procurorului poate fi pornită de Procurorul General în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală.

[Art.25 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 26. Stimularea procurorului

(1) Procurorul poate fi stimulat pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, pentru iniţiativă, operativitate şi pentru alte merite în serviciu.

(2) Se stabilesc următoarele măsuri de stimulare a procurorului:

a) mulţumire;

b) premiere;

c) dar de preţ;

d) conferire a unui grad mai înalt;

e) decorare cu insigna “Lucrător de Onoare al Procuraturii”.

(3) Stimularea procurorului se efectuează prin ordin al Procurorului General.

(4) Pentru merite deosebite în serviciu, procurorii pot fi propuşi spre decorare cu distincţii de stat. Propunerile pentru decorare cu distincţii de stat le înaintează Colegiul Procuraturii.

Articolul 27. Răspunderea disciplinară

Procurorii pot fi traşi la răspundere disciplinară pentru:

a) îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu;

b) încălcarea intenţionată, în exerciţiul funcţiunii, a legii;

c) săvîrşirea unor acţiuni compromiţătoare;

d) participarea la activităţi publice cu caracter politic;

e) încălcarea prevederii privind incompatibilitatea funcţiilor.

Articolul 28. Sancţiunile disciplinare

(1) În dependenţă de gravitatea abaterilor comise, Procurorul General poate aplica procurorului următoarele sancţiuni disciplinare:

a) observaţie;

b) mustrare;

c) mustrare aspră;

d) retrogradare în funcţie;

e) retragerea insignei “Lucrător de Onoare al Procuraturii”;

f) retrogradare în grad, conform atribuţiilor;

g) concedierea din organele Procuraturii.

(2) Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile de la data depistării abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de 6 luni de la data comiterii ei.

(3) Procurorul sancţionat este în drept să conteste decizia Procurorului General în instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii.

[Art.28 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 29. Suspendarea din funcţie

(1) Procurorul este suspendat din funcţie prin ordin al Procurorului General în cazul în care:

a) împotriva lui este intentat un proces penal – pînă la adoptarea unei hotărîri definitive;

b) suferă de o boală, stabilită în baza unui examen medical, ce nu îi permite să îndeplinească obligaţiile de serviciu – pînă la emiterea deciziei despre pierderea capacităţii de muncă;

c) se consideră dispărut fără veste – pînă la declararea acestui fapt prin hotărîre judecătorească;

d) a comis o încălcare gravă sau a săvîrşit acţiuni compromiţătoare, pentru care poate fi concediat, – pînă la adoptarea unei hotărîri definitive în problema dată;

e) participă la campania electorală în calitate de candidat pentru o funcţie în autorităţile publice.

(2) Dacă se constată nevinovăţia procurorului, suspendarea lui din funcţie încetează şi acesta va fi repus în toate drepturile, plătindu-i-se, conform legii, drepturile băneşti de care a fost lipsit.

(3) Ordinul de suspendare din funcţie poate fi contestat în instanţă judecătorească.

Articolul 30. Eliberarea procurorului din funcţie

(1) Procurorul este eliberat din funcţie prin ordin al Procurorului General în cazul:

a) demisiei;

b) expirării termenului de numire în funcţie;

c) comiterii sistematice de abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare grave;

d) necorespunderii funcţiei deţinute din cauza calificării insuficiente, fapt constatat în urma atestării;

e) pronunţării sentinţei definitive de condamnare;

f) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova;

g) refuzului de a depune jurămîntul;

h) imposibilităţii îndeplinirii obligaţiilor de serviciu din motive de sănătate timp îndelungat şi neîntrerupt (mai mult de 4 luni);

i) refuzului de a fi transferat în alt organ al Procuraturii dacă organul în care a lucrat se lichidează sau se reorganizează;

j) decesului procurorului sau declarării decesului lui prin hotărîre judecătorească definitivă.

(2) Ordinul de eliberare a procurorului din funcţie poate fi contestat în instanţa judecătorească în modul stabilit de lege.

(3) În cazul anulării ordinului de eliberare din funcţie a procurorului, acesta va fi repus în toate drepturile, plătindu-i-se, conform legii, drepturile băneşti de care a fost lipsit.

[Art.30 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 31. Delegarea şi detaşarea

(1) În cazul în care un organ al Procuraturii nu poate funcţiona din cauza lipsei temporare a unor procurori, existenţei unor posturi vacante, precum şi în alte cazuri, Procurorul General, la propunerea conducătorului acestui organ, poate delega procurori de la alte procuraturi, fără acordul lor, pe o durată de pînă la o lună de zile într-un an. Cu consimţămîntul scris al procurorului, delegarea poate fi prelungită şi peste acest termen. Salariul mediu al procurorului delegat nu poate fi mai mic decît cel primit în funcţia anterioară.

(2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor Procuraturii, procurorul poate fi detaşat, cu acordul său, în alte instituţii. Pe perioada detaşării, procurorului i se păstrează statutul şi el beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat.

(3) Dacă salariul prevăzut pentru funcţia în care este delegat sau detaşat procurorul este inferior celui de care acesta beneficia în funcţia sa anterioară, se va păstra salariul funcţiei de bază.

[Art.31 modificat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 32. Perfecţionarea profesională

Procurorul este obligat să îşi ridice nivelul profesional. El trebuie să urmeze stagii de perfecţionare profesională în instituţiile de perfecţionare specializate, instituţiile de învăţămînt superior sau în alte instituţii, totodată cel puţin 40 de ore anual – în Institutul Naţional al Justiţiei.

[Art.32 în redacţia Legii nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 33. Salarizarea procurorului

Salarizarea procurorului se efectuează în modul, condiţiile şi mărimile prevăzute de Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

[Art.33 în redacţia Legii nr.447-XVI din 28.12.2006, în vigoare 13.04.2007]

[Art.33 în redacţia Legii nr.578-XV din 26.12.2003, în vigoare 06.02.2004]

Articolul 34. Asigurarea cu pensii

(1) Procurorul care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani calendaristici, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţie de procuror sau judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în mărime de 55 la sută din salariul lui mediu, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – adaos de 3 la sută, dar în total nu mai mult de 80 la sută din salariul lui mediu, ţinîndu-se cont de indexarea acestuia.

(2) Asupra procurorilor din secţia militară a Procuraturii Generale şi din procuraturile militare se extinde acţiunea Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne. Vechimea în muncă a procurorilor transferaţi în secţia militară şi în procuraturile militare se include în vechimea totală în muncă a militarului.

(3) Pensia pentru vechime în muncă se plăteşte integral procurorului în funcţie.

(4) După pensionare, procurorul are dreptul să se angajeze şi să primească pensia şi salariul integral.

(5) În caz de invaliditate, procurorul beneficiază de pensia pentru invaliditate, iar în caz de deces al procurorului întreţinător al familiei, membrii acesteia beneficiază de pensia pentru pierderea întreţinătorului în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

(6) Procurorii pensionaţi beneficiază de recalcularea pensiei, în dependenţă de majorarea salariului procurorului în exerciţiu, începînd cu luna următoare celei în care s-a majorat salariul, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii.

(7) Prevederile alin.(1) se extind asupra persoanelor care exercită funcţii eligibile în organele de stat şi care, pînă a fi alese în aceste funcţii, au îndeplinit funcţia de procuror.

[Art.34 completat prin Legea nr.70-XVI din 22.03.2007, în vigoare 06.07.2007]

Articolul 34¹. Organele care efectuează stabilirea şi plata pensiilor

(1) Pensiile se stabilesc şi se plătesc de organele de asigurări sociale.

(2) Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticităţii actelor ce confirmă stagiul de muncă şi venitul asigurat, eliberate de organele abilitate.

[Art.34¹ introdus prin Legea nr.399-XVI din 14.12.2006, în vigoare 23.03.2007]

Articolul 34². Sursa de finanţare

Pînă la 1 ianuarie 2010, cheltuielile pentru achitarea pensiilor sînt suportate de la bugetul de stat.

[Art.34² introdus prin Legea nr.399-XVI din 14.12.2006, în vigoare 23.03.2007]

Articolul 35. Alte garanţii sociale

(1) Procurorii beneficiază de asistenţă medicală gratuită în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Viaţa, sănătatea şi bunurile procurorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat la o sumă egală cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 10 ani la ultimul loc de muncă.

(3) Suma de asigurare se plăteşte în caz de:

a) moarte violentă sau deces al procurorului în exerciţiul funcţiunii, dacă decesul a survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau altei vătămări violente a sănătăţii, – succesorilor lui, sub forma unei indemnizaţii unice egale cu produsul înmulţirii salariului mediu anual al decedatului la numărul de ani compleţi pe care acesta nu i-a supravieţuit pînă la atingerea plafonului de vîrstă, dar nu mai puţin de 15 salarii medii anuale;

b) mutilare a procurorului sau o altă vătămare violentă a sănătăţii, care exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională şi care a provocat pierderea totală a capacităţii de muncă, – sub forma unei indemnizaţii unice egale cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 10 ani;

c) mutilare a procurorului în exerciţiul funcţiunii, ce exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională, – sub forma unei compensaţii lunare egale cu salariul pe care l-a avut în funcţia de procuror. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii stabilite pînă sau după pierderea capacităţii de a continua activitatea profesională nu se includ în calculul compensaţiei. În această compensaţie nu se include nici salariul primit de către procuror după vătămare, nici compensaţiile de asigurare de stat;

d) moarte violentă sau deces al procurorului, ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei vătămări violente a sănătăţii, – membrilor familiei acestuia inapţi de muncă, aflaţi la întreţinerea lui, sub forma unei indemnizaţii lunare egale cu diferenţa dintre partea ce le revenea din salariul celui decedat şi pensia stabilită în legătură cu pierderea întreţinătorului, fără a se lua în calcul indemnizaţia unică.

(4) Prejudiciul material cauzat în legătură cu activitatea de serviciu a procurorului prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale rudelor apropiate se repară integral de la bugetul de stat dacă a fost confirmat prin hotărîre definitivă a instanţei judecătoreşti.

Articolul 36. Ţinuta vestimentară

(1) În exerciţiul funcţiunii, procurorul este obligat să aibă ţinuta vestimentară prevăzută de lege.

(2) Statul asigură procurorului uniformă în mod gratuit.

Articolul 37. Concediul

(1) Procurorul are dreptul la un concediu anual plătit de 30 de zile lucrătoare.

(2) În cazul în care procurorul are o vechime în muncă de pînă la 5 ani, concediul lui se măreşte cu 2 zile lucrătoare, de la 5 la 10 ani – cu 5 zile, de la 10 la 15 ani – cu 10 zile, peste 15 ani – cu 15 zile lucrătoare.

(3) Procurorului i se acordă concediu prin ordin al Procurorului General.

(4) Este interzisă neacordarea de concediu anual procurorului în decurs de doi ani la rînd.

Articolul 38. Asigurarea cu locuinţă

(1) În cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea lui în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă.

(2) Dacă procurorul nu a fost asigurat cu spaţiu locativ în condiţiile alin.(1), el are dreptul la reparaţia cheltuielilor pentru chirie pînă va fi asigurat cu apartament ori casă cumpărată de Procuratură din mijloacele bugetului de stat.

Articolul 39. Asigurarea organelor Procuraturii cu încăperi de serviciu, cu mijloace de transport şi cu mijloace tehnice

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sînt obligate să asigure organele Procuraturii cu încăperi de serviciu.

(2) Asigurarea organelor Procuraturii cu tehnică operativă şi criminalistică, mijloace de telecomunicaţie şi computere, cu transport auto de serviciu se efectuează de către Procuratura Generală din mijloacele bugetului de stat.

(3) Aprovizionarea tehnico-materială a procuraturilor militare, asigurarea lor cu încăperi de serviciu, mijloace de transport, iar a procurorilor militari cu locuinţe se efectuează din mijloacele Ministerului Apărării.

Articolul 40. Dreptul la portarmă şi mijloace de autoapărare

(1) Procurorii în exerciţiul funcţiunii au dreptul să poarte armă şi mijloace de autoapărare.

(2) Modul de eliberare şi de aplicare a armei şi a mijloacelor de autoapărare se reglementează prin Legea cu privire la arme şi prin alte acte normative.

Articolul 41. Sigiliul

Organele Procuraturii au sigiliu cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa.

Articolul 42. Paza

(1) Organele Procuraturii dispun de o subunitate de poliţie, pusă în serviciul lor în mod gratuit de către Ministerul Afacerilor Interne, care asigură paza localurilor, a altor bunuri ale organelor Procuraturii, securitatea colaboratorilor acestora, ordinea publică în sediul procuraturii; exercită controlul persoanelor la intrare şi ieşire din sediul procuraturii, inclusiv controlul personal, exercită alte atribuţii în condiţiile legii.

(2) Efectivul subunităţii de poliţie se stabileşte de Guvern, la propunerea Procurorului General.

(3) Colaboratorii poliţiei puşi în serviciul organelor Procuraturii se subordonează conducerii Procuraturii.

(4) Paza de stat a sediului Procuraturii Generale, a subdiviziunilor sale şi, după caz, a Procurorului General este asigurată în condiţiile legii.

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 43.

[Art.43 abrogat prin Legea nr.579-XV din 26.12.2003, în vigoare 13.02.2004]

Articolul 44.

Guvernul, în termen de 30 de zile:

a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

Articolul 45.

Legea nr.902-XII din 29 ianuarie 1992 cu privire la Procuratură se abrogă.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Eugenia OSTAPCIUC
Chişinău, 14 martie 2003.
Nr.118-XV.

Printează

Descarcă

25.07.2008 13.05.2008

↑

Lasă-ne feedback-ul tău! 😊